UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA {I FACULTATEA DE AGRICULTUR| SECTIA AGRICULTURA ~NV|}|MNT LA DISTAN}| Petru COJOCARIU Victor VLCU Lauren]iu NORI MA{INI AGRICOLE 2001 2002 4INTRODUCERE Este de [tiut c\ `n prezent problemele hranei [i nutri]iei oamenilor sunt [i mai critice dect cele ale energiei [i materiilor prime. Deficitul de hran\ provoac\ o mare `ngrijorare.Situa]ia alarmant\ o determin\ tendin]a de `ncetinire a cre[t erii produc]iei pe locuitor, recenta cre[tere dramatic\ a pre]urilor la intr\ril e agricole [i la alimentele de baz\ [i cre[terea exponen]ial\ a popula]iei. Pent ru sporirea produc]iei agricole [i mic[orarea pre]ului de cost a acesteia, mecan izarea lucr\rilor joac\ un rol important, rol `ndeplinit atunci cnd se asigur\ go spod\rirea cu un `nalt sim] de r\spundere a bazei tehnice materiale. Acest lucru d\ posibilitatea unei diagnostic\ri oportune a st\rii tehnice a fiec\rei ma[ini , stabile[te ct mai exact momentul interven]iilor necesare [i natura lor, deoarec e micile defec]iuni sunt generatoare de pagube mari. Pe aceast\ direc]ie autorii [i-au propus s\ pun\ la dispozi]ia viitorilor speciali[ti agricoli, forma]i att `n cadrul `nv\]\mntului superior ct [i `n [colile postliceale, de profil, date con centrate privind construc]ia [i func]ionarea principalelor ma[ini [i utilaje agr icole utilizate `n acest moment `n agricultur\. Autorii aduc mul]umiri c\lduroas e domnilor profesori care ne-au onorat prin acceptarea recenz\rii [tiin]ifice a lucr\rii [i de a c\ror sfaturi [i bogat\ experien]\ didactic\ [i [tiin]ific\ am beneficiat din plin. Ne exprim\m gratitudinea fa]\ de to]i cei care cu ocazia le ctur\rii lucr\rii vor face propuneri de `mbun\t\]ire [i complet\ri referitoare a tt la con]inut, ct [i la forma `n care aceasta a fost prezentat\. Autorii 5CAPITOLUL 1 CONSIDERA}II GENERALE 1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agri cole Ma[inile agricole sunt ma[ini de lucru, destinate a efectua lucr\ri `n cadr ul proceselor de produc]ie din agricultur\,conform cu cerin]ele agrotehnice [i t ehnico-economice impuse fiec\rei lucr\ri `n parte. Prin folosirea ma[inilor se a sigur\: -m\rirea productivit\]ii muncii; -realizarea unor lucr\ri cu indici cali tativi ridica]i [i executarea acestora `n termeni optimi agrotehnici, ceea ce co ntribuie la cre[terea cantitativ\ a produc]iei [i sc\derea pierderilor; -reducer ea costurilor pe unitatea de suprafa]\ cultivat\; -reducerea intensit\]ii efortu lui fizic, munca manual\ fiind `nlocuit\ cu munca de conducere a ma[inilor. Clas ificarea ma[inilor [i instala]iilor folosite `n mecanizarea lucr\rilor agricole se poate face dup\ mai multe criterii: -Dup\ felul ac]ion\rii: - cu ac]ionare ma nual\; - cu ac]ionare animal\; - cu ac]ionare mecanic\. -Dup\ modul `n care exec ut\ procesul de lucru; - ma[ini agricole mobile; - ma[ini agricole [i instala]ii agricole sta]ionare. -Dup\ modul `n care organele active execut\ procesul de lu cru; - ma[ini ale c\ror organe active execut\ procesul de lucru numai datorit\ i mprim\rii mi[c\rii de transla]ie pe direc]ia de deplasare (pluguri, grape nivela toare etc ); - ma[ini la care organele active primesc mi[c\ri suplimentare (rota ]ie, transla]ie) `n timp ct ma[ina se deplaseaz\ (combine de recoltat cereale, fr eze agricole etc ); - ma[ini la care o parte din organele active execut\ procesu l de lucru datorit\ deplas\rii ma[inii, iar o alt\ parte din organele de lucru p rimesc mi[c\ri suplimentare (sem\n\tori, ma[ini de plantat etc); - ma[ini ale c\ ror organe execut\ procesul de lucru, primind mi[c\ri suplimentare, cnd ma[ina st a]ioneaz\ (ma[ini de s\pat gropi). Cel mai frecvent criteriu de clasificare util izat la noi [i pe plan mondial (ISO), este dup\ felul lucr\rii pe care o execut\ ma[ina agricol\: - ma[ini pentru lucr\rile solului; - ma[ini pentru sem\nat [i plantat; - ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte; - ma[ini pentru combaterea bo lilor [i d\un\torilor din culturele [i produsele agricole; - ma[ini pentru recol tat; - ma[ini pentru condi]ionarea [i prelucrarea primar\ a produselor agricole. 6CAPITOLUL 2 MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOLULUI Ma[inile pentru lucr\rile solului cu prind utilajele destinate execut\rii ar\turii, preg\tirii solului `n vederea sem \natului sau a plant\rii [i `ntre]inerii culturilor. ~n aceast\ grup\ intr\: plu gurile, frezele agricole, grapele, sapele rotative, t\v\lugii, ma[inile pentru a fnarea adnc\, cultivatoarele, [i ma[inile combinate destinate lucr\rii solului. 2. 1. Pluguri Sunt ma[ini agricole utilizate pentru executarea ar\turii, lucrare de baz\ ce se aplic\ solului. Prin ar\tur\ se realizeaz\ desprinderea, m\run]irea [i r\sturnarea unui strat de sol de sec]iune determinat\, crendu-se astfel condi] ii adecvate pentru cultura plantelor. Plugurile cu trac]iune mecanic\ sunt de ti p purtat, semipurtat sau tractat, putnd fi de uz general sau avnd o destina]ie spe cial\ legat\ fie de o anumit\ cultur\ (pentru vie, pomicultur\ etc.), sau de de anumite condi]ii de teren (pentru pante, culturi irigate, soluri ml\[tinoase etc .). Dup\ modul `n care execut\ r\sturnarea brazdei : `ntr-o parte (majoritatea p lugurilor execut\ r\sturnarea brazdei numai `n partea dreapt\) [i cu r\sturnarea brazdei `n dreapta [i `n stnga concomitent (pluguri pentru vii) sau succesiv (pl uguri reversibile, balansiere sau alternative). Dup\ forma organului de lucru, s unt: pluguri cu trupi]e cu corman\, pluguri cu discuri [i pluguri cu organe rota tive (acestea din urm\ nedep\[ind stadiul experimental). Fig. 1 Schema plugului purtat 2.1.1. Componen]a plugurilor Plugul este format dintr-un cadru, organe de lucru, dispozitiv de cuplare [i mecanismul de reglare. ~n func]ie de tipul plugului, e l poate fi prev\zut cu organe de rulare sau ro]i de limitare a adncimii. Organele de lucru care echipeaz\ plugurile sunt: trupi]e, cu]it disc sau lung [i eventua l scormonitoare [i antetrupi]e. ~n figura 1 se arat\ schema unui plug purtat. ~n prezent, plugurile purtate cu destina]ie general\ au c\p\tat o r\spndire foarte mare, fapt ce se explic\ att prin greutatea lor mai mic\ ct [i prin manevrabilitat e mai 1 mare. Plugul reversibil (fig.2) folosit att la ar\turi pe terenuri `n pan t\, precum [i pentru ar\turi netede (f\r\ creste [i 2 [an]uri) este format dintr -un cadru principal mobil 1, pe care se monteaz\ dou\ grupuri de trupi]e cu r\st urnarea brazdei spre stnga [i cu Fig. 2 Plugul reversibil r\sturnarea brazdei spr e dreapta dispuse la 1800. Cadrul principal se poate roti fa]\ de cadrul fix 2, rotire ce se execut\ la sfr[itul fiec\rei curse de lucru. Pe cadrul fix se montea z\ triunghiul de prindere a plugurilor la tractor. La plugurile reversibile purt ate, de obicei pe cadrul mobil se monteaz\ [i ro]i de limitare a adncimii de lucr u precum [i cu]ite disc. 7Trupi]a (fig.3) este format\ din br\zdarul 1, cormana 2, plazul 3 (prev\zut la u ltima trupi]\ cu c\lciul 7), montate pe brsa 4, prin intermediul c\reia trupi]a se fixeaz\ la cadrul plugului. Ca organe suplimentare ale trupi]ei, folosite la un ele pluguri, sunt prelungitorul de corman\ 5 [i cormana suplimentar\ 6. Suprafa] a de lucru a trupi]ei este format\ din br\zdar [i corman\, ambele p\r]i ale aces teia 5 fiind generate dup\ anumite legi, `n 4 func]ie de destina]ia plugului. Br \zdarul are rolul de a t\ia 2 H brazda de sol `n plan orizontal [i de a o ridica pe suprafa]a cormanei. Este construit din o]el aliat cu mangan [i siliciu, elem ente de aliere 7 care bconfer\ duritate [i elasticitate, 3 1 iar pentru a avea o rezisten]\ [i mai mare la uzur\, por]iunea t\i[ului se Fig. 3 Trupi]\ cu corman \ `ncarc\ (de obicei pe partea 1-br\zdar; 2-corman\; 3-plaz; 4-brs\; 5posterioar\ ) cu un strat de material prelungitor de corman\; 6-corman\ dur (sarmait, relit etc.), creindu-se suplimentar\; 7-c\lci; H-lumina la cadrul astfel br\zdare cu au to ascu]ire. plugului (a+b); a=adncimea de lucru; Forma br\zdarelor este diferit\ `n b=l\]imea de lucru. func]ie de destina]ia lor, dar `n general au o form\ tra pezoidal\(fig. 4a). ~ntruct `n timpul lucrului br\zdarele se uzeaz\, pentru resta bilirea formei acestora, `n partea posterioar\ se prevede o rezerv\ de material. La unele pluguri se prev\d br\zdare cu vrf deta[abil sau br\zdare la care vrful e ste realizat sub forma unei d\l]i (fig. 4b). Grosimea t\i[ului br\zdarului trebu ie s\ fie de 0,5 1 mm, unghiul de ascu]ire fiind de 25 400. 6 Cormana, ca parte principal\ a suprafe]ei de lucru a trupi]ei, supune brazda des prins\ din sol unor solicit\ri de A B B-B comprimare, `ncovoiere [i r\sucire. Ca efect al acestui B proces complex se ob]ine m\run]irea brazdei, r\sturnarea [i deplasarea lateral\ a acesteia. a. b. Suprafa]a cormanei trebuie s\ fie Fig.4 Fo rme de br\zdare [lefuit\ [i s\ nu prezinte fisuri [i denivel\ri. Dup\ forma supr afe]ei cormanei deosebim: corman\ cilindric\ (m\run]e[te dar nu r\stoarn\ bine), elicoidal\ (r\stoarn\ bine dar nu m\run]e[te bine), cultural\ [i semielicoidal\ . Cele culturale [i semiculturale reprezint\ tipuri intermediare `ntre cilindric \ [i elicoidal\ [i sunt cele mai folosite datorit\ efectului agrotehnic satisf\c \tor `n toate tipurile de sol. Cormana suplimentar\ reprezint\ o suprafa]\ de lu cru cu caracteristici func]ionale diferite de cele ale cormanei. Ea preia o part e din stratul superior al brazdei [i-l arunc\ `n [an]ul l\sat de trupi]a anterio ar\. Ea contribuie la `mbun\t\]irea procesului de r\sturnare, respectiv m\rirea gradului de `ngropare a resturilor vegetale. A A-A 8Plazul reprezint\ un organ de stabilitate a trupi]ei `n timpul lucrului. Prin in termediul lui, trupi]a se sprijin\ pe peretele [i fundul brazdei. La majoritatea constructiilor de pluguri se prev\d plazuri scurte la primele trupi]e, iar la u ltima trupi]\ un plaz lung cu c\lci. Brsa este piesa pe care se asambleaz\ toate c elelalte elemente componente ale trupi]ei [i face leg\tura cu cadrul plugului, p rin care bse transmite for]a de trac]iune. Constructiv, se deosebesc trei tipuri de brse: `nalte, joase [i combinate. Brsele `nalte se folosesc `n cazul cadrelor plate [i sunt confec]ionate din o]el prin turnare. Cadrul plugului constituie un ansamblu de grinzi ce face leg\tura `ntre organele de lucru [i baza energetic\ folosit\. ~n func]ie de tipul plugului se disting cadre pentru pluguri purtate [ i cadre pentru pluguri tractate. Cadrul plugului este executat dintr-o serie de grinzi, bare sau lonjeroane asamblate `ntre ele prin bare de leg\tur\, montarea lor f\cndu-se cu ajutorul [uruburilor sau prin sudur\. De asemenea, se construies c cadre dintr-o singur\ grind\ sau ]eav\, de care sunt sudate pl\ci, pe care se monteaz\ organele componente ale plugului. Cadrele plugurilor purtate sunt echip ate cu triunghi de prindere la mecanismul instala]iei hidrostatice a tractorului , iar cele tractate cu triunghi de trac]iune. Mecanismele plugurilor Plugurile t ractate de uz general se prev\d cu mecanisme pentru ridicare [i coborre, precum [ i cu mecanisme pentru reglarea paralelismului cadrului cu suprafa]a terenului. T recerea din pozi]ie de transport `n pozi]ie de lucru se face prin imprimarea une i mi[c\ri de rota]ie a axei ro]ilor (din cmp [i brazd\ montate pe o osie comun\). Paralelismul `ntre cadre [i suprafa]a solului se face fie prin modificare indep endent\ a osiei ro]ii fa]\ de osia ro]ii din cmp, fie prin reglarea pozi]iei cadr ului cu trupi]e fa]\ de cadrul pe care sunt montate ro]ile plugului [i triunghiu l de trac]iune. Plugurile purtate se prev\d cu mecanisme de reglare a pozi]iei r o]ii limitatoare de adncime [i cu mecanisme pentru modificarea punctelor de prind ere a axului de suspendare la lonjeroanele tractorului. Plugurile reversibile se prev\d [i cu mecanisme de inversare, care asigur\ rotirea cadrului mobil fa]\ d e cadrul fix. Cu]ite [i scormonitoare acestea au rolul de a t\ia brazda `n plan vertical, desprinznd-o de masa de sol [i a l\sa peretele brazdei ct mai drept. Dup \ construc]ie se deosebesc cu]ite lungi (fig. 5a) [i cu]ite disc (fig. 5b [i 5c) . Cu]itul lung este construit dintr-o lam\ de o]el cu sec]iune triunghiular\. Fig.5 - Cu]ite de plug a-cu]it lung; b-cu]it disc cu t\i[ decupat; c-cu]it disc cu t\i[ continuu. a. b. c. 9Cu]itul disc este construit din tabl\ de o]el, aliat cu mangan [i tratat\ termic , `n forma unui disc, ascu]it pe circomferint\, montat prin intermediul unui lag \r montat `ntr-o furc\, care este prins\ la un bra] cotit. Scormonitorul sau sub solierul (fig. 6) se monteaz\ `n spatele trupi]ei, [i are rolul de a afna stratul de sol, nemobilizat de trupi]\, pe o adncime de pn\ la 15 cm fa]\ de adncimea de l ucru a plugului. Fig.6-Schema de montare a scormonitorilor la plug: Principalele caractertistici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n ] ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 1. Cel mai folosit este plugul purtat PP-3( 4)-30. Este un plug de uz general, utilizat `n cultura plantelor de cmp. ~n gener al este echipat cu trei trupi]e dar, la nevoie, se poate utiliza [i cu patru tru pi]e, la ar\turi superficiale, la soluri u[oare [i mijlocii sau cu dou\ trupi]e pe soluri grele [i la adncimi mai mari. Este echipat cu trupi]e cu corman\ combin at\ (cultural\, semielicoidal\), corman\ suplimentar\ [i prelungitor de corman\. Pentru agregarea corespunz\toare tractorul, U-650 (U-800) trebuie s\ aib\ ecart amentul 1400 mm cnd lucreaz\ cu 2-3 trupi]e [i 1600 mm cnd lucreaz\ cu 4 trupi]e, lonjeroanele ridic\torului hidraulic se cupleaz\ la punctele intermediare de la puntea din spate, iar tirantul central la punctul inferior sau mijlociu. ~n timp ul expluat\rii se lucreaz\ cu ridic\torul hidraulic `n pozi]ie flotant sau regim ul de reglaj de for]\. Trupi]ele plugului sunt prev\zute cu dispozitiv de siguran] \ cu bol] de fixare la suprasarcini accidentale. Plugul este prev\zut cu dispozi tiv de cuplare pentru grap\ care const\ dintr-o ]eav\ de pozi]ie [i un lan] de t rac]iune. Grapa trebuie s\ aib\ o l\]ime de lucru de minimum 1,2 m pentru trei t rupi]e [i 1,6 m pentru patru trupi]e. 2.1.2. Preg\tirea plugurilor pentru lucru Pentru executarea lucr\rii de arat `n condi]ii corespunz\toare, respectnd indicii calitativi de lucru, preg\tirea const\ `n: - Verificarea st\rii tehnice [i cupl area corect\ a plugului la tractor. Starea tehnic\ a plugului se verific\ de reg ul\ pe o platform\ de beton [i se urm\re[te: br\zdarele de la toate trupi]ele s\ fie `n acela[i plan, [uruburile s\ fie bine strnse [i prev\zute ncu [aibe de sig uran]\, mecanismele s\ func]ioneze corect, suprafa]a activ\ a trupi]ei s\ fie ne ted\, grosimea t\i[ului br\zdarului s\ fie de maxim 1 mm; - Reglarea plugului pe ntru condi]iile concrete de lucru. Reglarea const\ `n: a) adncimea de lucru se ob ]ine prin modificarea `n\l]imii ro]ii de sprijin [i prin modificare unghiului de atac al trupi]elor fa]\ de planul orizontal cu ajutorul unui tirant filetat pre v\zut la fiecare trupi]\. b) l\]imea de lucru se realizeaz\ prin modificarea eca rtamentului `n corela]ie cu num\rul de trupi]e folosit; prin deplasarea lateral\ a barei de cuplare fa]\ de cadrul. c) a[ezarea cadrului paralel cu suprafa]a te renului pentru ca toate trupi]ele s\ lucreze la aceia[i adncime pe direc]ia 10transversal\, prin reglarea lungimii tiran]ilor laterali, iar pe direc]ie longit udinal\ prin reglarea lungimii tirantului central. d) for]a de trac]iune [i rezu ltanta for]elor rezistente ce apar `n timpul lucrului s\ fie `n acela[i plan se ob]ine prin modificarea pozi]iei plugului fa]\ de tractor cu ajutorul dispozitiv ului de reglare cu tij\ filetat\ ce rote[te bara de cuplare, prev\zut\ cu coturi . e) adncimea de lucru [i pozi]ia cu]itului disc se stabile[te `n func]ie de adnci mea de lucru prin montarea cu]itului disc la suportul prev\zut pe cadru cu respe ctarea urm\toarelor cote; 0,5-1,5 cm distan]\ `ntre planul cormanei dinspre pere tele vertical `nspre cmpul nearat; 2 5 cm fa]\ de planul suprafe]ei br\zdarului [ i 2 6 cm fa]\de vrful br\zdarului. Deplasarea agregatului pe parcel\ se poate fac e la corman\, `n p\r]i [i prin combinarea celor dou\ metode (fig. 7) `n scopul reduc erii deplas\rilor `n gol [i a num\rului de [an]uri sau coame. a. b. Fig.7-Cinematica de deplasare a agregatelor la arat a-`n p\r]i; b-la corman\. Din acest punct de vedere un avantaj deosebit `l prezint\ folosirea plugurilor r eversibile care se deplaseaz\ dup\ metoda `n suveic\. 2.2. Freze agricole Frezele agricole sunt ma[ini destinate pentru lucr\ri de afnare [i m\run]ire a solului la adncime de 4-25 cm. Sunt prev\zute cu organe rotative ac]ionate de la priza de p utere a tractorului. Ele au de obicei axul de rota]ie dispus orizontal (fig. 8a) , perpendicular pe direc]ia de `naintare sau vertical (fig. 8b). Utilizarea frez elor la lucr\rile de preg\tire a solului asigur\ o bun\ m\run]ire [i amestecare a stratului de sol [i permit folosirea mai complet\ a puterii sursei de energie, dar prezint\ dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de supraf a]\ prelucrat\. a. b. Fig.8 Frez\ pentru prelucrarea total\ a solului a-cu rotorul orizontal; b-cu rot orul vertical (tipuri de rotoare). Freza agricol\ este format\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ rotorul cu cu]ite , transmisia pentru ac]ionarea rotorului [i dispozitivul de cuplare. Pentru limi tarea adncimii de lucru frezele sunt prev\zute cu ro]i sau patine. Rotorul este a coperit cu o carcas\ prev\zut\ (fig. 9) `n partea posterioar\ cu o por]iune regl abil\. Procesul de lucru const\ `n p\trunderea cu]itelor `n sol, desprinderea a[ chiilor de sol, antrenarea acestora `n mi[care de rota]ie, ciocnirea a[chiilor d e 11carcas\ producnd m\run]irea suplimentar\ a acestora [i nivelarea stratului m\run] it. s Vm a a a b Vm s Fig.9 Procesul de lucru a unei freze agricole Grosimea a[chiilor (s) depinde de reglajul cinematic de lucru al cu]itului, resp ectiv viteza de rota]ie [i viteza de deplasare a tractorului. ~n general frezele func]ioneaz\ cu viteza de t\iere v=3,5 8 m/s [i viteza de `naintare vm= 0,8 1,5 m/s. Principalele tipuri de freze agricole folosite `n ]ara noastr\ [i caracter isticile lor tehnice sunt prezentate `n tabelul 2. Preg\tirea pentru lucru a fre zelor agricole. ~naintea `nceperii lucrului se face verificare integrit\]ii frez ei, strngerea [uruburilor [i se va verifica nivelul uleiului `n carcasa reductoru lui. Principalele reglaje sunt: - adncimea de lucru se ridic\ sau se coboar\ pati nele sau ro]ile de sprijin; - paralelismul cadrului frezei ( a rotorului) cu sup rafa]a terenului se regleaz\ lungimea tiran]ilor de la ridic\torul hidraulic al tractorului; - dezaxarea lateral\ a frezei - `n cazul frezelor agricole folosite `n pomicultur\, se deplaseaz\ lateral freza pe cadrul ma[inii cu ajutorul unui [urub cu volan astfel ca ea s\ se apropie de rndul de pomi `n raport cu pozi]ia t ractorului. La expluatarea frezelor trebuie s\ se dea aten]ie urm\toarelor aspec te: s\ se evite folosirea pe teren pietros, s\ se fac\ montarea corect\ [i asigu rarea transmisiei cardanice, s\ func]ioneze normal cuplajul de siguran]\ al tran smisiei. 2.3. Grape Grapele sunt ma[ini cu ajutorul c\rora se execut\ lucr\ri de preg\tirea solului `n vederea sem\natului [i lucr\ri de `ntre]inere a culturilo r `n primele faze de vegeta]ie, respectiv sf\rmarea bulg\rilor rezulta]i `n urma ar\turii, afnarea solului, nivelarea ar\turii, `ngroparea `ngr\s\mintelor [i a se min]elor distribuite pe suprafa]a solului, spargerea crustei. Fig.10 Forme constructive de col]i de grap\ Dup\ forma organului de lucru, grapele pot fi cu col]i, cu discuri, stelate, cu vergele dispuse elicoidal [i discuri cu col]i. Dup\ modul de ac]iune a organelor de lucru, grapele pot fi: trase (grape cu col]i), rulante (grape cu discuri, st elate, elicoidale [i sape rotative) [i oscilante. 2.3.1. Grape cu col]i Grapele cu col]i sunt formate din mai multe cmpuri cu l\]imea de lucru cuprins\ `n genera l `ntre 0,6 1,8 m. Un cmp de grap\ este format dintr-un 12cadru pe care sunt montate organele de lucru (col]ii). Col]ii folosi]i au forme [i sec]iuni diferite (fig. 10). Repartizarea col]ilor pe cadrul grapei se realiz eaz\ astfel `nct fiecare col] s\ lucreze independent, adic\ pe aceea[i urm\ s\ tr eac\ unul singur iar distan]ele `ntre urmele l\sate de ace[tia s\ fie egale `ntr e ele. Cadrul grapei poate fi rigid, articulat sau flexibil (fig. 11). Fig.11 Grape cu col]i: a-cu cadru rigid; c-cu cadru articulat; c-cu cadru flexib il (tip plas\). a. b. c. Principalele caracteristici ale grapelor cu col]i folosite `n ]ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 3. 2.3.2. Grape cu discuri Sunt utilizate `n special pentru gr\parea ar\turilor `n vederea preg\tirii solului pentru sem\nat, cnd se efectuea z\ m\run]irea bulg\rilor [i netezirea ar\turii. Dar sunt [i grape cu disc folosi te pentru gr\parea solului `ntre rndurile de pomi sau vi]\ de vie. Unele grape cu discuri pot fi folosite [i pentru prelucrarea ini]ial\ a terenurilor `n]elenite [i uscate (grape grele) `n care caz adncimea de lucru este de 20 25 cm. Grapele c u discuri, indiferent de destina]ia acestora pot fi trectate sau purtate. O grap \ cu discuri (fig. 12) este format\ din cadru, baterii cu discuri, dispozitiv de prindere la tractor. Cele Fig.12 Grap\ cu discuri tractate au [i mecanism de ru lare. Organul de lucru este un disc concav cu t\i[ul ascu]it [i care poate fi co ntinuu sau discontinuu (crestat). Discurile sunt montate pe o ax\ p\trat\ la o a numit\ distan]\ `ntre ele iar ansamblul se nume[te baterie. Pe cadrul grapei dis punerea bateriilor, se poate face simetric sau asimetric, pe un rnd sau pe dou\ rn duri. Prinderea bateriilor la cadru se face prin lag\re cu frecale de alunecare sau rostogolire. Montarea bateriilor pe cadru se face de a[a natur\ `nct `ntre di scuri [i direc]ia de `naintare s\ fie un unghi, ce poate lua valori `ntre 10 300. ~n func]ie de valoarea unghiului [i a greut\]ii ce apas\ pe disc avem [i adncime a de lucru a grapei. Principalele tipuri de grape [i caracteristicile lor tehnic e sunt prezentate `n tabelul 4. 2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu d iscuri Pentru realizarea unei lucr\ri de calitate de c\tre grapa cu disc se vor executa urm\toarele opera]ii: - se va verifica integritatea ma[inii [i asamblare a corect\ a organelor componente; - se va regla unghiul de atac al discurilor; se va regla paralelismul cadrului cu solul; - se regleaz\ pozi]ia r\zuitorilor - `ntre disc [i r\zuitor s\ r\mn\ un spa]iu de 3-5 mm; 13- greutatea pe disc prin lestare cu greut\]i adi]ionale. Viteza de deplasare a g rapelor variaz\ `ntre 4- 7 km/or\ `n func]ie rezisten]a la trac]iune, for]a de t rac]iune disponibil\, starea de tasare [i nivelare a terenului. Direc]ia de depl asare la gr\pat este indicat s\ se aleag\ sub un unghi 40-500 sau perpendicular pe direc]ia ar\turii. ~ntre trecerile al\turate trebuie existe o acoperire de 10 -20 cm pentru a nu r\mne gre[uri. 2.3.3. Grape stelate, sape rotative [i grape el icoidale de de de s\ 2.3.3.1. Grape stelate Sunt folosite la gr\parea ar\turilor, concomitent cu arat ul sau separat, precum [i la spargerea crustei. Organele de lucru au forma unor stele cu cinci col]uri. Acestea sunt montate rigid pe dou\-trei axe cu sec]iune p\trat\, dispuse perpendicular pe direc]ia de `naintare a grapei. Montarea stele lor pe axe se face astfel `nct col]urile acestora s\ fie dispuse pe o elice, sist em ce asigur\ rularea lin\ a grapei. ~n general pe un ax sunt montate, `n func]i e de l\]imea de lucru a grapei, 8-20 stele. Dispunerea stelelor pe axe se face a stfel `nct fiecare stea s\ execute o urm\ proprie, distan]a dintre urme fiind de 25-30 mm. Adncimea de lucru este de 3-6 cm. 2.3.3.2. Sape rotative Sapele rotativ e sunt folosite pentru spargerea crustei, afnarea superficial\ a solului [i `ntre ]inerea culturilor agricole `n prima perioad\ de vegeta]ie. Organele de lucru al e sapelor rotative sunt discuri cu col]i curba]i (fig. 13) care prin rulare `n]e ap\ solul [i realizeaz\ afnarea acestuia [i distrugerea buruienilor. Discurile au diametrul, la extremitatea col]ilor, D=450-500 mm, num\rul col]ilor pe disc fii nd 12-16. ~n Fig.13 Sap\ rotativ\ func]ie de sensul tract\rii [i greutatea ce ap as\ pe un disc (7-10 daN), adncimea de lucru poate fi de 3-10 cm. Discurile se di spun pe dou\ rnduri, fiind libere pe axe, distan]a dintre urmele acestora fiind b =60-80 mm. 2.3.3.3. Grape elicoidale Grapele elicoidale se folosesc pentru m\run ]irea, afnarea [i nivelarea stratului superior al solului, fiind folosite `n gene ral `n agregat cu alte utilaje (cultivatoare, grape cu col]i) efectund opera]ia d e finisare a lucr\rii de preg\tire a solului `n vederea sem\natului. Constructiv ele sunt realizate din vergele din srm\ sau band\, montate pe supor]i de diferit e forme (circulare, hexagonale) realizndu-se astfel o suprafa]\ de lucru cu verge le dispuse elicoidal (fig. 14). Aceste grape se construiesc cu sec]ii (cmpuri) cu l\]imea de 0,8-1,4 m. Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative [i gr ape elicoidale sunt prezentate `n tabelul 5. Fig.14 Grap\ elicoidal\ 2.4.8. T\v\lugi 14T\v\lugii sunt destina]i pentru tasarea solului prea afnat `nainte sau dup\ sem\n at, precum [i pentru m\run]irea bulg\rilor [i spargerea crustei. Dup\ natura sup rafe]ei active t\v\lugii se clasific\ `n t\v\lugi netezi [i t\v\lugi profila]i ( de obicei inelari). La t\v\lugii netezi, organele active (de lucru) sunt realiza te sub forma unor cilindrii metalici ale c\ror axe sunt prev\zute cu dou\ lag\re sus]inute pe un cadru, prin care se face tractarea. Cilindrii pot fi umplu]i cu ap\ sau nisip ceea ce permite reglarea gradului de tasare. La t\v\lugii cu supr afa]\ denivelat\, organele de lucru sunt realizate sub forma unor cilindrii pe s uprafa]a c\rora sunt prev\zute proieminen]e (din]i, col]i), ori sub forma unor i nele de form\ [i dimensiuni diferite montate pe un ax comun. Inelele sunt montat e liber pe axele de sus]inere. T\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\, efectueaz\ tas area solului [i nivelarea acestuia, dar las\ stratul superior sub form\ afnat\. T \v\lugii au diferite diametre [i se compun din una sau mai multe sec]ii prinse ` ntre ele prin diferite tipuri de dispozitive de trac]iune. Pentru exploatarea co rect\ a t\v\lugilor se regleaz\ masa fiec\rui t\v\lug pentru a realiza adncimea d e tasare dorit\, prin umplerea cu ap\ sau nisip acelor netezi [i prin lestarea c elorlalte tipuri. Sec]iile t\v\lugilor trebuie s\ fie prinse `ntre ele, pentru a evita gre[urile `n timpul lucrului [i deteriorarea acestora la `ntoarcerea lor la capetele parcelelor. La t\v\lugii cu suprafa]a neted\ se monteaz\ cur\]itoare de p\mnt pentru a `nl\tura p\mntul lipit de mantaua t\v\lugului. Se recomand\ dup \ necesitate, ca `n urma t\v\lugilor s\ se cupleze grape u[oare pentru a afna str atul superficial de sol [i a evita astfel evaporarea excesiv\ a apei din sol. Vi teza de deplasare la t\v\lugi variaz\ `ntre 3-7 km/or\. La viteze reduse cre[te efectul de tasare, iar la cele ridicate cre[te efectul de m\run]ire. ~n timpul t ransportului, `n vederea reducerii dimensiunii de gabarit ,sec]iile se cupleaz\ una dup\ alta. Tipurile [i caracteristicile tehnice ale t\v\lugilor folosi]i `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 6. 2.5. Cultivatoare Cultivatoarele se f olosesc pentru lucr\ri superficiale ale solului, `nainte de sem\nat (cultiva]ie total\) [i printre rndurile de plante (pr\[it). La lucr\rile de `ntre]inere, `n a far\ de pr\[it, prin echiparea cu diferite organe active, cultivatoarele execut\ [i mu[uroitul, deschiderea de rigole pentru iriga]ii, hr\nirea suplimentar\ (`n corporarea `n sol a `ngr\[\mintelor) [i afnarea adnc\ a solului. Dup\ destina]ie c ultivatoarele se clasific\ `n: - cultivatoare pentru cultivarea total\, folosite `n principal pentru preg\tirea solului `n vederea sem\natului, efectund m\run]ir ea [i afnarea acestuia la adncimi de 6-18 cm; - cultivatoare pentru pr\[it; - cult ivatoare pentru afnarea adnc\, folosite la afnarea solului la adncimi de 20-40 cm, n umite [i CIZELE. 2.5.1. Componen]a cultivatoarelor ~n figura 15 se arat\ schema unui cultivator purtat universal ce poate fi folosit att pentru cultiva]ie total\ ct [i pentru lucr\rile de `ntre]inere. Cadrul cultivatoarelor este realizat sub forma unei construc]ii metalice plate, din bare de o]el sudate sau `mbinate peri n bride, sau sub forma unor ]evi de sec]iune p\trat\. Pe cadru sunt montate sec] iile de lucru ale cultivatoarelor. Sec]iile de lucru au organe active montate pe cadrul acestor sec]ii [i sunt prev\zute cu paralelograme deformabile care fac l eg\tura `ntre cadrul cultivatorului [i cadrul Fig.15 Cultivator purtat sec]iei. universal 15e b B Fig16 Schema de repartizare a organelor active la cultivatorul pentru cultiva]ie total\ Cuplarea la tractor se face prin dispozitivul de suspendare. Organele active mon tate pe cadru sau pe sec]ii sunt: - organe de extirpare sau care z realizeaz\ t\ ierea buruienilor [i o afnare superficial\ a solului. Forma lor poate fi b1 s\gea t\ cu aripi egale sau t t neegale, s\geat\ unilateral\ d [i baterie cu stele cu col]i b2 c. curba]i; d - organe de afnare sunt a. utilizate pentru afnarea 4-5 cm e z solului de pn\ la 16 cm. Acestea sunt realizate d d. constructiv sub form\ de dalt\, ghear\ [i s\geat\ cu aripi `nguste; - organe de mu[uroire [i b deschis b razde denumite [i z d b. e. rari]e; - organe pentru `ncorporarea `n Fig.17 Schem a de organizare a sol a `ngr\[\mintelor minerale organelor active pe o sec]ie de (de obicei este livrat ca lucru la cultivatoare pentru echipament de sine st\t\ tor). `ntre]inerea culturilor pr\[itoare 2.5.2. Preg\tirea pentru lucru a cultiv atoarelor Folosirea cultivatoarelor presupune urm\toarele opera]ii: montarea cor espunz\toare a organelor active. Schemele de repartizare a organelor active se f ace `n func]ie de lucrarea pe care trebuie s\ o execute (fig. 16 [i fig. 17). La cultiva]ia total\ (fig. 16) se monteaz\ cu]itele transversal la distan]e egale, `n func]ie de l\]imea de lucru a lor. Se asigur\ o acoperire `ntre urmele vecin e ale cu]itelor de tip s\geat\ e 20 mm. Cu]itele se a[eaz\ pe 2-3 rnduri, decalat e pe direc]ia de `naintare pentru a evita `nfundarea cu bulg\ri de sol sau burui eni. La pr\[it (fig. 17) se asigur\ o zon\ de protec]ie a plantelor (z) de 10-12 cm, la pra[ila I-a [i de 12-15 cm, la pla[ilile a-II-a [i a-III-a, de fiecare p arte `ntre cu]it [i rndurile de plante. Pe intervalul lucrat efectiv cu]itele vor avea o acoperire e 20 mm. Pentru reglare se deplaseaz\ sec]iile cu organe activ e pe cadru [i cu]itele pe sec]ii. La lucr\rile de afnare adnc\, administrarea `ngr \[\mintelor [i mu[uroit se folosesc schemele de principiu din figura 17c,17d [i 17e. - se regleaz\ adncimea de lucru. Aceasta se face prin reglarea ro]ii, ori pr in reglarea cu]itelor astfel ca distan]a pe vertical\ `ntre planul t\i[urilor cu ]itelor [i obada ro]ii de sprijin a fiec\rei sec]ii 16independente cu organe active, s\ fie egal\ cu adncimea dorit\ mai pu]in cu 1-3 c m (`n func]ie de afundarea obadei ro]ii `n sol). - orizontalitatea sec]iei aceas ta asigur\ uniformitatea adncimii [i pozi]ia corect\ a cu]itelor. Se ob]ine pe di rec]ie longitudinal\ prin reglarea pozi]iei cadrului cu ajutorul tirantului cent ral de la ridic\torul tractorului [i cu ajutorul tirantului reglabil superior de la fiecare paralelogram a sec]iilor de lucru. Cu]itele trebuie s\ calce cu tot t\i[ul pe platforma orizontal\ cu condi]ia ca rama cultivatorului s\ fie a[ezat\ orizontal [i la `n\l]imea normal\ `n timpul lucrului. Orizontalitatea pe direc] ia transversal\ se ob]ine reglnd tiran]ii laterali la tractor la lungime egal\. deplasarea la pr\[it va fi aleas\ pe direc]ia pe care sa f\cut sem\natul. Depla sarea se face de obicei dup\ metoda `n suveic\. Viteza de deplasare este de 5-8 km /or\. Pentru o expluatare corespunz\toare la verificarea st\rii tehnice a cultiv atorului se vor verifica urm\toarele: - s\ nu prezinte deform\ri, piese rupte sa u lips\; - dispozitivele diferite de reglare [i ac]ionare s\ ac]ioneze normal; organele active s\ nu joace `n supor]i; - sec]iile cu organe active s\ nu aib\ un joc lateral total, m\surat la extremitatea posterioar\, mai mare de 15 cm; cu]itele s\ fie bine ascu]ite, cu grosimea t\i[ului sub 0,5 mm; - organele activ e s\ fie repartizate corect; - toate [uruburile s\ fie bine strnse, cu [aibe de s iguran]\. 3.6. Combinatoare Combinatoarele au ca destina]ie principal\ executare a lucr\rii de m\run]ire [i afnare a solului `n vederea sem\natului. Un combinator se realizeaz\ practic prin montarea pe un cadru a mai multor tipuri de organe d e lucru sau prin cuplarea la un singur agregat a mai multor ma[ini sau sec]ii cu organe de lucru specifice ma[inii. Combinarea organelor de lucru este foarte va riat\ putndu-se combina toate organele de lucru descrise la ma[inile de lucrat so lul, prezentate anterior. Tipurile de combinatoare folosite frecvent sunt: - com binator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu org ane de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici, grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele (fig. 18); - combinator format din cultivator destina t pentru cultiva]ie total\ echipat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele( fig.19); Fig.18 Combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echi pat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici, grape rigide c u col]i [i grape rotative cu vergele 17Mai sunt [i alte variante de combina]ie a ma[inilor de lucrat solul [i anume: co mbinator format din plug [i scormonitor rotativ, cultivator [i frez\ agricol\, f rez\ agricol\, t\v\lug, grap\ cu disc [i grap\ cu col]i. Combinarea acestor util aje se recomand\ a se face direct `n expluatare [i nu prin construc]ie, pentru a putea fi folosite [i separat. Fig.19 - Combinator format din cultivator destinat pentru cultiva]ie total\ echi pat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele Procesul de lucru al c ultivatoarelor este determinat de `nsumarea efectelor organelor de lucru [i real izeaz\ o mai bun\ preg\tire a patului germinativ, motiv pentru care se recomand\ `n special la preg\tirea terenului `n vederea sem\natului pentru culturile de l egume, sfecl\ de zah\r, ierburi. Expluatarea acestor combinatoare se face la fel ca [i a celorlalte ma[ini ce intr\ `n componen]\. Principalele tipuri de cultiv atoare [i combinatoare folosite `n ]ara noastr\ sunt prazentate `n tabelul 7. Ca racteristicile tehnice ale cultivatoarelor [i combinatoarelor sunt prezentate `n tabelul 8. 3.7. Ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului Ma[inile pentru afnarea adnc\ a solului sunt destinate pentru afnarea solului `n vederea cre\rii posibilit\]ii de infiltrare a apei [i dezvolt\rii `n bune condi]ii a r\d\cinilor plantelor. E le se prezint\ sub trei denumiri, fiecare pentru un anumit scop: - scarificatoar e folosite pentru adncimi preg\titoare; - subsoliere folosite pentru re`noirea pe riodic\ a lucr\rii de desfundare; - ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului folosite pentru m\rirea permeabilit\]ii pentru aer [i ap\ a straturilor de sol. Ele func ]ioneaz\ pe principii similare, diferen]ele dintre acestea constnd `n ceea ce pri ve[te forma [i tipul organelor de lucru, precum [i adncimea de lucru. O ma[in\ pe ntru afnarea adnc\ a solului include `n componen]a sa urm\toarele: cadrul pe care se monteaz\ organele active, ro]ile de sprijin care `ndeplinesc [i rolul de orga ne de limitare (reglare) a adncimii de lucru [i dispozitivul de cuplare la tracto r. 1 2 3 D a. 2 1 b. 18 Fig. 20 Schema subsolierului [i a ma[inii pentru afnarea adnc\ a soluluiSubsolierul (fig. 20a), folosit pentru afnarea solului printre rndurile de vi]\ de vie are ca organ de lucru un cu]it vertical 1, `n prelungirea c\ruia, `n partea inferioar\, este montat un cu]it sub form\ de dalt\ 2. Subsolierul lucreaz\ la adncimi de 35-50 cm. Ma[ina pentru afnarea adnc\ a solului (fig. 20b) destinat\ pen tru afnarea adnc\ a solurilor podzolice [i potzolite este prev\zut\ cu organ de lu cru cu mi[care oscilatorie. Organul de lucru este format dintr-un suport fix 1, cu]itul 2 [i cu]itul dalt\ 3. ~n timpul lucrului prin intermediul unui mecanism biel\ manivel\, cu]itului 2 i se imprim\ mi[c\ri oscilatorii cu amplitudine [i f recven]\ constante, mi[c\ri ce se transmit [i cu]itului dalt\, acesta oscilnd `n jurul articula]iei D. Imprimndu-se mi[c\ri oscilatorii att cu]itului ct [i cu]itulu i dalt\, se realizeaz\ un efect mai pronun]at de afnare a solului, ca urmare a fa ptului c\ straturile de sol din vecin\tatea acestora intr\ in oscila]ie [i se fi sureaz\. Adncimea de lucru este de 50-80 cm. 19Tabelul 1 Principalele caracteristici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ exist ente `n ]ara noastr\ Nr. organ e active 3 4(3) 1 3(2) 1 3 2 1 4 1 5(4) 1 7(6,5, 4) 1 3(2) 1 5(4)dr. 5 (4)st g 4(3)dr. 4(3)st g. 2 1 Felul organelor active 4 Trupi]\ cu]it disc sau cu ]it lung Trupi]\ cu]it disc Antetrupi]\ Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Tr upi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ Trupi]\ cu]it dis c Trupi]\ cu]it disc Ad nci mea max. (cm) 5 30 27 30 30 30 L\]imea de lucru (cm) 6 120 (90) 90 (60) 60 140 175 (140) 245 120 (80) 175 (140) 100 50-90 Tractorul c u care lucreaz\ `n agregat 7 U-650(651) U-800(801) U-650(651) U-445 L-445 S-650 SM-800 A-1800A Masa (kg) 8 564 475 275 750 1100 Viteza de lucru (km/h) 9 7 6 7 7 7 Capacitatea de lucru 10 15 25 30 25 20 25 30 25 11 5,5 4,5 3,5 4,0 2,6 4,8 4, 0 7 Caracteristici sol Panta Rez maxWsch . . (ha/sch). (N/c m2) 12 13 6 6 6 9 8 6 10 12 Nr.crt Plugul 1 Tipul 2 Purtat Purtat Purtat Purtat Semip urtat Semip urtat Purtat Purtat Purtat Purtat 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 PP-3(4)30 PP-330M PP-2-30 PPS-435 PSP-535 PSP-735 PPA3(2)-40 PRP-535 PRP-435 P-2 -VA 30 40 30 20 30 A-1800A A-1800A 1680 1125 9 6 7 6 6-8 25 40 25 20 20 27 11 3,5 9,0 4,0 4,7 3,8 7 20 7 15 10 7 10 A-1800A Sm-445 U-650 1750 571 515 16Tabelul 2 Tipuri de freze [i principalele lor caracteristici tehnice Tracto rul cu care lucrea z\ U445DT SM-445 Nr.crt Denumi rea Tipul Destina]ia Nr. de sec]ii L\]imea de lucru (m) Adnc imea max. de lucru (cm) 12 Diametrul frezei (mm) Nr. de discur i cu cu]ite Nr. de cu]ite pe disc Tura]ia rotorulu i (rot/min ) 180 Capacit atea de lucru (ha/sch) Masa total\ (kg) 1 FDL1,3 purtat] [i dezaxab il\ purtat\ cu l\]ime variabil\ purtat\ 2 3 FV-1-1,5 Lucrarea solului `n livezi,pe intervalele dintre rndurile de pomi Lucrarea solulu i `n vii [i sere(solarii) Lucrarea solului pentru re`ns\mn]are a paji[tilor sau ` n legumicultur\ Lucrarea sloului `ntre rndurile de legume plantate la distan]e de 4590 cm 1 1,3 490 6 6 3,5 385 V-445 SV-4451 0,9-1,45 12 380 6(8) 2 170 3,5 380 FPP-1,3 U-445 SM-445 U-650 1 1,36 15 510 7 144 161 202 225 1,7-2,7 500 4 FPL-4 purtat\ cu mai multe sec]ii L-445 4 1,8-2,8 8 400 2(4) 4415 3,5-5,0 685 17Tipuri de grape cu col]i Denumirea caracteristici 1 Cadrul Nr. de cmpuri L\]imea de lucru a unui cmp (m) Adn cimea de lucru (cm) Nr. de col]i la un cmp (buc) Sec]iunea prin col]i Lungimea ac tiv\ a col]ilor (mm) Distan]a `ntre urmele vecine ale col]ilor (mm) Masa ce revi ne pe un col] (kg) Unghiul de `nclinare a col]ilor (grade) Masa unui cmp (kg) Tip ul Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia Tabelul 3 Grape cu cadru articulat Grape cu cadru rigid 2 GCM1,0 2 rigid 2 1,0 2-5 20 p\trat\ 153 50 1,35 1,57 (900) 2 GCM1,2 3 rigid 2 1,25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1,80 1,57 (900) 6 GCM-1,7 4 rigid 2,4,6 1,75 3-10 35 rombic\ 105 50 1,57 0,09(50) 0,47(270) 0,61(350) 0,78(4 50) 1,04(600) 1,57(900) 1,91(1100) 55 tractat\ 50,0 Afnarea solului, nivelarea te renului, spargerea crustei, gr\patul culturilor GCO-3 5 rigid 1 3,0 6-20 36 rotund\ 200 82 10,41 1,57 (900) DPGO7,5 6 rigid 6 1,25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1,80 1,57 (900) DPDCR-7,0 7 rigid 4 1,75 3-10 25 rombic\ 105 50 1,57 0,09(50) 0,47(270) 0,61(350) 0,78(450) 1,04(600) 1,57(900) 1,91(1100) 55 purtat\ 34,0 Afnarea solului,nivelarea terenulu i,sparger ea crustei,gr\patul culturilor GF-2 8 articulat 2 0,75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1,55 1,32(760) GF-3 9 articulat 3 0,75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1,55 1,32(760) DPGP-8,4 Flexibile Plas\ 10 articulat 3 2,8 2-4 70 elips\ 150 38 0,60 1,57 (900) 27 46 tractat\ tractat\ X* X* Sf\rmarea bulg\rilor, afnarea solului, nivelarea ar\ turilor 375 purtat\ 12,0 Afnarea [i m\run]ire a solului, nivelarea terenului 46 purtat\ 35,0 Sf\rmar ea bulg\rilor, afnarea solului,niv elarea ar\turii 23 23 tractat\ tractat\ X* X* Afnarea solului,nivelarea terenului,spargerea crust ei 46 purtat\ 36,0 Distrugerea buruienilor `n curs de r\s\rire,sparg erea crustei ` n special pentru culturile de cartofi18Tabelul 4 Tipuri de grape cu discuri Denumirea, caracteristici GD-4 4,0 6-12 4 X* simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,30(17) 1 150 tractat\ 16, 0 GD-3,2 3,2 6-12 4 X* simetric\ 9 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,30(17) 950 tractat\ 12,0 DPV-1,6-1,8 1,2 6-10 4 X* simetric\ 3 460 187 0,17(10) 0,26(15) 0,35(20) 310 purtat\ 6,0 Afna rea superficial\ a solului,distrug erea buruienilor `ntre rndurile de vie cu dist an]a de 1,6-1,9 m GDPR-1,8 1,8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,31(18) 0,37(21) 485 purtat \ 8,0 Gr\parea ar\turilor,pre g\tirea terenului ptr. sem\nat pe terenurile `n pa nt\ GDD-1,8 1,8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,31(18) 0,37(21) 485 purtat \ 8,0 Afnarea solului,distrug erea buruienilor `n livezi GDG-4,2 4,26 8-18 2 V simetric\ [i asimetric\ 19 baterii ant. 14 baterii post. 712 bater ii ant. 813 baterii post. 235 baterii ant. 325 baterii post. 0,00-0,70 (0-40) 3 350 tractat\ 15-25 Gr\parea ar\turilor pe solurile grele,preg\tirea terenului pe ntru sem\nat [i discuit miri[te [i porumbi[te pe soluri grele GD-6,4 6,4 6-12 4 X simetric\ 15 610 178 0,00-0,50 (0-29) 3 100 tractat\ 20-25 GD-11 11 6-12 6 V simetric\ 22 160 178 0,14-0,39 (0-22) 3 720 tractat\ 45-55 L\]ima de lucru (m) Adncimea de lucru (cm) Nr. de baterii cu discuri Dispunerea b ateriilor cu discuri Nr. de discuri pe o baterie (buc) Diametrul discului (mm) D istan]a `ntre discuri pe baterie (mm) Unghiul de `nclinare al discurilor rad (gr ade) Masa (kg) Tipul Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia Gr\parea ar\turilor,preg\tirea terenului pentru sem\nat,discuit miri[te Preg\tirea terenului `n vederea sem\natului,discuirea miri[tilor [i porumbi[tilo r 19Tabelul 5 Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative, grape elicoidale [i caracteristicile tehnice ale acestora Nr. ctr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Tipul Grape cu col]i drep]i (stelate) GS-1,2 GS-1,6 rigid 1 1,2 3 25 230 tractat\ 1 1,6 3 25 300 Grape cu col]i curba] i (sape rotative) SR-4,5 rigid 4 1,1 2 70 550 tractat\ Grape cu vergele elicoida le GRE-3 GRE-4 rigid 3 0,99 2 150 tractat\ 13-14 16-18 M\run]irea solului,nivela rea terenului,tasarea u[oar\ a solului 3 1,268 2 280 Cadrul Nr. de cmpuri (buc) L\]imea de lucru a unui cmp (m) Nr. de axe, cu stele sau verge le, pe un cmp (buc) Distan]a `ntre urmele vecine ale stelelor (mm) Masa (kg) Modu l de trac]iune Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia `n func]ie de agregat Gr\parea ar\turilor Spargerea crustei,afnarea concomitent c u aratul sau superficial\ a separat spargerea crustei solului,distrugerea buruie nilor `n primele stadii de vegeta]ie 20Tabelul 6 Tipuri de t\v\lugi Denumire caracteristici Tipul de t\v\lug T\v\lugul inelar TI-5,5 Tasarea solului,m\run]irea bulg\rilor,afnarea stratului superficial,spargerea cru stei T\v\lugul inelar TI-3,05 Tasarea solului,m\run]irea stratului superficial de sol,`n vederea preg. patului germinativ ptr. sfecl\ de zah\r [i alte culturi cu semin]e mici tractat 3 1,10 3,05 80 260 T\v\lugul neted 3-TN-1,4 Tasarea solului,presarea `ngr\[\mintelor,a culturilor [i nivelarea terenului Destina]ia Tipul Nr. de sec]ii* L\]imea de lucru a unei sec]ii (m) L\]imea total\ de lucru (m) Acoperirea `ntre sec]ii (cm) Diametrul exterior al t\v\lugului (mm) Presiune a realizat\ pe sol (kg/cm2) Masa (kg): -f\r\ lestare -cu lestare Tractorul cu ca re se lucreaz\* Capacitatea de lucru ha/sch tractat 3 1,9 5,5 100 500 tractat 3 1,4 4,0 100 600 2,6-3,5 1 450 1 900 U-445 U-650 U-800 25,0 2,2 760 U-445 U-650 U-800 13,5 2,9-7,2 1 230 2 600-3 000 U-445 U-650 U-800 13,0 *Nr. de sec]ii dac\ se m\re[te, se va m\ri [i puterea necesar\ a motorului 21Tabelul 7 Tipuri de cultivatoare Nr. crt 1 Cultivatorul Cultivatorul universal CPU-4,2 Tipul Purtat Destina]ia Pr\[itul [i afnarea solului `ntre rndurile de plante sem\nate la distan]e de 45-10 0 cm, precum ]i cultiva]ie total\ Se poate echipa [i cu distribuitoare de `ngr\[ \minte chimice Pr\[itul culturilor sem\nate cu sem\n\toarea SPC-6 Tractorul cu care lucreaz\ Capacitatea de lucru ha/sch U-650 12-18 2 3 4 Cultivatorul CPS-6 (sec]iile de lucru tip CPU-4,2 adaptate pe cadrul sem\n\torii SPC-6) Cultivatorul CPU8 Cultivatorul pentru plante tehnice [i legume CPPT-3 Cu ltivatorul pentru plante tehnice CPT-4 (CPPT-4) Cultivatorul legumicol CL2,8(CL2,8M) Cultivatorul legumicol CL4,5M Cultivatorul combinat pentru cultiva]ie tota l\ -CCT-4(CPGC-4) -CCT-6,5(CPGC6,7) Purtat U-650 18-28 Purtat Purtat cu mecanism de conducere Purtat cu mecanism de conducere Purtat Pr\[itul culturilor sem\nate pe 8 rnduri la distan]e de 45-80 cm Pr\[itul,afnarea solului [i mu[uroitul culturilor de sfecl\ de zav\r [i legume cu talia joas\ cu distan]a `ntre rnduri de 45-90 cm ~ntre]inerea culturilor de sfecl\ [i legume cu talia joas\ sem\nate la distan]e de 45 cm ~ntre]inerea culturilor de legume cu t alie `nalt\ sem\nate sau plantate pe teren modelat cu MMS-2,8 ~ntre]inerea cultu rilor de legume sem\nate sau plantate pe teren modelat cu agregat complex ptr. l egumicultur\ Preg\tirea solului `n vederea `ns\mn]\rilor de prim\var\,pe ogoare d e toamn\ U-650 L-445 24-30 8,0 5 L-445 10-14 6 L-445 U-650 (L-445) 8 12 7 Purtat 8 PurtatU-650 U-800 A-1800A 18 40 22Principalele caracteristici tehnice ale cultivatoarelor CPU-4,2 CPS-6 Tabelul 8 Caracteristica L\]imea cadrului (m) Nr. de rnduri pr\[ite la o trecere Distan]a `ntre rndurile de plante (cm) Nr. de sec]ii independente Zona de protec]ie (cm) Nr. de organe act ive -cu]ite s\geat\ -cu]ite unilaterale -cu]ite dalt\ --discuri de protec]ie -ra ri]e Adncimea de lucru (cm) Masa total\ (kg) 4,2 4-6 45-100 6 6 45-100 CPU-8 6,4 8 45-100 CPPT3 CPPT-4 (CPT-4) CL-2,8 CL-4,5M CPLR2,5-3,5 CCT-4 (CPGC-4) CCT-6,7 (CPGC6,7) 3 4-6 45-70 4,05 6-1 45-70 2,8 2-6 45-140 4,5 6 45-90 2,5-3,5 1 300500 11-15 11-15 11-15 6-14 465 4 6,7 7 12-18 12+7 14 19 6-12 680 7 12-18 16+7 14 6-12 740 9 12-18 16-9 16 6-12 760 7 8-15 19 12 12 4 4-8 377 10 8-15 28 18 18 6 4-8 500 7 10-16 19 12 21 12 3 4-12 397 7 10-16 7 14 4 4-12 390 25 25 25 6-14 950 43 43 43 6-14 171023CAPITOLUL 3 MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT Acestea sunt destinate pentru execu tarea concomitent\ a opera]iilor de repartizare uniform\ a semin]elor, bulbilor sau r\sadurilor, pe unitatea de suprafa]\ a terenului [i introducerea `n sol a a cestora la o adncime determinat\ de cerin]ele agrotehnice impuse fiec\rei culturi `n parte. Varietatea mare a caracteristicilor fizico-mecanice a semin]elor, bul bilor [i r\sadurilor, [i cerin]ele de cultur\, au determinat realizarea unor ma[ ini pentru sem\nat [i pentru plantat specializate pe grupe de culturi [i anume: - ma[ini de sem\nat prin `mpr\[tiere; - ma[ini de sem\nat `n rnduri (sem\n\tori u niversale [i speciale); - ma[ini de plantat cartofi [i bulbi; - ma[ini de planta t r\saduri. 3.1. Sem\n\tori universale. O ma[in\ universal\ de sem\nat `n rnduri (fig. 21) are ca p\r]i componente : cadrul, prev\zut cu dispozitiv de prindere l a tractor [i cu ro]i de sus]inere, cutia de alimentare cu semin]e, prev\zut\ `n general cu agitator, aparate de distribu]ie, tuburi de conducere a semin]elor, b r\zdare, transmisie, mecanism de trecere din pozi]ia de lucru `n pozi]ia de tran sport, scormonitoare, ro]i de tasare, organe de nivelare [i marcatoare. ~n timpul lucrului, s\mn]a din cutia de alimentare ajunge `n casetele aparatelor de distribu]ie, de unde distribuitorii o trimit uniform [i `n cantitate reglat\, prin tuburile de conducere `n rigolele deschise de br\zdare, dup\ care urmeaz\ acoperirea cu sol, nivelarea [i eventual tasarea solului `n p\r]ile laterale ale rndurilor sau chiar pe rndul semin]elor. Fig.21 Schema unei ma[ini de sem\nat universal\ 3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e -reprezint\ rezervorul din care se aliment eaz\ aparatele de distribu]ie `n timpul lucrului. Dimensiunile, forma [i materia lul din care se construiesc difer\ de la ma[in\ la ma[in\. Agitatorul este monta t A 2 1 `n cutia 2 A A-A d d1 1 la a. b. 3 40 Fig. 22 Aparat de distribu]ie cu cilindru cu pintenide alimentare, `n partea inferioar\ [i asigur\ curgerea continu\ a semin]elor sp re aparatele de distribu]ie. El este reprezentat printr-un ax orizontal, prev\zu t cu degete (palete) `n dreptul orificiilor de trecere a semin]elor spre aparate le de distribu]ie. Dup\ mi[carea pe care o are `n timpul lucrului agitatorul poa te avea mi[care de rota]ie sau oscilatorie. 3.1.2. Aparatele de distribu]ie efec tueaz\ dozarea [i evacuarea semin]elor spre tuburile de conducere, denumit [i pr oces de distribu]ie. Condi]iile care se pun aparatelor de distribu]ie sunt: s\ a sigure uniformitate de distribu]ie pe rnd, pe l\]imea de lucru, stabilitate debit ului, s\ poat\ fi reglate u[or, s\ nu vat\me semin]ele [i s\-[i men]in\ reglajul f\cut. Dup\ cum realizeaz\ distribu]ia semin]elor, aparatele de distribu]ie se clasific\ `n: aparate de distribu]ie de tip mecanic, aparate de distribu]ie de t ip mecanic cu transport pneumatic al semin]elor, aparate de distribu]ie de tip c entrifugal [i aparate de distribu]ie de tip mecano-pneumatic. Aparatele de distr ibu]ie de tip mecanic pot fi: cilindrii cu pinteni, cilindrii canela]i, discuri cu orificii, discuri cu alveole. Aparate de distribu]ie cu cilindrii cu pinteni organul principal al acestui tip de aparat de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru (fig. 22a) pe supra fa]a c\ruia sunt prev\zu]i pintenii 1. Ace[tia sunt dispu[i pe dou\ rnduri, cte 12 pinteni pe rnd [i `ntre rndurile de pinteni este prev\zut\ nervura continu\ 2. Semin]ele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre conductele 3. Din momentul intr\rii `n conducte semin]ele sunt antrenate de curentul de aer debitat de ventilator spre br\zdare prin intermediul tuburilor de conducere 4. ~n vederea asigur\rii uniformit]ii distribu]iei pintenii se dispun `n zig-zag. ~n \l]imea pintenilor este de 5-6 mm iar diametrul exterior al cilindrului este de 5565 mm. Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, iar distan]a dintre ei este egal\ cu distan]a minim\ `ntre br\zdare (12,5 cm). Cilindrul cu pinteni se monteaz\ `ntr-o carcas\ ce se fixeaz\ la partea inferioar\ a cutiei de semin] e (fig. 22b). Clapeta (sau fundul mobil) 1 al carcasei este reglabil\ iar leg\tu ra `ntre cutia de semin]e [i carcasa aparatului de distribu]ie este realizat\ pr intr-un orificiu a c\rei sec]iune se poate regla cu ajutorul suberului 2. Prin r otirea cilindrului, semin]ele ajunse `n zona de ac]iune a pintenilor sunt antren ate de ace[tia [i evacuate din carcas\. Debitul se poate regla numai prin modifi carea tura]iei cilindrilor, respectiv a raportului de transmisie `ntre roata ma[ inii [i arborele aparatului. ~n acest scop ma[inile de sem\nat cu astfel de apar ate se prev\d cu transmisii care asigur\ ob]inerea unui num\r de 24-126 rapoarte de transmitere. La unele ma[ini de sem\nat (cele cu l\]imi mai mari de 3,6 m) t ransportul semin]elor de la aparate la br\zdare se face pneumatic (fig. 23), caz `n care ma[ina este prev\zut\ cu un ventilator 1 care debiteaz\ aer `ntr-o cond uct\ 2 dispus\ de-a lungul cutiei cu semin]e. Conducta 2 este prev\zut\ cu condu ctele 3 num\rul lor fiind egal cu acela al aparatelor de distribu]ie. Aparate de distribu]ie aparat de distribu]ie unt prev\zute caneluri ralel cu generatoarele 41 cu cilindrii canela]i organul principal al acestui tip de este reprezentat printr-un cilindru pe suprafa]a c\ruia s (cu sec]iune semicircular\ sau triunghiular\), dispuse pa acestora (fig. 24).2 1 3 4 Fig.23 - Schema sistemului de distribu]ie cu cilindru cu pinteni [i transport pn eumatic al semin]elor Aparatul este format din carcasa 1 [i cilindrul canelat 2 montat pe un arbore. P e butucul cilindrului canelat este montat\ liber buc[a 3 prev\zut\ cu proieminen ]e care intr\ `n peretele lateral din dreapta al carcasei. 2 4 3 1 c l Fig. 24 Aparat de distribu]ie cu cilindru canelat ~n peretele din stnga al carcasei este prev\zut un orificiu circular prev\zut cu o rozet\ 4 ale c\rei proieminen]e intr\ `n caneluri `mpiedicnd scurgerea lateral\ a semin]elor. ~n partea inferioar\ carcasa este prev\zut\ cu o clapet\ (fund mo bil) a c\rei pozi]ie este reglat\ `n func]ie de dimensiunile semin]elor. Cilindr ul canelat poate fi deplasat axial (deplasnd arborele) prin aceasta modificndu-se lungimea de lucru (l) a canelurilor. ~n acest caz buc[a 3 cu proieminen]ele sale limiteaz\ zona de antrenare a semin]elor. Semin]ele din cutia de semin]e ajungnd `n zona de ac]iune a canelurilor sunt antrenate de acestea [i evacuate spre tub urile de conducere. Canelurile pot antrena semin]ele pe partea inferioar\ sau pe cea superioar\, primul sistem fiind cel mai r\spndit. ~n cazul cilindrilor cu di stribu]ie inferioar\ (fig.23), `n timpul rotirii lor pe lng\ semin]ele intrate `n caneluri [i antrenate de acestea este antrenat [i un strat activ de semin]e. Gr osimea (c) a acestui strat activ depinde de forma [i dimensiunile cilindrilor [i de tipul semin]elor. Reglarea debitului (q) la aceste aparate se face prin modi ficarea lungimii de lucru (l) a canelurilor. Aparatele de distribu]ie cu cilindr ii canela]i sunt folosite `n mod deosebit la sem\natul semin]elor mici (legumino ase, ierburi). Sem\n\toare cu distribu]ie centralizat\ - acest tip de sem\n\toar e prezint\ o l\]ime de lucru mai mare dect la sem\n\torile clasice (pn\ la 12 m). Sem\n\toarea cu distribu]ie centralizat\ (fig. 25) este alc\tuit\ dintr-o cutie de 42semin]e de form\ tronconic\, un sistem de distribu]ie (un singur rotor cu canelu ri), transportor pneumatic, repartitor, tuburi de conducere a semin]elor [i br\z dare. Semin]ele antrenate de rotorul cu caneluri cad `n conducta de transport pn eumatic care le duce la repartitor, iar de aici prin tuburi ajunge `n [an]urile create de br\zdare. tuburi de conducere a semin]elor divizor de flux(repartitor) cutie de semin]e distribuitor ventilator Aparate de distribu]ie cu palete constructiv aceste aparate sunt realizate difer it, diferen]ele constnd `n forma [i modul de dispunere a paletelor. Astfel exist\ aparate cu palete radiale drepte (fig. 26a) folosite la sem\natul semin]elor de culturi silvice, aparate cu palete dispuse tangen]ial (fig. 26b) sau aparate cu palete `nclinate (fig. 26c) folosite la sem\natul semin]elor greu curg\toare. ejector Fig.25 Sem\n\toare universal\ cu distribuitor centralizat [i transportor ti a. Fig. 26 Aparate de distribu]ie cu palete b. c. 3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor (fig. 27) - au rolul de a asigura curg erea semin]elor ce vin de la aparatele de distribu]iela organele de introducere a lor `n sol. Ele fac leg\tura `ntre caseta aparatului de distribu]ie [i br\zdar e. La ma[inile de sem\nat cereale p\ioase (universale) se utilizeaz\ urm\toarele tipuri de tuburi: din band\ de o]el spiralat\ (fig. 27a), telescopice (fig. 27b ), din material plastic armat cu inser]ie [i spiral\ de plastic dur (fig. 27c), din cauciuc sau pnz\ cauciucat\ (fig. 27d) [i din plnii suprapuse (fig. 27e). Cele mai folosite sunt tuburile telescopice [i tuburile din material plastic armat. a. b. Fig. 27 Tuburi de conducere a semin]elor c. d. e. 3.1.4. Br\zdarele 431 2 1 2 4 3 3 a. 3 1 2 1 b. 2 4 c. 3 d. La ma[inile de sem\nat universale se `ntlnesc diferite tipuri de br\zdare care se deosebesc `ntre ele dup\ forma p\r]ii ce se introduce `n sol, dup\ construc]ie [i dup\ destina]ie. Partea br\zdarului care se introduce `n sol poate avea forma ascu]it\ sau rotunjit\ (unghiul de p\trundere `n sol obtuz). Fig. 28 Tipuri de br\zdare folosite la ma[inile de sem\nat cereale p\ioase Br\zd arul cu vrf ascu]it (fig. 28a) este format dintr-un vrf 3 ascu]it [i curbat spre ` nainte, prins de o plnie care formeaz\ corpul br\zdarului. Corpul br\zdarului est e din tabl\ [i este montat la un bra] suport 1, prins articulat de cadrul sem\n\ torii. Acest tip de br\zdar nu asigur\ o `ngropare a semin]elor la adncime unifor m\ [i `nlesne[te strngerea p\mntului [i a resturilor vegetale. axul distribuitor Axul intermediar Axul ie[ire Axul intrare Br\zdarul cu unghi obtuz denumit [i cultural (fig. 28b) este format dintr-un cor p de font\ 3 ce se prelunge[te la partea inferioar\ cu un vrf rotunjit. De corpul de font\ se prind plnia 2 [i barele de trac]iune 1, prelungite la partea din spa te formnd suportul pe care se a[eaz\ greut\]i suplimentare. Acest tip de br\zdare are o larg\ r\spndire la lucr\rile de sem\nat `n rnduri pentru c\ realizeaz\ un pun pat germinativ sem in]elor, favorizeaz\ o Fig.29 Schema cinematic\ a bun\ scurgere a p\mntului [i a mecanismului de transmisie de la o resturilor vegetale, are o construc]ie sem\n\ toare universal\ simpl\ [i robust\. Br\zdarul monodisc (fig. 28c) este prev\zut cu un disc sferic 1 ce se rote[te pe un ax 2. Discul este a[ezat vertical `ns\ p lanul lui de rota]ie este `nclinat fa]\ de direc]ia de `naintare a ma[inii. Semi n]ele vin prin tuburi `n plnia 3 [i apoi cad printre disc [i placa 4 `n rigola de schis\ de disc. Placa 4 are rolul de a cur\]a discul `n timpul lucrului. Aceste br\zdare sunt mai pu]in r\spndite. Br\zdarul dublu-disc (fig. 28d) este format di n dou\ discuri plate a[ezate `nclinat pe un ax comun. ~n partea din fa]\ la o `n \l]ime egal\ cu adncimea maxim\ de lucru discurile se ating `ntr-un punct care co nstituie vrful br\zdarului. Plnia 2 de conducere a semin]elor este a[ezat\ `ntre c ele dou\ discuri. Prin deplasarea sem\n\torii, discurile se rotesc [i deschid [a n]uri `n care cad semin]ele. 3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale mi[carea la axul distribuitorilor [i axul agitatorilor se realizeaz\ prin trans misii cu lan] [i ro]i din]ate de la ro]ile de transport iar la ventilator (cazul SUP-48) de la priza de putere a tractorului. Pentru ca debitul distribuitorilor s\ poat\ fi reglat, s\ asigure norma de 44s\mn]\ cerut\ de cultura respectiv\, mecanismul de transmisie cuprinde [i o cutie de viteze ce poate realiza 72 de rapoarte de transmisie (fig. 29). Sem\n\torile universale mai vechi sunt echipate cu cutie de viteze, avnd dou\ manete pentru s chimbarea vitezelor, iar cele mai noi sunt echipate cu cutii de viteze cu 24x3 t repte, avnd o singur\ manet\ dar are ro]i din]ate de schimb. 3.1.6. Marcatoarele de urm\ - sunt de tipul cu ac]ionare manual\ sau cu ac]ionare prin mecanism hidr aulic cu cilindru de for]\. Sunt amplasate `n partea anterioar\ a ma[inii la ext remit\]ile cadrului. Organul activ al marcatoarelor este de tip disc sferic. 3.1 .7. Scormonitorii de urm\ - sunt de tipul dalt\ cu lam\ reversibil\ [i sunt fixa ]i pe cte un paralelogram articulat montat pe tronsonul central al cadrului. La f iecare urm\ de roat\ a tractorului lucreaz\ doi scormonitori. Tabelul 9 Caracter isticile tehnice ale sem\n\torilor de construc]ie romneasc\ Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 Caracteristica 1 Destina]ia Tractorul cu care lucreaz\ Tipul sem\n\torii Nr. maxim de rnduri Dis tan]a `ntre rnduri (cm) SUP-21 2 SUP-29 3 SUP-48 4 SPC-6,8,12 5 plante pr\[itoare,porumb, floareasoarelui,sfecl\,soia,castra ve]i,pepeni etc. U-650M cereale p\ioase,plante de nutre],plante textile,ierburi,legume L-445, U-445 U-65 0M 21 12,5 U-650M U-650M purtat\ 48 12,5 29 12,5 6-8-9 30-100 4,8-6rnduri la 80 cm `ntre rnd 6,4-8rnduri la 80 cm `ntre rnd 9,6-12rndu ri lla 80 cm `ntre rnd mecano-pneumatic, disc vertical [i camere de depresiune [i de semin]e Tabelul 9 (continuare) 4 ro]i de lan] schimbabile [i discuri cu nr. de orificii gravita]ional direct `n scutul de br\zdar patin\ 6 L\]imea de lucru (m) 2,625 3,625 6,0 7 0 8 9 10 11 12 13 14 15 Tipul aparatelor de distribu]ie cilindru cu pinteni,suber [i clapet\ (fund mobil) 1 2 2 Mecanism de reglare a debitului Cum se realizeaz\ deplasarea semin]elor `n tubur i Tipul br\zdarului Adncimea max. de sem\nat (cm) Viteza de deplasare (km/or\) `n lucru - `n transport Masa constructiv\ (kg) Capacitatea de lucru (ha/sch) For ]a de trac]iune `n lucru (daN)cutie de viteze cu 72 trepte gravita]ional pneumatic ancor\ cu unghi obtuz 12 12 12 12 5-9 max. 20 600 6-8 200-250 5-9 max. 20 750 12-16 300-400 5-9 max. 20 1060 20-28 600-750 4-8 max. 12 735-cu 6 sec]ii 964-cu [ase sec]ii+EF-6 21-cu 6 rnduri la 80 cm 16,5cu 6 rnduri+EF-6 300-550 Se mai numesc [i sem\n\tori de precizie, deoarece repartizeaz\ semin]ele `n cond i]ii bine stabilite ca num\r [i ca distan]\ pe rnd. ~n majoritatea cazurilor, sem \n\torile pentru plante pr\[itoare sunt ma[ini combinate, putnd executa `n acela[ i timp cu sem\natul [i lucrarea de `ncorporare a `ngr\[\mintelor minerale, lucra rea de administrare a 45 3.2. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare.diferitelor substan]e chimice pentru distrugerea buruienilor [i combaterea d\un\ torilor (fig. 30). `ngr\[\minte pesticide semin]e erbicide Fig. 30 Procesul de lucru la o ma[in\ combinat\ care execut\ simultan patru lucr \ri: `ncorporarea `ngr\[\mintelor chimice, sem\natul, `ncorporarea pesticidelor [i aplicarea erbicidelor lichide. Ma[inile de sem\nat culturi pr\[itoare folosite `n ]ara noastr\ sunt de tipul (p rivind aparatul de distribu]ie) mecanic cu disc cu alveole a[ezat orizontal (fig . 31) sau mecano-pneumatic cu disc cu orificii (fig.32). ~ntr-o parte a discului se g\se[te camera de depresiune, din care se aspir\ aerul cu ajutorul unui exha ustor (ventilator) iar `n partea opus\ se g\se[te camera de alimentare (cu semin ]e). Antrenarea semin]elor `n dreptul orificiilor de pe disc se realizeaz\ sub a c]iunea for]ei ce apare datorit\ depresiunii. Camera de depresiune este sub form \ de semilun\ [i vine `n contact cu discul pe o por]iune de 1,5R (R fiind raza ce rcului pe care se dispun orificiile). Sub ac]iunea acestei for]e semin]ele sunt ap\sate pe disc [i men]inute `n dreptul orificiilor. Desprinderea semin]ei de pe disc se face `n partea inferioar\ a acesteia, cnd orificiul iese din dreptul cam erei de depresiune. Vedere lateral\ cutie de semin]e disc rotativ tub alveole evacuarea semin]elor s emin]e depresiune semin]e Vedere de sus Fig. 31 Principiul de func]ionare a Fig. 32 Aparat de distribu]ie mecanopneumati c cu disc cu orificii. sem\n\torii de plante pr\[itoare cu disc orizontal. 46Ma[inile de sem\nat echipate cu astfel de aparate de distribu]ie se prev\d cu di scuri de schimb cu orificii de diferite dimensiuni corespunz\toare dimensiunilor semin]elor [i cu num\r de orificii diferite. M\rimea selector depresiune orific iilor este mai mic\ dect zon\ dimensiunea minim\ a semin]elor. de Precizia de sem \nat la ejec]ie aceste aparate este influen]at\ A att datorit\ faptului c\ despri nderea semin]elor de pe disc nu se face strict `n acela[i punct ct [i datorit\ fa ptului c\ semin]ele desprinse `n zborul lor B spre rigola deschis\ de br\zdare d escriu traiectorii diferite. ~n scopul evit\rii acestor efecte ce modific\ dista n]ele `ntre boabe pe rnd `n construc]ia acestor aparate se alimentarea cu semin]e manifest\ unele tendin]e de perfec]ionare. Fig. 33 Aparat de distribu]ie mecano pneumatic [i rotor cu palete pentru transportul semin]elor ~n figura 33 se arat\ schema unui astfel de aparat, format din disc cu orificii dar [i un al doilea disc cu palete. Semin]ele desprinse de la nivelul orificiilo r cad `n spa]iul delimitat de dou\ palete iar c\derea semin]ei dintre aceste pal ete se face `n acela[i punct. 3.3. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor 3.3.1. Preg\tirea [i re glarea pentru lucru a ma[inilor pentru sem\nat cereale p\ioase Pentru executarea sem\natului, `nainte de `nceperea lucrului se execut\ urm\toarele opera]ii de p reg\tire [i reglare a ma[inii: 1. Aranjarea [i montarea br\zdarelor conform sche mei de sem\nat. Pentru culturile care se seam\n\ `n rnduri echidistante la 12,5 c m se monteaz\ toate br\zdarele cu care este prev\zut\ ma[ina, aranjndu-se la dist an[a de 12,5 cm unul de altul, conform montajului ini]ial f\cut de uzina constru ctoare. Pentru culturi care se seam\n\ la distan]a `ntre rnduri diferit\ de 12,5 cm aranjarea [i fixarea br\zdarelor pe bara suport necesit\ executarea urm\toare lor opera]ii: - stabilirea num\rului necesar de br\zdare; - repartizarea [i prin derea br\zdarelor, care se face `ncepnd cu mijlocul sem\n\torii; - montarea tubur ilor de conducere a semin]elor [i scoaterea din func]iune a distribuitoarelor ca re nu sunt necesare; 2. Aranjarea [i fixarea scormonitoarelor de urm\. 3. Reglar ea adncimii de `ns\mn]are. Se realizeaz\ prin reglarea cursei de coborre a br\zdare lor. Pentru aceasta se a[eaz\ sem\n\toarea pe o platform\ orizontal\ [i sub ro]i le de sprijin se pun cale de lemn cu o grosime egal\ cu adncimea de sem\nat, mai pu]in 2-4 cm, ct reprezint\ afundarea ro]ilor `n solul afnat [i cu ajutorul manive lei sau a unei chei fixe, se rote[te tija mecanismului de reglare a adncimii pn\ cn d br\zdarele ating suprafa]a platformei. Se efectueaz\ `nc\ 2-3 rota]ii complete a tijei, dac\ ma[ina lucreaz\ `ntr-un teren cu mici denivel\ri. Pentru asigurar ea p\trunderii `n sol a br\zdarelor la adncimea reglat\ se tensioneaz\ mai mult s au mai pu]in arcul de la tija fiec\rui br\zdar `n func]ie de afnarea respectiv ta sarea solului. 474. Reglarea debitelor aparatelor de distribu]ie, respectiv norma de sem\nat. Se pozi]ioneaz\ manetele cutiei de viteze, pentru a se distribui cantitatea de s\mn] \ necesar\ la hectar, dup\ indica]iile tabelului existent pe peretele cutiei de semin]e. Tot pe tabel sunt trecute pozi]iile suberelor [i a fundurilor mobile (c lapete) corespunz\toare culturii. ~nainte de a se fixa maneta de reglare a clape telor `n pozi]ia indicat\ `n tabel, trebuie s\ se ferifice [i s\ se corecteze po zi]ia clapetelor la fiecare caset\. Condi]ia este ca atunci cnd maneta este fixat \ la prima crest\tur\, clapeta s\ se g\seasc\ la cca. 1 mm de frful pintenilor. 5 . Verificarea normei de s\mn]\ (proba sem\n\torii). Pentru proba sem\n\torii se i ntroduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se monteaz\ jgheabul de colectare a s emin]elor [i cu ajutorul manivelei se rote[te axul aparatelor de distribu]ie. Pe ntru a realiza sem\natul unei suprafe]e de 100 m2 se rote[te axul de 12,5 ori pe ntru SUP-21, de 7,5 ori pentru SUP-29 [i de 5 ori pentru SUP-48. se cnt\re[te can titatea colectat\ `n jgheab [i aceasta trebuie s\ fie egal\ cu a 100 parte din c antitatea de s\mnt\ ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la hectar. Dac\ cantitatea colectat\ are valoare mai mic\ se m\re[te viteza prin alt\ pozi]ionare a manetelor de la cutia de viteze. ~n cazul cnd nu se cunoa[te num\rul de rota]ii la manivel\ se fa ce verificarea astfel: se suspend\ ma[ina pentru ca roata de transport motric\ s \ r\mn\ liber\ [i se rote[te aceasta de un num\r n ori, aceasta ar corespunde sem \natului unei suprafe]e egale cu S=BDn `n care B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m); D-diametrul ro]ii metrice (m) . Cunoscnd cantitatea ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la un hectar (N) se determin\ cant itatea de s\mn]\ (q) necesar\ suprafe]ei. q= NBDn kg 10000 Dac\ q1 ,cantitatea rezultat\ prin cnt\rire, coincide sau este foarte apropiat\ d e cea ob]inut\ din calcul `nseamn\ c\ reglarea debitului sem\n\torii este bun\. Aceast\ verificare se face [i `n cmp `n timpul lucrului. Se umple co[ul de semin] e, se execut\ 3-4 treceri pe parcela a c\rei lungime e cunoscut\ dup\ care se um ple la acela[i nivel cutia de semin]e a sem\n\torii cnt\rind s\mn]a folosit\ la um plere. Suprafa]a sem\nat\ se poate determina S=Bl `n care: B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m); l- lungimea parcelei (m). Pentru suprafa]a respectiv\ cantitate a corect\ de s\mn]\ este : `n care: N-norma de s\mn]\ (ka/ha). Prin compara]ia ace steia, cu cantitatea folosit\ la umplere ne d\m seama cu exactitate dac\ reglare a ma[inii este corect executat\. 6. Verificarea uniformit\]ii de distribu]ie pe l\]imea de lucru a sem\n\torii. Pentru a se putea stabili dac\ s-a executat core ct reglarea [uberelor [i a clapetelor, se determin\ gradul de uniformitate a dis tribu]iei semin]elor pe l\]imea de lucru a ma[inii. se regleaz\ sem\n\toarea pen tru norma cerut\ la hectar, se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se ro te[te axul distribuitorului cu manivela sau se rote[te roata de sprijin [i se co lecteaz\ cantit\]ile distribuite de fiecare aparat `n parte. Se cnt\resc semin]el e [i se calculeaz\ gradul de neuniformitate a distribu]iei cu formula: 48 Q=SNq= q i =1 i=n m qi 100% `n care: qm n q-este neuniformitate medie de distribu]ie a semin]elor pe l\]imea de lucru (%); qm-cantitatea medie de s\mn]\ distribuit\ printr-un br\zdar (g); qi-cantitatea d istribuit\ la fiecare br\zdar `n grame; n-num\rul de distribuitori de la care sa u colectat semin]ele. Sem\n\toarea realizeaz\ o bun\ uniformitate, dac\ gradul d e neuniformitate are valoarea de maximum 4%. 7. Reglarea marcatoarelor. Pentru a se ob]ine `ntre dou\ treceri de sem\n\toare o distan]\ egal\ cu distan]a dintre dou\ br\zdare, marcatoarele se regleaz\ `n felul urm\tor: `n cazul cnd tractorul se conduce cu roata din dreapta pe urma l\sat\ de marcatorul din partea dreapt\ la ducere, iar la `ntoarecere se conduce cu roata din stnga pe urma l\sat\ de ma rcatorul din stnga (metoda cea mai folosit\, adic\ conducere alternativ\), lungim ile marcatoarelor stnga dreapta sunt egale [i determinate `n felul urm\tor: se m\s oar\ cu o sfoar\ jum\tate din distan]a dintre br\zdarele extreme din care se sca de jum\tate din ecartamentul fa]\ a tractorului [i la m\sura r\mas\ se adaug\ di stan]a dintre dou\ br\zdare. Aceast\ lungime a marcatorului se m\soar\ de la ult imul br\zdar pn\ la urma l\sat\ de discul acestuia. 3.3.2. Preg\tirea pentru lucr u [i reglarea ma[inilor pentru sem\nat culturi pr\[itoare. Succesiunea opera]iil or [i felul cum se execut\ se vor exemplifica cu referire la sem\n\toarea purtat \, combinat\ SPC-6(8). 1. Aranjarea [i montarea sec]iilor de lucru se efectueaz\ conform schemelor de sem\nat astfel: - se stabile[te num\rul de sec]ii la sem\n at `n func]ie de distan]a `ntre rnduri cerut\; - se repartizeaz\ [i se monteaz\ s ec]iile de sem\nat repartizarea f\cndu-se de la mijlocul cadrului ma[inii pentru a se realiza o a[ezare simetric\; - se monteaz\ tuburile de aspira]ie a aerului. 2. Reglarea adncimii de sem\nat se execut\ astfel: - se monteaz\ la fiecare sec] ie br\zdarele indicate pentru cultura ce urmeaz\ a fi sem\nat\ (br\zdare mici pr ev\zute cu limitatori pentru adncimi de sem\nat de pn\ la 4 cm [i br\zdare mari pe ntru adncimi `ntre 4-12 cm); la br\zdarele mici se va regla pozi]ia `n `n\l]ime a t\lpilor limitatoare fa]\ de c\lciul br\zdarului; - se regleaz\ `n `n\l]ime pozi ]ia barei cadru a sem\n\torii fat\ de suprafa]a solului, opera]ia se execut\ cu ajutorul mecanismelor cu tij\ filetat\ de la fiecare roat\ de sprijin a ma[inii, dup\ ce `n prealabil s-au a[ezat cale de lemn (de grosime egal\ cu adncimea de s em\nat mai pu]in 2-4 cm, ct reprezint\ afundarea ro]ilor `n terenul afnat) sub ro] ile de sprijin; 3. Reglarea num\rului de boabe respectiv a distan]ei `ntre boabe pe rnd. Pentru a se efectua acest reglaj, trebuie mai `nti calculat\ distan]a `nt re boabe sau cuiburi pe rnd [i dup\ aceea se caut\ aceast\ distan]\ `n tabelul ca re stabile[te ro]ile de lan] [i num\rul de orificii de pe disc d= 10000n 100 (cm) Na `n care: n-num\rul de boabe `n cuib; N-num\rul de plante dorit a fi ob]inute la hectar; a -distan]a `ntre rnduri (m). 494. Reglarea dispozitivului pentru `ndep\rtarea surplusului de semin]e se face la verificare func]ional\ a fiec\rei sec]ii de lucru, cu s\nn]a ce urmeaz\ a fi sem \nat\. Dac\ la rotirea discului `n timp ce exhaustorul func]ioneaz\ la tura]ia d e regim se constat\ mai multe semin]e la un orificiu sau c\ unele orificii nu au semin]e se regleaz\ furca de r\zuire pn\ ce r\mne o singur\ s\mn]\ la fiecare orif iciu. 5. Reglarea marcatoarelor se face la fel ca la sem\n\torile universale. 3. 4. Sem\n\tori combinate. Ast\zi se d\ o mare aten]ie folosirii `n produc]ie a se m\n\torilor combinate care execut\ concomitent mai multe lucr\ri la o trecere. ~ n figura 34 este prezentat\ un agregat complex care la o trecere preg\te[te patu l germinativ [i execut\ [i sem\natul. Este alc\tuit dintr-un cadru pe care se mo nteaz\ freza, t\v\lug [i sem\n\toarea. 3.5. Ma[ini de plantat Ma[inile din aceas t\ grup\ sunt destinate plant\rii tuberculilor, bulbilor, r\sadurilor [i puie]il or de pomi. Sunt [i ma[ini care execut\ plantarea ghivecelor nutritive precum [i plantarea buta[ilor pentru seminceri. Ma[inile pentru plantat se clasific\ dup\ destina]ie : ma[ini pentru plantat cartofi, ma[ini pentru plantat bulbi, ma[ini pentru plantat r\saduri [i ma[ini pentru plantat puie]i. sem\n\toare cutia de semin]e frez\ t\v\lug Fig. 34 Agregat combinat pentru sem\nat 3.5.1. Ma[ini pentru plantat tuberculi C erin]ele impuse ma[inilor de plantat cartofi sunt: s\ asigure distribuirea tuber culilor pe rnd, la distan]a necesar\; s\ `ngroape tuberculii la o adncime dorit\, iar dup\ trecerea ma[inii suprafa]a solului s\ r\mn\ bilonat\ sau neted\; aparate le de distribu]ie s\ nu vateme tuberculii 1 2 5 3 4 Fig.35 Schema ma[inii de plantat tubercule 50Ma[inile de plantat tuberculi (fig.35) `n general, include `n componen]a lor urm \toarele subansambluri: bunc\rul pentru tuberculi 1, aparatul de distribu]ie 2, br\zdarele 3, organele de acoperire a tuberculilor 4, ro]i de sprijin 5, mecanis me de ridicare, transmisia [i marcatoarele, toate montate pe un cadru. Aparatele de distribu]ie pot fi: cu cupe montate pe lan] (fig. 36), cu cupe montate pe di sc [i degete (fig. 37), cu palete (fig. 38) [i cu ace (fig. 39). 3.5.1.1. Proces ul de lucru. Prin deplasarea ma[inii, ro]ile de sprijin se rotesc [i pun `n mi[c are aparatele de distribu]ie care antreneaz\ cte un tubercul din bunc\r [i-l tran sport\ pn\ deasupra br\zdarului, unde `i d\ drumul s\ cad\ `n rigola deschis\ de br\zdar. Organele de acoperire rari]e sau discuri sferice acoper\ tuberculii cu sol, formnd biloane. A A-A A Fig. 36 Aparat de distribu]ie cu cupe [i degete montate pe disc Fig. 37 Aparat de distribu]ie cu palete 30 50 35 70 Fig. 38 Aparat de distribu]ie cu palete (degete) Fig.39-Aparat de distr ibu]ie cu ace 3.5.1.2. Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor de plantat cartofi. Regla rea ma[inii se refer\ la: reglarea distan]ei `ntre rnduri, se face prin montarea sec]iilor precum [i a br\zdarelor la distan]a dorit\; reglarea distan]ei `ntre t uberculi pe rnd se face prin montarea la mecanismul de transmisie a ro]ilor din]a te corespunz\toare distan]ei 51dorite. Distan]ele ce se pot ob]ine [i ro]ile corespunz\toare sunt date de carte a tehnic\; reglarea adncimii de `ngropare a tuberculilor se face prin reglarea `n `n\l]ime a br\zdarelor, precum [i prin reglarea deschiderii [i pozi]iei `n `n\l ]ime a aripilor de la rari]e; reglarea marcatoarelor se face ca [i la ma[inile d e sem\nat. 3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri. Unele culturi de legume cum sunt: tomatel e, varza, ardeiul, p\tl\gelele vinete, se seam\n\ mai `nti `n r\sadni]e sau sere `nmul]itor, se produce r\sad [i acesta se planteaz\ `n cmp. Cerin]ele agrotehnice impuse lucr\tor ma[inilor de plantat r\saduri sunt urm\toarele: scaun - s\ asig ure distribuirea r\sadurilor pe rnd la distan]a necesar\; - s\ `ngroape r\d\cina r\sadului, `n a[a fel `nct planta s\ r\mn\ vertical\, iar contactul dintre sol [i r\d\cin\ s\ fie ct mai intim; - concomitent cu plantarea s\ execute [i udarea cu ap\ a solului de la r\d\cina plantei; Fig. 40 -Principiul de func]ionare a - s\ nu vateme plantele. ma[inii de plantat cu prinz\toare Ma[inile de plantat r\sadu ri, (cle[ti) a[ezate pe disc. constructiv sunt realizate dintr-un cadru (sub for ma unei bare cu sec]iune p\trate sau circular\) pe care sunt montate articulat 2 -6 sec]ii de plantare. Pe fiecare sec]ie, lucreaz\ un muncitor care introduce r\ sadurile `n rigola deschis\ de br\zdar sau `n aparatul de plantat `n func]ie de tipul ma[inii. O sec]ie (fig. 40) este format\ din: cadrul, aparatul de plantare , br\zdare, ro]i de tasare care sunt [i ro]i motrice pentru aparatul de plantat, dispozitivul de comand\, robinetul pentru udarea solului [i scaunul pentru munc itor. Tot pe cadrul ma[inii mai sunt montate rezervoarele pentru ap\, platformel e pentru l\di]ele cu r\sad [i marcatoarele. 3.5.2.1. Procesul de lucru. Prin dep lasarea ma[inii de plantat pe parcel\, br\zdarele p\trund `n sol [i deschid rigo le, iar ro]ile de tasare prin intermediul transmisiei pun `n mi[care de rota]ie discul vertical al aparatului de plantare. Muncitorii care stau pe scaunul fiec\ rei sec]ii, iau r\sadul din l\di]e [i-l a[eaz\ unul cte unul `ntre pl\cu]\ (clem\ ) [i discul vertical. A[ezarea r\sadului se face `n a[a fel `nct r\d\cina lui s\ r\mn\ `n exteriorul discului `mpreun\ cu cca. 8 cm din tulpin\. Prin rotirea disc ului, cle[tii (clemele) se `nchid, prind r\sadul [i-l transport\ pn\ la rigola de schis\ de br\zdar. Aici, r\sadul ajuns `n pozi]ie vertical\ [i cu r\d\cina pe fu ndul rigolei este eliberat de c\tre aparatul de plantare. Simultan robinetul dec lan[eaz\ cantitatea de ap\ reglat\, la r\d\cina plantei, iar ro]ile de tasare al e sec]iei `nchid rigola, acoperind cu p\mnt r\d\cina r\sadului. Viteza de deplasa re `n lucru a ma[inii este cuprins\ `ntre 0,5-1,2 km/or\. 3.5.2.2. Preg\tirea pe ntru lucru a ma[inilor de plantat r\saduri const\ `n: reglarea distan]ei dintre rnduri prin deplasarea [i fixarea sec]iilor de plantare pe cadrul ma[inii; reglar ea distan]ei `ntre plante pe rnd prin stabilirea num\rului [i pozi]iei prinz\toar elor, precum [i prin modificarea raportului de transmisie; reglarea adncimii de p lantare prin ridicarea sau coborrea br\zdarului precum [i a ro]ilor de sprijin al e cadrului ma[inii; 52reglarea cantit\]ii de ap\ necesar\ la fiecare plant\ - prin stabilirea num\rulu i [i pozi]iei [tifturilor de pe discul care declan[eaz\ clichetul robinetului de udare; reglarea marcatoarelor [e face ca la ma[inile de sem\nat. 1 1 3 30 230 2 Vedere din A 25 4 A Fig. 41 Schema ma[inii de plantat bulbi Fig.42 Aparat de distribu]ie cu cupe 3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi. Ma[inile de plantat bulbi func]ioneaz\: pe princ ipiul ma[inilor de sem\nat, adic\ realizeaz\ distribu]ia bulbilor (arpagic, ustu roi, arahide) `n flux continuu. Aceste ma[ini sunt formate din mai multe sec]ii montate pe un cadru comun (fig. 41). Fiecare sec]ie este format\ din cutia pentr u bulbi, aparatul de distribu]ie, tubul de conducere, br\zdarul tip patin\ [i or ganele de acoperire (aripioare [i roata de tasare). Agitarea materialului din cu tie se realizeaz\ prin intermediul unui agitator 1, care prime[te mi[care de osc ilare de la arborele aparatului de distribu]ie prin intermediul unei came 2. Apa ratul de distribu]ie 3 este format din dou\ discuri cu cupe (fig. 42), fiecare d isc fiind prev\zut cu zece cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decala t, astfel `nct cupele unui disc sunt dispuse `ntre cupele celuilalt disc. ~n proc esul de lucru cupele antreneaz\ bulbii, fiecare cup\ lund 1-2 bulbi. Ace[tia sunt transporta]i pe partea superioar\ [i desc\rca]i `n tubul de conducere ajungnd `n rigola deschis\ de br\zdar. Datorit\ desc\rc\rii succesive a bulbilor din cupe se realizeaz\ o distribu]ie relativ\ a acestora pe rnd. Reglarea debitului aparat ului de distribu]ie se face prin modificare raportului de transmitere `ntre roat a ma[inii [i arborele distribuitorului. Reglarea adncimii de plantare se realizea z\ prin modificarea pozi]iei `n `n\l]ime a br\zdarelor fa]\ de planul de sprijin a ro]ilor de tasare, precum [i prin modificarea tensiunii arcurilor de la fieca re br\zdar. Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 10. Tabelul 10 Caracteristicile ma[inilor de plantat folos ite `n ]ara noastr\ Nr. crt. 0 1 Caracteristica 1 Destina]ia Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina: 4SaBP-62,5 SN-4B MPB-8 MPR-5 2 3 4 5 Plantat tuberculi de cartofi pe 4 sau 2 rnduri, la distan]ele de 60; 62,5 [i 70 c m. Administrat `ngr\[\minte chimice solide U-650 U-651 8-100 cnd lucreaz\ cu o se c]ie cu 2 rnduri Semipurtat\ la ridic\torul hidraulic al tractorului. Plantat tub erculi de cartofi pe 4 rnduri, la distan]ele de 60 [i 70 cm. Administrat `ngr\[\m inte chimice solide U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tra ctorului. Plantat bulbi de arpagic [i usturoi Plantat rnduri de legume cu [i f\r\ ghivece nutritive, cartofi pre`ncol]i]i [i buta[i. Administrat concomitent ap\. L-445 U-650 cu reductor 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al trac torului. 2 3 4 Tractorul cu care poate lucra Panta pn\ la care se poate lucra (grade) Tipul ma[i nii L-445 U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului. 535 Sistemul de ac]ionare a organelor de lucru De la ro]ile de sprijin De la priza de putere a tractorului prin intermediul unei transmisii sincrone sa u independente 2,8 Discuri verticale, cu linguri pentru apucarea tuberculilor [i degete de prindere a acestora. Talere orizontale [i discuri verticale de distri bu]ie pentru `ngr\[\minte. Ancor\ cu unghi ascu]it [i deflector pentru acoperire a `ngr\[\mintelor Discuri semisferice. De la ro]ile de sprijin ale ma[inii De la ro]ile tasatoare ale sec]iilor 6 7 L\]imea de lucru la distan]a maxim\ `ntre rnduri (m) Tipul aparatelor de distribu ]ie 2,8 Discuri metalice verticale, cu degete de prindere [i [tifturi de re]inere a cartofilor. Stelu]e cu gheare cu tura]ie variabil\ pentru `ngr\[\minte Combinate , compuse din:cu]it s\geat\,pan\ prelungit\ [i aripi laterale. Rari]\ cu aripi r eglabile Discuri semisferice. 3,6 Discuri rotative cu cupe. 2,8 Discuri metalice verticale c\ptu[ite cu poliuretan expandat pentru r\saduri. Discuri orizontale cu conpartimente pentru cartofi. Patin\ cu aripi prelungite 8 Tipul br\zdarelor patin\ prev\zut\ cu tij\ [i resort. 9 Tipul organelor de acoperire Lame rigide montate `n spatele br\zdarelor.. Ro]i de tasare [i gheare de strngere a p\mntului, pentru r\saduri Discuri semisfer ice pentru cartofi 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Adncimea maxim\ de lucru (cm) Adncimea de `ngropare a tuberculilor (cm) Num\rul de rnduri Distan]a minim\ `ntre rnduri (cm) Distan]a `ntre tuberculi sau plante pe rn d (cm) Capacitatea bunc\rului (kg) Capacitatea bunc\rului cu ram\ suplimentar\ ( kg) For]a necesar\ pentru trac]iune (kgf) Viteza de deplasare: -`n lucru; -`n tr ansport. Capacitatea de lucru (ha/sch) Masa, `n kg: -f\r\ echipament de `ngr\[\m inte; -cu echipament de `ngr\[\minte. Indici calitativi: -precizia de plantare c a num\r de tuberculi, `n %; -precizia de plantare ca distan]e `ntre tuberculi (d +0,5d); -v\t\marea, `n %; -r\saduri plantate corect, `n %; -r\saduri bine fixate `n sol, `n %. 12 7-17 2 [i 4 60 21,5-40 `n 5 trepte 180x2 pentru tuberculi 170x2 pentru `ngr\[ \minte 250x2 pentru tuberculi 120012 6-18 4 60 15-34 `n 16 trepte 180x2 pentru tuberculi 24x2 pentru `ngr\[\minte 7 4-7 8 30 [ir continuu 15 2-5 30 17-157 `n 18 trepte 20 1100 350-400 450-500 0,3-0,7-r\saduri 0,5-1,2 cartofi max. 10 0,8-1 4-6 max.15 5-7(f\r\ `ngr\[\minte) 4-5(cu `ngr\[\minte) 810 4-6 max. 15 4,5-5 5-6 8-20 5 1020 560 535(cu echipamentul de plantat r\saduri) 980 92-95,5 21 60-86 0,5 87-98 83-97 54CAPITOLUL 4 MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE Solul agricol este un mijloc fizico-chimic complex unde sunt cultivate toate pla ntele vegetale. Fertilizarea const\ `n `ntre]inerea [i sporirea poten]ialului so lului prin aport de `ngr\s\minte [i amendamente. Ma[inile de administrat `ngr\[\minte [i amendamente sunt utilizate pentru `mpr\[ tierea pe suprafa]a solului sau pentru `ncorporarea `n sol `n mod uniform [i `n cantit\]i determinate pe unitatea de suprafa]\ a `ngr\s\mintelor [i amendamentel or. ~n func]ie de felul `ngr\[\mintelor care se administreaz\, ma[inile se clasi fic\ astfel: - ma[ini pentru administrarea `ngr\s\mintelor organice solide; - ma [ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor lichide (chimice sau organice); 4.1.Ma [ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor chimice solide [i a amendamentelor. Ac estea au urm\toarea componen]\: cutia sau bunc\rul de `ngr\[\minte, agitator, do zatoare, aparat de distribu]ie (organe de `mpr\[tiere sau de introducere `n sol) . La ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente, bunc\rele au forme dif erite: trunchi de con, trunchi de piramid\ - capacitatea acestora fiind de 0,5-1 0 m2. La echipamentele de incorporat `ngr\[\minte, cutiile au form\ cilindric\ s au prismatic\ avnd capacitatea de 20-40 dm3. Cutiile, bunc\rele [i benele sunt ex ecutate din materiale plastice sau o]el inoxidabil. Agitatoarele au rolul de a ` mpiedica formarea boltelor `n masa de `ngr\[\minte din cutii [i bunc\re [i asigu rarea scurgerii continue a `ngr\s\mntului spre aparatele de distribu]ie. Ele pot fi rotative, realizate sub forma bunc\r reglajul unor axe cu degete sau vibratoa re. de debit Dozatoarele folosite la ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau ame ndamente pot fi cu fante reglabile, cu fante [i vitez\ de trecere reglabil\, cu cilindrii cu pinteni, cu caneluri, cu discuri cu alveole, ro]i stelate, rolul lo r fiind acela de a determina cantitatea dorit\ de `ngr\[\mnt pentru unitatea de s uprafa]\. Aparatele de distribu]ie au rolul de a agitator realiza o repartizare uniform\ a punct `ngr\[\mintelor. Acestea pot fi centrifugale, de prindere la tr actor pneumatice [i mecanice. tub oscilant Aparatele centrifugale pot fi cu tub oscilant (fig. 43) la care `mpr\[tierea este asigurat\ de un tub conic orizontal care are o Fig. 43 Distribuitor de mi[care oscilatorie primit\ de la priza de ` ngr\[\mnt cu tub oscilant putere a tractorului prin intermediul unui mecanism cu excentric. Aria de `mpr\[tiere arat\ ca `n figura 44. Ma[ina `n acest caz e form at\ Fig. 44 Suprafa]a de `mpr\[tiere a unui distribuitor cu tub oscilant dintr-o ben\ de form\ prismatic\ care are la partea inferioar\ agitatorul [i doz atorul. 55palete disc Dozatorul este de tipul cu fante reglabile [i este constituit din dou\ discuri s uprapuse, unul fix [i altul mobil prev\zute cu fante fiecare. prin rotirea discu lui mobil, cu ajutorul unui levier, se modific\ sec]iunea de trecere a `ngr\[\mnt ului [i deci debitul. Cantitatea de `ngr\[\mnt la hectar va fi dependent\ de felu l `ngr\[\mntului, m\rimea activ\ a fantelor [i viteza de deplasare a agregatelor. Fig. 45 Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare gravimetric\ La ma[inile modernizate s-a adaptat un dispozitiv de reglare a debitului care s\ nu fie bunc\r suber gur\ de evacuare `ngr\[\mnt transportor dependent de viteza de deplasare numit DPA (Debit Propor]ional cu Avansul). Fig. 46 Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare mecanic\ discuri Ma[inile de `mpr\[tiat prin centrifugare asigur\ l\]imi mari de lucru 6-30 m [i respectiv capacitate de lucru mare. L\]imea de lucru la aceste ma[ini este influ en]ate de starea [i granula]ia `ngr\[\mintelor, ceea ce constituie unul din deza vantajele acestei ma[ini, un alt dezavantaj fiind neuniformitatea de distribu]ie `ntre dou\ treceri al\turate. Discurile sunt prev\zute cu palete, iar la unele discuri pozi]ia [i num\rul paletelor se poate modifica. Aria de `mpr\[tiere la u n distribuitor centrifugal cu dou\ discuri este prezentat\ `n figura 48. Distribu]ia centrifugal\ cu discuri rotative. ~ngr\[\mntul ajunge pe discuri grav imetric cnd sunt montate sub bunc\rul de `ngr\[\mnt (fig. 45) sau a. b. mecanic (f ig. 46). Fig. 46 Scheme de ma[ini de `mpr\[tiat Distribuitorul `n acest caz `ngr \[\minte prin centrifugare: poate fi un singur disc (fig. 47) a-cu un singur dis c, b-cu tub oscilant. sau dou\ discuri (fig. 46). Distribu]ia pneumatic\. ~ngr\[\mintele dozate (ro]i stelate) ajung `n tuburi pri n care trece aerul cu o vitez\ de 30-35 m/s, refulat de un ventilator( capacitat e 2000-5000 m3/or\). Ele sunt antrenate, de aer [i cnd ajung la cap\tul tubului, sunt `mpr\[tiate de un Fig.48 Suprafa]a de `mpr\[tiere deflector (fig. 49). Ma[in ile de `mpr\[tiat la un distribuitor cu dou\ discuri `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente cu distribu]ie pneumatic\ func]ioneaz\ corespunz\tor realiznd l\] imi de lucru constante [i uniformitate mare de distribu]ie pe l\]imea de lucru, numai `n cazul `ngr\[\mintelor cu umiditate sc\zut\. ~n caz contrar neuniformita tea este relativ mare. 56a. b. Fig. 49 Ma[in\ de administrat `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente c u distribu]ie pneumatic\; a-vedere din spate,b-vedere lateral\. Echipamentele de `ncorporat `ngr\[\minte sunt montate pe ma[inile de sem\nat, plantat [i pe cult ivatoare, iar principiul de func]ionare este similar cu cel al ma[inilor de sem\ nat `n rnduri. ~n figura 50 se arat\ schema constructivfunc]ional\ a unui echipam ent de `ncorporat `ngr\[\minte pe un rnd, format din cu]ite, agitator [i aparat d e distribu]ie. ~ncorporarea `n sol a `ngr\[\mntului se face prin intermediul unui dozator montat pe un mecanism cu paralelogram deformabil. Fig.50 Echipament de `ncorporat `ngr\[\minte montat pe cultivator organe de `mpr\[tiere transportor cu racle]i 4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\mi nte organice solide. Ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide sunt de stinate pentru `mpr\[tierea pe suprafa]a solului `n special a gunoiului de grajd . transmisia Ele sunt construite din remorci ma[inii cu dou\ sau patru ro]i. Pe fundul benei remorcii este montat un Fig. 51 Ma[in\ de `mpr\[tiat gunoi de trans portor cu racle]i, iar `n partea grajd posterioar\ a acesteia sunt prev\zute org ane de `mpr\[tiere (fig. 51). Ma[inile de `mpr\[tiat gunoi d