128438079 antroponomastica in legea tarii

7/28/2019 128438079 Antroponomastica in Legea Tarii

1/6


2/6

2

Problema identitatii omului a preocupat stiinte cum sunt antropologa

filosfica , historia si teora culturii, axiologa , tica si filosofa omului.

Identitatea exmprima maniera de a fi tu insuti , diferit fata de ceilalti .

Inca din secolul XIX lingisitii romanii au pus acentul pe studii ce priveau

antroponomastica populara dar deabea in secolul XX se trece la cercetarea si

analiza numelor de persoane: de botez, de familia in microregiunile arhaice

sau in intreaga tara urmarid prin aceste studi sa descopere originea,

structura si valoarea semntica a acestora. Cercetarile lingvistilor straini au

vizat geneza si evolutia onomasticei romane si abea pe plan secund

cercetarea structurii semantice a onomasticei populare romane. Studiul

onomasticei populare au vizat aspecte privind raspandirea geogrfica, istoria

culturala, folclorul literar, si lexicologa propriu-zisa. Unele studi au relevat

importante numelor pentru studiul relatiilor social-economice.Astfel s-a

relevat ca numele reflecta atat statutul social al celui care il purta cat si

particularitati ale purtatorului ce poate provenii de la o caracterstica

fizologica , morala , si familiala. In antroponomastica actala numele care a

ajuns la un sistem general valabil sub forma numelui dublu , nume si

prenume dar acesta un mai reflecta statutul social si personalitatea jurdica

ca si in perioada feudala. Ideea ca numele persoanei reflecta situatia socala

este sublineata de Alexandru Graur care sublineaza in carta sa Nume de

persoane ca meseriasii adaugau la numele adaugau la numele de botez al

copiilor numele meseriilor lor: Cargunaru , Carligeru( persoana care

confectioneaza carlige), Bivolaru, Lautaru Vitelaru etc. Copiii gasiti trebuiau

sal i se dea un nume de familia care refleca situatia lor sociala.Sistemul

antroponomastic romanesc cuprinde pe langa o baza lingvistica si o paza

jurdica cutumiara. Originea numelor populare de persoane la romani au

trasaturi complexe geto- latine , slave sub raportul cutumelor juridice la


3/6

3

tructura si funcionarea lui se remarca influenta sa latina. In

antroponomastica romaneasca numele reflecta o trasatura importanta a

persoanei care il purta de aici si dictonul popular care spunea Spune -mi

cum te numesti ca sa iti spun cine esti sau Nu numele face pe om ci omul

face numele. In antroponomastica romaneasca un singur nume un spunea

nimic cand acesta era : Vasile , Ion , Gheorghe dar raportarea lor la alte

nume capata valoare jurdica: Zi-i Ion ca este om denota o trasatura de

carcter sau Zi-i Ion ca este domn ce denota o stare sociala. Conditiile de

viata sunt marcate prin adaosul la numele de baza , prin supra sau subnume.

Nume ca Fatalau, Schiopu , Septilici desemneaza o particularitate fiziologica.

In perioada fedudala numele de persoane au devenit treiple , pe langa

prenume , numele gentilic se adauga si cognumele pentru a face distinctia

identitatii persoanelor liberedin mediul rural (mosneni, razesi, slobozi).

Numele triplu desemna intreaga activitate econmico- culturala a persoanei

in mediul ei si vata satului. Mosnenii din Oltenia pe langa prenumele de

Vasile adaugau si numele gentilic , al spitei de neam al mosului : Lupesc

forma ce deriva din Mos Lupu, la care se adauga si cognomenul : Cloenarul

sau din Closani, sau Ilie Nedelesc zis Isbaseanu , din Mos Nedelea din Closani

. Aceste nume erau caracteristice taranilor liberi. Taranii aserviti clacasii

in afara numelui domenial domensc ,boieresc sau manastiresc, care

desemna domeniul unde acesta era legat se denumea tot prin sistemul de

nume triplu. Asfel pentru a desemna conditia lui de taran asevit se adauga

sufixul asu se desemna sinumul omenial adica clacas de pe mosia. Ex.

Hartogasu vroia sa desemneze : clacas de pe mosia lui Hartog. Hartogasu

purta in fond num nume triplu Ion a Vasilichii la care se adauga un agnomen

Balbaita din Izvoarele . In compozitia numelui mai intra si patrimoniul uneori

: din spita lui Plamada, spita desemnand stramosul fundator care era


4/6

4

proprietar unic. Stabilirea numelor de persoane de la sate se facea conform

cutumelor juridice stravechi . Denumirea patrimonica a unei persoane marca

diferitele situatii juridice de descendenta . Adaugarea unui prefics la numele

tatalui se facea pentru stabilirea filiatiei directe Ion Aciobanului sau situatia

intalnita la aromani Gheorgi alCosta. Sufixeleesti, eni si ani la numele

gentilic si a terminatiei oni si -oi stabilia dreptul funciar al descendentilor

patriliniari: Altesti din Alb, Avramesiti din Avram, Negreni din Negrea.

Adaugarea sufixului ita se facea pentru a desemna supranumele ocupatiei

sotului : Olarita sotia olarului sau a unei persoane cu apelativul Olaru. De

exemplu Ana Ciobanita Ionului desemna pe Ana care este ciobanita si

totodata sotia lui Ion. Articolul este transformat in desinenta asfel se ajung la

nume nume cum sunt : Gheorge Aciobanului Ionului adica Gheorge a lui

Ciobanu fiul lui Ion. La femei transformarea numelui desemna filiatia si

legatura prin casatorie. Nume ca Maria Ionului putea desemna Maria fica lui

Ion dar si sotia lui Ion. Prin utilizarea numelui gentiv-partitiv de posesie se

semnala scimbarea starii civile a femeii prin casatorie: Miaria de Bailesti ce

semnala denumirea locala a femenii intrate prin casatorie in familia sotului

prin casatorie Intre orfani fratele cel mare avea ingrija fratii mai mici , iar cel

ramas in stare de liberntate social afata de cel aservit dadea numele

celorlalti : Vasile a Ion Alupului care insemna fratele Vasise a lui Ion Alupului.

Se constata si influeta asuptra numelui venit de parte materna care se facea

dupa modelul celei patronimice cu cu adaugarea descendentei printr-un

preficx : Gheorge Amariei ceea ce inseamna Gheorghe fiul Mariei. Tate

aceste exemple de nume desemnau si ilegalitatea descendente . Adaugarea

insa a sufixului -an la numele mame desemna de aceasta data doar filiatia

matrilineala Ion Voicanu , Ion fiu al Voichi . Barbatul care prin casatorie se

stramuta la casa sotiei primea si el nume `pe linie materna Ionul Voiculestii


5/6

5

din Closani1

adica Ion din familia lui Voiculescu din Closani. De asemenea se

utilizau si poreclele date pe filiatie materna barbatilor si femeilor

Este de remarcat ca in perioada feudala poreclele si apelativele date

haiducilor , epilepticilor, nevorticilor erau interzise pronuntarea lor de catre

femei , copii , bierica , sfatul batranilor.

In aceasta perioada se remarca sistemul triplu al numelui ce se aplica

deopotriva femeilor si barbatilor insurati si neinsurati, si acelasi sistem se

aplica si boierilor care apar in documntele de scaun a lui Stefan cel Mare cu

un nume iar in Pomelnicul Manastirii Bistrita aceeasi boieri apar cu alt nume

in prmul aparand cu nume unice iar in cel de-al doilea cu doua nume , iar in

cotidian se aplica sistemul triplului nume indiferent de scara sociala.2

Dezvoltarea antroponimiei la romani.

In dezvoltarea antorponimiiei in spatiul Carpato- Danubiano- Pontic

distingem patru mari perioade. Epoca de formare a popreului roman in carea

u circulat nume daco-romane cand pronuntarea numelor se baza pe

superstitii primitive de limba si cutume juridice , numele sacre dublau

numele profane provenite din traca Brad, Bucur , Mos, Murg sau cele din

latina .Faza a doua incepe cu asezarea slavilor in Dacia si cele doua Moesii

cand romanii au imprumutat de la slavi nume ca: Bogdan, Radu , Vlad,

Cernea . Mai trziu au aparut nume de la unguri si ucrainieni. A treia perioada

este marcata de influenta bisericii ortodoxe slave ce impune numelui forma

greco-slava. La inceputul secolului al XIX- lea in antroponomia romaeasca

circulau nume calendaristice : Ion , Vasile , Gheorghe .

1Romulus Vulcanescu Ednologie jurdica pag. 113

2Romulus Vulcanescu Ednologie jurdica pag. 114


6/6

6

Perioada moderna se caracterizeaza prin aparitia numelor moderne sub

influenta numelor apusene dupa 1948 aparand mai intai in randul burgheziei

de la oras si extinzandu-se la sate. Dar se observa totodata si o revenire la

numele cu influenta istorica : Bogdan, Anibal, Mircea, Decebal.

In prezent numele de familie traseaza atat identitatea personala cat si cea de

grup in perioada de formare a poporului roman el trasand si statutul social al

celui care il purta precum si starea civila si anumite caractere morale,

specificitate ce astazi nu se mai pastreaza.

128438079 antroponomastica in legea tarii

Documents