12521615-nikolai-osipov-din-lumea-vrajit-a-plantelor

8/7/2019 12521615-Nikolai-Osipov-Din-lumea-vrajit-a-plantelor

1/84

NIKOTAI OSIPOV

\l[ tl| lilf- l, lr-. t|RAJIIA!,.uruttt$\

EDITURA RADUGA, Moscova- tDITURA ION CREANGA, Bucureitt


2/84

'4lLffi;sr:

POVESTE DESPRE O PADURE VITEAZAili.voi povesti, mai intii, un basm pe care l-am a..zit de la copaci. Trdia odatlun vrdjitor rru, aga de rxu incit se ura chiar pe sine. pe misuii ce imbetrinea,vrdj-itorul se ficea tot mai odios, rispindind numai nipastl in calea sa.intr-o zi, rnergind in pidure qi zirind copacii, se infurie ingrozitor:- Cum de-afi indriznit se cre$teli mai inalli decit mine?$i, fierbind de minie, chemi vintul in ajutor qi_i porunci:- Sufli ndpraznic, doboari copacii!_ Yuind gi mugind, vintul-vinrosul se ndpusti ca o vijelie asupra pddurii. O ziintreagi nu slibi copacii, silindu-se din risputeri sd_i culce la pimint; dar, cum obo_sea un pic, copacii iqi reveneau, mereu drepli.Spre seard vintul se dddu bitut gi ceru vrijitorului si_l crule:-

Lasi-mi intr-ale mele, nu mai am Duteri!Vrdjirorul chemd in ajuror gerul.- Dovedette-li prietenia... ingheali copacii!$i' pe date, se lisi un frig cumplit de cripau pietrele. copacii insa au rezistat.Atunci bitrinul cel uricios igi aduse aminte de omizile iacome, intotdeaunafldminde oricit ar fi mincat. ,,IatA cine mi salveazdl,. se bucuri vrdjitorul.Dar copacii n-au atteptat ca frunzele lor si fie mincate de omizi, ci au gisito cale sd le izgoneascS.4


3/84

Crz 2, .

r -))

I-a mai rimas vrdjitorului celui rdu un singur ajutor - focul, finut bine intr-un sac tiinuit. L-a eliberat din ascunzitoare qi l-a nipustit asupra copacilor.Multi vreme a cutreierat pddurea tilharul rofcovan, lingind cu flScirile luifierbinti scoarla copacilor, crengile, frunzele' in cele din urm5, sleit qi el de pu-teri, s-a indepirtat tirif, ca un ciine bitut, cu coadi intre picioare.Tremurind de neputinld, scriSnind inver$unat din dinli, vrdjitorul cel rius-a prdbugit la pimint qi a murit.De atunci, se zice, au dispdrut de pe fata pimintului vrijitorii cei rii iar co-pacii triiesc $i astdzi...Asta, se intelege, e doar o poveste. Dar cite lucruri adevdrate ne spune ea!$i vintul qi gerul ;i omizile qi focul sint intr-adevdr duqmani inverqunali ai pedurii.Ea mai are mul{i alfi dugmani, dar acegtia nu sint o primejdie pentru cei mai mullidintre copaci, care au cu ce se se apere,Sd se ape re?Te miri? Daci 1i-ap povesti cum se apdri animalele nu te-ai mira deloc' ,,Sigur,ai spune, $tiu. Calul azvirle cu copitele, vaca impunge cu coarnele, ciinele mu;ci,pisica zgirie. Cum rimine insi cu plantele? Ele nu sint in stare nici si muqte, nicisi fugi. Duqmanul le poate ataca din toate pirlile, iar ele nu-qi pot m$ca nicimicar o frunzi."Foarte adev5rat gi totugi, or"icit ar pirea de ciudat, plantele au 9i ele mijloace-le lor de aperare.Ce fel de mijloace?Tocmai desore ele ne va povesli aceaslS carte.

,:.'


4/84

O ARMA CARE NU IARTAin antichitate, la greci circula o legendd despre o insuld insoriti, pierdutd un-deva in mirile sudice. Printre alte minunliii, exista acolo qi un copac fermecat,pare-se, de zei. Cilitorul care adista si se odihneasci sub coroana lui bogatinu se mai trezea niciodati. Somnul uqor, iscat pe nesimlite de foqnetul frunzelor,

se lransforma in somnul morlii.Au trecut veacuri de-atunci. A fost dati uitirii legenda insulei insorite. A venitvremea Marilor descoperiri geografice. Caravele zvelte, cu pinzele umflate devint, ii purtau pe europenii indrizneli in dep;rtdri despre care nu pomeneau nicilegendele.Printre aceftia erau oameni din cei mai diferili. Unii nizuiau si vadi qi si cer-ceteze tirimuri noi, pe allii ii mina dorinla de inavutire. inzestrind aceste coribii,regii sperau sd cucereascd colonii bogate, Iati de ce navigatorii, indati ce puneaupiciorul pe un pimint necunoscut, se gribeau s5-l declare proprietatea cirmuito-rilor lor.ln urma coribierilor descoperitori veneau soldalii gi, cu binecuvintarea biseri-cii, jefuiau popoarele b;gina$e. Ei nu uitau nici visteria regali, nici propriul lorinteres. Europa s-a trezit deodati niplditi de valuri de aur, argint $i pietre pre-tioase oblinute prin foc gi sabie.Populalia bdqtinaqn nu voia insi sd se impace cu noii stipini. $tia, la rindul ei,si se foloseascd de arme.6


5/84

*=4,


6/84

Cind olandezii au debarcat pe coasta Malaieziei qi au inceput sd-pi impunistipinirea dupd bunul lor plac, au fost intimpinali cu sdgeli....Sdgeata zburd guierind prin aer qi se infipse in trupul unui soldat. Venise dedeparte Si cel lovit a simtil doar o mici durere. Dar, in mai pulin de un minut, amurit. Altd sigeatd, alt morl,,Sdgefi otrdvite" - acest gind i-a ingrozit pe olandezi. De efectul sigelilorofAvite nu-i putea salya nici antidoturile, nici rugiciunile.Pentru guvernul olandez otrava n-a insemnat insi numai spaim6, ci $i dorintdde a-i afla secretul. De aceea, a fost trimis in indepirtata Malaiezie botanistulRumphius cu misiunea de a afla acest secret.Timp de cincisprezece ani, Rumphius a colindat prin aceasti fari strdini cdu-tind si dezlege taina. A izbutit sd afle ci otrava se gisea in sucul ancearului.Rumphius Si-a notat cu conftiinciozitate tot ceea ce a putut descoperi in leg6tur6cu acest copac. Raportul trimis de el guvernului olandez conJinea aminunte ne-Iini$titoare.,,in jurul ancearului nu existi nici o vegetalie, scria Rumphius. Aerul e imbi-bat de emanafiile lui otrdyitoare. Oricine se apropie de copac, om, animal ori pa-sere, moare pe loc. Un pustiu negru se intinde in jurul ancearului!,,Afa s-a nescut o noud legendi despre copacul ucigdtor, mult mai infricogi-toare decit cea din antichitate, $i pana botanistului credul a rdspindit-o in lume.A trebuit sA treacd un secol gi jumdtate pentru ca aceasti legendi si se spulbere.Ancearul, in realitate, nu arati ca un sihastru teribil. Chiar gi iarba cregte in jurullui, iar animalele zburdi in voie. Cu toate acestea, arborele e foarte otrivitor. Ma-laiezienilor le erau suficiente douitrei picdturi de suc, cu care ungeau virful sige-tilor.Ani de-a rindul doar simpla menfiune a acestui copac ii fdcea pe europeni sitremure. Cei mai superstiliogi dintre ei credeau sincer ci ancearul e vrdjit.Astdzi qtim bine: ancearul nu are nimic de-a face cu yrdjitoria. Pur gi simplu,in sucul lemnului de ancear se adund, din generalie in generalie, o otrave cu efectydtimdtor asupra omizilor lacome gi a gindacilor de scoa4i. Copacii ce nu-qicreeazd mijloace sigure de apirare pier mai repede, iar ceilalli supraviefuiesc.Printre cei mai rezistenli se numiri qi ancearul.


7/84

OSPATUL- Ce locqor minunat! exclami comandantul deta$amentului francez, dupi ceexaminase imprejurimile. Munli, vale, vii. Ce altceva ne mai trebuie pentru odih-nal- Dar de unde merinde? intrebi ofilerul insercinat cu aprovizionarea. Cuce sd-i hrinim pe soldali?Comandanrul il privi cu mirare.- Nu vI recunosc, domnule cipitan. Ati uitat oare cum se procuri merindeleintr-o tare cuceritS?- Am inleles, domnule colonel, surise cdpitanul, voind sI se retragl.- O clipi, zise comandantul. Nu uita{i si verificali apa din fintini, ca nucumva si fie otriviti. Spaniolii iptia sint in stare de orice.Nu peste mult timp, in preajma agezirii se aprinseri focuri. Schimbind cite

o glumi, soldalii iqi pregiteau cina. Unii dintre ei teiau vite cu baionetele, a\iifrigeau cu sirg pe jiratic hilci de carne infipte in virful frigirilor. Deasupra satuluiplutea un miros puternic, imbietor.Cina s-a dovedit un adevdrat osp51, carnea a prisosit. Dimineala insi nici unuldintre soldaJi nu s-a mai trezit. Erau morti cu tolii.Napoleon a fost informat despre aceasti intimplare. S-a binuit ci localniciiau otrivit aoa din fintini.


8/84

Infuriat, impiratul a poruncit:- Cei ce-au otrivit apa, s-o bea!tlranii din sat au fost silili si bea api din fintini. Dar, lucru ciudat, nici unuldintre ei n-a avut nimic de suferit.Ce anume a pricinuit atunci moartea soldalilor francezi?Nimeni nu cunoafte mai bine decit pistorul birin izlazurile qi lumini5urile.fiece an, ochiul siu incercat descoperd locurile unde creste iarba cea ..buni,, inslunde cea ,,rea",Dar dacd vacile sint lisate fird supraveghere, nu meninci oarerevite?

4,i} I|"W'

ele plante ot-Covorul verde al p{unii pe care pagte cireada este plin de stelule aurii depiciorul-cocoEulul. Ele apar lesne in cale, dar vacile qi oile le ocolesc. Nu se atingde florile lor strilucitoare nici vileii qi nici mieii cei blinzi, cici sint din calea_afardde amare. De-a dreptul ingrozitoare!Cit de gingaqi sint listarii griuSorului, vestitor pretimpuriu al primiverii! Zi_

{;i

&s*# s


9/84

pada nu s-a topit incd pe cimp, cind griu;orul a li inflorit. Frunzele fi tulpinele luisint suculente, imbietoare. Iar in jur nici o alti iarbd verde Ia care si tinjeasci,dupd o iarni lungd, animalele. Dar ele parcd nici nu bagi in seamd aceaste plante,pe care o ocolesc. Listarii gi frunzele ei sint pline de sevi, dar seva e otr5vitoare.E mai bine si laqi in pace planta asta. Senitatea e mai de pre1.Prin izlazurile satelor gi in piduri cresc destule plante toxice: piciorul-coco$u-lui, ciumdfaia, cucuta, dalacul, tulichina sau pi peruL-lupului, cucuta tle apd, pecare nu le atinge nici un animal.Jiranii ruEi culegeau de multi vreme din piduri un burete pestril - rn as-carila fi, firimitindu-i pdl5rioara, o stropeau cu smintini sau lapte. Era o mo-meala pentru mufte. Ospelul acestora insd nu dura mult: ciuperca i|i confirma pedatd numele Ei renumele. Rifuiala cu insecte sic'iitoare nu reprezinti insd princi-pala ,,calitate" a buretului pestril. Niciodatd muqtele n-au insemnal pentru el unduqman. in schimb, viermii, melcii, limacii, care rod ciupercile, prezintl o adevi-

rati primejdie. Pentru a se apira de ei, muscarila a produs cumplita otravdnumitd muscqrirut.Plantele otrevitoare nu sint, desigur, periculoase in aceeagi masurd pentrutoti consumatorii. Stirigoaia, de exempiu, e ocoliti de orice animal domestic,crescind inaltd qi firi griji prin finelele roase pin6 Ia ultimul fir de iarbd. Oilemdnincd cu plicere calcea-calului, in vreme ce vacile;i caii sint cu ochii in patruin fata galbenului frapant al florilor ei, aidoma oamenilor in fa{a semnului deavertisment afigat pe stiloul de inalti tensiune: ,,Nu vd apropiali! Pericol de moar-te !" in parcurile de pe litoralul Mirii Negre din U.R.S.S. cregte tufi;ul ve;nicverde de leondru. Leandrul e cultivat, de asemenea, in ghivece, ca plantd de casd.E preluit nu numai datoriti florilor lui frumos mirositoare, dar Si pentru faptulci in camera in care e atezat aproape ci nu mai existii mugte. Chiar daci mainimere;te vreo musci, ea nu va avea viali lungd: a;ezati pe o frunzd sau floare,iqi giseqte moartea.Aceeaqi soartd il paqte qi pe iedul naiv ti imprudent care mininci frunza deleandru. in schimb, animalele mature fac rareori aceasti gregeald. Ele o recunoscdupi miros, dupd culoarea florilor;i dupd alte indicii.Oamenii sdvirpesc adesea aceasti eroare ;i, sivirqind-o, pldtesc scump - cain cazul acelui deta$ament din armata francezi care a invadal Spania Ia inceputulsecolului trecut. Printre solda!i nu s-a gisit nici unul care si cunoasci proprietilileperfide ale acestui arbust... Utilizind ca frigiri crengile de leandru, soldalii aupus pe ele hilcile de carne. Sucul otrdyitor a pitruns carnea qi inevitabilul s-aprodus.


10/84

CINE A INVENTAT SERINGA?Cind era copil gi ca orice copil - curios, botanistul american David Fairchildiqi asalta pirinlii cu intrebdri. Privind cum zboard pisirile, el intreba de ce oame-nii nu pot zbura. Y dzind altidati un pin inalt, a intrebat daci va crefte gi el la fel

in cazul cind va minca bine.Urzicindu-se intr-o zi, i$i intrebe ta6l:- De ce usturi planta asta?- Urzica e arjdgoasi, nu-i place si fie atins[, i-a rEspuns tatil seu.Cu timpul, copilul a prins interes pentru lumea planteloi $i a devenit botanist.Oricum Fairchild putea rispunde acum detaliat la vechea sa intrebare desoreurzicS. $i rispunsul sIu ar fi urm5torul: planta aceasta inleapi fiindci posiddperiqori urzicitori care au forma unor sticluje minuscule. perelii peri$orilor sintfoarte fragili. Abia atinqi, virful perigorilor se rupe gi marginile aiculite ale pe_rejilor pitrund in piele asemenea unor seringi. Iar ,,seringile,, conlin o substan{Iurzicitoare. Aceste inlepituri produc o usturime persistenti a pielii, astfel ci ni-minui nu-i prea dI inima ghes si aibl de-z face cu o planti atit de ,,arJdgoasd,,.Cine qtie si se apere bine are puJini duqmani. practic, urzica are numai doi:omizile fluturelui de urzici qi cele de ochiul piunului. Doar doi dugmani intremultele mii de specii de fiinle viil $i nici micar ace;tia doi nu-i pricinuiesc cineqtie ce neajunsuri.12


11/84

Urzica se aplri foarte bine. Atit de bine incit a gisit imitatori. Am intilnit poa-te, cu tolii, ,,urzica moartd". Frunzele ei seamini leit cu cele ale urzicii. Dar,la atingere, nu urzicS, fiind lipsite de periqori urzicdtori.Urzica moartd e o plantl ,,mincinoasi": ea nu e nici urzici qi nici micar orudi a acesteia, Face parte din cu totul altd famiiie de plante. S-a adaptat parclspecial, travestindu-se ca vecina ei urzicitoare, doar-doar va fi confundatd cuea. Oamenii 9i animalele o iau de obicei drept urzicX qi o ocolesc.Frunzele unor neamuri de sugel Qi clopolei se aseamini pi ele cu frunzeleurzicii. $i, imaginali-vd, rimin qi ele nevitimate,Devenind botanist, Fairchild era din ce in ce mai surprins de inventivitateaurzicii. Odatd, vizitind insulele Filipine, botanistul a descoperit aici o urzicd qi mai

'i?


12/84

uimitoare. Descoperise de fapt nu o plantd ierboasi, ci un adevdrat arbore-ur_zrcd, - Laporteea. Era un copac de toatd frumuselea: pe fondul de un verdestrelucitor al frunzigului se distingeau fructele de culoare albastri.Cuprins de admiralie, Fairchild s-a apropiat de arbore.- Ferili-ve! il opri un insolitor filipinez. Nu cumva sd atingeli frunzele!,,De ce atita precaulie! s-a mirat Fairchild. pesemne, filipinezul crede ci eunu cunosc urzica. Ei, o sd mA usture o ori_doue, mare lucru!,, $i a atins, fdri fricd,cu degetul aritdtor, o frunzi.In aceea;i clipi o durere atroce i-a cuprins mina. Fairchild abia se abtinu sinu tipe. Filipinezul l-a indepdrtat in grabi de periculosul arbore.Durerea din deget n-a incetat timp de citeva zile. Apoi, incetul cu incetul, s-apotolit. Virful degetului i-a amortit insd qi a rimas multi vrene a;a.De-atunci, cind se ivea prilejul sI intilneascd acest arbore, Fairchild il ocolea.

Voind siJ fotografieze, sivirqi aceastd operarie cu atita precaufie de parcd ar fiavur in [atA un farpe cu clopolei._ Intorcindu-se din Filipine, Fairchild nu scipi nici un prilej ca se afle date noidespre pomii urzicitori.- In Australia, ii relati un botanist, am fecut imprudentraun pom urzicdror. Durerea din deget a persisrar multa treme.Iuni mai simleam inci usturimea.sd ating cu degetulChiar dupi citeva

_ - In pidurile Indoneziei, il informd un alt botanist, cregte o urzici pericu_loasi. Arsura ei se aseamdni cu mugcdtura de qarpe gi provoaci convulsii, uneorichiar moartea. in cazurile cere mai fericite durerea piodusi de peri;orii urzicitoririmine toatd viata, iar pe vreme umedi devine insuportabili.Ascultind asemenea relatdri, Fairchild qi-a schimbat pdrerea despre Lapor_teea. Cind ifi amintea de vizita sa in Filipine, spunea, de fiecare dati, cd a avutnoroc. Ar fi putut, intr-adevdr, si intilneasci o urzicd mult mai periculoasd.


13/84

IN SEMN DE AMINTIRENumeroqi londonezi, trecind intr-o zi prin Hyde-Park, au fost martorii unuispectacol straniu. Mai mulli grddinari, inarmali cu culite lungi, se luptau cu ni$-te... plante inalte. Cind acestea cideau retezate la pdmint, gridinarii sireauintr-o parte cu o grabl surprinzitoare. Privit de departe, spectacolul pdrea de-a

dreptul comic qi londonezii schimbau inre ei priyiri amluzate.Grldinarilor nu le ardea insi de ris. Fiecare dintre ei ciuta si se dea la timpla o parte, spre a nu fi atins de plante in cdderea lor. Cici ei tiiau cu cutitelecrucea-pdmintuLul'. Iar cu aceasti planti nu-i de glumit.Proprietifile primejdioase ale crucii-pimintului n-au fost sesizate de la ince-put. Crucea-plmintului a fost cultivati pentru prima oard, ca o planta. rari, incunoscuta gridind botanicl ,,Kew", iar de acolo sremutatd pe pajiptile parcu-rilor londoneze. $i iate rezultatul: multe persoane au avut de suferit arsuri puter-nlce.in Anglia crucea-pimintului a fost adusi de pe coastele Mirii Negre. Oameniide aici cunoqteau bine aceasti planti ,,buclucaq5" gi gtiau si se fereasci de ea.Vara, insi, la mare vin foarte mulli turi$ti. Era indeajuns si atingi una din frun-zele mari ale crucii-pdmintului, ca si fi pedepsit. E adevirat ci arsura nu se simteimediat. Abia dupi un timp se instaleazi o mincirime puternicd. Citeva zile,cel atins va umbla bandajat la miini ori la picioare,. iar cind va scoate bandajulva rimine cu cicatrici pe piele - o amintire pentru intreaga viali. t5


14/84

Faptul ci frunzele unor specii de crucea-pdmintului elimind uleiuri etericeurzicitoare a fost constatat nu demult.Cu vreo zece ani in urmd, in grddina botanicl a Institutului chimico-farma-ceutic din Moscova a avut loc o intirnplare ciudatl intr-o zi caniculari de varl,ingrijitoarele gridinii, imbricate in rochii subliri, pliveau straturile. Spre a se pro-teja de razele puternice ale soarelui, una dintre ele a rupt o frunzi, ca de brus-ture, de la o planti inalti, ierboasi, acoperindu-qi cu ea gitul gi umerii. Gestul eia fost repetat qi de celelalte ingrijitoare. Spre seari toate acuzau arsuri puternice.Erau afectate tocmai acele p5rli ale corpului pe care le protejaseri cu frunze.Lucrdtoarele gr5dinii botanice erau nedumerite.- Ce ciudilenie! Ne-am ferit de soare gi tot ne-am ars!in acest chip s-a rlzbunat crucea-pimintului pe cei ce au indriznit s-o atingi.De-atunci lucritorii gridinilor botanice au ddvenit prudenli: spre a se apropiade crucea-pimintului, ei igi pun neapirat mlnuqi qi, bineinleles, iqi feresc intregulcorp de orice atingere cu frunzele acestei plante.Animalele erbivore au cunoscut, cu mult inaintea omului, perfidia crucii-pirnintului qi o evit5. Printr-un contact repetat, planta le-a invelat s6. respecte,,regulile politelii".

V{,",,t1",,.r'lrJlll .ii)


15/84

RAZA INVIZIBILABazarul Tagkentului, oraq sovietic din Asia Centrali, e zgomotos $i pestril.

Ce nu poli vedea aici! Pepeni galbeni $i ciorchini de sruguri mustindde suc auriu, halate cu dungi colorate ti tichii orientale zmdlluite parcd. in razede soare. Iar pesle tot, in bazar plute;te o mireasm; atit de condimentatd incitte simli situl numai respirind acest aer imbietor.Tinirului savant moscovit Boris Petrovici Tokin, care vedea pentru prima oariun bazar oriental (intimplarea s-a petrecut cam cu cincizeci de ani in urmi),totul i se pdrea plin de interes, totul ii captiva ateniia. Un cunoscut, originar dinacele locuri, il trase insl cu insistenle intr-o anumiti parte a bazarului.Mergind drum lung printre dughene, tn cele din urmd s-au pomenit intr-unloc qi mai animat, unde, in jurul tarabei unui uzbec cu fala rotundi, cumpiri-torii se imbulzeau flri a mai fi potol(i. Omul nu prididea sd infiqoare umpluturade carne in tipii subjiri pe care le arunca pe tava incinsi. ,,Asemenea piroqti n-aisd gugti niciieri", i-a goptit lui Tokin insojitorul seu.Boris Petrovici n-a mu$cat decit o date din lipie $i gura parci i-a luat foc.Umplutura era atit de piperard incit crezu cd nu-qi va mai astimpira arsura toataztua,

t'1


16/84

Ce fei de condimente sint astea? intrebi respirind din greu.- Usturoi, piper, diferite ierburi, rispunse prietenul siu.Auzind aceste cuvinte, Tokin uitd ti de piroqri ;i de prietenul seu, captatdeodald de nipte ginduri qi preocupdri care il incercau de multi yreme.Totul a pornit de Ia o simpli experienld.Intr-o zi Tokin a ras o ceapd Er a pus terciul ei aromat Iingd dro.jdia debere, acoperind totul cu un capac de sticld. Verificind, dupi douizeci pi patrude ore, a constatat ci ciupercile muriserd.,,Deci substanlele aromatice ale cepei distrug de la distanli drojdia debere". Aceaste constatare l-a surprins $i l-a determinat sA continuie cercetdrile.Tokin a efectuat apoi sute de experienle, inlocuind ceapa cu uslaroi pisar, cufrunze de mdLin Idrate mdrunt, cu praf de muStar, cv piper pisat, iar in loc dedrojdie de bere, a pus mucegai ;i diferite bacterii infeclioase. Rezultatul fu

acelaqi: substanlele aromatice ale plantelor distrugeau bacteriile gi ciupercile.Pe aceste substanle Tokin le-a denumit fitoncide, dupd cuvintul grecesc ,,fiton" -plantd ti dupi cel latinesc ,,cido" - a ucide.in anul 1941, cind hitleriqtii au atacat U.R.S.S., medicii ciutau mijloacein stare sE faciliteze vindecarea rapidi a soldalilor rinili. intr-unul din spitaledoctorii qi-au amintit de experienlele lui Tokin gi au hotirir sd le aplice. A fostpregdtit un terci de ceapd qi a fost pus in jurul rdnii unui soldat. Lucru uimitor! Dinrane au dispdrut aproape cu totul microbii. Experienla s-a repetat cu un altrdnit ti iarSfi succes. Era suficient si ,,opAreqti" rana purulenid de citeva ori culerciul de ceap; fi aceasta se vindeca.Profesorul Tokin qi-a continuat experienlele in timpul rdzboiului, descope-rind noi plante bogate in fitoncide. Aceste experienle au dovedit cA pomii,arbu;tii ti ierburile posedi o armi invizibili, dar de temut, de care nu dispune niciomul, nici animalele. Avind aceasta armd, plantele suferi mai pulin din pricinabacteriilor diundtoare.Fitoncidele sint produse nu numai de bulbii gi frunzele plantei, ci qi deflorile, seminlele ;i riddciniie ei. Pretutindeni, in aer gi in pimint, substanfevolatile apdrd viala plantelor. Pind gi firicele intacte de iarbi au un efectfunest asupra microbilor, iar ierburile vdt;mate creeazd in jurul locului respectivo adevarati perdea de gaze.Fitoncidele reprezinti prima linie de apirare ce respinge de la distanlS ataculmicrobilor infecliopi, st;vilefte inaintarea lor $i distruge o mare parte din ei,oferind plantei posibilitdli se lupte mai upor cu duqmani.in satele ruseqti, pe timpuri, exista obiceiul ca in casele in care se gasea unbolnav si se frece podelele cu crengi de ienupdr. $i in aceste cazuri au aclionat


17/84

7?,'t" I.i&I

{tr


18/84

,,sanitarii" volatili, care sint fitoncidele.concentratia de fitoncide, ienupirul deiinein mirdciniqurile de ienupdr se respirdmicrobi ddundtori.Dar, lucru curios, nu omul e cel cepisirile.

Astdzi se gtie ci, in ceea ce privetterecordul printre plante. Nu intimpl5toruqor. Apirindu-se, el curild aerul dea descoperit ,,farmacia" aromatici, ci

Puii pisirilor, tipsili de apdrare, nu $tiu si-Si cureJe aripioarele in care seascund cipugele de puf. $i-atunci in ajutorul acestor puigori vin ierburilearomatice. Principalul stirpitor de care se folosesc pisirile e pelinul. MiciIe vrd_biuJe qi, deopotrivi, vulturii uriaqi transporti in cuiburi crengufe de pelin,in vreme ce sprinciocii folosesc pelinul chiar ca material de construclie acuibului. Graurii, la fel, tot cu pelin ori cv mentd igi dezinfecteazd cuiburile gi,daci nu gisesc in apropiere aceste plante, apeleazd la ceapa gi usturoiul deprin grddini.


19/84

PALIURULAcum doud decenii, impreuni cu un grup de turi$ti am fecut o cdlltorie sprelitoralul Mdrii Negre prin Caucazul de Nord.Cu rucsacuri grele in spinare, urcam o potece qerpuitoare, silindu-ne capind la asfinlit si stribatem intreg defileul. In jurul nostru, cit vedeai cu ochii, se

ingrlmideau munlii. La una din coturi, potecuta ne-a scos in fala unui turn defortdreali, innegrit de vreme, care se ridica singuratic ca o santinel5 temerari.$i aici, deodati, mi s-a rupt qiretul de la un bocanc. Am incercat siJ leg, apoiam tras mai tare qi s-a rupt in alt loc. Cit fimp mi-am f;cut de lucru cuqiretul, grupul s-a indepdrtat. Gindindu-m5 si scurtez din drum ca siJ ajung, amapucat-o de-a dreptul prin mdriciniqul ce cre$tea in voie pe versanlul pietros almuntelui.Mlricinipul s-a ardtar neatteptat de inddritnic: crengile lui mi prindeau caniqte ghiare. A trebuit si md zbat, si lupt pentru fiece pas. Am reuqit cu greu,pini la urm5, sd ies din el. Vestonul qi pantalonii erau sfiqiali. Fala qi miinile imiardeau din pricina zgirieturilor. Cind i-am ajuns din urm5, prietenii mei mipriviri uimili:- Cu cine te-ai bdrur?* Nu m-am bltut cu nimeni. Am nimerit intr-un miricinis..._ A, ai dat de pdliarl a suris Cermen, cilduza noastri.- Cum ai spus? intrebai eu nedumerit.

2l


20/84

Pdliur. Afa-i zice la noi mdrecinifului dstuia. E bine si nu te cerli cu el.De vrei sd treci prin el, se indirjeqte, nu te lasd. Are o fire tare bitiioasd. De aicigi numele lui. *A doua zi, cind durerea produsd de zgirieturi s-a mai potolit, l-am rugat peCermen sd-mi arate piliurul. Doream si-mi cunosc mai bine proaspitul ,,duqman".Miriciniqul ardta foarte crengos, cu frunze tari, ovoidale. Fiecare frunzd eraapirati de doi ghimpi. ,,Parci ar fi niqte soldali de pazi cu baionete, m-amgindit. La prima atingere, prime;ti pe loc riposta". Am atins, totuqi, u$or, cudegetele, un ghimpe - era foarte ascuJit. Am incercat sd-l rup ;i sd-l pdstrez caamintire, dar mi dureau inci degetele.in Rusia Central6 n-am mai intilnittirii, in Caucaz qi in Crimeea. Plantelein alte pir1i. Le putem intilni in pdduri,armurieri formidabili: qi-au fdurit atitea

Am renuntat $i am plecat.piliurul. Locul siu de baqtinS e in sudulghirnpoase nu constituie Lotu;i o raritarepe cimp;i chiar pe lingi casd. Sint niEtetipuri de arme incit ai putea deschide o

lnalll]cll eventualt.Cui nu-i place zmeura? E un fruct teribil de gustos, dar cu greu rizbeqti lael. O clipd doar n-ai fost cu bdgare de seamd Si te-ai intepat la deget. Acelesubliri cu care e inzestrat lujerul de zmeuri 1i s-au infipt in epidermi. O pdgeEteEi melcul gi omida, spintecindu-;i in ele burticica moale, dacd se incumetd sd seospiteze cu frunzele acestei plante.Pdducelul, la rindul siu, se rdzboieqte cu duqmani mai mari folosindu-se deghimpii lui aproape cit lungimea unui deget. Asemenea ,,ace" repugnd oriciruianimal rumegdtor.Privili-o pe ,,glddi(a americand": ghimpii ei seamind cu nifte veritabilepumnale. Animalele plitesc adesea scump contactul cu ei. in schimb, agricultoriiau toate motivele sd fie mullumili: nimeni n-ar putea ndscoci un gard viu mai po-trivit. De aceea, in sudul U.R.S.S. s-au ficut culturi cu aceasti plante,,sperietoare",Foarte bine se apiri de duqmani Si maceSul. Ldstarii lui se-ndoaie sprepimint ca nifte arcuri. Mugurii dau naStere la noi ldstare, care, qi ele, formeazdnigte arcuri. Ele se impletesc in aqa fel cu crengile drepte incit nu le mai polideosebi. Astfel cd musafirul nepoftit se treze$te lovit din toate pirlile de spiniasculili.Nu cumva mdcegul a fost cel ce a oferit geniqtilor idea barajului de sirmdghimpatd?

expozilie cu ele. Un fel de spade, sulile, spdngi iii tridente vegetale i$i a$teaptd

22

* Denumirea in limba rusd: ,,derji-derevo" - copacul care nu-1i di voie se treci.


21/84


22/84

Se prea poate, ins5, ca aceasti idee sd le fi venit de la ruda sa nobili _trandafiruL. Doar de-atita vreme oamenii au fost uimili nu numai


23/84

CU CE SE ASCUTE FERASTRAUL,,E fdcut ca din topor", se spune despre un lucru neizbutit, confectionatgrosolan. Nu e uqor insi si faci un lucru frumos folosindu-te numai de topor.Asta nu mai constituie o problemi astizi. Intri pur pi simplu intr-un magazin

specializat ;i-ti cumperi un fer5striu, precum gi alte scule trebuitoare. Odinioari,ins5, cind ferestriul gi aceste scule nu erau cunoscute, toporul trebuia seosteneascd in locul lor. Cu toporul se deltuiau ti durau foigoarele in feluritestiluri $i tot el dobora copacii oricit de grogi ar fi fost. Toporul era utilizat pestetot si numai el,Te-ai putea intreba, privind feristriul, ce mare ingeniozitate ascunde aceasiiunealtd. Doar e alcituite dintr-o simpld bandd zimlatd de olel gi-atit. Dar ca sdlfaci precum aratI, oamenii au trebuit sE se gindeascl mult. Feristriul primitiv nusemina deloc cu cel de azi. O aqchie de cremene cu gtirbituri - asta era unealtanevolnici cu care tdiau strimosii noqtri indepirtali.Dar plantele au fost inzestrate cu ferxstraie cu mult timp inainte. Fer;siraielelor, ^fireqte, nu sint din fier, c5ci ele nu au menirea de a iiia pomi.In unele elegteie qi lacuri poate fi intilnid o planti cu frunzele lungi,adunate ca un smoc, numitl in $Llinte, Stuatiotes aloides. Frunzele par suculente,dar peStii nu se prea inghesuie in jurul lor. Asta din pricini ci marginilefrunzelor, aseminitoare frunzelor de aloe, sint presirate cu dinligorii ascu1i1i,


24/84

ca la feristreu. Pe$tele care s-ar incumeta si guste din acestb frunze, se vardni negretit. Planta a qi primit la rugi o denumire potrivitl ,,telorez,. *, iarla noi,,f oarf eca-apei".Rogozul e o plant5 mai bine cunoscutd. Destui copii au neplSceri dincauza ei. Nu trebuie decit si treci cu degetul upor pe marginea frunzei qi pieleaJi-e tiiatl ca de brici. La prima vedere, frunzele de rogoz aduc, intr-adevir, cuni$te lame de berbierit. Dar dacl priveqti marginile lor la microscop, observi ciele nu sint drepte, ci zimlate. E un veritabil ferlstriu care poate tiia pielea.Animalele adulte cunosc felul de-a fi ,,tdios" al rogozului gi nu-l consumi.Vreun vilel ori mielu{ naiv se mai poate hazarda si guste aceasti plantl qi, pedepsitpe datd, nu se va mai apropia de ea.Dar de ce totu$i aceste feristraie vegetale taie? Doar nu sint din oiel. gi teiiqi mestecenii de asemenea au marginile frunzelor zimlate. Poti si le atingi in voiecu degetul, firi si te tai.Secretul foarfecii-apei qi al rogozului nu mai e un secret ambele planteabsorb din pimint siliciu. Aceasti substan{i face ca marginile frunzelor si fiefoarte dure. S-a confectionat, in acest fel, un feristriu rezistent qi bine ascutit.

* in limba rusd: taie corpul.


25/84

PLATOSA NEAGRABotanistul sovietic Evghenia Mihailovna Placek examina cu atenlie ni$teachene de floarea-soarelui, aflate pe masa ei de laborator. Voia sd inleleagi ce

anume se intimpld cu aceastd planti, de ce aceasti ,,uriaqi" ajunsese atit deneadaptati.lntrebiri ca aceasta o asaltau demult pe Evghenia Mihailovna. $i-a inceputcercetlrile fiind inci foarte tinlri, cind lucra la o staJie experimentali' Anii s-auscurs, dar intrebirile au rdmas firl rispuns. $i totuqi trebuia si afle acesterdspunsuri deoarece de ele depindea soarta a mii de Jdrani.De mai mulli ani, o omidd foarte mici, aproape imperceptibili, pricinuiamari daune culturilor de floarea-soarelui. Ea rodea coaja achenelor, consumindmiezul uleios. Cu cit se extindeau culturile cu aceasti planti, cu atit cretteauqi pagubele.Se qtie ci, pentru a-$i apdra urmaqii de insecte, plantele s-au adaptat in chipdiferit.Seminlele de prund, caisd qi piersicd sint ascunse intr-un simbure foartetare. Miezul de nucd e acoperit cu o coaji groasi,Fructele mirunte ale brusturelui sint invelite intr-o adevirati plasi deperiqori in care insectele se prind qi mor.


26/84

Dar, se vede treaba, floarea-soarelui s-a lisat pe tinjali. $i iatd acumpedeapsa pentru aceaste delSsare!De ce, ins6, in mullimea deasi a cimpurilorqi colo $i plante s;nltoase? Omidele parci le ocoleau.intreba Evghenia Mihailovna.S-a hotdrit se cerceteze la microscop pojghila achenelor neatacate. $i, spremirarea ei, a descoperit un strat negru de cirbune. Era sublire cit o foill-deligari, dar surprinzitor de rezisrent. Siminla era pititd dupd el ca dupi oplatoqi salvatoare.Din picate, achenele ocrotite erau foarte mirunte, in timp ce cele atacatede omizi erau mari.,,Ce ciudilenie mai e gi asta?,, s-a mirat Evghenia Mihailovna.Pind la urm5, enigma a fost dezlegati. plantele cu seminle merunte sedeosebeau foarte putin de floarea-soarerui silbateci. J'iranii insi dornici deproductii mari tindeau sd cultive soiuri de calirate superioari. De aceea alegeaupe tru seminle achenele cele mai filoase gi se inqelau, nebigind de seama cd ele;i-au pierdur armura ocrotitoare.Evghenia Mihailovna s-a decis si restituie seminlelor de floarea_soareluistratul ei salvator. Pentru aceasta au fost necesari aproape zece ani de experimente;i e;ecuri. $i din nou experimente... Evghenia Mihailovna a muncit fdri odihni.Dorea din tot sufletul s5-i poati ajuta pe ldrani.$i ziua mult afteptatd a sosit. Evghenia Mihailovna placek a creat un soirodnic de floarea-soarelui ale cdrei seminge, bine apdrate, indepdrtau pedusmani.

atinse de boald, aplreau ici,,S5. fie asta o intimplare?" se

e a);-:3;p-':-';.lk^


27/84

PANSAMENTUL SALVATORMinunat ora$ e Venetial Aici, in locul strezilor sint canale, in loc deautoturisme - gondole. Podurile sint mai numeroase decit trotuarele qi clile deacces pentru pietoni. Iar palatele de marmuri ce se oglindesc in api impresioneaziintr-atit incit atrag turi$tii din lumea intreagi.Dar veneiienii au plitit scump frumuseJea oragului lor. Yene{ia a fost cl5dit;pe insule. Contactul ct apa a avut insi un efect vitimetor asupra clddirilor.Nisipul ud e moale ca gelatina. Durezi casa gi ea se-nfundi incetul cuincetul. Pentru a fixa solul, venelienii au fosi nevoili si batd in pimint, dreptfundament, 400 000 de piloni de lemn, Pe aceqti piloni se sprijini acest mdrel oraq.Se Stie ins6 cd lemnul putrezette intr-un sol umed. $i totugi Venelia numiripeste o mie de ani vechime.De unde au primit atunci pilonii VeneJiei atitea durabilitate?Trunchiurile gi ramurile pomilor sint acoperite cu scoarl5 aidoma pielii cene inyelelte trupul. Atita timp cit scoarta rdmine intactS, trunchiul e in siguranlS.O dati vitimate, insi, prin rini se strecoari sporii ciupercilor diunitoare sauiqi fac loc bacteriile de putrefaclie care prefac, incetul cu incetul, fibra lemnoasdin putregai.


28/84

{d*

-.1\av?2.-"-_ -=,/--- ? -?E

7ff-l ltil trr==

' -/-'-/rz=


29/84

E foarte reu, fire$te, cind scoarta nu mai este intreagd, dar asta nu Inseamnacd ,,rinitul" va muri neapirat. Depinde foarte mult de ce specie de copac e vorba,intrd in joc capacilatea acestuia de a \e apira.Atunci cind scoarla coniferelor e vitimati, ele incep si producd rdq-lrzri'care conline terebentind si colot'oniu. Terebentina fiind causticS distruge invada-torii, iar colofoniu lipicios acoperi rana cu un ,,pansament" vindecdtor' Deaceea rigina a cdpatat 9i denumirea de substanle dititoare de via15'Multe daune aduc pddurilor gindacii de lemn' RiEina insd apiri coniferele;ide acefti dugmani. Chiar daci gindacul izbutefte sd sape o galerie in trunchiulcopacrliui, r59ina il depisteazd indati 9iJ pietrifici pentru totdeauna Gindaciiocolesc, de aceea, pomii sindtoqi, bogali in r5;ini. Mirosul terebentinei areasupra lor efectul luminii roqii a semaforului pentru noi: ,,Stop! Trecerea oprit5!"Terebentina o gisim Ia toate coniferele, dar cu deosebire bogate in aceastisubstanli este zada. Abundenla riEinii conferi acestui arbore o Iongevitateuimitoare. El se poate pistra secole intregi inlr-un sol umed qi in ap6'La muzeul Ermitaj din Leningrad sint expuse roli de Ia carele antice, impletitedin ridicini de zad6- Ele au stat in pimint mai bine de doud milenii, firi caputregaiul si Ie afecteze cit de pulin.Constructorii venelieni cunofteau bine, se pare, speciile de arbori' Ei au ales,pentru pilonii pe care au durat oraqul, cel mai potrivit dintre arbori - zada' $i cuioate cd acest arbore creqte in Italia numai in mun1i, departe de Venelia, cetiteniioraqului nu s-au arital zgircili cu cheltuielile de transport: au adus mii debutleni de zadi qi i-au implantat ca fundament pentru viitoarele construclii'...S-a scurs un mileniu qi, pe neafteptate, locuitorii oraqului au fost cuprinqi deingrijorare: ,,Dar daci pilonii au putrezit cumva!" Au pus mina pe tirnicoape qilopeli qi au scos ciliva pitoni. I-au cercetat cu atenlie, dar n-au descoperit nici cel,nii .i. indi.iu de putrezire. Dai cu toporul, dar nici urmd de aqchie De-atitaqedere in apd, pilonii s-au pietrificat


30/84

PAPUCII DE STEJAR,,S-a descoperit o corabie!" Vestea s-a rispindit ca fulgerul in toate satele dinimprejurimi.La drept vorbind, corabia era mici, un fel de luntre mai rdsiriti. Virful eiinnegrit de vreme iegea din groapa sipati de muncitori.O sfirimituri din aceasti luntre a fost trimisd la laborator. S-a stabilit acoloci luntrea fusese construitd cu trei mii de ani in urmi.Antica corabie a fost scobite dintr-un trunchi de stejar. Ea zicuse intr-un solla fel de umed ca gi cel in care sint infipli pilonii de zadd pe care se inil{ase Venelia.Numai ci rimiqilele cordbiei atestau o vechirne de trei ori mai mare. $i-apoi, settie, stejarul nu are rdqind. Se puse atunci intrebarea * cum s-a salvat luntrea destejar de putrezire?Oamenii au ciutat intotdeauna s6-gi apere bunurile de distrugere. Acest lucrus-au striduit si.l faci pi tibdcarii care in vechea Rusie se numeau argisitori. Cefolos de cizme dace, purtate prin ploaie, putrezesc gi se scorojesc? Cici asta seintimpld cu pieile nepre luc ra re.Tibicarilor le-a trebuit secole intregi ca si descopere secretul prelucririipieilor, adici al argisirii lor. Dar foloasele cunogtinlelor qi priceperii lor au fostimense.Pieile lucrate in vechiul Kiev erau vestite chiar cu o mie de ani in urmi.De-aici s-a rispindit, in toate pirlile Rusiei qi in afara grani;elor ei, marochinul -

32


31/84

l!(tT

pielea de oaie viu coloratd $i iuftul - pielea de bovini qi elan tibiciti. Dinrnarochinul fin se confeclionau cizmuLilele elegante de sirbi.toare. Iuftul aveaprel pentru trdinicia lui, qi din el se ficeau cizmele, qeile qi curelele. Cizmeleconfectionate din iuft Jineau bine la geruri mari, dar qi la drumurile desfundateprimivara, firi sI se scorojeasci qi si putrezeascd.Vechii pielari ruqi erau oaspelii obiqnuili ai pidurilor, Observind cu atentieplantele, ei au constatat ci nu to{i arborii rezisti la fel de bine procesului de33


32/84

putrezire. P lopul-tremurdtor e frecvent atacat de o ciuperce diunitoare, careJroade pe dinauntru. La prima vedere pare perfect sinitos, dar ajunge o cliti_nare mai puternici a vintului, ca si se indoaie pi sd se ruod.- Iati insd ci salcia, chiar rdiatd, se pastreaza mulr timp firi si putrezeascd.,,Inseamn5, s-au gindit pielarii, ci salcia poate sd dea pielii rezistenld in falaputrezirii". $i au inceput si inmoaie pieile cu fierturl de crengi de salcie. Cucizme lucrate dintr-o astfel de piele se putea merge fird teami prin biltoace,fiindcd nu prindeau mucegai, nu plesneau 6i nu se scoroiezru.Sal


33/84

rb5UN SECRET ,,FURAT"

Leonea qi Petea, bunul seu prieten, stiteau pitili in iarba inalti 9i nu scipaudin ochi pe mot Egor. Acesta, nebinuind ci e privit, umbla incetiqor prin gridind,inmuia o bidinea intr-o gdlelici cu smoal5 Pi ungea trunchiurile merilor culichidul negru viscos.- Asta o face anume, qopti Leonea, ca si nu ne mai putem cll5ra dupi mere- Vezi ce motneag afurisit? rispunse minios Petea' Se

zgirceqte la doui-treimere de parcd i le-am lua pe toate.$i nu trebui muit timp ca toli biielii din sat si gtie cd mo' Egor era unzgircit. Numai lui Vitea, nepotul lui mo$ Egor, nu-i ajunsese nimic la ureche.Cind afld, se supird din cale-afari.- De ce vorbifi firi rost? Bunicul vrea sd salveze merii de omizi, iar voi iidali cu zgircenia qi licomia.- Ce bunic hitru ai! rispunseri biielii. Uite ce-a putut ndscoci!Dar mot Egor, cum se va vedea, nu niscocise nimic. El se folosea doar deun secret ,,furat", un secret despre care nici chiar bine informatul Vitea nu gtianimic.in luncl sau pe cimp poate fi intilniti o planti din familia garoafei, ntt preainalti, cu florile alcituite din cinci petale. Ea poarta mai multe denumiri:guEa-porumbelului, opdi(elul, lipicioasii. Ultima dintre ele ne poate spune ceva des-pre firea cam furioasl a acestei planle. Cind gindacul, de pildi, ori furnica sau altparazit minuscul se-ndreapti spre floare pentru a culege nectarul cel dulce, gisesc


34/84

drumul stevilit de un soi de strat lipicios. Asta fiindcl nectarul nu e pregdtitpentru ei, ci pentru fluturele de noapte care polenizeazd florile. pe el anume ilalteapti ulcica ct zahdr drept resplat; pentru munca depus5. Stratul lipicios nuJstingherefte fiindci el se apazi direct pe floare, in timp ce pentru paraziliicare nu pot zbura, ciliratul pe floare devine mai mult decit nesocotit.Dacd musafirul nedorit e din cale-afard de rezistent Fi face cale intoarsi, maipoate scdpa, dacd nu - e pierdut. Silindu-se sd se elibereze, se-nfunde tol maitare in sucul lipicios qi, sleit de puteri, iqi afli sfir;itul. pot fi vdzute adesea, in lujerulflorii, insecte moarte. De aceea planta se mai numegte Si spinzurdtoarea t'urnicilor.in luminiquri de pidure sau lunci cresc rogcovana viscaria, rudd, buni cuneghina, qi ciocul-berzei, cu flori zdrenluite, de culoare roz6, care se apireexact la fel de dugmani.Aceste plante prezinti particularitatea c; secrete inlr-un chip foarte econo-micos substanle viscoase. Viscaria gi ciocul-berzei au numai virful lujeruluiacoperit cu aceste substanle. Nici guqa-porumbelului nu are tot lujerul lipicios,ci, din loc in loc, anumite porliuni: un inel lipicios, apoi o zonl curati $i, dinnou, o fiqie lipicioasi... Mai trebuie spus cd guga-poru m belului nu-Si producesubstanla lipicioasd in mod continuu. Aceasta ii este trebuitoare numai in perioadainfloririi, spre a-qi apdra nectarul. O datl cu ofilirea florii pi disparilia necta-rului, inceteazi qi producerea substanlei. E de prisos atunci ca planta sd-qi iroseasciforlele.Grddinarii iscusili au preluat de la plantele lipicioase aceaste metode deapirare, ungind cu smoald trunchiurile pomilor fructiferi spre a-i feri deomizi. $i, la fel ca plantele, ung pe porliuni: o figie de smoali, una curati, apoi dinnou una cu smoali. Au deprins si faci treaba asta economicos, aidomaguqei-porumbelului.


35/84

PIATRA VIEMonsell Will pdqea flri grabi pe cimpul nesfirgit qi pietros, ars de soareleamiezii. Nu suferea atit din pricina caniculei, cit mai ales de trindivia La care erasilit de imprejuriri. Treburile pentru care venise in cea mai cdlduroasi zonia Africii de Sud nu se urneau nici cum din loc.De o lund intreagi pornea in fiece dimineali in exploriri botanice qi rdticea,cit e ziua de lungd, fird nici un rezultat.Tot meditind la problemele sale, se poticni, deodati, de o piatrS. Spre marea luimirare, qocul aproape ci nu l-a simtit. Parci n-ar fi lovit cu piciorul un bolovande granit, ci un dovleac moale. Aplecindu-se, Will incepu sd cerceteze aceastepiatri neobiqnuit5. in locul in care o lovise se desprinsese o bucati din ea 9i, spreuluirea savantului, din acel loc se prelingea un lichid.0 presupunere ciudati i-a trecut atunci prin minte: in fata lui se giseao Dhnta.- in genere, oamenii s-au obiqnuit cu ideea ci animalele qtiu si se adapteze lamediu, ci ele stiu chiar si se mascheze.Blana leului, de pildi, are culoarea nisipului savanelor. Cu o asemenea giteali,,,regelui animalelor" ii vine u;or si-qi pindeasci prada.Blana virgatd il ajuti pe tigru sd se ascundi in desiqurile de bambus.Iepurele are vara blana roqcati, in timp ce iarna e albi' Duqmanul trece peIingI el firi sd-l observe.Dar oamenii mai atenli au constatat ci qi plantele au insuqirea de-a se masca.Astfel unele ciuperci comestibile seamini foarte bine cu surorile lor otrivitoare'


36/84

O ciuperci frrzie - turta-vacii aproape se confundi cu o rudd a sa veninoasd -buretele-iute.De asemenea, pot fi incurcate uqor ghebele de toamnd comestibile ct ghebelepucioase, tox.ice.Sarrrroasa mindtarcd aproape cd nu poate fi deosebiti de sora ei otrivitoare -hri b ul-(i gdne sc .Cu acest fenomen al mimetismului in imp6r5lia ciupercilor, Monsell Will era,desigur, la curent. Dar ceea ce vedea acum nu semlna cu nimic din ceea ce gtia el.Pentru un moment parci $i-a pierdut cumpitul: alrrsese marele noroc sX descopereun mod cu totul nou de mimetism in naturi.Dornic si dezlege taina, bctanistul a vizitat locul respectiv in fiece dimineaJS,dar aspectul ,,pietrei" rdrninea mereu acelagi. Au inceput apoi ploile qi savantuls-a resemnat si stea in cas5. Ploile incetind, a vizitat tar locul qi nu pi-a mai

recunoscut ,,piatra". ln locul ei aplruse o floare de culoare roz, seminind cuochiul-boului.,,Pietrele" din jur infloriseri, de asemenea.Acest lucru a fost pentru Will atit de nea;teptat incit multi vreme n-a inlelesde ce o planti care a stat atita timp ascunsi, s-a demascat deodati. in cele dinurmi a intuit secretul. In perioada uscati, cea mai grea a anului, infSliqareade piatre salva planta de animalele erbivore, nevoite, din pricina arqilei cumplite,sd consume orice le iese in cale. Cind incepe insl perioada ploilor, deqertul se aco-perl cu covorul suculent al ierburilor qi animalele gisesc hrand indestulitoare.Acum este momentul pentrt pleiospilos, zis qi ,,granitul viu", si se dezvdluie. inclipa cind se va instala iar canicula, iryi va pune din nou cdciula fermecate sprea se face invizibil. Aga e mai pujin ameninlat de primejdie.


37/84

....-_.

POMUL CU FURNICIDestinul a fdcut ca Fritz Moller si se pomeneascd departe de plaiurile natale,in alt6 parte a lumii. S-a niscut, a crescut qi a studiat in Germania, devenindnaturalist cunoscut. ln 1848, in lara sa a izbucnit revolufia, la care savantul a luat

parte activi. Revolufia fiind infrintS, Miiller s-a vlzut nevoit s5-qi plriseascd Jaragi si se stabileascE in indepirtata Brazilie.in aceastd lard necunoscuti pentru el, totul i se pdrea nou $i interesant'Se simlea atras mai ales de renumita jungti braziliand, in adincul cireia seg5seau etitea plante qi animale ciudate. Nafuralistul a auzit de la blgtinaqi o su-medenie de poveqti amuzante despre arborele imbauba. Credea 9i nu credea inceea ce spuneau ei. Cite nu indrugi oamenii! Dar curiozitatea i-a fost trezitdgi, pind la urm6, a rugat un vinitor b5gtinaq s5-i arate pi lui acest arboremisterios.S-au infundat amindoi pe o potecl care se pierdea in desiqul pidurii tropicale'Trepiat coridorul verde s-a lirgit 9i, deodatd, s-au pomenit intr-o poiand luminatddin plin de razele soarelui.- IatI irnbauba, i-a $optit vinltorul, trigindu-se parci inapoi -cu teame.Miiller a privit copacul cu coroana cam rari qi frunzele palnrate' infdligarealui nu prezenta nimic misterios. I s-a perut chiar ci mai vdzuse undeva asemeneaarbori.

39


38/84

S-a apropiat Si-a cercetat trunchiul neted. L_a lovit ugor cu palma. Copacula rispuns cu un sunet slab de parci era gol pe dinduntru. Miiller voi sA-Siinfrebe_insolitoruj ce putea avea neobiqnuit i."ri .opu., dar n_a mai avut timps-o raca...- Pe trunchiul copacului apdrurd deodati o mullime de furnici ce sporeauuimitor. Armata lor se nipusti pe trunchi in ios.Miiller s-a retras repede, riar era prea tirziu. citeva dinrre ele i-au intrat subcdmaqi' Sirnli de indati niqte inlep_dturi qi mincirimi insuportab'e. insolitorut-iisiri in ajutor, cdutind si-l apere de turia insectelor.- Eu v-am spus, ii reproql ei. Dar nu m-a1i ascultat...Din ziua aceea Miiiler venea adesea ca si vadi imbauba. Constatirile luicu privire la acest arbore confirmard relatirile bigtinaqilor: copacul era, intr_adevir, legat de aceste agresive furnici, numite ,,azteci,,, printr-o prieteniestnnsa., Imbauba oferi furnicilor gdzduire in trunchiul s5u, gol pe dinauntru, asemeneabembusului. $i, pentru ca furnicile sid nul abandonezel legi nrdneEe. I{rana lorpreferati o constituie gogoqiJe minuscule de la baza frunzeror incdrcate cusubstantre hrinitoare. proyizia nu scade niciodati: copacul o complereazdmereu, oferind oaspelilor o masi miraculoasd, permanent incircati cu bu_ndt61i.Dar a venit qi vremea in care Miiller a descoperit de ce acesr copac avealgll"i^"Oi_ u,r^.1:n:u chiriaSi. Intr-o seari, cind savanrul rocmai se gindea si-;iparaseasca locul de cercetare, poiana fu invadati de sauba, ni;te furnici cufaimi rea in America de Sud- Ele se cafAra in arbori fi taie frunzi$ul cufilcile.. lor asculite ca ni;te foarfece. in citeva ceasuri pomul e completdezgolit.De data asta ,,tilharii,, aleseserd imbauba, daravangarda furnicilor tdietoare s-a cil;rat in copac,alarma. $i, in aceea;i clipi, din micile cripituriapardia stdpinii infuriali. Tdietorii de frunze aupulin timp, au dat bir cu fugilii. ,,Aztecii,, i_auintirziali.Iata ce.apdretori devotali gi-a ci;tigat, prin firea lui ospitaliere, imbauba, pecare botaniftii il numesc cecropia;i care aparfine numeroaiei familii a urzicilor.lnlr-o vreme acest copac era socotit unic in felul s5u. Mai tirziu botanigtii$l-au dat seama ci arborii cu furnici nu sint o raritate. Ei au mai fost intilniliin diferite regiuni ale globului: in America, Africa, India, Malaiezia, Australia,Noua Guinee.

au avut ghinion. indati cepatrulele,,aztecilor" au datale trunchiului gi-au ficutintrat in panici qi, pesteurmirit $i pedepsit pe cei


39/84


40/84

La unii arbori furnicile iqi gisesc adipost in giurile trunchiului' la allii inniqte complicate cisule-cuiburi. Tot diferitd e 9i hrana pe care le-o oferl aceqticopaci. Dar raporturile dintre ,,gazde" qi ,,chiriaqi" sint peste tot aceleaqi. Arboriiatrag furnicile iar acestea, ca niqte veritabile strdji, apiri linigtea 9i viaJa bine-fdcitorilor lor.in Uniunea Sovietici nu se gisesc asemenea copaci. E destul insd si prive;tiunii arbori qi plante obi;nuite, clrrr sint plopul-tremurdtor, prunul, mdlinul, socul,cdlinul, mdzdrichea de garduri, ca sd te convingi ci qi aceqtia intrelin relalii deprietenie cu insecte asemindtoare' E adevirat, nu le acordi gizduire, dar nici nu lerefuzl hrana. Le oferi un suc dulce secretat de ni;te glande nectarifere speciale af-late la baz,a frunzei. Frumogii bujori, de asemenea, pot sI le ofere un suc savuros.Furnicile ii viziteazd in permanenlS qi, vrind-nevrind, i;i aplri gazdele ospitalierede omizile ddunitoare qi de alti oaspeli nepoftid. Pentru bine, ele pldtesc cu bine.


41/84

)n-.'b

!F t) et* r--- ,;l tf

iUnnACAvTINTE PENTRUTOATE GUSTURILEDeasupra portului fluturau steaguri in diferite culori. O fanfari cinta. Ce-t51eni din toate p;rlile Norvegiei s-au strins aici spre a ura drum bun conalionalu-lui lor, cunoscutul explorator polar, Fridtjof Nansen, De data aceasta Nansenpornea in cea mai plind de primejdii cildtorie a sa - se indrepta spre PolulNord.N-a trecut mult de la festivitatea plecirii, cind s-a primit o gtire alarmanti:,,Fram", vasul lui Nansen, rdmisese captivul ghelurilor.Zilele treceau qi speranla de a mai atinge Polul Nord p;rea tot mai irealizabili.Timp de trei ani vasul a rimas blocat in intinderile de gheatS. Aerul receal nordului biciuia felele membrilor echipajului. Temperatura a coborit pin5 laminus 50 de grade. Dar multe din necazurile de peste zi, echipajul le uitaindati ce cobora in cabine. Aici era intotdeauna cald, deqi fochigtii se vlzuserinevoiii s; drdmuiasci cirbunii. Era cald datoritl spiritului de prevedere al luiNansen...Oamenii au invSlat denult sd dea o buni utilizare scoarlei copacilor. Coajade mesteacdn, de pild5, era folositi la confeclionarea coqurilor pentru fructe

4>-^6 i


42/84

Ei ciuperci. La fel, curmeiul de lel slujea la confeclionarea opincilor. Din coajapinului. apoi, se puleau alcdrui jucdrii.Sintem bine depringi cu arborii din locurile noastre natale. Dar cilitorii careau vizitat ISri streine poyestesc de ni;te copaci cu totul ciudali. Acelti copaci au nunumai frunze li fructe neobignuite, dar qi scoarla lor e altfel.In pidurile mleftinoase ale Americii de Sud, acolo unde curge regele fluviilor,Amazonul, cresc copaci cu o scoarl5 surprinzitor de sublire. Faptul nu e intimpld-tor. La tropice nu existi diferenla - atit de farniliari noud Cintre iarnd,primivari Ei toamni. Acolo un an intreg e vare. Aerul e cald $i umed ca intr-obaie de aburi. gi, de vreme ce nu existd nici frig ;i nici arqili, plantelen-au de ce sd-qi iroseascd puterile spre a-gi confectiona un ,,cojoc" gros.Scoarla groasd a copacilor din regiunile nordice e, in schimb, indispensabili.Fdri ea n-ar putea rezista iernilor aspre. Cici cu mog Gerild nu e de glumit. Dacinu elli pregatit sd-l intimpini, te-a$reaptd pieirea.Scoarla e o imbriclminte minunatd pentru arbori, acoperinduJe goliciunea.Ea e prevAzuti cu mici cavitdli pline de aer. Aerul, se f1ie, e riu conducitor decildurd qi de frig. De aceea copacul, la ar;i1i, nu se supraincXlze$te, iar iarna eferit de un frig prea mare. in plus, prin scoarld nu pitrunde praful, umezeala,gazele otrivitoare qi nici sporii ciupercilor.in regiunile nordice copacii nu sint avari cu imbricdmintea- Zada, d,e plldi,,$i-a bigat sub,,cojoc" o pAtrime din trunchiul ei. E poale motivul pentru carea devenit cel mai rispindit arbore din aspra Siberie.

Foarte bine suporti gerurile mari ti cedruL de Siberiq, care ne oferd sa vu roaselenuci de cedru. Oamenii au gdsit o utilizare practice pentru scoar;a lui grtiasd. Dinscoarla de cedru se confeclioneazd placi pentru ciptugirea caselor din regiunilenordice.Dintre arborii care cresc ?n U"R.S.S., cea mai groasi scoarli o prezinrearborele catileLat (le Amur sau arborele de pLutd - adeseori intilnit in piduriledin Extremul Orient. Coaja lui, moale gi catifelati la pipeit, e ca o pernd.in rnun;ii din Spania, ltalia fi Corsica creqte stejarul de ptutd - un veritabilcampion in ceea ce privette grosimea scoartei. E un campion;i in ceea ce prive$tecalitatea plutei sale. Din zece in zece ani, arborele e ,,dezbricat" de pluti cum ar lidezbricat un om de palton. Dar gi dupi aceasti operaJie crud5, voiniculpidurii glsegte resurse sd supraviefuiasci. Dupd un timp oarecare, el igi confec-lioneazd ah,,cojoc".Pregilindu-se pentru cilStoria sa Ia Polul Nord, Fridtjof Nansen s-a folositde insuqirile cu totul remarcabile ale acestui arbore. Spre a fi cald in cabinele


43/84

ukrliltii*$',,

rrrz,,Fram"-ului, el le-a capitonat cu plut5. ln acest chip le-a izolat de aerul inghelatal Nordului.Bineinleles, asta a fAcut sd creascd cheltuielile de constructie a vasului, fiindciprelul plutei e destul de ridicat; in schimb, echipajul ,,Fram"-ului a suferit maipulin de frig.in epoca noastrl savanlii chimipti au creat numero$i inlocuitori din maseplastice. Dar scoarla stejarului de pluti qi a arborelui catifelat de Amur e qi acumfoarte preluitA, fiind larg utilizati. Din pluti se produc colaci de salvare, dopuripentru sticle, plici izolatoare destinate frigiderelor qi avioanelor.


44/84

CUM SE PREGATESC ARBORII PENTRU IERNATDe-a lungul zilei fusese o vreme de toamnd aurie. Frunzele pomilor pireau ro-gii ca jarul. in vi.zduhul senin planau pisiri. Spre seari, insi, s-au ldsat nori greiqi a inceput si ninge puternic. A nins toati noaptea iar dimineala oamenii din sat nuqi-au mai recunoscut pidurea din apropiere: cei mai mulli dintre copaci aveaucrengile qi virfurile rupte..._ Se vede treaba cd peste noapte a bitut crivelul, igi spuser5 oamenii.De fapt, nu fusese nici un fel de viscol.Cine a rupt atunci copacii?Fiece plantd se apdrd in felul ei de ger. Multe dintre ele, cind incepe iarna, seascund in pimint. iqi leapidi cu uqurinld lujerul fiindci la primivari partea planteide deasupra solului se va reface rapid. Important e pentru planti si-;i pistreze,,magazia" de provizii: bulbul, tuberculul sau rizomul in care, in timpul verii, s-au

adunat substanfe nulritive. Primivara cresc din ele lujeri qi frunze. Nu intimplitor,ghioceii, ceapa. ciorii, brebenii qi alte plante cu bulbi qi tuberculi - se trezesc ceidintii din somnul iernii. ,,Magaziile" s?nt foarte sensibile la frig. in pidure, undepimintul e acoperit cu un strat de frunze moarte gi el inghea{i doar citiva centi-metri, bulbii se gdsesc mai aproape de suprafalS. in cimpuri deschise, ins5, bulbiiplanielor se ascund mai adinc in pimint.Dar copacii nu sint ierburi. Ei nu-$i pot ingidui si rimini fird trunchiuri, nici


45/84

Fiecare dintre tloi a urmdrit, cu tristete, frunzele cizute, riscolite 9i minate devintul toamnei.Cine le rupe? Vintul, poate. Dar de ce nu le rupe qi vara?in aceastii privinli ne-ar putea spune ceva acetti ,'spiriduEi" neobi;nui1i - pe-riqorii rdddcinii. Zi qi noapte, periqorii, asemeni unor pompe aspiratoare, sug dinpimint apa bogati in substanle hrinitoare. Hrana e consumatA de arbore, iar pri-iosul de api e disyibuit frunzelor care le elimini prin oriiiciile-stornate. Acesteaau mult de lucnl. mesteq(dnul mattr, de pild5, elimind, in doudzeci 9i patru de ore'circa Fptezeci cle vedre de aPi!Toamna lirziu, pimintul se recefte in mare mdsurd 9i ,,pornpele" rddicinilorigi inceteazi funcliunea. Ele lucreazd din plin numai in anotimpurile cakle' Frun-

zele ins5, ca pi cind n-ar fi intervenit nimic, i;i continuS munca de eliminare a apei'Evaporarea acesteia duce insd la uscarea plantei' $i pentru cA frunzele aduc acumnu foloase ci daune, copacul se gribegte si scape de ele.Dar nu te poli descotorosi de frunze aqa cum ai arunca o ciciuld" Frunzele nucad de la sine qi nici atunci cind bate un vini fie ei 9i puternic' Desfrunzarea e pre-gStira de copaci cu multi griji.O datd cu instalarea frigului de toamnd, apar in peduncuii nigte celule speciale,despirtitoare. Ele se dezi'oltd de-a curinezigul pedunculului, distrugind lesuturilevechi prin care acesta era legat de creaugi E indeajuns acum o nricd adiere de vintpentru ca trunza s6-;i ia rdrnas bun pentru totdeauna de la copac.Frunza a cdzut. in locul de care a fost prinsl se poate distinge o cicafrice abiavizibili. Ar putea, prin ea, si se evaporeze apa 9i si pitrundi sporii unt'r ciuperciddunitoare. Lucrul acesta nu trebuie insd'ingiduit. I)e aceea cicarrieea 5e aconcr;eu un slral Proteclor de Pluti.Schinbiri insemnate se produc in toate pirtile copacului care se pregeteltepentru iernat. Jesururile iui se imbibi cu grisimi;i substanJe zaharoase. Can la felse pregitette;i ursul in vederea hiberndrii. Sucul celulelor se ingroagd, alt{el ele arplesni la ger, asemenea sticlelor cu apd. Pentru a le asigura ;i mai bine, sint crealeanume lesuturi apirdtoare suplimentare... Da, nu siIlt deloc puline pregitirile copa-cului pentru intimpinarea iernii! Dar o datd perfectate, el nu se mai inspiiminld

pentru un ristimp cit de scurt' cl,cioare intemperiile iernii; qi astasemnat.

de nici un ger.Dacd arborii nu ;i-ar lepldausca, dar Ei o alta, la fel de mare.pfus - ,,ciciula" de zdpadS.

aidoma unor soldali, sint nevoili sd infrunte in pi-nu fdrX a pliti lui mos Gerili un bir destul de in-

frunzigul, i-ar pafte nu numai primejdia de a seCoroana lui ar fi nevoiti sA suporte o povard intt


46/84

Fulgii de nea sint ugori, dar adunali cu milioanele la un loc, constituie o greutatepeste puterile copacului. El nu rezisti - crengile mai groase se despici, iar virfuri-le trunchiurilor se rup.Asta se intimpli atunci cind zdpada cade prea devreme. Din fericire, acestecapricii ale naturii sint destul de rare. Copacii sint foarte simlitori la schimbdrilevremii qi-au invilat si se lepede la timp de frunze.


47/84

PADUREA DISPARUTADoi oameni inaintau pe o cirare mliqtinoasi care, pe nesimlite, didea intr-un

podiq. Staliunea polari unde lucrau, pierduti pe coasta Ciukotkli, in extremita-tea nordici a U.R.S.S., rimlsese in urmi. De jur imprejur, cit vedeai cu ochii, seintindea tundra.Cei doi mergeau foarte incet. Simleau sub picioare un teren mi$c5tor, acoperitcu un muqchi pufos. Trebuiau si fie tot timpul cu ochii in patru: un pas grefit fise pomeneau infundali pini la genunchi in mocirld.Ziua scurti de toamni era pe sfirpite. Era nevoie si gribeasci pasul, doar qtiaubine cd de n-aveau $ansa sI ajungd pe lumini, trebuiau sI facl cale intoarsi' Edrept cI nu aveau o treabi prea complicatd de indeplinit. Trebuiau si sape o micdgroapd spre a instala acolo aparatele de mlsurat. Dar locul se cerea bine ales,perfect vizibil pentru a nu fi siliJi apoi siJ caute la nesfir$it.Podi$ul cobora brusc spre un riu qi, pe tirmul acestuia, cei doi cercetori diduripeste o pidurice de ced.ri, scundi, nearitoas5. Se bucurari de parc-ar fi descope-rit o comoar5. intr-adevir, un loc mai bine marcat in tundrd nici ci se putea gisi'Asta e natura in Ciukotka: gerurile aprige $i vintul cumplit nu permit sd creasclaici piduri mai inalte.


48/84

Cei doi lucrdtori ai staliei meteorologice au pus ochii pe cel mai ,,voinic,, copi-cel, au sdpat lingd el o groapi gi au instalat aparatura. pentru orice eventualitate,au legat, de o ramurd a cedrului, o bucati de pinzd rogie. pdrdsind apoi locul, auintors capul spre a-l mai privi o darA. Fi;ia de pinzi sclipea in lumina scipdtati asoarelui ca o ianternd aprinsa.- Un reper cit se poate de bun, remarcd zimbind unul dintre ei.- Da, a consimlit celdlalt. Pare foarte vizibil.S-au mai intors in acest loc tocmai in iarni, cind tundra era acoperite d,e zdpa-dd. Alunecau de colo-colo pe schiuri, pe tirmul inclinat - pe care-l recunoscu-serd - al riulelului, gi nu inlelegeau ce se intimplase. Nu numai ci nu zireaureperul constituit de pinza ropie, dar nu vedeau nici pdduricea. pur pi simplu,d ispd ruselNu le venea sd-qi creadd ochilor. i;i consultard incdL o dati harta: da, totul erain regulS, se aflau in locul in care fuseseri ;i in toamni. Cei doi lucritori s-au pri-vit mirali gi, in cele din urmd, s-au intors la stalie.Iarna a linut mult. Abia in iunie a sosit primdvara ?n Ciukotka. Zdpezile auprins sd se topeascd. Apdrurd florile.Cei doi lucrdtori ai staliei s-au indreptat iarigi spre locul cu pricina, in cdurareaaparaturii dispdrute.Ajung la locul qtiut de ei gi, iatd, piduricea e acolo! Au gdsit chiar pomiqorulde cedru gi reperul - pinza ro;ie, prinsd de o creangi. Piduricea ardta parcd Ia felfi totu$i nu era Ia fel. Fusese ea qi inainte cam piticd, dar acum pdrea gi mai micd:crengile ;i ramurile copacilor erau incovoiate, aplecate spre pdmint. Atunci auinleles cei doi lucritori ai statiei meteorologice unde dispdruseri pomigorii de cedrupe timpul iernii.Acegti lucritori, cdrora li s-a intimplat aceastd istorie amuzantS, nu cunogteauCiukotka. Bdgtinagii, in schimb, nu se mai mird de ,,dispari1ia" micilor pdduri dintundrA: ei cunosc ,,strategia" pilcurilor rare de cedri. Spre a se salva de frig, pomi-gorii ipi apropie trunchiurile de pdmint, culcindu-se literalmente pe el. De aceeaau fi fost numilr jnepeni de cetlru.Vara crengile se inalli de la un metru ti jumdtate pind la doi metri de la supra-fala pdmintului. Iarna, aplecate sub povara zdpezti - dispar pini la primdvara vii-toare. Vara fiind foarte scurte in tundrd, jnepenii de cedru srau cea mai mareparte a anului ascun;i sub zipadd. Acolo le e cald, se simt ca sub o perndde puf.Jocul de-a v-a[i ascunselea il;tiu nu numai cedrii, ci fi algi copaci fi arbulri, cumsint neamurile de arin, mesteacd.n, d,e stejar cu frunzele ve$nic verzi, de ienupdrqi mai ales de jneapdn, care cresc in Extremul Nordic sau pe indllimile muntilor.


49/84

-:--..--

7 -+/^- .a

Cu cit inaintezi spre nord sau urci mai sus in munli, cu-atit copacii devin maimici. Spre limita nordici a tundrei poli intilni mesteceni Ei sdlcii pitice. Trunchiuri-le lor au lungimea unui creion. Asemenea pomi minusculi nici n-au de ce si se culcela pimint, zZpada ii va acoperi oricum. Vara, ciupercile ce cresc alSturi de ei ii in-trec in indllime. Dar ciuperca triiefte citeva zile doar, in timp ce copacii pitici -silciile gi mestecenii - peste o sutd de ani.

,t\-


50/84

;:

CACIULI FERMECATEMaqa privi pe geam, se uiti la pajiqtea atit de familiard ei - gi nu o mai recu-noscu. Doar pini mai ieri simlea ci o dor ochii de auriul florilor de pdpddiel Undedispiruseri ele? se friminta fetila. Poate cd au fost smulse de biieli!Dar Maqa se frdminta degeaba. Biielii n-aveau nici o vini de data asta. Nu seatinsese nimeni de florile de pdpidie.Ce s-a intimplat atunci cu ele?Doar nu qi-au pus, peste noapte, niqte ciciuli fermecate-Nu le e deloc ufor plantelor, chiar dacd nu se atinge nimeni de frunzele lor qichiar daci au scipat cu bine de inghelul iernii. Cici nu toate sint la fel de rezistente.

Se gisesc, printre ele, gi unele mai friguroase. Lor poate sd le fie frig chiar gi intr-onoapte celduroasd de vari.in bridetul frumos poli intilni adesea mdcrisul iepurelui. lvceastd iarbi gralioa-se e foarte plipindi. Frunzele ei subliri au trei lobi. in timpul nopJii, lobii se indoaiepe jumitate qi se pleacd in jos. ,,Micriqul iepurelui a adormit", spun oamenii. Darnu de somn e vorba, ci de un mod de a se apdra de frig. La fel ,,se culci" mdcriquliepurelui qi pe vreme de ploaie, cind aerul se rice$te simlitor.Tot aga procedeazdqi trit'oiul. Numai ci frunzele lui, qi ele indoite, nu se aplea-ci, ci se inalJi.Dar frunzele nu se indoaie singure. in funclie de starea timpului, presiuneasevei in celule creqte ori scade. Intervine atunci ,,mecanismul rotitor" al frunze-52


51/84

lor. El aclioneazi asemenea pompei pneumatice ce inchide gi deschide uqile auto-buzului.E bine ca planta se-fi salveze de frig frunzele. Dar mai prelioase pentru ea sintflorile. Daci pistilul qi staminele vor avea de suferit, nu vor mai fi seminle. Tot efor-tul plantei, care a insemnat atita energie qi timp, va deveni zadarnic.Dar cum si aperi florile de frig? Si le invelegti intr-o coaji, si le infiqori in maimulte foi, aqa cum procedeazi ceapa?Nu prea se potriveqte, ar fi un mod cam greoi, ar spori volumul lor.Plantele au adoptat un fel de a se apd.ra mai grafios, mai subtil. Florile multoradintre plantele de pidure au forma unor clopoJei, abajururi ori coifuri. Orificiulprin care staminele qi pistilul ,,se uiti" la lume, se ingusteazd. in acest chip se reducemult posibilitatea pitrunderii aerului rece. Se formeazi astfel un locqor in care emai cald decit afari. in felul acesta iqi apdrl de frig ghimpoasele lor flori clopoleii,meriEorul, afiniLe, ldcrdmioara, strugurii-ursului.Florile de mac Si cele de piciorul-cocoSului seamdnd cu ni;te ce$cuje delicate.Dfr cegcula nu poate retine aerul cald ca abajurul lScrimioarei de pild5. Totuqi nuse poate spune ci florile de mac pi cele de piciorul-cocoqului au de suferit dinpricina frigului. Ce anume le salveazi oare?Sd ne amintim cit de strdlucitoare sint aceste flori, parcd ar fi date cu lac, qi ceformi concavd au ele. Aceste veritabilg oglinzi naturale risfring razele soareluispre centrul florii, acolo unde se inalld pistilul. Lui ii trebuie mai ales cilduri pen-tru germinarea polenului depus de stigmat.


52/84

,,Oglinzile" plantelor sint intr-adevir niQte ajutoare prefioase pentru plant6.Datoriti lor temperatura in interiorul florii de mac, de pildd, e reglat6, ea poatecregte chiar cu cinci grade. Iatd deci ce efect pot avea aceste cupe deschise aleflorii.Miruntele flori de rodul pdmintului sint acoperite de o frunzi ce aduce cu o cu-verturi pe misuri. in aer temperatura poate fi de zece grade, dar in ,,sera" floriiea e de treizeci de grade.Frumosul nufdr alb iqi are Ei el secretul lui. Cit e ziua de mare florile lui se des-fatd la soare. Dar cind soarele e la asfinlit gi lasi mai pulini cilduri, se pune indatdin funciiune mecanismul de apirare al plantei: sepalele verzi gi dense incep sd sestringS, inchizind floarea intre ele, iar pedunculul lung qi flexibil al acesteia se scur-teazi trigind-o in api, unde noaptea e mai cald decit in aer.Dar cum se apiri florile pe timp de ploaie astfel ca picdturile de apd si nu dis-trugi petalele, sI nu rupi staminele qi pistilul, iar polenul si rdmind intact?

Ce anume apiri floarea atit de delicatdprotector sau o umbrelA? $r care nu posedi un acoperimintFloarea s-a deprins, gi ea, si se apere singurd. Privili, in zilele ploioase, pipidiade pe cimpuri: nu veJi mai vedea scufilele lor aurii. in vreme ce, cind e soare, auriullor i1i ia ochii. Nu le-a smuls nimeni: pur;i simplu, florile s-au acoperit, din pricinaploii, cu un invelip impermeabil. Nu mai vezi scufilele lor aurii, ci bobocii verzi. Daraceftia nu se mai disting in covorul verde al pajiqtii.


53/84

FLOAREA CITVALERILOROmul escalada muntele stincos. Urcuqul era greu pentru el, cici nu mai era ti-ner. Pe fala sa brizdati curgeau qiroaie de transpiralie. Dar el se ci1era mai sus, tot

mai sus. inci ciliva paqi qi, deodati, pe ieqitura stincii apiru o floare ca o stea alb6.Inima prinse s5-i bate cu putere iar ochii i se luminari de o bucurie mare. Iatd, insfirqit, floarea pe care o ceuta de-atitea zile, colindind prin toli munlii!Dupd ce-qi mai astimpiri bucuria, omul igi scoase din rani15 o sipiligd. Atent,ca si nu distrugd rdd cina, scoase planta din pimint. Apoi, cu aceeaqi grij6, a inve-lit-o in mu$chi. A pus-o in ranili qi s-a gribit si faci cale intoarsi. Principalul eraacum sa ajungd cit mai grabnic acas5.,,Floarea-cavalerilor" - asa i se spunea in Germania Evului Mediu fLorii-de-coll sau albumelel'. Locul ei e numai sus, in mun1i, gi chiar acolo foarte rar poatefi gisitd. Cine porne$te in clutarea ei, trebuie sd posede intr-adevir ribdarea unuicavaler medieval. Numai a;a poate nidijdui sI izbuteasci.Bdqtinaqi a munJilor calcarogi, floarea-de-col1 s-a adaptat foarte bine la frig: eaqi-a acoperit tot corpul cu periqori deqi. Chiar petalele florilor au devenit pisloase.Blinila asta argintie line de cald plantei qi-i conferd o eleganli uimitoare. Cindprinde si infloreasci in Alpii elveJieni, nu pulini sint cei ce se incumeti si o giseas-cd, in speranJa cd vor avea ca amintire aceastd ,,floare a cavalerilor".

55


54/84


55/84

VOPSEAUA MINUNE- Borea, iar te-ai murdirit de vopsea! se supdrd mama privindu-qi odrasla'- Pe cuvint ci nici nu m-am atins de uqi! se dezvinovdli copilul.Dar mama nu-l putea crede. Ceea ce credea ea, era cd Borea nu-Si recunoaftegreqeala, aqa, din incipdlina re.intr-adevir, dimineala vopsiseri u$a. N-a trecut nici un ceas qi Borea avea pan-talonii minjili.$i-acum, iate, o alti pard, inse pe haind.De data asta Borea nu era vinovat. El nici nu se apropiase micar de uqi. $i nicivopseaua proasp5ti a uqii n-avea vreun amestec aici. $i mama qi fiul erau departede a binui adevdratul vinovat, degi acesta se gisea foarte aproape de ei.Rareori gisim rigaz spre a ne gindi cum i;i duc viala plantele' Ploaia, vintul,zipada, grindina, toate aceste intemperii ale naturii, copacii sint nevoili s; le supor-te in lipsa oric5rui adipost. Ei rimin sub cerul liber qi iarna pe ger, qi vara pe ar$i1i.De frig ii poate salva scoarja lor, dar de cildurd?Tot scoarla. Cdci copacii nu posedd o imbreciminte de tezervi, Ei nu pot, caoamenii, si schimbe cojocul cu o imbrlcdminte sublire: ei sint nevoili si poartetoati viafa aceleagi veqminte. Dar, se pare, asta nu e locmai riu.

57


56/84

Locuitorii Asiei Centrale poartd, penici atunci cind soarele dogorette. Vatamai bine decit o cimaqi sublire.Scoar{a de plute se aseameni cu halatul vdtuit. E bund pi ea pentru orice ano-timp. Fridtjof Nansen a utilizat-o pentru izolarea termicd a cabinelor vasului sdu.Iar in lirile calde, din aceeagi plutd sint confeclionare pel;riile coloniale care-i api-rd de insolalie pe cei ce le poartd.Tot afa un copac ar putea fi apirat de cdldurd de o ,,bland.,cit mai groasd.Nu toli copacii sint la fel de norocopi. Unii au scoarla mai groasd, allii mai sublire.in partea centrald a U.R.S.S., cel mai obidit in aceasti privinld pare a fi mesiea-cdnul, el avind scoarla cea mai sublire.Cum se^apiri atunci de frig qi de cdlduri?rl ne tn aJutor... vopseaua.In ce culoare sint vopsite frigiderele?In alb.Dar partea exterioard a avioanelor? cea expusd razelor de soare?Tot in alb.Dar punfile vapoarelor pentru transportul cilitorilor?Tot in alb.Oare lucrul acesta e intimplitor?Deloc intimplStor. Culoarea albd reflectd razele de soare mai bine decit oricealtd culoare. Din aceasti cauzi, orice suprafale albd se incilzegte mai greu.in acelagi fel se apiri ti mestecenii de argild. Copacii inzestrali cu o scoarligroasd nu mai au neyoie de aceastd culoare, dar mesteacdnul cel cu coaja subliresimte din plin nevoia ei.Numele ;tiinlific al mesteacinului e betula, iar substanta albi a cojii se nume;tebetuLind. Alli copaci nu dispun de asemenea vopsea. Iati de ce mesteacinul aratiatit de chipe$ la infiligare.$i tocmai betulina i-a jucat festa lui Borea. S-a sprijinit beiatul, in joaca lui,de trunchiul unui mesteacin;i gi-a murdirit hlinuta. E drept, n-a fost un necazprea mare. A periat nifel locul ;i a scdpat de pata albi.

orice anotimp, un halat vituit. Nu-l lasiporoasi a halatului reline razele de soare


57/84

UMBRELE PENTRU PLANTECumplitd e vara in step5! Pimintul Si aerul se-ncing de arqild, iar oamenii pri-vesc la cer cu nddejdea ci doar-doar o cddea vreo ploicici. Dar cerul e senin -nici urmd de noriqor!Omul se poate apdra cu o umbreld de cdldura lui cuptor. in cel mai riu caz igipune pllirie cu boruri largi pe cap pi tot e mai ufor de indurat.Animalele de stepe cum sint popindiii, hirciogii qi qoarecii de cimp au;i ele osalvare: se-ascund in vizuina lor. Dar plantele n-au nici umbreld qi nici vizuind incare sd se adiposteascd. Nu le rdmine altceva de fdcut decit sd rabde ore intregi subsoarele necruJAtor.S-a dovedit insi ci nu toate plantele suferi de arqild. in stepi pot fi intilniteadesea graminee cum sint coliLia, pdiusuL si altele. Cerealele au, de regulS, frunzeleinguste. $i nu intimpl5tor, frunzele inguste elemin5 mai pulini ap5.Dar uneori e atit de cumplit de cald incit nici frunzele inguste nu mai pot fi devreun folos. $i atunci aceste graminee iqi risucesc frunzele plate, transformindu-lein cornelele. in felul acesta suprafala expusi la soare a frunzei se reduce simlitor qi,ca urmare, e redusi pi evaporarea. Canicula nu mai este acum atlt de periculoasi.


58/84

Tufa de desmodium, plantd ce cre$te in India, posedi un mijloc gi mai surprin-zdtor d.e apdrare. Frunzele ei mari sint previzute, pe ambele lor pir1i, cu alte frun-zuliJe mici. Pe timpul noplii ori dimineala, planta seamini cu toate celelalte. Cumdd soarele insd qi temperatura aerului trece de douezeci de grade, desmodiumulse ,,insuflelegte": frunzulilele se pun in mipcare, se ridicd gi se lasi firi contenire.Ele seamdn5 unor roabe, care, cu evantaiele, fac vint frunzelor mari. $i asta pinice ar$ita inceteaz'.in preriile americane crette silphium. Planta aceasta ierboasi are o infi{igarearit de turtiti de parci ar fi scoasd de la presi. Frunzele silphiumului sint resucite,in muchii, spre nord qi sud. De-aceea, chiar in orele cind canicula e mai mare, soa-rele aproape ci nu le incdlzeqte.


59/84

:-t.r*'

HAINA INVIZIBILATi-aminte$ti basmul scriitorului danez Hans Christian Andersen ,,Hainele celenoi ale irnpdratului"?in basmul acesta se spune ci doi qarlatani l-au plcllit pe un impirat qi pe curte-nii sdi. Ei se liudau ci vor pregdti, pentru hainele implratului, o lesitur5 ferme-cat6, care nu putea fi vizuti de cetre pro$ti $i de cetre cei ce nu-;i meritau loculpe care-l ocupau.Fireqte, ei doar se ficeau cd lucreazd, pentru cI nimeni n-a vizut lesetura asta'$i, fiindcn niminui nu-i convenea sI fie socotit prost sau ci ocupi locul altuia,ioli minJeau - care mai de care' impiratul mergea, gol-golut, pe strizile oraqului,iar curtenii se intreceau in fil5rnicie, strigind in gura mare:- Ce ve$minte frumoase are impiratul!Citind aceastd poveste, e posibil sili spui in sinea ta: ,,Ce nitifleli mai triiauin implrSlia aceeafDacd ag fi fost in locul lor, i-aq fi prins cu minciuna pe garlatani'Aq fi dovedit ci nu existX haine invizibile!"Ce-ai spune, insi, daci li-a; arita ci asemenea imbriciminte existi totuqi?Ai crede, fireqte, cd vreau si glumesc cu tine. Nu te grdbi si crezi asta, fiindc;ai si greqeqti. E drept, trebuie s-o spun din capul locului: astfel de haine nu sint nicipentru impirali, niii pentru muritorii de rind. Ele sint rezervate doar plantelor, qinu tuturor plantelor, ci numai unora dintre ele.

ol


60/84

Dar unde si intilne;ri aceste plante privilegiate? Aproape peste tot. Numai ci,de reguli, nu le ddm atenlie: poli si vezi o haini invizibili?Cel ce doreqte si descopere o asemenea planti, trebuie sd-gi utilizeze mai degra-bd nasul decit ochii...Ce frumos e vara in stepi! Vine de la ierburi o mireasme atit de plicuti de parc-ar fi stropite cu esenld de parfum. E o adevirati desfitare sd stai culcat intre ele gisi aspiri mirosul lor atit de inmiresmat!Dar de ce e nevoie ca bSgtinaqele stepei si-fi incropeasci o produclie de parfu-muri? Cici plantele nu-qi irosesc niciodati resursele qi puterile.Se vede treaba, insi, ci aceste miresme constituie tot un mijloc de apdrare. Elese datoresc vaporilor uleiurilor eterice. Ace;tia se fac simlili indeosebi seara qi petimpul zilei. Vaporii acoperi planta ca un abur u;or. Pe timpul noptii, aceasti,,cdmagi" incdlzegte planta, iar ziua o apiri de cildura prea mare.Pelinul nu-i deloc aritos la vedere; in comparalie cu ,,dichisitele,, floride gridini, el e o adevdrati cenugireasd. S-a dovedit insi ci aceastd planti ba-nald ca inf51i;are posedi o ,,haini" minunati - aromati, transparentd ;i foartepracdci. Cind gi-a scris basmul, pe Andersen nu-l dusese deloc gindul la o aseme-nea haind.


61/84

PADUREA DIAVOLULUIDeta;amentul spaniol de celereli inainta la pas prin Podiqul mexican. SoldaJii

nu se prea simleau in largul lor. Totul, in aceastd lari striini gi indepirtati, eraaltfel decit in patria lor. $i limba qi obiceiurile populaliei blptinaqe le erau necunos-cute. Nu erau deprinqi nici cu arqiJa deqertului iar setea ii chinuia ingrozilor.Necunoscut qi intr-un fel inspiimintitor pentru ei era qi aspectul vegetaliei.Noaptea mai ales ldstiriqurile pereau ni$te ardtlri de cosmar. Spaniolii, camsuperstilioqi din fire, se simleau infiorati de spaim5. Miinile pipiiau cu un gestreflex crucea de la git, iar buzele inginau rugdciuni foptite. Cuceritorii spaniolinumeau aceste ldstiriquri .pbdurea diavolului" qi denumirea asta li se pirea citse poate de potrivit;.ln degert e greu deopotrivd pentru orice fiint6, fie ea om, animal ori plantd.Timp de o jum5tate de an nu cade o picituri de ploaie. Cum pot oare plantele sXtriiasci aici?Cind in India ori in Africa tropicale sose$te sezonul secetos, unii arbori iqi lea-pidi frunzele aidoma pomilor de la noi cind vine frigul. O fac qi unii qi al1ii, inacelaqi scop: sI-$i pestreze umiditatea atit de prelioasi.Dar fiece arbore se desparte de frunziqul seu intr-un fel diferit. Rotofeiul


62/84

W$Z:.8.:z'=y''tt,= ji/y='- /7?-3=.'2 ,,=-:t-- |'=',:=17--,'.

WAtrii'r\ti

TIil3i

\i

?ti;;,;ffirc


63/84

baobab african iqi leapidi toatdpodoaba verde pentru cileva lunide zile qi aratd de parci s-ar fitscat. Seiba rezistente, in schirnb,ce crefte aldturi de el, se lipsep-te doar de o parte din frunziq. lnacesl rdstimp, ea are o infalitarede-a dreptul bizard: jumdtate dincoroani e verde, intacti, in vremece cealaltd lipsefte cu totul, deparci cineva i-ar fi smuls frunze-le. Cind vine insi sezonul ploios,arborii inverzesc din nou.Plantele qi animalele din de-qert se aseamdnd intr-un fel.Cdmila poate trdi timp de cin-cisprezece zile flrd si bea apd.Cind vede un izvor dupd carea tinjit atit de indelung, soarbeintr-o clipd zece cildiri de apispre a-gi face rezerve.Arborii depertulu i procedeazdla fel: iqi fac 9i ei rezerve pe carele consumd cu economie. Ei pottrii, de aceea, mai multe luni dezile fdrd apd.in Africa de Vest creste arbo-reLe-ploscd. Lemnul inzestrat cupori suge apa ca un burete iartrunchiul i se umfl6 monstruos,in sezonul lipsit de ploi, firefre,,,sldbette" treptat.Locuitorii Australiei au pusunui copac numele de,,sticl6".El are. intr-adevir. aspectul uneisticle gigantice. Aseminarea nue numai in exterior: in parteaumflati se gisesc doud rezervoare

.;"at

,\.:l"f,r1.L t-

,)s..r,


64/84

pline cu lichid dititor de via1i.Ele ajuti copacului sd reziste inzonele cele mai aride.ln Cuba, de asemenea, creqteun alt copac-butelci, palmierulburtos numit in $tiinla colpolhri-rur. Trunchiul lui pare un qarpeboa care a inghiJit o caprd rimasinedigerati in mijlocul corpului.,,Capra" nu e altceva decit re-zervorul cu api.Toti aceqti ,,arbori-cimili" nuseamind intre ei ca aspect. Ei autotufi ceva aseminltor: posedX,cu toJii, frunze.in schimb, cacttgii mexicaninu au frunze. ln locul lor, ei auJepi. Acegti tepi ajuti plantei sise apere de animale gi, totodati,si scape de ar$i1i, fiindci, spredeosebire de frunze, dcele lorsubliri nu lasi apa se se evapo-feze.Toate componentele cactusu-lui concuri la pistrarea apei, In-teriorul tulpinii sale umflate eun rezervor format dintr-un tresutspongios. Deasupra, apoi, are o,,platoqi" alcituiti dintr-o coajigroasi. Pentru mai multi sigu-ranld, platota e imbibatd cu ceardspre a nu fi permeabil5. Ziua indegert e ca intr-un cuptor. Din pri-cina soarelui torid. pdmintul acrlpat. Tot ce s-a putut mi$ca,a fugit, a. zburat ori s-a ascunsin vreo crdpituri, la adipost.Doar cactugii stau singurateci ca


65/84


66/84

(c.j>r

12521615-nikolai-osipov-din-lumea-vrajit-a-plantelor

Documents