124199367-managementul-proiectelor

8/18/2019 124199367-Managementul-proiectelor

1/39

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT MASTERAT- MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTATIE MANAGEMENTUL PROIECTELOR STUDIU DE CAZ - PROIECT DE FINANŢARE -microfermă de creştere a peştilor în sistem închis-

Coordonator: Lect.univ.dr. NICOLETA GUDĂNESCU

Masterand: ONUFREI IOAN


2/39

2008

Introducere Pentru organizaţiile neguvemamentale din România, finanţarea este şi în pret cea mai uzitată modalitate de obţinere de fonduri, cele mai multe dintre organizaţiile de succes începand în acest mod, chiar dacă ulterior şi-au diversificat opţiunile. Dtfel, pentru organizatiile neguvemamentale acest lucru este şi mai la îndemană: proceduri mai facile, experienţă mai îndelungată, motivaţii mai puternice şi mai diverse. Darru instituţiile publice ? Elaborarea unui protect, căutarea de surse de finanţare pentru el şi elaborarea unei propuneri de finanţare sunt activităţi care sunt făcute peste oririle obişnuite de serviciu ale functionarilor publici. Pentru a face acest volum enorm de muncă în plus este nevoie numai de o motivaţie puternică individuală şi de e

De aceea, pentru a-şi uşura volumul de muncă, pentru a elimina procedurile greoaie deadministrare a fondurilor şi pentru a căpăta experienţă, de multe ori administraţiile pe locale (ca şi alte instituţii guvernamentale) se asociază în parteneriate cu organiza neguvemamentale. Dar ce sunt aceste proiecte? Cine sunt finanţatorii şi unde pot fi găsiţi? Ce sunt propunerile de finanţare şi cum se scriu? Cum se face un parteneriat? e se întâmplă după ce un proiect este finanţat? Toate acestea sunt întrebări la care voe în cursul de faţă. Explicarea termenilor Proiect - un ansamblu de activităţi planific care se adresează unei probleme specifice, îşi propune să atingă obiective specifice, mite de timp bine definite (are un început şi un sfârşit bine determinate) şi beneficia fonduri limitate. Propunerea de finanţare - un document scris prin care solicitantul cere fonduri unui finanţator pentru un proiect. Propunerea de finanţare (aplicaţie, cerere) trebuie să conţina elementele esenţiale ale proiectului, cât şi acele elementare pledează în favoarea solicitantului.

2


3/39

Finanţator - o persoană sau instituţie (guvernamentală sau privată) care oferă sprijin ciar unor organizaţii, instituţii sau persoane pentru a rezolva o problemă, în baza unu contract, fără a urmări în schimb alte avantaje decât binele comunităţii. FINANŢARE Ofdministrare a unor fonduri financiare în scopul realizarii unui program/ proiect ale carui specificatii sunt agreate în comun de către finanţat şi finanţator. Pentru înc finanţarea trebuie diferenţiată de alte metode de obtinere de fonduri: DONAŢIE Primire de fonduri financiare sau în natură nereturnabile a căror utilizare o decide cel care le primeşte, eventual cu limitări de utilizare impuse prin contractul de donaţie. SPONSORIZARE O afacere de interes reciproc între o organizaţie şi un agent comercial, în cre organizaţia oferă promovarea sponsorului în schimbul banilor primiţi. CREDITARE Primrea cu împrumut a unor fonduri financiare, pe baza unui plan de afaceri sau a unor

garanţii, care urmează a fi returnate cu dobânda din momentul presupus iniţial al obţiii de profit din utilizarea acestor fonduri. Funcţiile managementului proiectului

Planificare = gândire anticipativă privind etapele ce trebuie străbătute pentru atingera obiectivelor Organizare = alocarea resurselor proiectului, stabilirea şi delimitarea proceselor, ţinând cont de planificarea făcută Implementare ± coordonare = punerearactică a celor planificate, armonizarea deciziilor şi acţiunilor 3


4/39

Control = aprecierea progresului obţinut în direcţia obiectivelor Conducere = direcţionrea oamenilor implicaţi prin analiza opţiunilor, luarea deciziilor şi comunicarea lor- planificarea este inutilă fără obiective clare - un lucru neplanificat nu poate fi organizat - implementarea devine o simplă execuţie aleatorie fără planificare şi organiz iar coordonarea este imposibilă - controlul execuţiei aleatorii, fără planificare şi onizare, nu se poate aplica decât în sens negativ şi nu încurajează progresul - iar condrea devine doar o manifestare lipsită de obiect a puterii PLANIFICARE => dezvoltarea scopului, obiectivelor şi strategiei proiectului => stabilirea activităţilor proiectului şi a resurselor necesare => dezvoltarea de scheme de lucru pentru stabilirea relaţiilor logice dintre activităţile proiectului şi punctele critice => realizarea prgramării în timp a proiectului pe baza schemelor de lucru => realizarea unui plan de

protejare a resurselor proiectului => realizarea de planuri de contingenţă ORGANIZARE => => => => => => stabilirea structurii organizatorice a echipei de proiect identificarea şi repartizarea rolurilor membrilor echipei în cadrul proiectului definirea politicilor, procedurilor şi tehnicilor managementului proiectului pregatirea statutului managerului de proiect şi a instrumentelor de delegare stabilirea standardelor de autoritate şi responsabilitate ale echipei de proiect alocarea resurselor materiale şi financiare pe activităţi 4


5/39


6/39

Elementele unei propuneri de finanţare Conceptul care stă la baza procesul de pregătire a propunerii este acela că prin fragmentarea procesului în etape mici se simplificărezolvarea sarcinii. Dar nu pierdeţi din ochi imaginea ansamblului general! Ţineti cont de faptul ca secţiunile ce urmează sunt aranjate în ordinea în care să abordaţi difle etape ale procesului de elaborare a propunerii de finanţare. Ordinea în care o propunere tipică este înaintată finanţatorului nu este aceeaşi cu cea în care ea trebuie rată. Ordinea în care vi se cere să vă prezentaţi proiectul va poate adesea conduce pe istă falsă. Ordinea uzuală a parţilor unei propuneri este construită pentru a creşte aca şi înţelegerea sa atunci când este citită si este ineficientă dacă este aplicată în pscriere a propunerii. · Ordinea tipică a elementelor propunerii atunci când este înainttă finanţatorului: 1. Scrisoare de însotire 2. Pagina de titlu 3. Rezumat 4. Introduce

re 5. Problema/scop 6. Justificarea proiectului 7. Obiective 8. Activităţi 9. Evaluare 10. Finanţări ulterioare/durabilitate 11. Buget 12. Anexe

· Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii atunci când aceasta este elaborată: 1. Problema/scop 2. Obiective 3. Activităţi 4. Evaluare 5. Buget 6. Justificarea proiectului 6 ,,Elemente esenţialeº


7/39

7. Finanţări ulterioare/durabilitate 8. Introducere 9. Pagina de titlu 10. Rezumat 11. Anexe 12. Scrisoarea de însoţire Identificarea şi documentarea problemei ,,Elemente de piaţăº

Ideea demarării oricarui proiect este dată întotdeauna de necesitatea rezolvării unei pobleme existente la nivelul unui grup, al unei comunităţi sau chiar al întregii societă Aşadar, înainte de a întreprinde orice alt demers, instituţia trebuie să identifice prema pe care doreşte să o abordeze şi să se documenteze asupra ei. Problema poate să conte, în general, într-o nevoie, o stare de fapt negativă ce trebuie înlaturată, etc. Pen toate formele pe care le poate lua problema, o putem defini ca fiind o situaţie sau un complex de situaţii care afectează un grup de oameni, o comunitate, sau întreaga

societate la un moment dat. Modul cum este aleasă problema şi cum este formulat enunţul ei are o importanţă covărşitoare asupra şanselor de a primi finanţare pentru rezolroblemei respective. De aceea, membrii echipei care vor scrie propunerea de finanţare trebuie să se asigure de faptul că: · Problema este a oamenilor, nu a resurselor rientată spre nevoi şi nu spre ofertă · Problemă să fie concretă, nu abstractă · O "bune, bineînţeles, rezolvabilă · O "bună" problemă are efecte negative serioase · O probleste urgentă Identificarea şi analiza problemei În munca de identificare a problemei pe care o va aborda echipa unui proiect se confundă frecvent problema reală fie cu efectele sale, fie cu o anume soluţie deja agreată tacit, fără o analiză în 7


8/39

profunzime a problemei. Următoarele întrebări sunt menite să vă ajute în identificarea fundarea problemei pe care doriţi să o abordaţi: 1. De ce este această o problemă? 2. C este afectat de aceasta? 3. A cui problemă este? 4. Care este impactul problemeiasupra beneficiarilor (potenţialilor beneficiari) ai organizaţiei/ instituţiei? Asupra eficienţei activităţii organizaţiei? Când se manifestă efectele negative ale acesteia?ste urgentă rezolvarea ei şi de ce? 6. Este problema rezolvabilă cu resursele disponibile? 7. Ce s-ar întâmpla dacă problema nu este rezolvată? 8. În ce stadiu se va afla prema după terminarea proiectului? Determinarea problemei prioritare

Emunţul problemei Importanţa problemei Urgenţa problemei Fezabilitatea Suport din partea celor interesaţi Punctaj final

1.

2.

3.

Scopul proiectului

Scopul este stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului. Situaţia ideală o reprezintă rezolvarea problemei ceea ce nu se întamplă întotdeauna. Aşaată definită problema, trebuie să fie foarte uor de definit scopul. Recomandări: · Enuncopului trebuie să fie scurt şi concis. · Nu trebuie să apară necesitatea de a folosi c

uncţia "şi" pentru a despărţi două propoziţii. Dacă se întâmplă acest lucru, s-ar puteae două scopuri. 8


9/39

· De asemenea, folosirea cuvantului "prin" atrage după el explicaţii cu privire la modul în care va fi atins scopul proiectului.

Obiectivele proiectului Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obţinut în efortul de atingere a scopului proiectului şi, implicit, a rezolvării problemei. Imaginându-ne prăpastia care există între stadiul situaţiei înainte ca proiectul să înceapăinal, obiectivele reprezintă elementele prin care construim puntea peste prăpastie,paşi în atingerea scopului. Trebuie avută mare atenţie când se enunţă obiectivele pentrse confunda cu activităţile. Acestea din urmă descriu cum se îndeplinesc obiectivele. Oiectivele reprezintă un sfârşit, în timp ce metodele reprezinta un drum. Cea mai bună rlă de deosebire a lor este urmatoarea: Dacă există un singur mod de a îndeplini obiecti

ul pe care l-ati enunţat, probabil că, de fapt, aţi enunţat o acţiune. O altă metodă defica dacă ceea ce se enunţă este un obictiv sau nu, este folosirea iniţialelor unor cuvnte care reprezintă caracteristicile pe care trebuie sa le întrunească obiectivele, iniţiale care, una lângă alta, compun cuvâtul englezesc SMART (isteţ): S - specific M - mbil A - abordabil R - realist T - încadrabil în timp. Nu trebuie uitată o caracteristică foarte impotantă pe care obiectivul trebuie să o aibă, aceea de a putea fi evaluat. um veţi şti altfel ca v-aţi atins obiectivele? Un alt procedeu folosit de multă lume petru scrierea corectă a obiectivelor este:

Tehnica de scriere a obiectivelor în şapte paşi

9


10/39

Pasul 1: Determinarea rezultatelor. Rezultatele sunt locurile cheie în care ne uităm pentru a vedea schimbările sau îmbunătăţirile produse de proiect pentru populaţia ţint2 : Determinarea indicatorilor de performanţă. Indicatorii şi unităţile de măsura cu ajl cărora sunt măsurate performanţele obţinute în atingerea rezultatelor. Ne ajută să vee aproape suntem de rezultate. Pasul 3: Determinarea standardelor de performanţă. Ne arată care ar trebui să fie valoarea indicatorilor de performanţă pentru a fi siguri c am atins rezultatul. Pasul 4: Determinarea timpului necesar. Adică intervalul detimp în care ne propunem să atingem standardul de performanţă maxim. Este bine să indicmpul relativ la data de începere a proiectului. Pasul 5: Determinarea costurilor necesare, adică a banilor necesari pentru realizarea obiectivului respectiv. Acestpas va fi reluat în secţiunea de concepere a bugetului. Pasul 6: Scrierea obiectivel

or. În acest pas sunt combinate informaţiile generate în paşii făcuţi până acum. O reţetru un obiectiv ar putea fi: Să (un verb de acţiune şi o stare care să reflecte indicatrul de performanţă) al (grup ţintă) până la (standard de performanţă) într-un timp de timp) cu un cost total nu mai mare de (costul estimativ). Exemplu: Să crească gradul de integrare în muncă al şomerilor din Bucureşti cu 30% faţă de numărul actual în şasn cost total de aproximativ 20.000.000 lei. Pasul 7: Evaluarea obiectivului. Revizuirea obiectivului şi obţinerea răspunsului la o întrebare de genul: "Reflectă obiectl respectiv "cantitatea" de schimbare pe care o dorim în cadrul rezultatului vizat? Daca da, ai un obiectiv realist. Daca nu, probabil că indicatorii de performanţă sunt aleşi greşit sau standardele de performanţă sunt prea mici.

10


11/39

Cu toate că este o tehnică mai laborioasă şi pare "teoretică", ea clarifică şi uşurează, atât celor care scriu propunerea, cât şi celor care citesc. Cu nişte obiective clare eţi şti întotdeauna ce aveţi de făcut, şi veţi putea spune în orice moment ce aţi făcutaţi spus că faceţi.

Activităţi

Secţiunea din proiect referitoare la activităţi cuprinde descrierea detaliată a ceea ceorganizaţia/ instituţia urmează să întreprindă pentru atingerea obiectivelor. Activitatte un mijioc de a atinge un obiectiv Trebuie reţinut faptul că pentru atingerea unui obiectiv este necesară punerea în practică a mai multor metode (activităţi). Aşa cum s

nţionat şi la capitolul "objective", dacă pentru un obiectiv nu se poate defini decât ometodă de a fi atins, înseamnă ca obiectivul respectiv este, de fapt, o activitate. Acest capitol trebuie să cuprindă: 1. Enuntarea fiecarei activităţi în parte; 2. Specifica responsabilului activităţii respective: 3. Specificarea resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp); 4. Descrierea secvenţelor în timp şi modul cum se interferează activităţile; Pentru a elabora activităţile prin care se atinge un obiectivpundeţi-vă la următoarele întrebari: · Ce anume aveţi de făcut pentru atingerea obiecti(Răspunsul la această întrebare îl consituie acţiunile ce trebuie întreprinse.) · Ce sarebuie îndeplinite în cadrul fiecarei acţiuni? (Răspunsul la această întrebare îl constub-activităţile ce trebuiesc întreprinse.) · Ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirfiecarei sarcini? {Răspunsul vă ajută să evaluaţi resursele de care aveţi nevoie şi plaea în timp.) 11


12/39

· Care sunt datele de începere şi terminare a sarcinilor? (Răspunsul la această întrebajută să determinaţi secvenţele în timp.) · Cum se vor selecta participanţii? (Răspunsulvă daţi seama dacă veţi avea oamenii necesari pentru ducerea activităţilor la bun sfârşmandări: · Resursele specificate la sectiunea "activităţi" trebuie să corespundă cu rese cerute în buget. Fiecare resursă menţionată (personal, echipament s.a) va trebui "trausă" în bani şi regasită în buget. · Explicati motivele care v-au făcut să alegeţi metoe le-aţi ales. · Faceţi o scurtă discuţie despre riscul punerii în practică a metodelortive. Arătaţi de ce metodele pe care le-aţi ales implică o probabilitate mare de atingee a obiectivelor.

Evaluarea Această secţiune trebuie să se refere la planul pe baza căruia membrii organi

aţiei/echipei institutiei urmează să evalueze proiectul, atât la terminarea lui, dar şi parcurs, la anumite momente intermediare. Evaluarea reprezintă emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse. Motivele, pentru care activitatea unei echipe pe durata proiectului este evaluată, sunt diverse. O analiză simplă a acestor motive va identifică factori interni (care provin din interiorul instituţiei: membrii echipei, consiliu de conducere, angajaţi) şi factori externi (beneficiari, finanţatori, contractanţi, ONG, publicul general). Astfel, la întrebarea "de ce evaluam?" putem identifica cauze inteme şi cauze externe, câteva dintre cele mai des întâlnite aflandu-se mai jos: Cauzeinterne pentru a vedea dacă facem cea ce trebuie ; pentru a obţine informaţii şi reacţii privind ceea ce facem, necesare area Cauze exerne pentru că finanţatorii doresc să se asigure de faptul că organizaţiltuieşte banii aşa cum a prevăzut în cererea de finanare; pentru că organizaţia doreşască faptul 12


13/39

deciziilor ; pentru aprecierea performanţei echipei în raport cu standardele de performanţă interne, în scopul îmbunătăţirii performanţei acesteia ; ne ajută să învăţăm im sucesele viitoare.

că derulează proiecte şi asigură servicii de care este nevoie, acoperă nevoie beneficiar şi este capabilă să facă ceea ce afirmă că poate face; pentru a arăta că suntem comin prisma cost-beneficiu ; pentru aprecierea performanţeiinstituţiei în raport cu stadardele de performanţă externe ; pentru a ne compara activitatea cu ale ator instituţi similare.

Evaluarea se concentrează asupra a patru aspecte principale: resurse investite, ac

tivităţi desfăşurate, rezultate obţinute, beneficii realizate. Pentru a putea fi realizevaluarea necesită, în cele mai multe cazuri, culegerea de date pe toată perioada derularii proiectului, adică monitorizarea proiectului. Aşadar, monitorizarea este procesul de colectare sistematică şi analizare a informaţiior cu privire la activităţile echi institutei. Monitorizarea ne ajută să efectuăm o verificare regulată a ceea ce facem mod curent, informaţiile pot reprezenta indicatori atât cantitativi, cât şi calitativi.Planul de evaluare trebuie să cuprindă deci, referiri la modul cum vor fi culese informaţiile cu privire la derularea proiectului (cum se va face monitorizarea) şi la felul în care se va aprecia măsura în care au fost atinse obiectivele şi s-au obţinut retatele preconizate. Pentru a putea spune că faceţi o evaluare corectă a proiectului trebuie ca la sfârşitul procesului de evaluare să puteţi răspunde la următoarele întrebărră proiectul şi-a atins obiectivele propuse? · În ce măsură atingerea acestor obiectivee fi atribuită în mod direct proiectului dumneavoastră? · În ce măsură proiectul s-a de

nform planificării propuse în cererea de finanţare?Atenţie! 13


14/39


15/39

consultaţi la întocmirea bugetului pe toate persoanele implicate în acesta - veţi aveai multe şanse să fie realist şi, în plus, vă asiguraţi că el va fi înţeles şi acceptatl şi nu privit ca o măsură birocratică de control; bugetul trebuie să corespundă cu conul de finanţare. TIPURI DE BUGETE a. Buget pe categorii de cheltuieli Este cel mai simplu buget, care grupează cheltuielile pe anumite categorii, alese fie din considerente fiscale, fie urmărind clasificarea finanţatorului. În continuare vă oferim ceamai simplă clasificare, împreună cu câteva exemple şi recomandări: Articol de bugete Pel Tipuri de cheltuieli exemple - salarii angajaţi - salarii colaboratori - taxe consultanţă Deplasări şi transport - bilete de avion, tren, autobuz - chitanţă taxi -diurzare - costuri pentru folosirea autovehicolelor personale - închiriere autovehicule Echipament - transport materiale -include de obicei bunuri în valoare de cel puţin

7 000 000 lei şi o durată de viaţă de cel puţin doi ani -sofware Costuri directe ale avităţilor -accesorii mai scumpe (cabluri. piese. etc) - cazare - masa - chirie săli 15 Fiţi cât mai exacţi în descrierea echipamentului pe care intenţionati să-l cumpărăţi R includeţi doar salariul net, ci şi impozitele. La angajaţi includeţi contribuţia la asrări sociale, fondul de sănătate, ajutor de şomaj E bine să stabiliţi un barem pentru a costuri: valoarea diurnei, categoria de hotel pentru cazarea în deplasare, condiţii privind transportul de tren, consumul de benzina la 100 km


16/39


17/39

Indirecte (administrative) Total Acest tip de buget reprezintă, de obicei, forma sub care bugetul i se prezintă finanţatorului căruia i se solicită fonduri, având în vedaptul ca orice finanţator doreşte să ştie cine mai susţine din punct de vedere financiaroiectul respectiv şi în ce măsură. Dacă se doreşte o detaliere privind modul în care ss să se prevadă sumele aferente fiecarui tip de cheltuială, se poate ataşa şi bugetul dip "b" (pe activităţi şi categorii de cheltuieli). Concluzii: 1. Bugetele cuantifică acivităţi - adică le conferă valoare în bani 2. Bugetele dirijează cheltuielile astfel însele să fie cheltuite numai pentru activităţi care sprijină obiectivele proiectului 3. ugetele identifică ce resurse sunt necesare şi când sunt solicitate 4. Bugetele permit examinarea obiectivelor şi activităţilor unui proiect din punct de vedere al costului lor actual 5. Un buget realist şi actualizat permite evaluarea financiară a proiect

ului Se poate întampla ca finanţatorul să nu ofere suma totală pe care o considerăm necră atunci când scriem proiectul. Aceasta poate avea mai multe motive: fie nu am explicat acţiunea şi costul ei asociat destul de clar, fie că nu am calculat corect fondurile necesare, fie a considerat că propunerea este bună, dar suma prea mare pentru fondurile sale alocate. De menţionat ar fi estimarea contribuţiilor personate (in-kind); este bine să ataşăm o prospectare a pieţei ce oferă servicii sau produse similare, pru a putea susţine estimările de preţ făcute. Este bine să explicaţi finanţatorului că eră toată suma pe care aţi cerut-o (şi care este bine justificată), proiectul nu va putatinge toate obiectivele pe care le-aţi propus şi că ar trebui să aibă în vedere acest mai ales atunci când va evalua rezultatele proiectului Dvs. Negociaţi, atunci când este posibil. Justificarea proiectului În cadrul acestui capitol trebuie să convingeţi finanţatorul de următoarele aspecte: 17


18/39

1. Problema abordată în cadrul proiectului este una reală (vezi capitolul referitor la identificarea şi documentarea problemei), iar amânarea rezolvării ei are repercursiuni asupra unui grup seminificativ de cetăţeni. Trebuie să explicaţi într-un mod cât mai ngător ce ar urma să se întâmple dacă problema respectivă ar fi lăsată nerezolvată, făr. 2. Atingerea scopului şi, implicit, rezolvarea problemei va aduce o serie de avantaje comunităţii, societăţii sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie sale menţionaţi. 3. Instituţia dumneavoastră este în măsură să abordeze problema respectiiectul la bun sfârşit. Explicaţi cât mai clar argumentele care susţin această afirmaţiestraţi că aveţi competenţa necesară. Finanţare ulterioară ± Durabitatea proiectului Ceii finanţatori doresc ca finanţarea lor să contribuie capital la creşterea gradului de cnoaştere într-un domeniu important; cu alte cuvinte le place să-şi cumpere un mic loc î

osteritate prin contribuţia lor financiară. Vor să vadă că proiectul pe care îl finanţee mai departe de limita propusă în cererea de finanţare, pentru ca ei (pe lângă celelalgrupuri-ţintă) să se poată bucura de beneficii. Adică vor să vadă că investiţia lor est lung. Cei mai mulţi căutători de finanţare însă, nu au forţa să gândească sau să descr care îl propun decât pe durata derulării trecută în cererea de finanţare. Nu faceţi caaţi finanţatorului că v-aţi gândit la derularea în continuare a proiectului, ca aveţi cle necesare pentru a susţine financiar proiectul respectiv după ce s-a terminat respectivă finanţare. Potenţialele surse de finanţare viitoare pot include: · grant-uri aletor finanţatori · taxe pe servicii prestate · programe de dotare (sau autodotare) · grat-uri ale aceluiaşi finanţator (la o finanţare ulterioară) Este de dorit să includeţi îtă secţiune un buget prospectiv detaliat care să scoată în evidenţă obţinerea durabilitlui. Dacă aveţi în vedere să obţineţi o altă tranşă de finanţare, este bine să-l înştiia început despre acest lucru şi să motivaţi temeinic nevoia 18


19/39

de asistenţă ulterioară. Mulţi căutători de finanţare sunt atât de concentraţi pe prezenanţatorul acordă o mai mare atenţie proiectelor care îi solicită o "finanţare susţinutducerea Introducerea este acea parte a propunerii în care îl convingem pe finanţator căinstituţia noastră e cea mai potrivită pentru a aborda şi rezolva problema de care se oupă proiectul nostru. Scopul introducerii este acela de a spori interesul finanţatorului pentru ceea ce face instituţia noastră şi de a-l face interesat să citească mai dete propunerea de finanţare. Introducerea trebuie: · să descrie instituţia noastră şi ac pe care le întreprinde · să prezinte relaţionarea dintre scopul şi obiectivele proiecti şi scopul şi obiectivele pe termen lung ale instituţiei · să scoată în evidenţă pregăonală şi ştiinţifică a personalului ce se va ocupa de proiect şi ale responsabilului/coatorului de proiect · să prezinte persoanele ce pot oferi recomandări · să prezinte alt

ipuri de suport de care beneficiază instituţia în prezent · să prezinte orice altă infomenită să crească credibilitatea instituţiei Ar fi de dorit ca introducerea să nu fie mmult de o pagina A4 şi să ofere informaţii clare şi la obiect, pentru a uşura lectura.

Titlul proiectului Titlul este citit primul în cadrul unui proiect. Va trebui deci să găsiţi ceva care să-l facă pe finanţator să meargă mai departe. Să includeţi în tit trezească curiozitatea. De obicei titlul trebuie : · să fie descriptiv 19


20/39

· să scoată în evidenţă rezultatele proiectului şi nu metodele folosite · să descrie av care le vor câştiga beneficiarii sau societatea de pe urma proiectului · să fie clar, oncis şi uşor de ţinut minte. Dacă vreţi să vedeţi câteva exemple de titlu, este de ajuideţi un ziar de senzaţie; cam aşa ceva trebuie folosit ca stil şi design. Titlul poatevaria ca lungime; cel mai bine ar fi să întrebaţi (dacă aveţi posibilitatea) finanţatoria îi veţi trimite proiectul ce l-a frapat pozitiv la titlurile proiectelor admise la ultima etapă de finanţare. Sunt finanţatori care au reguli stricte în privinţa numărue litere folosite într-un titlu. Se spune că "e bine să foloseşti zece sau treisprezececuvinte în titlul proiectului tău". Recomandări: · e bine să nu folosiţi acronime atuncfinanţatorul nu menţionează explicit că doreşte acest lucru · nu faceţi referinţe la vaavoastră cultură (mitologie, cultură generală, istorie, artă, etc.). S-ar putea ca fina

rul Dvs. să nu aibă aceleaşi hobby-uri cu ale Dvs. · nu încercaţi să impresionaţi finantermeni tehnici sau cu elemente de jargon. Dacă termenii finanţării nu prevăd acest lucu s-ar putea să nu vă faceţi înţeles pe deplin. Rezumatul proiectului Rezumatul este o ndensare" clară şi concisă a propunerii. Motivele pentru care o cerere de finanţare treuie să cuprindă un rezumat sunt următoarele: 1. De cele mai multe ori, rezumatul estesolicitat de către finanţator. 2. Rezumatul oferă o trecere în revistă a capitolelor caurmează, făcându-le, astfel, pe acestea, mai uşor de înţeles. 3. De multe ori, rezumatue singura parte a cererii de finanţare care se citeşte, servind, astfel, ca unică bază e luare în considerare sau respingere a proiectului. 4. Fiind prima parte a propunerii care se citeşte, solicitantu de finanţare poate trezi interesul finanţatorului pentru proiect. Este foarte important ca prima reacţie a cititorului să fie pozitivă. Un rezumat trebuie să cuprindă: · o scurtă prezentare a solicitantului; · scurtă informaţind credibilitatea solicitantului: 20


21/39

· prezentarea problemei ce urmează a fi abordată; · scurtă prezentare a obiectivelor; ·tă prezentare a modului de atingere a obiectivelor; · scurtă prezentare a planului deevaluare; · menţionarea costului total al proiectului, a fondurilor deja primite, fondurilor solicitate de la finanţatorul căruia îi este adresată cererea şi a fondurilor icitate de la alţi finanţatori; · menţionarea modului de finanţare în viitor (durabilitproiectului). Ordinea în care sunt trecute aceste elemente în revistă în cadrul rezumatlui este puţin diferită de cea de mai sus. Primul lucru pe care finanţatorul trebuie săl ia la cunoştinţă este "problema". Aşadar, problema trebuie să fie primul aspect menţi după care trebuie să urmeze celelalte elemente în ordinea prezentată mai sus. Deşi reztul este prima componentă a cererii de finanţare care se citeşte, ea se redactează după toate celelalte sunt completate. Uneori finanţatorul cere elementele care trebuie

cuprinse în rezumat; uneori rezumatul trebuie încadrat într-un anume spaţiu dintr-un frmular, sau trebuie să contina "n''cuvinte. Respectaţi întocmai cerinţele finanţatoruluAnexele proiectului Adesea, această secţiune poate fi decisivă în competiţia instituţieneavoastră cu alţi solicitanţi de finanţare. Ea poate contribui la întregirea imaginii anţatorului despre instituţie şi la sporirea credibilităţii ei. De regulă, anexele suntcitate de către finanţatorul căruia îi adresaţi cererea. Este bine însă să aveţi în ved elemente pentru a fi incluse în anexe, chiar dacă ele nu sunt solicitate de către finanţator: · lista membrilor conducerii organizaţiei; · curriculum vitae al responsabiluli de proiect şi al persoanelor cheie; · explicitarea bugetului; · planul de activitate pe anul în curs; 21


22/39

· bugetul general curent: · lista cu alţi finanţatori, în trecut şi în prezent, ai orga · materiale legate de alte proiecte sau activităţi relevante pentru proiectul în cauza · acordurile de parteneriat (dacă este cazul) · orice documente care sprijină argumenta proiectului În cazul în care în celelalte capitole ale propunerii se fac trimiteri la anexe, este bine să se precizeze numărul anexei şi pagina la care se află. Scrisoareade intenţie În cazul unora dintre finanţatori, procedura de solicitare a fondurilor presupune, în prima fază, adresarea către aceştia a unei "scrisori de intentie". Aceasta ste o prezentare generală a proiectului şi ajută potenţialul finanţator să înţeleaga ceoblemă este abordată în proiect, de ce se impune demararea proiectului, când începe şi rmina proiectul şi cât costă el. Finanţatorii respectivi impun această metodologie penta evita situaţiile în care organizaţiile/ instituţiile depun efort pentru a elabora cer

ri de finanţare care, din anumite considerente (lipsă de interes a finanţatorului pentru problema respectivă, o incompletă sau incorectă informare a solicitantului despre cerinţele finanţatorului), nu au, din capul locului, şanse de a fi aprobate. Prin răspunul său la scrisoarea de intenţie, finanţatorul anunţă organizaţia/ instituţia în cauză interesat în a sprijini financiar proiectui propus sau nu. Abia în cazul în care răspunul este pozitiv, membrii echipei se pot apuca de redactarea propunerii de finanţare. Putem trage concluzia ca o scrisoare de intenţie care primeşte un răspuns pozitiv reprezintă un semnal că şansele organizaţiei/instituţiei de a obţine finanţare sunt foar. Înseamnă că finanţatorul este interesat de ideea care stă la baza proiectului şi că oa se bucură de credibilitate în faţa finanţatorului. Putem considera că finanţatorul estătât în proporţie de 50% să acorde finanţarea. Pentru a-l face pe deplin hotărât, solinu le rămâăne decât să elaboreze o propunere bună. Ceea ce trebuie reţinut de aici este ca scrisorii de intenţie trebuie să i se acorde toată atenţia pentru că este primul pa

procesul de scriere a cererii de finanţare, pas care trebuie neaparat "făcut cu dreptul".

De regulă, scrisoarea de intenţie trebuie să cuprindă următoarele elemente: 22


23/39

· prezentarea organizaţiei (scop, activităţi de succes); · problema abordată de către p(sau scopul proiectului); · justificarea proiectului; · obiectivele proiectului; · rezultatele aşteptate (avantajele scontate); · modul în care va fi implementat (în mare); ugetul total (estimativ) şi menţionarea altor co-finanţatori (dacă există); · parteneridacă este cazul). Scrisoarea de intenţie nu trebuie trimisă numai finanţatorilor care cr aşa ceva. Ea scuteşte şi solicitantul de a munci degeaba la o propunere laborioasă, şinanţatorii de a primi şi citi propuneri de proiecte neeligibile.

Caracteristicile unei bune propuneri de finanţare Indiferent care sunt cerintele finanţatorilor sau cunoştintele solicitanţilor de finanţare sunt anumite secţiuni care nrebuie să lipsească din nici o propunere bună: EVALUAREA NEVOII În această secţiune ide

caţi ce doare. Trebuie să demonstraţi că aveţi o întelegere clară a problemei. (ProblemMEDIUL EXTERN Aici puneţi problema în context. Trebuie să descrieţi toţi factorii care luenţează problema. Explicaţi de ce soluţia propusă de dumneavoastră merită a fi finanţ că aveţi informaţii complete şi competente privind de asemenea alte oferte în sectoruls. de piaţă. (Justificarea proiectului) SOLUŢIA PROPUSA 23


24/39

Această secţiune este inima propunerii dumneavoastră: o trecere în revistă a ceea ce vrfaceţi pentru a "lua durerea" beneficiarului dumneavoastră. Ea trebuie să fie clară, spcifică şi creativă. Puteţi introduce ceva la care finanţatorul nu se aşteaptă, dar aductate proiectului. (Scopul, obiectivele) AMPRENTA PROPRIE Descrieţi cum veţi "duce" beneficiarii de unde sunt acolo unde vreţi să fie. Furnizaţi suficiente detalii pentrua demonstra că aveţi abilităţile şi expertiza să faceţi ceea ce aţi promis. (Activităţiuare) BENEFICII ALE SOLUŢIEI PROPUSE Oricărui finanţator i-ar place să vadă că banii pe îi investeşte în proiectul dumneavoastră vor da roade. De ce soluţia dvs. este mai buna altora? Este mai economică? Aduce ceva în plus? Este mai eficientă? Mai creativă? (Reultate aşteptate, durabilitate) Bineînţeles, aceste secţiuni sunt un model. Nu veţi întnicăieri, în nici un formular de aplicaţie aceste rubrici aşa cum sunt prezentate mai s

s. Totuşi, orice propunere reuşită se încadrează perfect în acest model. Forma finală aerii de finanţare Toate elementele propunerii au fost scrise. Sunteti aproape gata. Daţi cuiva, care nu este implicat în alcătuirea propunerii de finanţare, să citească scris. Dacă vă înţelege clar şi repede ceea ce vreţi să faceţi prin proiect, atunci prooate fi trecută pe curat. Atunci când treceţi la redactarea variantei finale a propunerii, trebuie să aveţi în minte următoarele considerente: · cei care vor citi propunereamneavoastră, vor avea de citit şi alte zeci de propuneri · în general, cititul necesită efort destu de mare · termenul de evaluare al propunerilor este foarte scurt · ceicare evaluează propunerile sunt oameni cu profesii diverse, ocupaţi şi cu alte activitănând cont de aceste lucruri, încercaţi să le faceţi viaţa mai uşoară celor care vă vor erea şi o vor evalua. 24


25/39

- Verificaţi că nu vă lipseşte nici o secţiune din cele cerute de finanţatar - Puneţi-lnea amintită în capitolele anterioare (Elementele propunerii de finantare) - Alegeţi un caracter şi un format de litera care să se poată citi uşor - Nu folosiţi sublinieri şrituri; acestea vor îngreuna cititul - Folosiţi un limbaj accesibil, comun, evitând termenii tehnici sau frazele prea pompoase - Folosiţi, dacă se poate, hârtie cu antet -Nu puneţi anexe mai mult decât trebuie - Dacă scrieţi de mână, încercaţi să scrieţi cât paragrafe lungi scrise cu majuscule, se citesc greu) - Verificaţi că aveţi suficienttoner sau cerneală, pentru că textul să fie vizibil şi pe copii

Criterii de evaluare ale finanţatorilor Finanţatorii primesc la un program de finanţare zeci de propuneri. De ce anume ţin cont atunci când le evaluează? Fiecare finanţator

a dezvoltat propriile criterii de evaluare a propunerilor, dar în principiu toatecuprind următoarele criterii majore: Eligibilitatea propunerii - ceea ce presupune că propunerea se încadrează în domeniul de finanţare, în scopul şi obiectivele finanţaiar solicitantul intră în grupa beneficiarilor finanţării. Structura propunerii - o prounere poate fi respinsă dacă nu conţine toate elementele cerute de finanţator. În cel mfericit caz, numai dacă propunerea merită să fie luată în considerare, este amânată pen următoare de evaluare (daca ea există), finanţatorul solicitând părţile lipsă sau incoale propunerii Coerenţa propunerii - se urmăreşte o corelaţie între elementele propuner soluţii logice şi realizabile, şi de ce nu, inovatoare. Astfel obiectivele trebuie să eflecte scopul, activităţile să fie clar legate de atingerea obiectivelor, bugetul să fe real şi să reprezinte o transformare în bani a activităţilor, iar soluţia aleasă să f

25


26/39

Rezultatele obţinute şi impactul - orice proiect are drept scop o schimbare; deci ar trebui să aibă nişte rezultate clare în urma atingerii obiectivelor şi a scopului. Acea nu trebuie omise din nici o propunere înaintată spre finanţare. Raportul cost / beneficiu - finanţatorii doresc să sprijine proiecte eficiente, să vadă clar unde investescbanii. Contează deseori la formarea unei impresii despre solicitant şi aspectul propunerii. Nu uitaţi: propunerea este avocatul dumneavoastră, cea care va susţine cauza!Relaţia cu finanţatorul

Ce se întamplă dacă aveţi norocul ca propunerea să fie acceptată pentru finanţare? Siguul pas ar fi să sărbătoriţi! Dar nu-i uitaţi pe cei care au crezut în dumneavoastră: fii. Un "multumesc" în scris este întotdeauna o bilă albă pentru dumneavoastră. Odată cu

rea contractului se stabilesc termenele şi tranşele de plată, cerinţele specifice ale fnanţatorului, şi se lămuresc toate neclarităţile cu privire la desfăşurarea proiectuluicum se stabilesc şi modalităţile de raportare. Rapoartele Rapoartele sunt documente scrise care explică evoluţia proiectului la un moment dat. Ele pot fi rapoarte intermediare şi rapoarte finale. Raportul intermediar arată finanţatorului unde s-a ajuns în dsfăşurarea proiectului, cu ce rezultate, care au fost dificultăţile şi cum au fost solute, câţi bani s-au cheltuit şi pe ce. O aprobare a raportului intermediar arată că finarul a fost mulţumit de mersul proiectului şi vă aprobă următoarea tranşa de bani. Raporinal cere o muncă mult mai complexă şi laborioasă. Pentru raportul final trebuie adunat toate materialele semnificative de pe parcursul proiectului care să justifice şi să exemplifice 26


27/39

activităţile desfăşurate (fotografii, sondaje, casete video, chestionare, broşuri, artie de presă, documente justificative ale cheltuielilor făcute). Deasemenea nu trebuie uitate rezultatele concrete ale proiectului şi modalităţile prin care se va masura impactu. Orice finanţator apreciază sinceritatatea, astfel încât nu-i ascundeţi greutăţilre v-aţi confruntat şi soluţiile pe care le-aţi ales. Va aprecia dacă veţi merge să cerat atunci când aveţi o problemă în desfăşurarea proiectului. Chiar şi datele de raportafi amânate dacă solicitaţi, şi solicitarea este justificată. Totu este să creaţi o relaspect şi încredere între dumneavoastră şi finanţator. Şi această relaţie se cultivă, dentact până la următoarea finanţare, ş.a.m.d. Ce impresie placută provoaca cineva care mcontactul cu finanţatorul, chiar şi atunci când nu solicită finanţare. Orice succes avel cu cei care v-au sprijinit odată sau ar putea să vă sprijine. Veţi avea plăcuta surpr

a, după un timp de la prima finanţare, să mai fiţi finanţat de acelaşi finanţator, doar că vă cunoaşte, ştie că sunteţi serios şi vă respectaţi cuvântul şi faceţi treabă bunăt relaţii bune şi continue.

Parteneriate Din ce în ce mai des, în ultimul timp, finanţatorii încurajează parteneriae (între organizaţii neguvernamentale, între institutii guvernamentale şi ONG-uri, etc) De ce oare? În primul rând pentru creşterea productivităţii. Unirea forţelor face ca t să fie făcută mai bine. Dar, făcând abstracţie de acest scop major, mai sunt şi alte a: · satisfactia sporită a clienţilor (beneficiarilor) · schimbul de experienţă · dezvoldirii critice · cunoaşterea şi întelegerea unor structuri diferite de organizare · consirea încrederii reciproce · asigurarea durabilităţii proiectului / programului respecti Cum se construieşte un parteneriat? Construirea unui parteneriat este un proces deliberat. Acesta implică aptitudini specifice, strategii şi cunoştinte pe care parţile

mplicate trebuie să le cunoască şi să le folosească. 27


28/39

Ceea ce va vom prezenta în continuare este un model ce prezintă câteva aspecte importante de care să ţineti seama atunci când începeti un parteneriat nou. Bineînţeles el treadaptat nevoilor reale ale partenerilor. PARTENERI Înainte de a intra într-un parteneriat ar trebui să aveţi următoarele aptitudini. - managementui schimbării - comunicare- rezolvarea problemelor - conştientizarea diversităţii - realizarea contractelor De cele mai multe ori vă veţi da seama că aveţi nevoie de aceste aptitudini după începerea neriatului. MANAGEMENT Rolul managementului într-un parteneriat este acela de a-lsusţine. Managementul ar trebui: - să stabileasca o viziune de ansamblu - să furnizeze instruire - să împărtăşească cunoştinţele - să definească aşteptările - să ajute parte propriu-zis (să asigure resursele, să sărbătorească succesul, etc) Stadii ale partenerelor Ca orice altă relaţie, parteneriatele trec prin stadii diferite. Aceasta înseamnă

ar trebui să vă aşteptaţi la anumite lucruri şi să încercaţi sa le planificaţi. PLANIFIl lucru pe care trebuie să-l faceţi este să alocaţi resursele pentru parteneriat (timp,spaţiu de întâlnire, expertiză, etc). Ar trebui ca fiecare partener să-şi definească aşscopul şi limitele. Fixati prima întâlnire. CLARIFICAREA În prima întâlnire partenerii ecunoaşte parteneriatul. Acest lucru include mai mulţi paşi: 28


29/39

· Definiţi aşteptările - Care sunt obiectivele individuale? Dar ale parteneriatului? Cu veţi măsura succesul ? · Identificaţi viziunea - Care sunt motivele parteneriatului? ·arificaţi rolurile - Cine este responsabil şi pentru ce? · Stabiliţi principiile de coodonare a acţiunilor - Când şi unde vă veţi întâlni? Cât de des? Cum se hotărăsc modificin în timpul implementării proiectului? Cum se vor rezolva neînţelegerile? · Semnaţi cotul INTEGRAREA De îndata ce veţi începe să lucraţi cu partenerul, veti începe să creaţia entitate: parteneriatui. De aici va veni încrederea reciprocă care va da naştere laresponsabilitate şi implicare reciprocă. Asta înseamnă că fiecare partener va lucra în l parteneriatului chiar şi atunci când are sarcini individuale. Fiecare membru al fiecărei echipe partenere va fi parte integrantă a parteneriatului. CREAREA Pe măsură ce arteneriatui se dezvoltă şi partenerii au încredere unul în altul din ce în ce mai mult

iecare va prelua riscuri şi-şi va exersa creativitatea. Creativitatea va rezolva mai uşor problemele care se vor ivi, va ajuta sisternul de gândire şi va îmbunătăţi schimbnergie dintre parteneri. EVALUAREA O evaluare de final va veni de la managerii de proiect. Dar partenerii nu vor aştepta sfârşitul proiectului pentru evaluare. Ei sepot întreba pe parcurs: Funcţionează parteneriatul? Lucrează bine partenerii împreună? neriatul sprijină obiectivele proiectului? Atunci când este posibil partenerii ar trebui sa colecteze date despre efortul lor comun. SARBATORIREA Partenerii ar trebui să găsească timp să sărbătorească succesul, inclusiv victoriile parţiale. Un feedbacctiv, folosit în permanenţă, va ridica moralul şi va asigura un sprijin partenerilor. Pntru a avea un parteneriat eficient, este bine să vă cunoaşteţi viitorul partener foart bine, folosind şi căi formale şi informale. Chiar dacă un parteneriat v-ar aduce mai mlte beneficii, decât să-l 29


30/39

faceţi de formă, mai bine nu-l faceţi. Nu uitaţi ca el trebuie să fie o modalitate mai cientă de a obţine rezultate bune, o schimbare în bine. Cercetarea pieţei finanţatorilofuncţie de problema pe care dorim să o rezolvăm, trebuie făcută o cercetare a pieţei, p a găsi finanţatorii potriviţi pentru ceea ce vrem sa facem. Cercetarea pieţei nu poatefi făcută la nesfârşit, oricât de perfecţionişti am încerca să fim. Rezultatele pe care le avem în vedere ar putea fi următoarele: · identificarea a cât mai multor surse de fnanţare posibile acordate la proiectul pe care îl doriţi · strângerea unei cantităţi deatie îndeajuns de mare pentru a putea hotărî care sunt finanţatorii preferaţi · dezvoltunei baze de date care să permită conturarea unei strategii de contactare a finanţatorilor Este bine să vă gandiţi şi la posibilitatea coroborării mai multor surse de finanţe acelaşi proiect, dar pentru atingerea unor obiective diferite. Există finanţatori ca

re preferă să finanţeze proiecte în colaborare cu alţi finanţatori, ceea ce poate fi unu bun şi pentru organizaţia Dvs. Ce tipuri de surse de finanţare puteţi găsi? Surse de anţare publice: · proiecte guvernamentale la nivel local · proiecte guvernamentale lanivel regional · proiecte guvernamentale la nivel naţional · proiecte guvernamentale la nivel internaţional Surse de finanţare private: · fundaţii ale comunităţii · fundaţii naţional · fundaţii cu scopuri speciale · fundaţii particulare · fundaţii ale unor comnde puteţi obţine informaţii despre finanţatori? - La centrele de resurse ale organizaţor neguvernamentale 30


31/39

- Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională - Ministere - Delegaţia Uniunii Europenersoanele cu experienţă în alcătuirea propunerilor de finanţare şi a obţinerii de fondueral ştiu ca o organizaţie / instituţie poate petrece o perioada îndelungată de timp coruind relaţiile cu fundaţiile sau agenţiile finanţatoare, înainte de a primi vreo finande la acestea. Colectarea de date privind nevoile comunităţii, dezvoltarea de idei de proiecte, cultivarea relatiilor şi obţinerea de informaţii edificatoare despre finanţtor, contribuie la succesul finanţării. Probabil că cel mai important element al sistemului de căutare de finanţare este contactarea preliminară a potenţialului finanţator. estimează că şansele dumneavoastră cresc dacă stabiliţi un contact cu finanţatorul înaiscrie proiectul. Ce informaţii ar trebui să aflaţi de la finanţator, înainte de a începrieţi propunerea de finantare? · Care sunt domeniile de interes ale finanţatorului? · C

criterii de eligibilitate are? · Ce tipuri de proiecte a mai finanţat? · Care sunt sumele alocate şi pe ce perioadă de timp? · Cât durează procesul de evaluare a propuneriicând voi primi răspuns?) · Care sunt termenele de depunere a cererilor? · Care sunt modlităţile de contact? Fiecare institutie finanţatoare are setul ei propriu de reguli inteme i proceduri. Unele au un formular de aplicatie standard, altele nu, dar doresc sa afle anumite lucruri despre proiect. Pentru a afla toate aceste informaţii, trebuie să solicitaţi Ghidul procedurilor de finanţare (Aplication Guidelines) Puteţi ontacta potenţialii finanţatori în scris, telefonic, sau, atunci când este posibil, pri contact personal. Deasemeni puteţi obţine informaţii din întâlnirile cu foşti beneficie finanţări şi evaluatori. Ce nu ar trebui sa uite solicitantui de sprijin financiar: ·să spună "mulţumesc" 31


32/39

· să nu manifeste interes pentru sursa de finanţare numai în preajma datelor limită de unere a cererilor · să nu devină revendicativ şi agresiv atunci când este refuzat.

PROIECT DE FINANŢARE -microfermă de creştere a peştilor în sistem închis-

32


33/39

1.Titlu

REALIZAREA UNUI MODUL

DE MICROFERMĂ

PENTRU INTRODUCEREA ÎN

ACVACULTURA ROMÂNEASCĂ A UNEI SPECII VALOROASE DE SOMN AFRICAN ( Clarias gariepinus) ŞI ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE INTENSIVĂ ÎN SISTEM ÎNCHIS 2.Descriere Proiectulopus constă în adaptarea unei specii noi de somn african (Clarias gariepinus), în prem

ieră pentru acvacultura autohtonă, şi realizarea unui modul de creştere intensivă print tehnologie nouă în sistem închis. Complexitatea proiectului constă în elaborarea si immentarea în premieră în ţara noastră a fazelor acvaculturii somnului african în culturansivă în sistem închis. Soluţia propusă este importantă pentru sectorul piscicol deoareuce un produs nou pe piaţă dintro specie de peşte performană , cerută pe pieţele extern procesele de producţie sunt conforme cu standardele europene. Rezultatele cercet]rilor au demonstrat calităţile bioproductive de excepţie şi adaptabilitatea deosebită amnului african la condiţiile de creştere intensivă .Studiile specialiştilor demonstreazroductivitatea ridicată , microferma urmând să producă 500t de peşte anual , cu 6 muncii (83t peşte/muncitor). Din punct de vedere al biosecurităţii , nu există pericolul aclmatizării speciei în zone climatice temperat±continentale, deci nu poate periclita echilibrul ecologic al biocenozelor din apele României , deoarece specia moare în câtevaore în apă cu temperaturi de 12° - 13°C, temperatura optimă de creştere este în interva

7 °C.3.Localizare Microferma va fi amplasată în localitatea Budurleni , pe terenul deţinutde ferma piscicolă S.C. Bistriţa S.A. cu sediul în Bistriţa . Localitatea Budurleni se flă în sud-vestul 33


34/39

judeţului Bistriţa-Năsăud , la o distanţă de 30 de km. de Bistriţa , municipiu reşedinţ îşi are sediul firma noastră.

4.Scopuri Rezultatele studiilor de specialitate au relevat faptul că acvacultura peştilor de consum produce mult sub posibilităţile existente in România: nu satisface ceinţele pieţei interne, nu este concurenţială pentru export, iar costurile de producţie t foarte ridicate. Prin urmare, proiectul propune aplicarea măsurilor menite să asigure dezvoltarea durabilă a sectorului, până la atingerea nivelului optim al cantităţii lităţii/diversităţii producţiei. Acest deziderat poate fi atins prin: a)introducerea invacultura româneasca a unor specii valoroase: Avantajele introducerii în acvacultura autohtonă a speciei sunt: ritm de creştere deosebit de ridicat (ajunge la un kg în 9

luni, carne albă , fară os ,cu conţinut scăzut de acizi graşi), nu este pretenţioasă latea apei, se adapteaza uşor la condiţii de captivitate, se reproduce în captivitate de mai multe ori într-un an , acceptă şi creşte cu hrană ieftină. Elemente de noutate aduntru acvacultura autohtonă: sistem intensiv de crestere 0,25-0,6t/mc volum de bazin, maniera industrială de exploatare cu livrare continut, durata de creştere 8-10 luni (6001200g), spor de greutate foarte avantajos, tehnologie practicabilă cu debit minim de apă de1mc.zi/10t peste, suprafata de productie redusa 5/6 mp/t. , productivitate ridicata. b)prin implementarea principiilor şi tehnologiilor moderne de acvacultură bazate pe sistem industrial-intensiv: Capacitatea de productie a unui modul este de 2t/an pentru creşterea în flux continuu la o densitate de 250kg/mc apă.Modulul se compune din bazinele de creştere şi instalaţia de recirculare si condiţionare apei Bazine de creştere-Forma si dimensiunile bazinelor pot fi variabile cu o adincime de 0,8-1,0 m si un volum util de 8mc. Durata creşterii este de la 8-10 luni,

timp în care se furajează cu granule flotabile cu conţinut proteic minim de 35-40% Sistemul de recirculare si condi#ionare a apei cuprinde urmatoarele faze: -Eliminarea slamului grosier din bazinul de creştere prin colectare secvenţială -Decantare primară într-un decantor lamelar -Filtrarea apei decantate în filtru cu umplutură. Umplutua din filtru asigură suportul pentru dezvoltarea unui strat biologic care metabolizează compuşii organici din apă; 34


35/39


36/39

reducerea poluării apelor prin eliminarea tratamentelor care au la baza compuşi chimici); activităţile care se desfăşoară în cadrul proiectului, respectă reglementările înrotecţiei mediului, reglementări care au fost adoptate prin aquis-ul comunitar. 7.Suma solicitată Valoarea investiţiei se ridică la 168.000 euro , din care : - împrumut neambursabil din fondurile SAPARD 85% - fonduri proprii 15% PROIECTARE CHELTUIELIINVESTIŢII CHELTUIELI EXECUŢIE CHELTUIELI PRODUCŢIE DE consultanţi de specialitate proictant materiale de construcţie echipamente avize de execuţie utilităţi manoper] executat puiet hrană punere în funcţiune CHELTUIELI DE utilităţi studiu de piaţă promovarea pri angajaţi formare profesională transport 3000 euro 5000 euro 20.000 euro 25.000 euro 1.500 euro 3.500 euro 15.000 euro 15.000 euro 10.000 euro 10.000 euro 5.000 euro 5.000 euro 15.000 euro 20.000 euro 10.000 euro 5.000 euro 168.000 euro

MARKETING CHELTUIELI RESURSE UMANE CHELTUIELI DESFACERE TOTAL DE

Suma solicitat] : 142.800 euro Fonduri proprii : 25.200 euro 8. Activităţi

36


37/39

Pe lângă activitatea de creştere şi comercializare a peştelui , în cadrul microfermei s desfăşura activităţi de cercetare aplicativă. Acestea au un caracter profesional forma datorită includerii în echipa de realizare a studenţilor şi tinerilor absolvenţi. 9.Grntă Produsul nostru se adresează consumului populaţiei. Printr-un program de marketing eficient vizăm câştigarea unui segment cât mai important de piaţă , atât internă , cât

CUPRINS 1. Introducere..............................................................................................2 2. Explicarea termenilor..............................................................................237


38/39


39/39

124199367-managementul-proiectelor

Documents