11637051 tommaso cam panel la cetatea soarelui

8/8/2019 11637051 Tommaso Cam Panel La Cetatea Soarelui

1/31

http://www.ebooksread.com/

CETATEA SOARELUI

Un Dialog poetic intre Marele Maestru al Cavalerilor Ospitalierisi un Capitan de Mare Genovez, oaspetele sau.

de Tommaso Campanella

G.M. Acum spune-mi te rog, ce s-a intimplat in acea calatorie?

Capt. Tocmai ce am relatat cum am ratacit prin intreaga lume. In cursul calatoriei meleam ajuns la Taprobane si am fost obligat sa debarc intr-o regiune in care, de teamabastinasilor, am fost nevoit sa ramin ascuns in padure. Cind am parasit acest loc amdescoperit ca ma gaseam intr-o cimpie deschisa, ce se intindea pe-o mare suprafata,intr-un tinut situat imediat dupa ecuator.

G.M. Si ce s-a intimplat aici?

Capt. M-am trezit in mijlocul unei multimi de barbati si femei inarmati, multi dintre einici nu intelegeau limba noastra si indata ce m-au descoperit, m-au condus laCetatea Soarelui.

G.M. Spune-mi ceva despre planurile dupa care este construita aceasta cetatesi despre modul cum este ea guvernata?

Capt. Cea mai mare parte a cetatii este construita pe o colina inalta, ce se ridicain mijlocul unei vaste cimpii, dar citeva din inelele sistemului sau de aparare seprelungesc departe, dincolo de baza colinei, care este de o asemenea marime, incit

diametrul cetatii are mai bine de doua mile, astfel incit circumferinta sa poate ajungela cca. sapte mile. Tinind totusi seama, de faptul ca ea poarta forma arcuita a muntilor,ceea ce inseamna ca diametrul cetatii este in mod real mult mai mare decit daca el arfi fost ridicat pe un teren plan.

Cetatea este divizata in sapte inele sau cercuri imense ce poarta numele celor sapteplanete, iar comunicarea intre un inel si celelate, este realizata prin intermediul apatru strazi, pazite de patru porti, ce privesc catre cele patru puncte cardinale.Mai mult inca, planul cetatii este astfel realizat, incit daca primul inel a fost luat cu asalt,trecerea la asediul celui de-al doilea inel sa impuna cu necesitate cheltuirea uneicantitati duble de energie; si a unei mase de energie inca si mai mare, pentru asediulcelui de-al treilea inel; iar pe masura ce acesta avanseaza, forta si energia asediatorilortrebuie sa se dubleze pentru fiecare inel; astfel incit cel care si-ar dori sa

captureze intregul oras, trebuie sa-l asedieze de sapte ori succesiv.

Insa din punctul meu de vedere, consider ca nici macar primul zid nu ar putea fiocupat, caci pe cit de groase sint intariturile zidurilor, pe atit de fortificati sintparapetii, cu santuri de apa si turnuri inzestrate cu tunuri de aparare.

Cind am fost adus prin poarta de nord (care este inchisa cu o usa de fier in asafel lucrata incit poate fi ridicata, lasata jos si blocata in cel mai usor mod cuputinta, ce-i confera o si mai mare rezistenta printr-un mecanism extraordinar


2/31

care asigura protectia marginilor sale ce aluneca de-a lungul unor stilpi masivi),am observat ca distanta dintre primul si cel de-al doilea zid, este de saptezeci depicioare latime. De aici pot fi zarite palate impunatoare legate de zidul celuide-al doilea dispozitiv de aparare, in asa maniera, incit toate formeaza un singurpalat. Puntile de trecere se afla la jumatatea inaltimii palatelor si sint mentinutein jurul intregului inel de fortificatii. Aici exista galerii ridicate deasupra podurilor

de trecere, ce cuprind coloane puternice ce inchid arcadele asemeni peristiluluisau coridoarelor exterioare ale minastirilor, ce sint imprejmuite la exterior cu boltearcuite si coloane de sustinere.

Aceste palate nu au nicio intrare situata la nivelul inferior podurilor, cuexceptia unui pasaj interior, format dintr-un perete concav, prin intermediul caruiase face trecerea directa catre partea inferioara a cladirii. Cele mai inalte culmisint atinse de treptele de marmura ce conduc la galeriile de promenada dininterior, construite intru-totul asemanator celor situate la exterior. Urmind acestparcurs, se poate ajunge la incaperile situate la nivelul cel mai inalt al cladirii,ce ofera perspectiva unui spatiu mirific, cu ferestre dispuse pe planurile convexesi concave, oferite de peretii despatitori. Camerele sint separate prin pereti

interiori decorati somptuos. Zidurile de exterior, sau cele convexe din fortificatiaunui inel, au o latime de aproximativ opt palme; cele concave au trei palme, intimp ce zidurile interioare au o palma, sau poate o palma si jumatate in grosime.Parasind acest prim inel ajungem la al doilea loc deschis, mai ingust cu aproapetrei pasi decit primul. Apoi primul zid al celui de-al doilea inel este desavirsitdecorat in partea superioara, dar si la nivelul inferior, cu galerii similare, destinaterondului garnizoanei si este protejat de un alt zid interior, ce imprejmuiestepalatele. Ele sint deasemenea fortificate cu peristiluri similare, cu arcadelesprijinite in partile cele mai joase de coloane de marmura, ce privite de sus, asacum sint asezate de jur imprejurul aleilor ce duc spre cladirile de la etajelesuperioare, ofera un minunat tablou. Ce se continua mai departe in zare, urmindaceiasi linie, cu spatii asemanatoare si ziduri duble ce inlantuie palatele decoratecu galerii de acces, prelungite de-a lungul liniei de exterior cu arcade sprijinite

de coloane, pina ce este atins cel din urma circuit prin spatiul intermediar deacces, ce se afla intotdeauna asezat pe un plan deschis.

Dar odata ce au fost trecute cele doua porti, cea aflata in limita exterioara azidurilor si cea ascunsa de intreg sistemul de fortificatii ce apara zidurileultimului inel, se profileaza un urcus realizat prin intermediul unor trepte, in asamaniera asezate, incit ascensiunea de-abia este simtita; intrucit evolutia lui estepiezise si treptele urmeaza unele dupa altele intr-o succesiune continua, avind oinaltime aproape imperceptibila. In virful acestei coline se gaseste o cimpielarga, iar in mijlocul ei se ridica un templu construit cu o maiestrie desavirsita.

G.M. Spune, te rog! Spune! Sint mort de curiozitate sa aud mai mult.

Capt. Templul este construit in forma unui cerc si desi nu este inconjurat de ziduride aparare, este sprijinit de coloane solide grupate intr-un mod nemaipomenit.Un dom de mari dimensiuni se ridica in centrul sau, sau la pol si se continua inexterior cu o mica bolta, deasupra careia este inserat un spatiu deschis, situatchiar deasupra altarului. Exista un singur altar aici, construit in mijlocul templuluisi inconjurat de jur imprejur de coloane. Templul este asezat pe un spatiu, ce intotal insumeaza ceva mai mult de 350 de pasi. In exteriorul lui, arcadele se intindaproximativ opt pasi in afara, de la capatul ultimei coloane, in timp ce coloanele


3/31

din exterior sint ridicate la numai trei pasi departare de la zidul ce se ridica vertical,astfel inaltat, incit sa-i ofere cea mai mare trainicie. Intre acestea si primelecoloane, exista galerii splendid pavate, iar in angrenajul zidului impodobit cu unnumar mare de porti largi exista banci imobile, in asa fel plasate intre coloanelede interior de aici, incit creaza senzatia ca pe ele ar fi sprijinit intregul edificiu.Nu lipsesc insa nici bancile portabile, ce exista intr-un numar destul de mare si

sint impodobite cu o mare maiestrie artistica. Sub altar nu se poate distinge nimicaltceva, cu exceptia unui glob imens, pe care este pictata bolta cereasca si unalt glob, o reprezentare a pamantului. Mai departe, pe bolta domului, pot fi distinsetoate astrele cerului, infatisate de la prima, pina la ultima magnitudine, cu numelelor proprii si puterea de-a influenta lucrurile terestre, ce marcata in trei mici strofepentru fiecare din ele.

Aici sint reprezentati polii, iar in cercuri mai mici sau mai mari, este redatalatitudinea ce corespunde acelor parti ale boltei ceresti; dar aceasta nu esterealizata perfect, deoarece in partea inferioara nu exista un perete care sa fiesituat aici. De alminteri, ele par sa fie realizate intr-o anumita relatie cu globuriledin altar. Pavajul templului este luminat de pietre pretioase. Cele sapte lampi

de aur ce sint atirnate si ard aici poarta numele celor sapte planete.

In virful grandioasei constructii sint plasate citeva camere splendide dedimensiuni mici, ce inconjoara un mic dom, iar in spatele spatiului existentdeasupra boltelor dintre coloanele de la exterior si din interior, sint amplasatenumeroase camere, unele de mici dimensiuni, altele spatioase, unde locuiescun numar de patruzeci si noua de preoti si ofiteri apartinind ordinului religios.

Deasupra domului cel mic se proiecteaza un steag indicator fixat permanentpe un pilot rotitor, aratind in acest fel directia in care sufla vintul. Steagul estemarcat cu treizeci si sase de figuri si in functie de acestea, preotii pot distingediferitele tipuri de vinturi ce se abat deasupra regiunii de-a lungul intregului an sicare vor fi schimbarile climatice ce se vor petrece pe mare si pe uscat. Mai mult,

sub acest steag se afla intotdeauna o carte, ale carei literele sint inscrise in aur.

G.M. Nobile cavaler, te rog sa-mi explici intregul lor sistem de guvernamint,pentru ca sint nerabdator sa-l aflu.

Capt. Cel mai inalt cirmuitor in mijlocul lor este un preot, dupa numele sau Hoh,desi ar trebui sa il numim Metafizica. El este capetenia aflata deasupra tuturor,atit in materie temporala, cit si spirituala si toate procesele, atit cele comerciale,cit si cele judiciare, sint rezolvate de el, ca singura autoritate suprema. In acestscop este asistat de trei principi cu puteri egale -si anume, Pon (Ratiunea), Sin(Pacatul) si Mor (Spiritul) ---, dar in limba noastra ii vom numi Puterea, Intelepciuneasi Dragostea. Puterii, ii sint atribuite toate chestiunile ce tin de declararea razboiului

si instaurarea pacii. Preocuparile sale se indreapta spre arta militara si imediatapoi el se afla in serviciul Metafizicii, el este cel ce guverneaza asupra tuturorafacerilor de natura razboinica. Este guvernatorul magistratilor militari si al soldatilorsi are in sarcina sa inzestrarea cu echipament militar, munitie, intretinereafortificatiilor, declansarea furtunii razboiului asupra diferitelor teritorii, precum sirealizarea lui si are in subordinea sa mestesugarii, fierarii si pe toti cei care prinnatura meseriei lor se afla in conexiune directa cu afaceri de acest gen.

Intelepciunea este cea care guverneaza artele liberale, mecanica, stiintele,


4/31

impreuna cu intregul corp al magistratilor si doctorilor apartinind diferitelorramuri oferite de disciplinele de invatamint. Toti doctorii ce exista aici se aflasub controlul sau direct. Ei sint reprezentati de: un doctor numit Astrologia,un al doilea, Cosmologia; al treilea, Aritmetica; al patrulea, Geometria; al cincelea,Istoriografia; al saselea, Poezia; al saptelea, Logica; al optulea, Retorica; alnoulea, Gramatica; al zecelea, Medicina; al unsprezecelea, Fiziologia, al

doisprezecelea, Politica; al treisprezecelea, Etica. Ei poseda doar o singuracarte pe care o numesc Filozofia si aici sint inscrise toate stiintele, intr-ominunata concentrare si fluenta a exprimarii. De aici le citesc cetatenilor, potrivitobiceiului Pitagoreenilor. Intelepciunea are sarcina de-a impodobi cu cele maifrumoase picturi zidurile de interior si exterior, pe cele mai inalte, dar si pe celemai joase dintre ele; si obligatia ca toate stiintele sa fie pictate intr-o admirabilamaniera. Pe peretii templului si pe cupola domului, care este lasata jos cind esteadresata o cerere in acest sens preotilor, unde dainuie sunetul vocii saleimprastiat difuz pentru a zbura mai departe catre ascultatorii sai, sint pictateastrele celeste, aflate in diferitele grade de magnitudine, conform puterii simiscarii fiecareia dintre ele, iar toate acestea sint exprimate separat in cuvinte,prin intermediul a trei mici strofe.

Pe zidul interior al primului circuit, sint pictate cu mare acuratete toate figurilematematice, aflate aici in numar mult mai mare, decit cele pe care le-a descoperitArhimede sau Euclid; reprezentate simetric, impreuna cu cu cea mai ingrijitaexplicatie ce le poate descrie, scrisa alaturi, pentru fiecare dintre ele, intr-un micvers. Aici sint declaratiile, definitiile, etc. Pe zidul convex de la exterior, este undesen imens reprezentind pamintul in intregul sau, redat intr-o singura perspectiva.El este urmat de o serie de tablite asezate in afara lui, in care pentru fiecare taraseparat, sint descrise uzantele publice si private, legile, originea si forta locuitorilorei si alfabetele utilizate de diferitele popoare; toate acestea pot fi vazute zugravitepe zidurile acestei Cetati a Soarelui.

In interiorul celui de-al doilea circuit, cum s-ar zice, in cel de-al doilea inel ce

inconjoara cetatea, pot fi vazute picturi ce reprezinta toate tipurile de pietre,obisnuite si pretioase, de minerale si metale, dar este totodata asezat aici si unmic exponat din insusi metalul reprezentat, impreuna cu explicatiacorespunzatoare pentru fiecare metal sau piatra, prin care sint descrise in douamici versuri. In partea de exterior a zidului, sint reprezentate toate marile, riurile,lacurile, toate cursurile de apa ce exista pe suprafata pamintului; sintreprezentate deasemenea, vinurile, uleiurile si diferitele lichide, impreuna cusursele de unde ele sint extrase, de calitatea si de puterea lor. Deasupra arcadelor,sint asezate vase incastrate in zid, pline cu lichide, avind de la un an pina la treisute de ani vechime, cu ajutorul carora sint tratate toate bolile. Grindina sininsoarea, furtunile si descarcarile electrice si orice altceva exista in aer, sintreprezentate prin figuri si explicate prin citeva mici versuri. Locuitorii acelei cetati,

poseda arta reprezentarii in piatra a tuturor fenomenelor ce au loc in aer, ca:vintul, ploaia, furtuna si curcubeul, etc.

Pe zidul interior al celui de-al treilea circuit, sint zugravite toate familiile de arborisi ierburi, iar in exteriorul arcadelor sint vase de ceramica in care se afla cite unexemplar din fiecare planta ce exista pe pamint. Alaturi de aceste exponate sintinserate note explicative in care sint descrise: locul unde au fost descoperitepentru prima data, care este puterea si natura lor, asemanarea ce exista intrecorpurile celeste si metalele, intre partile corpului uman si a lucrurile ce exista in


5/31

mare, ca si modul de utilizare in medicina, etc. Pe zidul exterior sint pictate toatespeciile de pesti descoperite in riuri, lacuri si mari, aspectul si valoarea lor,modul cum se reproduc, cum sint ademeniti si cum traiesc, scopul pentru carefiecare dintre ei exista in lume si foloasele ce le aduc omului. Mai departe sintzugravite reprezentarile corpurilor celeste si terestre, produse atit de natura cit siprin intermediul artei atinse de om, in asa fel executate incit am ramas surprins

cind am vazut un peste ce arata ca un episcop, unul asemeni unui lant, altulasemanator unui corset, un al patrulea sub forma unui cui, un al cincelea avindforma de stea si alte imagini asemanatoare reprezentind aceste lucruri ce existain mijlocul nostru, fiind deplin dovedite in acelasi timp, relatiile de rudenie ceexista intre fiecare din aceste cazuri. Pot fi vazute aici diferite exemplare, unarici de mare, un peste purpuriu cu cochilie, meduze, tot ceea ce apele lumiiposeda demn de-a fi cunoscut, toate sint reprezentate aici prin cele maiminunate forme ale desenului si picturii.

Pe cel de-al patrulea zid exterior sint pictate diferitele specii de pasari, cu naturalor, marimea, obiceiurile, coloritul, modul de viata, etc.; si singura pasarePheonix existenta in lume se afla in posesia locuitorilor acestei cetati. In

exteriorul zidului sint infatisate toate speciile creaturilor taratoare, viermi, serpi sidragoni; insectele, mustele, tantarii, carabusii, etc., in diferitele lor stadiievolutive, puterea veninurilor si utilizarea lor si multe alte legaturi ce exista,la care eu sau voi, cu greu ne-am putea gindi.

Pe cel de-al cincelea zid interior sint toate animalele de mari dimensiuni depe pamint, atit de multe la numar, incit veti ramine de-a dreptul surprinsi.Pentru ca intr-adevar, noi nu cunoastem nici a mia parte din ele; pe zidulexterior sint zugravite portrete de animale in dimensiuni uriase, caii in modspecial; pe cit de numeroase sint rasele acestor nobile animale, pe atit defrumoase sint formele in care le-au expus, intr-un mod atit de inteligent!

Pe cel de-al saselea zid interior sint pictate toate artele mecanice, impreuna cu

citeva din instrumentele specifice si modul in care sint intrebuintate de diferitelenatiunii ale lumii. Alaturi, este consemnat prestigiul de care se bucura fiecaredintre ele si numele celor citiva inventatori ce le-au dat nastere. Pe exterior sintzugraviti toti inventatorii apartinind diferitelor stiinte, cei care au pus bazele arteimilitare, dar si principalii legislatori. Aici i-am vazut pe Moise, Osiris, Jupiter,Mercur, Lycurg, Pompilius, Pithagora, Zamolxis, Solomon, Charonadas,Phoroneus, si multi, multi, altii. Ei il situeaza la acelasi nivel si pe Mahomed, cutoate ca pastreaza anumite rezerve, considerindu-l un legislator sordid si fals. Incea mai respectabila pozitie am vazut imaginea lui Isus Christos si a celordoisprezece Apostoli pe care ii considera a avea pe deplin meritul de-a fi situatiin virful ierarhiei. Printre figurile oamenilor i-am zarit pe Cezar, Alexandru celMare, Pyrrus, si Hanibal, situati printre locurile de frunte; si alti eroi celebri prin

faptele lor in slujba pacii si in arta razboiului, in special eroii Romei, sint zugravitiin pozitiile de jos aflate sub galerii. Si cind am intrebat plin de uimire cum sepoate intimpla acest fapt uimitor, sa cunoasca istoria noastra, mi-au raspuns caprintre ei se pot regasi cunostintele tuturor limbilor vorbite pe pamint si prinneintrerupta staruinta de-a trimite exploratori si ambasadori pretutindeni in lume,au invatat detaliat obiceiurile, fortele, regulile si istoria natiunilor, raul si bineledeopotriva. Toate acestea le-au aplicat in republica lor si sint multumiti derezultate. Am invatat astfel ca tunul si tipografia au fost inventate de Chineziinca inainte ca noi sa avem cunostinta de existenta lor. Pretutindeni de-a lungul


6/31

zidurilor se gasesc functionari publici care deslusesc pentru privitori sensurileimaginilor prezentate si aici sint adusi copiii pentru a fi obisnuiti sa invete faradificultate, doar din placerea ce o ofera cunoasterea; parcurgind drumul istoriei;dar asta doar pina ce implinesc virsta de zece ani.

Dragostea este situata pe primul loc in ce priveste sarcina ce si-au asumat-o,

de-a schimba firea umana. Ei au vazut ca pe masura ce legatura dintre barbat sifemeie este mai strinsa, impreuna dau nastere la cei mai vrednici urmasi. Intr-adevar,ei rid de noi, considerind ca aratam cea mai mare atentie fata de reproducerearaselor noastre de cai si de caini, dar neglijam aproape in totalitate problemelelegate de perpetuarea speciei. In acest mod chiar si educatia copiilor se afla subaceleasi reguli. La fel se petrec lucrurile si cu medicamentele ce sint vindute,cu semanatul si culesul roadelor pamintului si al pomilor fructiferi, cu agricultura,apicultura, cu pregatirile lunare, rinduielile culinare si tot ce are orice fel de legaturacu mincarea, hainele, si raporturille sexuale intre parteneri.

Dragostea insasi este regula, iar aici exista numerosi barbati si femei avindstatutul de functionari publici, ce sint intru-totul dedicati acestei arte.

Apoi, cu aceste trei reguli, Metafizica guverneaza toate chestiunile enumeratemai sus si tocmai pentru ca singura, numai prin ea insasi, nu poate realiza nimic,toate problemele sint despovarate fiind impartite laolalta la patru; dar tot ce vadecide Metafizica este sigur ca va fi acceptat si de catre ceilalti.

G.M. Spune-mi te rog despre functionari, despre serviciul si datoria lor, despreeducatia si modul de viata, daca guvernamintul este o monarhie, o republica, sauo aristocratie.

Capt. Aceast neam de oameni a sosit aici din India, eliberindu-se de subsabia Magiei, o specie de Predatorisi tirani care le-au pustiit tara si i-audeterminat sa se indrepte catre un stil de viata filozofic, sa caute sa traiasca inprietenie unii cu altii. Desi comunitatea sotiilor nu este instituita printre ceilaltilocuitori ai provinciei lor, la ei este cunoscuta in aceasta forma: toate bunurilesint comune si distribuirea lor este realizata prin intermediul autoritatiifunctionarilor publici. Toate cunostintele, onorurile si placerile sint comune simentinute in asa fel, incit nimeni sa nu si le poata insusi numai pentru sine.

Ei obisnuiesc sa spuna ca toate proprietatile private au fost fondate siextinse din ratiunea ca fiecare dintre noi are dreptul de-a avea propriul saucamin, sotie si copii. Dar de aici a aparut si dragostea de sine. Pentru ca atuncicind ridicam un fiu pentru a ajunge in toate demnitatile si lasam unui mostenitorprea multa bogatie, fiecare dintre noi devenim egoisti si sintem gata sa punemstapinire pe intrega proprietate a Statului, daca in orice caz, ar putea fi inlaturatateama de puterea care este detinuta de cei bogati, de cei care apartin claselor

de rang inalt; sau avarilor, viclenilor, ipocritilor; daca este cineva din cei cupunga subtire, cu un slab sprijin si de neam nenorocit. Dar in momentul in caream indepartat din noi dragostea de sine, va ramine aici doar dragostea fata destat.

G.M. In asemenea circumstante nimeni nu va fi dispus sa munceasca, atita timpcit se asteapta ca altii sa munceasca in locul sau si pe roadele muncii carorasa poata trai el, asa cum argumenta Aristotel impotriva lui Platon.


7/31

Capt. Nu stiu cum sa tratez acest argument, dar pot declara aici de fata, caei sint mistuiti de o asemenea dragoste aprinsa fata de patrie, asa cum n-as ficrezut niciodata ca ar putea fi posibil; si intr-adevar, ei iubesc cu mult mai multadragoste decit istoria ne spune ca s-ar fi gasit in mijlocul Romanilor, care audecazut puterea particulara nesiliti de nimeni, doar din dragoste pentru tara lor,luind in considerare ca ei au rascumparat o mare parte din proprietatile private si

le-au trecut inapoi in seama statului. Gindesc adevarat ca acei calugari pribegi,preoti, clerul din tara noastra, daca puterea lor n-ar fi slabita de dragostea fatade rubedeniile si prietenii lor, sau de ambitia de-a se ridica in cele mai inaltedemnitati, ar fi mai putin atrasi de mirajul proprietatii si ar cuprinde mai mult dinspiritul bunavointei universale, asa cum a fost in vremea apostolilor si cum seintimpla inca si acum in multe alte cazuri.

G.M. Sfintul Augustin ar putea spune asta, dar eu spun ca in mijlocul acestei rasede oameni, prietenia nu valoreaza doi bani, din vreme ce ei nu isi ofera nici celmai mic prilej in a-si face cea mai mica binefacere unul altuia.

Capt. Nu, intr-adevar. Si pentru asta merita osteneala sa cercetezi de ce pe aici

nimeni nu primeste daruri. Pentru ca ei au tot ce este necesar, toate acestea sintprimite de la comunitate si sarcina magistratilor este sa vegheze ca nimeni sa nuprimeasca mai mult decit merita. Pina acum nu i s-a refuzat nimanui nimic dinceea ce este cu adevarat necesar. Prietenia este recunoscuta in mijlocul acesteicomunitati in orice imprejurari, in razboi, in infirmitate, in arta controversei, ceeace inseamna ca ei se ajuta reciproc, obicei cistigat cu ajutorul deprinderii.Uneori ei incearca sa se perfectioneze reciproc prin elogii, conversatii, prin diferitefapte demne si prin reducerea pe cit posibil a bunurilor de care au nevoie. Ceide aceeasi virsta se numesc intre ei frati. Pe toti cei care au depasit virsta dedouazeci si doi de ani ii numesc tata; iar cei aflati sub aceasta virsta sint numiti f ii.Oricum, magistratii guverneaza atit de bine, incit nimeni din aceasta fratietate nupoate prejudicia pe cineva.

G.M. Si cum reusesc asta?

Capt. Pe cite nume ale virtutilor exista aici printre noi, pe atiti de multi magistratisint in mijlocul lor. Pentru ca aici exista un magistrat numit Noblete, un altulCuraj, un al treilea Virtute, al patrulea Toleranta, un al cincelea Justitia,un al saselea Confortul, un al saptelea Adevarul, un al optulea Bunatate, un alnoualea Generozitate, al zecelea Recunostinta, al unsprezecelea Voiosia, aldoisprezecelea Exercitiul, al treisprezecelea Sobrietatea, etc.

Ei sint alesi sa ocupe acele functii pentru care fiecare dintre ei sint potriviti, fiindrecunoscuti inca din copilarie pentru faptul ca ating perfectiunea in indeplinireaacestui tip de indatoriri. Tocmai de aceea, printre ei nu exista nici tilharii, nici

asasinate, nici obscenitati, incest, adulter, sau alte crime de care sa se poataacuza reciproc, nimic de acest fel nu se gaseste in mijlocul lor. Se acuza ei insiside ingratitudine si rea-vointa, atunci cind unul dintre ei refuza cuiva o compensatielegala pentru indolenta, rautate, suparare, injurii, calomnie, minciuna, pentru acelelucruri ce poarta stigmatul blestemului, pe care ei intr-adevar le urasc. Persoaneleacuzate ce primesc o pedeapsa, sint private de drepturile comune si alte onoruripina atunci cind judecatorul considera ca si-au ispasit fapta.

G.M. Spune-mi ceva despre modul in care sint alesi magistratii.


8/31

Capt. Nu vei putea intelege corect asta, pina nu vei intelege mai intii modullor de viata. Caci poate cunosti, ca barbatii si femeile poarta acelasi tip deimbracaminte, hainele specifice razboinicilor. Femeile poarta toga pestegenunchi, in timp ce la barbati este ceva mai scurta; si ambele sexe se instruiescimpreuna in toate artele. Asa cum am amintit la inceput, inainte de-a trece in

cel de-al treilea an, copiii invata alfabetul si limba de pe ziduri, in timp seplimba in jurul lor. Ei au patru lideri si patru persoane mai in virsta, primii pentrua-i conduce si cei din urma pentru a-i invata; iar acestia sint alesi dintre oameniice se dovedesc a fi deasupra tuturor celorlalti. Dupa un anumit timp, ei incep safaca singuri exercitii de gimnastica, alergare, aruncarea inelelor si alte jocuri, ceau avantajul ca le dezvolta toti muschii in aceiasi masura. In tot acest timp nupoarta nimic in picioare si au capul descoperit si asta se petrece pina ajung lacel de-al saptelea inel. Dupa aceea, ei sint indrumati catre oficiile de meserii:cizmarie, prelucrarea metalelor, timplarie, pictura, etc. In asa fel, incit, in functiede aptitidinile fiecaruia pentru o meserie sau alta, sa poata fi descoperit talentulfiecaruia dintre ei, asta dupa cel de-al saptelea an, cind au trecut deja pestezidurile unde este predata matematica si au ajuns sa citeasca toate celelalte

stiinte; exista patru lecturi la fiecare prelegere si in decursul celor patru ore, ceipatru insotitori alesi pentru a-i invata le explica absolut totul, intr-o ordine dinaintestabilita.

Unii se ocupa cu exercitiile fizice, ori sint insarcinati cu serviciile sau functiilepublice, in timp ce altii se indreapta catre lectura. Parasind aceste studii, sededica cu totii unor subiecte mult mai dificile, abstruse: catre matematica,medicina, si diferite alte stiinte. In mijlocul lor exista o permanenta controversa sistudiaza argumentele dezbaterii continuu, iar dupa un timp devin magistrati aiacestor stiinte, sau ai artelor mecanicii, in materia in care ei sint experti; fiecareurmeaza opinia liderului sau si pe cea a expertului in materie; si reiese destul declar din practica efectuata direct la locul de munca, daca indeplineste conditiilenecesare pentru a atinge acest scop, sau daca i se potriveste mai bine sa se

familiarizeze cu pasunatul animalelor. Si pe masura ce se dedica studiului maimultor arte si invata sa le practice cu mai multa intelepciune, se considera a fi cuatit mai nobili si mai merituosi. De aceea ei obisnuiesc sa rida de noi, pentru caii consideram pe meseriasii nostri a fi de origine modesta, rusinoasa si iiconsideram nobili pe cei care nu urmaresc niciun scop, n-au nicio indeletnicire,nu se pricep la nimic, dar traiesc cu usurinta si au atit de multi sclavi si se lasa inseama placerilor si dorintelor senzuale, ca si cum aici ar fi o scoala a viciilor,intr-atit de multi indivizi trindavi si pacatosi isi fac aparitia, pentru a contribui laruinarea Statului.

Restul oficialilor sint alesi de cei patru sefi, Hoh, Poh, Sin si Mor si de profesoriiacelei arte pentru care sint cei mai nimeriti sa o conduca. Si acesti profesori

cunosc foarte bine cine sint cei mai indicati pentru a guverna. Anumiti candidatisint propusi de consiliul magistratilor; ei insisi nu cauta sa devina candidati si seopun tuturor acelora impotriva carora detin dovezi ca ar fi favorizati pentru a fialesi; sau tin discursuri in favoarea celor care nu sint in aceasta ingrata postura.

Dar nimeni nu reuseste sa ajunga la demnitatea Metafizicii, exceptindu-i pe ceice cunosc istoria natiunilor, obiceiurile, sacrificiile si legile lor, formele lor deguvernamint, indiferent daca acestea sint reprezentate de republica sau demonarhie. Ei trebuie sa cunoasca numele legislatorilor si inventatorilor, stiintele,


9/31

istoria; si legile pamintului si a corpurilor ceresti. Considera deasemenea, ca arfi necesar sa inteleaga toate artele mecanicii, stiintele fizicii, astronomia simatematica. Aproape la fiecare doua zile ei se instruiesc in artele mecanicii. Nule este permis sa depuna un efort exagerat, dar procesul invatarii devine pentruei extrem de usor, fiind simplificat prin intermediul picturilor redate pe ziduri siprintr-o practica repetata. Nu este aratata o grije speciala fata de cultivarea

limbilor, atita vreme cit aici exista un numar destul de mare de traducatori, ce sintangajati ca profesori de gramatica in slujba Statului.

Dar mai presus de toate, Hoh, ar trebui sa inteleaga metafizica si teologia; iarasta trebuie cunoascuta ca origine, temelie si demonstratie a tuturor artelor sistiintelor; asemanarea si deosebirea lucrurilor; necesitatea, destinul si armoniauniversului; puterea, intelepciunea si dragostea tuturor lucrurilor si a lui Dumnezeu;stadiile vietii si simbolurile ei; tot ce se afla in legatura cu cerurile, pamintul si marea;si gindurile lui Dumnezeu, atit cit ii este dat omului muritor sa poata cunoaste; eltrebuie sa fie un bun intepret al profetiilor si astronomiei. Si astfel ei pot anticipacu mult inainte cine va fi Hoh. El nu este ales intr-o demnitate artit de inalta, pinanu a implinit virsta de treizeci si cinci de ani. Si functia sa este pe toata durata

vietii, deoarece nu este cunoscut sa existe cineva traitor, mai intelept sau maicompetent pentru a guverna.

G.M. Intr-adevar, cine poate fi atit de intelept? Caci chiar daca cineva poate saajunga in posesia tuturor cunostintelor detinute de stiinte, este foarte probabil cael sa fie nepriceput in arta guvernarii.

Capt. Tocmai aceasta intrebare le-am pus-o si eu si mi-au raspuns astfel:"Intr-adevar, noi consideram mult mai sigur ca un astfel de om, atit de invatat,sa posede si cunostintele necesare unui conducator, asta spre deosebire devoi, care numiti in functii de autoritate oameni ignoranti si-i considerati cu totulpotriviti, deoarece au rasarit din rindul cirmuitorilor, sau au fost alesi conducatoride catre o clica puternica. Dar Hoh, cirmuitorul nostru, este cel mai capabil

dintre oameni nascuti cu acest dar al guvernarii, este de partea celor care n-aufost niciodata cruzi, haini si mai ales nu este un tiran si asta tocmai datoritafaptului ca a fost inzestrat cu atita intelepciune. Mai mult decit atit, nu este totalnecunoscut, ca acelasi argument nu se poate aplica in cazul vostru, dinmomentul in care considerati ca omul cel mai invatat este cel care cunoaste ceamai multa gramatica, sau logica, sau cele mai multe dintre operele lui Aristotel,ori a oricarui alt autor. Pentru astfel de cunostinte pe care voi le pretuiti, tot ce enecesar, este un efort de sclav si o buna memorie, astfel ca daca toate acestease intimpla sa fie predate intr-o asemenea maniera gresita unui om, intrucit el nua examinat nimic altceva decit niste cuvinte moarte, inchise intre paginile unorcarti, ii vor fi oferite cunostinte fara nicio valoare, rezultat al observatiilor efectuateasupra unor semne moarte ale lucrurilor. Pornind de aici, el nu va cunoaste

modul in care Dumnezeu guverneaza universul, nici caile si deprinderile naturiisi ale celorlalte natiuni. Prin urmare, el nu poate fi niciodata egalui lui Hoh.Intrucit nimeni nu poate cunoaste profund atitea arte si stiinte, nu poate existanimeni mai pretuit pentru indeminarea si ingeniozitatea sa, care sa fie maicapabil, din toate aceste motive si in mod special, pentru arta guvernarii. Pentrunoi este destul de clar, ca acela care cunoaste doar o singura stiinta, nu ointelege in mod real nici pe aceea si nici altele; si ca acela care este indicat doarpentru o singura stiinta si si-a insusit cunostintele din carti, este ignorant siinabil. Dar asta nu este valabil in cazul acelor spirite agere, cunoscatoare in


10/31

oricare din bransele preocuparilor umane, cele mai nimerite a face aprecieri si aemite judecati asupra subiectelor naturii, asa cum in mod obligatoriu ar trebui safie Hoh. Pe linga faptul ca in Statul nostru, stiintele sint predate cu o astfel deusurinta (asa cum ati putut sa vedeti), incit cei mai multi scolari invata intr-un an,cit reuseste un copil sa invete la voi in zece, sau chiar in cinsprezece ani. Sipentru a va edifica, va rog sa puneti la incercare acesti copii."

In acest moment am ramas incremenit de uimire, in fata discursului sau sincer siexperientei acumulate de acesti copii, care nu intelegeau prea bine limba mea.Intr-adevar, este esential ca trei dintre ei sa fie pregatiti in limba vorbita de noi,trei in Araba, trei in Poloneza si urmind acelasi model, cite trei dintre ei sa fiepregatiti in fiecare din celelalte limbi; nu le este permisa nicio distractie, pina inmomentul in care fac progrese reale in aceste discipline. In acest scop, sint scosipe cimp pentru a exersa alergarea, aruncarea lancii, exercitiile cu arcul siarchebuza, expeditii de vinatoare, o mai buna cunoastere a plantelor si pietrelor,a agriculturii si pastoritului; copiii se ocupa pe rind, in grupe, cu fiecare dinaceste activitati.

Ei nu considera ca ar fi necesar ca ceilalti trei conducatori care asista Metafizica,sa cunoasca altceva in afara acelor arte care au legatura cu domeniile aflatesub directa lor autoritate; astfel ca ei au doar acele cunostinte istorice asupraartelor, ce sint general cunoscute. Dar in schimb, stapinesc foarte bine aceledomenii ce le apartin in exclusivitate si studiului carora s-au dedicat. Astfel,Puterea, este cea mai bine pregatita in artele ecveste, in conducerea armatei,in pregatirea taberelor de razboi, in fabricarea oricarui tip de arma si masina derazboi, in strategiile si planurile de razboi si in orice alta chestiune de naturamilitara. Si din acest motiv, ei considera ca era mult mai bine, ca acesti sefi sa fiefilozof, istorici, politicieni si medici. In ceea ce-i priveste pe ceilalti doi triumviri, eiau obligatii similare, ce pot fi deduse din observatiile pe care le-am facut inlegatura cu Puterea.

G.M. Realmente imi doresc sa povestesti despre toate indatoririle lor publice,astfel incit sa pot face o deosebire intre ele si deasemenea, as vrea sa explici citse poate de clar, modul cum sint mentinuti ei in aceasta strinsa legatura.

Capt. Au dormitoare, hamacuri si toate celelalte lucruri necesare si locuiescin comun. Dar la incheiarea fiecarui interval de sase luni, sint separati decirmuitorii lor. Unii vor locui in interiorul acestui inel fortificat, in timp ce altii vor fimutati intr-un alt inel al fortif icatiilor; primele apartamente sint destinate anumitorlocuitori, in timp se altii vor locui in apartamentele secundare si fiecare dintreacestea sint insemnatete pe pragul usii, in ordinea alfabetica. Aici sint trecuteocupatiile, mecanice si teoretice comune tuturor, barbati si femei, cu singuradiferenta, ca ocupatiile care necesita un efort fizic mai intens si alergarea unor

distante mari, sint practicate de barbati, ca: aratul, semanatul, stringerea fructelor,treieratul ariilor si poate si la culesul strugurilor si fabricarea vinurilor. In modobisnuit, femeile se ocupa de mulgerea vacilor si prepararea brinzeturilor. Inacelasi mod, ingrijesc gradinile aflate la periferia cetatii, la semanatul si culesulplantelor. De fapt, toate muncile fixe si stabile sint indeplinite de femei, ca: torsul,tesutul, cusutul, tunsul si barbieritul, prepararea medicamentelor si tot ceea cetine de confectionarea articolelor de imbracaminte. Este oricum exclusa muncalor in padure si la fabricarea armelor. Daca o femeie este priceputa la pictura, eanu este impiedicata sa faca asta; cu toate acestea, muzica este destinata


11/31

femeilor singure, deoarece ele o indragesc cel mai mult, desi asta se intimpla siin cazul celor ce au un iubit. Totusi, femeile nu se ocupa cu practica tobelor si acornului.

Pregatirea mincarurilor si arajarea meselor, este facuta dupa cum urmeaza.Sarcina de-a servi la mese, este exclusiv a baietilor si fetelor sub douazeci de

ani. In fiecare dintre inelele fortificate exista bucatarii, magazine si depozite cuustensilele adecvate pentru mincat si baut si activitatea din fiecare sectie estecondusa de un barbat si o femeie in etate. Ei au sub conducerea lor pe cei careservesc si au puterea de a-i pedepsi sau de-a stabili temeiul acestor pedepsepentru cei care sint neglijenti sau nesupusi; si tot ei examineaza si apreciazaactivitatea fiecarui om din subordinea lor, barbat sau femeie, care s-au remarcatin indeplinirea datoriilor.

Toti cetatenii tineri ii servesc pe cei mai in virsta care au depasit patruzeci deani, iar seara cind se retrag la culcare, cei alesi sa conduca, desemneaza pe ceicare vor trebui sa plece la lucru dimineata, dupa care acestia se retrag in unulsau doua apartamente separate, in succesiunea in care le-au fost stabilite

obligatiile. Cei mai tineri asteapta oricum pe cei mai in virsta si asta vai! faranicio placere. Lor le este rezervata prima si cea de-a doua masa, ce sintinconjurate de scaune pe ambele parti. Pe o parte se aseaza femeile, decealalta parte, barbatii; si la fel ca in refectoriul calugarilor, nici aici nu se audenici cel mai mic zgomot. In timp ce ei maninca, un tinar citeste pe o platformadintr-o carte cu o intonatie sonora si distincta si adesea chiar magistratii iichestioneaza cu privire la partile importante continute in lectura. Si este oadevarata placere, sa observi in ce mod se prezinta acesti tineri, atit de frumosimbracati in vesmite ce se potrivesc pe trupul lor zvelt si sa poti vedea prezentiin acelasi timp, atitia prieteni, frati, fii, mame si tati, traind impreuna, cu atit demulta onestitate, decenta si dragoste. Fiecaruia i se da un servetel, o farfurie, unpeste si un platou cu mincare. Este datoria ofiterilor medicali, sa comunicebucatarilor ce feluri de mincare vor pregati pentru fiecare zi si in ce va

consta alimentatia celor in virsta, a tinerilor si a celor suferinzi. Magistratii vorprimi portiile cele mai bine pregatite si bogate si vor imparti intotdeauna dinacestea cite ceva, pentru a fi distribuit la masa baietilor, celor pe care i-au vazutei insisi a fi mai silitori de dimineata la lecturi si dezbateri, sau preocupati destudiul filosofiei si minuirea armelor. Iar acest gest, este socotit a fi unul dintrecele mai distinse onoruri. Ei au stabilit ca timp de sase zile servirea mesei sa fieinsotita de muzica. Doar citiva dintre ei vor cinta, desigur; o voce va acompaniaflautul si va fi insotita de cite una pentru fiecare alt instrument. Si cind toti isi vorasocia vocile pentru a cinta intr-un singur glas, va parea ca nu ar lipsi nimic deaici. Persoanele in virsta, insarcinate sa conduca activitatile din bucatarie sideservirea la mese, au numai cuvinte de lauda pentru ordinea in care se aflastrazile, cladirile, vesela, imbracamintea, atelierele si depozitele.

Poarta haine de interior de culoare alba, peste care au un acoperamint deexterior lipsit de orice fel de cute, care le protejaza trupul si picioarele. Marginiletivurilor sint garnisite cu nasturi rotunzi, se infasoara de jur imprejur si se prindaici cu lanturi. Invelitoarele picioarelor se prelungesc, ajungind la pantofi si secontinua apoi pina jos la calcai. Sosetele sint lungi, legate in catarame, iardesupra lor poarta o pereche de cizme scurte; peste toate acestea, cum am spusdeja, sint infasurati intr-o toga. Aceasta imbracaminte se fixeza atit de bine pecorp, incit atunci cind toga este distrusa, imediat se poate distinge intregul corp,


12/31

fara ca niciuna din partile lui sa ramina ascunse. Hainele sint schimbate de patruori pe an, asta se intimpla atunci cind soarele intra in constelatiile Berbec,Cancer, Balanta, Capricorn si ori de cite ori se impune asta, in conformitate cudeciziile ofiterului ce se ocupa cu prezervarea starii de sanatate in cetate. Ceicare pastreaza imbracamintea pentru diferitele inele, sint obisnuiti cu distribuireaei si este un lucru minunat ca detin in orice moment haine subtiri sau groase, in

functie de sezon, dar intotdeauna suficiente pentru a acoperi intreg necesarul.Toti poarta haine albe, pe care le spala in mod regulat in fiecare luna cu lesiesau sapun si pot fi intilnite la fel de bine aici, magazine pentru comert cuamanuntul, bucatarii, camari, depozite, armurarii, sali de mese si bai.

Mai mult, hainele sint spalate la coloanele ce sprijina peristilurile si apa esteadusa aici prin intermediul retelei de canale ce sint continuate prin intermediulcanalelor colectoare. Pe fiecare din strazile oricaruia dintre inelele fortificate, sintplasate fintini care trimit mai departe apa prin intermediul canalelor; apa esteadusa dintr-un loc aflat linga baza muntelui, prin intermediul unui mecanismingenios, ce este realizat folosindu-se de insasi miscarea ei. Exista apa colectatadin apa de ploaie ce cade pe acoperisurile caselor si este adusa prin conducte

pline cu nisip in fintini si cisterne, pentru a fi in acest mod filtrata. Se spala adeseape corp, in concordanta cu prescriptiile medicilor si ordinile conducatorilor.Toate artele mecanice sint practicate sub peristile, pe cita vreme cele teoreticesint practicate desupra galeriilor si bastioanelor de aparare unde exista peisajesplendide, exceptie facind doar artele sacre, care sint predate in temple.In holuri si pe aripile inelelor sint dispuse ceasuri solare, clopotele si indicatoare,cu ajutorul carora sint marcate orele si anotimpurile.

G.M. Vorbeste-mi ceva despre copiii lor, te rog.

Capt. Cind femeile au nascut un copil, este crescut si educat in temple, intr-unloc separat de toti ceilalti. Este hranit cu lapte timp de doi ani sau mai mult, infunctie de ceea ce hotaraste medicul. Dupa aceasta virsta, copii intarcati sint

dati in sarcina stapinei, daca este de sex femeiesc, sau in sarcina maestrului,daca este baiat. Impreuna cu ceilalti copii, sint introdusi intr-un mod facil in tainelealfabetului si familiarizati cu pictura; dar practica si exercitii de alergare, marsurisi lupte libere; sint initiati in studiul desenelor istorice si in al limbajelor si sintimpodobiti cu haine viu colorate. Dupa ce au implinit sase ani, le sint predatestiintele naturale, iar apoi stiintele mecanice. Cei slabi de minte sint trimisi laferme si cind devin mai priceputi, unii dintre ei sint admisi in interiorul Statului.Iar cei care sint de aceiasi virsta si sint nascuti sub aceleasi constelatii, seasemana indeosebi in ceea ce priveste forta si infatisarea lor si de aici decurgeo mare parte din trainicia si armonia Statului; acesti oameni se cinstesc unii peceilalti prin dragostea si ajutorul lor reciproc. Numele le este dat de catreMetafizica si nu este chiar intimplator, ci el este dat in functie de particularitatile

fiecaruia, asa cum era obiceiul printre Romanii antichitatii.

Prin urmare, unul este numit Frumosul (Plucher), altul Nas-mare (Naso), altulPicior-gros (Cranipes), altul Cocosatul (Trovus), altul Uscatul (Macer), si asa maideparte. Dar atunci cind devin foarte priceputi in profesiile lor si se remarca prinacte de vitejie, in vreme de razboi sau in timp de pace, li se atribuie un nume defamilie inspirat din arta, astfel Marele Pictor Frumos (Plucher, Pictor Magnus), celde Aur (Aureus), cel Minunat (Excellens), sau cel Puternic (Strenuus); sau de lafaptele lor de vitejie, Nasul cel Viteaz (Naso Fortis), sau Istet, ori cel Mare, sau


13/31

Marele Cuceritor; sau de la oricare dintre inamicii pe care i-a invins, Africanus,Asiaticus, Etruscus; sau daca cineva l-a invins pe pe Manfred sau Tortelius estenumit Macer Manfred sau Tortelius, si asa mai departe. Toate aceste porecle sintadaugate de cei mai inalti magistrati si foarte adesea sint insotite de o coroanapotrivita faptei sale de vitejie, sau artei in care se distinge si este incoronat cu eain sunetul muzicii. Corespunzind aurului si argintului, sint recunoscuti putini

oameni de valoare printre ei, in schimb, materialele utilizate la confectionareaveselei si ornamentelor, sint comune tuturor.

G.M. Spune-mi te rog, in mijlocul lor nu se regaseste nici macar o urma degelozie sau dezamagire care sa intunece cugetul celui care n-a fost ales intr-omagistratura, ori intr-o alta demnitate la care a aspirat?

Capt. Cu siguranta nu. Pentru ca nimeni nu isi doreste nimic extravagant, sau sadetina mai mult decit ii este absolut necesar. Aceasta natiune este guvernatadupa principiul binelui general si nu de cel personal, al indivizilor; iar magistratiisint obligati si ei sa se supuna acestor reguli. Ei resping acele prevederi pe carenoi le sustinem ---si anume: este o obligatie si un drept natural ca omul sa-si

recunoasca urmasii si sa le ofere acestora posibilitatea de-a avea acces laeducatie; si sa utilizeze sotia, casa, copii sai, ca pe niste bunuri ce-i apartin dedrept. Pentru ca ei obisnuiesc sa spuna ca educatia copiilor este facuta pentruprezervarea speciei si nu pentru placeri individuale, asa cum a afirmat si Sf.Thomas. Tocmai de aceea, educatia copiilor se raporteaza la bunastareagenerala si nu la cea individuala, lasind la o parte faptul, ca ei sint elementeleconstitutive ale republicii. Si deoarece in cea mai mare parte, indivizii daunastere la erori ce duc la o educatie gresita a copiilor, ei considera ca astfelinlatura raul de la care vine distrugerea Statului; si din aceasta ratiune, isiasuma obligatia educatiei copiilor, pentru a fi dati in ingrijirea magistratilor; iarpentru siguranta comunitatii, aceasta nu este obligatia doar a citorva dintre ei.Astfel, ei despart educatia copiilor de sex feminin, de cea a celor de sex masculin,potrivit celei mai bune dintre naturi, cea a regulilor filosofice. Platon gindea ca

aceasta impartire ar trebui sa fie facuta de sorti, ca nu cumva unii dintre oameni,vazind ca sint dati la o parte din compania celor mai frumoase femei, s-ar putearevolta minati de ura impotriva magistratilor; si a gindit inca si mai departe, caaceia care nu sint vrednici sa convietuiasca cu cele mai frumoase femei, artrebui amagiti in timp ce sint trasi sortii in cetate de catre magistrati, astfel incitintotdeauna sa fie alese de sorti femeile ce li se potrivesc si nu acelea pe care sile doresc ei. Orcum, aceasta abilitate nu este necesara printre locuitorii CetatiiSoarelui. Pentru ca printre ei nu este cunoscuta deformarea adevarului. Cind facexercitii femeile capata trasaturi luminoase, devenind zvelte, puternice si agile,iar in mijlocul lor, frumusetea consista tocmai in forta si talia subtire si inalta. Deaceea, daca o femeie isi coloreaza obrajii ca sa devina mai frumoasa, sau dacafoloseste incaltaminte cu tocuri inalte, sa pare cu atit mai zvelta, ori daca imbraca

trena pentru a-si acoperi sabotii de lemn, este condamnata la pedeapsacapitala. Dar chiar daca o femeie si-ar dori toate acestea, ea nu are posibilitateasa-si indeplineasca aceste dorinte. Pentru ca cine i-ar putea oferi toate acestefacilitati? Mai departe, ei sustin cu tarie, ca de la utilizarea abuziva a acestui gende lucruri, vine lincezeala si trindavia femeilor noastre. Tocmai de aici ar venisi pierderea culorii si aspectul lor palid, devenind mici de statura si plapinde. Dinaceste motive, nu au cel mai fericit aspect si utilizeaza sandalele inalte, iarfrumusetea lor, nu vine din vigoare, ci de la o sensibilitate ce isi are originea indebilitate produsa de lipsa lor de ocupatie. Si astfel, ele isi ruineaza


14/31

temperamentul si natura proprie si in consecinta si pe cea a urmasilor. Pe lingaasta, daca se intimpla ca un barbat sa fie mistuit de o dragoste inflacarata pentruo femeie, celor doi le este permis sa stea de vorba si sa glumeasca impreuna,sa-si ofere ghirlande de flori sau de ramuri si sa compuna versuri inchinatepersoanei iubite. Dar daca este periclitata specia, nu este permisa sub niciunmotiv uniunea dintre cei doi. Mai mult, in mijlocul lor nu este cunoscuta

dragostea ivita din acele dorinte pornite din satisfacerea poftelor trupesti; ci doaracea dragoste nobila, ce este nascuta dintr-o sincera prietenie.

Chestiunile particulare si cele generate prin asocierea intre citiva dintre membriisocietatii au o importanta mai mica, cu exceptia celor legate de onoare, pentru cafiecare primeste tot ceea ce ii face trebuinta. Este un obicei in a se acordaeroilor si eroinelor natiunii in timpul sarbatorilor daruri placute ca un insemn alonorurilor de care se bucura; ghirlande, dulciuri, haine minunat impodobite. Ininteriorul cetatii sint imbracati toti in haine albe pe timpul zilei; iar noaptea sau inexteriorul cetatii, folosesc vesminte rosii din lina sau din matase. Urasc culoareaneagra, la fel cum dispretuiesc murdaria si de aceea au o antipatie fata de

japonezi, cei care iubesc aceasta culoare. Mindria este considerata viciul cel

mai condamnabil, iar cel care da dovada de mindrie in actiunile sale, estepedepsit aspru, cu cea mai cruda dintre pedepse. Prin urmare, nimeni nuconsidera injositor sa serveasca la masa, sau sa munceasca la bucatarie sau pecimp. Toate muncile sint numite discipline si obisnuiesc sa spuna ca este unlucru onorabil sa mergi pe jos, sa dai curs oricarei actiuni a naturii, sa privesti cuochii si sa vorbesti cu limba; si atunci cind este nevoie, ei pot sa distinga filozoficintre lacrimi si saliva.

Cind ii este repartizata o sarcina oricaruia dintre ei, considera indatorirea lor omare onoare. Nu este in obiceiul lor sa detina sclavi. Pentru ca sint suficientisau mai mult decit suficienti pentru ei insisi. Dar in cazul nostru, vai! nu seintimpla la fel. In Neapole sint 70.000 de suflete si din acestia de abia 10.000sau 15.000 lucreaza si sint impovarati peste masura, fiind sleiti de puteri cu

fiecare zi. Ceilalti, devin o prada pentru indolenta, avaritie, boala, dorintelecarnale, camata si alte vicii, ce contamineaza si corup multe alte familii, tinindu-iin puterea constringerilor propriilor dorinte pe care si le impartasesc, aruncindu-iin mizerie si sclavie. De aceea sclavia publica duce la ruina statului;folositoarele munci ale cimpului, serviciul militar si artele, care inca n-au fostcorupte, nu mai sint cultivate; iar cei care inca le mai practica, o fac cu aversiune.Dar in Cetatea Soarelui, unde munca si datoriile civile sint impartite intre totilocuitorii ei, astfel incit, nu va cadea in sarcina nimanui sa lucreze mai mult depatru ore in fiecare zi. Orele ce ramin, sint alocate studiului, dezbaterilor, lecturii,recitarii, scrisului, plimbarii, exercitiilor corpului si a mintii, distractiei. Ei interzic

jocurile statice, ca sahul, jocurile cu zaruri, etc. In schimb practica jocurile cumingea, alergatul in saci, aruncarea inelelor, luptele libere, aruncarea potcoavei.

Spun ca nevoile pe care le aduce saracia, mizeria, macina sufletele oamenilorca o piatra de moara si-i pregatesc pentru a fi oferiti drept prada unora dintrecele mai mari pacate ale omenirii: ticalosiei, vicleniei, rautatii, necinstei,necredintei, vagabondajului, minciunii, etc; in timp ce bogatia le mutileazasufletul, facindu-i mindri, insolenti, perfizi, ignoranti; ii face sa-si asume calitati simerite pe care nu le-au avut niciodata, laudarosi, fanfaroni, impostori,defaimatori, etc. Dar in mijlocul acestui popor cei bogati se inteleg cu cei saraci,cu totii formind impreuna o comunitate. Ei sint bogati- pentru ca nu au nevoiede


15/31

nimic. Si sint saraci- pentru ca nu poseda nimic. Si in consecinta, ei nu potajunge in sclavie din intimplare. Dar intimplarea ii serveste pe ei. Si in acestpunct esential, ei recomanda cu tarie religia crestinilor, in special vietileapostolilor.

G.M. Acesta e un lucru minunat si sacru, dar pentru comunitatea femeilor este

mult prea dificil ca sa poata fi atins. Sfintul Parinte Roman, Clement al V-lea,spunea despre casatorie, ca ar trebui sa fie in acord general cu normeleapostolice si a laudat pe Platon si Socrate, care ne-au invatat asta, dar Lexiconulinterpreteaza aceasta comuniune, facind referire la supunere. Iar Tertullian estein deplin acord cu cele inscrise in Lexicon, ca primii Crestini detineau incomun toate bunurile, cu exceptia sotiilor.

Capt. Nu cunosc foarte multe despre aceste lucruri. Insa asta este ceea ce amvazut printre locuitorii Cetatii Soarelui; si anume, ca ei nu fac aceasta exceptie.Si se apara in aceasta privinta cu ideile lui Socrate, Cato, Platon si Sf. Clement,dar asa cum ai spus, ei interpreteaze in mod gresit opiniile acestor ginditori. Silocuitorii cetatii solare pun toate acestea pe seama lipsei lor de educatie, intrucit

ei nu sint citusi de putin initiati in tainele filozofiei. Cu toate acestea, ei au trimisipretutindeni in lume emisari pentru a descoperi obiceiurile natiunilor siintotdeauna le adopta pe cele mai bune dintre acestea. Practica permanenta,face ca femeile sa devina potrivite pentru razboi si alte indatoriri de acest fel.

Astfel in aceasta privinta ei sint de acord cu Platon, in a carui opera am cititaceleasi lucruri. Rationamentele lui Cajetan nu m-au convins deloc si cu atit maiputin toate argumentele lui Aristotel! Oricum, acest lucru ce exista in mijlocul loreste unul excelent si merita a fi imitat--- cu alte cuvinte, nicio imperfectiunefizica nu determina la un om incapacitatea de-a se putea adapta, cu exceptiaslabiciunii batrinetii, din vreme ce este util ca pina si cei cu defecte fizice sa fiesupusi unei examinari. Cei schiopi servesc de straje, supraveghind cu ochii cucare i-a inzestrat natura. Cei lipsiti de lumina ochilor daraca lina cu miinile lor,

separind puful de firele de par, pe care mai tirziu le vor indesa in cusete sicanapele; cei lipsiti de posibilitatea de-a se folosi de mainile si ochii lor, sefolosesc de urechile sau vocea lor pentru a se pune in slujba Statului si dacaexista cineva, care are doar un singur simt, pina si acela este folosit in muncade la ferme. Acesti infirmi sint tratati cu respect si unii dintre ei devin chiarspioni, aducind informatii ofiterilor Statului despre ceea ce au auzit.

G.M. Spune-mi te rog ceva in legatura cu organizarea lor militara. Apoi,poti face o expunere asupra artelor, modul de viata si ramurile stiintelor, iar lasfirsit, despre religia lor.

Capt. Triumvirul Puterea are sub ordinea sa toti magistratii militari, ai armelor,

ai artileriei, ai cavaleriei, infanteriei, cei care au in subordine arhitectii si strategii;dar si cei care au in subordine maestrii si cei mai priceputi mestesugariaflati sub ascultarea magistratilor; toti oamenii, indiferent careia dintre arte iiapartin, depun juramint de credinta fata de sefii acelei arte. Mai mult inca,Puterea este cea care guverneaza peste profesorii de gimnastica, cei carepredau exercitiile militare si care sint generali prudenti, ce au avansat in functiipe masura trecerii anilor. Ei sint cei care ii vor antrena pe copiii ce au implinitvirsta de doisprezece ani. Inainte de aceasta virsta, ei au fost deprinsi deja culuptele libere, alergarea, aruncarea greutatii si alte exercitii minore, sub


16/31

indrumarea unor maestri de rang inferior. Dar la doisprezece ani, sint invataticum sa izbeasca inamicul in lupta cu elefanti si cai, cum sa manuiasca lancea,sabia, arcul si prastia; cum sa conduca caii, sa atace si sa retraga, sa pastrezeformatia de lupta, sa-si ajute camarazii de arme, sa-si anticipeze adversarul sisa-l atraga cu viclenie in cursa si in final sa-l invinga.

Femeile sint initiate in aceste arte, sub comanda magistratilor si capeteniilorproprii, astfel incit ajung la o asemenea maestrie, incit daca este nevoie sintcapabile sa ofere asistenta barbatilor in bataliile de linga cetate. Sint pregatitepentru a veghea fortificatiile, iar in anumite situatii sa surprinda inamicul prinatacuri fulgeratoare in exteriorul zidurilor. In aceasta privinta ei sint vrednici degloria Spartanilor si Amazoanelor. Femeile cunosc deasemenea, foarte bine,cum sa arunce peste ziduri globuri incandescente si tehnica realizarii lorutilizind plumbul topit; cum sa arunce pietre din turnuri si sa impiedice un atac.Sint obisnuiti a inchina impreuna vin neindoit cu apa si acela care arata oriceurma de teama, este pedepsit cu cea mai mare severitate.

Locuitorii Cetatii Soarelui nu se tem de moarte, pentru ca ei cred ca sufletul este

nemuritor, iar atunci cind paraseste corpul, el este asociat cu alte spirite, rele saubune, in concordanta cu meritele din aceasta viata. Desi in aceasta privinta, eimerg partial pe urmele lui Brahma si Pitagora, nu cred in transmigratia sufletelor,cu exceptia unor cazuri care sint in mod clar hotariri apartinind lui Dumnezeu. Einu au retineri in a lovi intr-un inamic al republicii si religiei, care este vrednic dedispret sau demn de compasiune. In cea de-a doua luna, armata este trecuta inrevista si in fiecare zi sint practicate aici exercitii de razboi, fie in interiorul zidurilor,fie in exterior, cu cavaleria. Nu lipsesc de aici nici prelegerile asupra artei razboiului.Au grija sa fie citite povestirile despre Moise, Joshua, David, Juda Maccabaeus,Cezar, sau Alexandru Macedon, Scipio, Hanibal, sau alti mari soldati ai antichitatii.Apoi, fiecare dintre ei isi spune opinia despre modul cum au actionat acesti generali,bine sau rau, util sau onorabil, iar la sfirsit intervine profesorul, care le da raspunsurila intrebari si-i indica pe cei care au avut dreptate.

G.M. Cu cine poarta razboaie si din ce motiv, din moment ce ei sint atit deprosperi?

Capt. Aici n-ar trebui sa aiba loc niciodata razboaie, cu toate ca ei sint pregatitiin tacticile militara si in vinatoare; dar asta poate doar din teama de-a nu semolesi si a fi luati prin surprindere de ceea ce poate aduce neprevazutul.Insa nu departe de aici, exista alte patru regate care sint pline de invidie fata desituatia lor prospera si din motivul ca toate aceste popoare doresc sa traiascadupa modelul locuitorilor Cetatii Soarelui si sa fie mai degraba sub conducerealor, decit sub a propriilor regi. Din aceasta cauza Statul declanseaza adesearazboi impotriva lor, pentru ca fiind vecini si lipsiti de pietate, incearca uzurparea

puterii Cetatii Soarelui, pe cita vreme ei n-au nicio preocupare, nu produc nimic,nici macar nu respecta religia altor popoare, ori pe cea a Brahmanilor. Impotrivalor s-au razvratit si celelalte popoare ale Indiei, ai caror supusi au fost odinioara,ridicindu-se la lupta insurectionala, asa cum a procedat Taprobanese, pe careau dorit sa-l anexeze prima data. Razboinicii Cetatii Soarelui sint intotdeaunaincununati cu laurii victoriei. Imediat ce locuitorii ei au suferit o insulta, o ocara,sau au fost deposedati prin forta de bunurile lor, ori cind aliatii au intreprinsexpeditii de jaf pe teritoriul lor, sau poporul a fost oprimat de unul din tiraniiStatului (pentru ca ei sint aparatorii Libertatii), ei se prezinta intotdeauna in


17/31

fata Consiliului, pentru dezbaterea cazului.

Dupa ce au ingenunchiat in fata lui Dumnezeu, cel care singur are puterea dea-i inspira in hotarirea lor, purced la examinarea avantajelor si dezavantajelorchestiunilor aflate in dezbatere si doar in acest mod este aleasa calea razboiului.Imediat dupa aceasta, este trimis un preot pe care ei il numesc Judiciar. El

inainteaza inamicului o cerere ferma de-a restitui toate bunurile de care i-audeposedat prin forta, sau ii intreaba pe aliati daca doresc sa elibereze de jugulopresiunii, sau sa-i detroneze pe acei tirani care au uzurpat puterea. In momentulin care sint respinse aceste cereri, este declarat razboiul, invocindu-se razbunarealui Dumnezeu. Dumnezeul ostilor lui Sabaoth-- pentru distrugerea acelora cesustin o cauza injusta. Dar daca inamicul refuza sa raspunda, preotul le ofera unragaz de o ora pentru a inainta hotarirea lor - daca acesta este un regat, in cazulunei republici - sint acordate trei ore; astfel incit, nu pot scapa fara a inainta unraspuns. In acest mod, este initiat razboiul impotriva adversarilor obraznici aidrepturilor naturale si religiei lor. In momentul cind a fost declarat razboiul,reprezentantul Puterii executa toate hotaririle, iar Puterea, asemeni dictatorilorRomei, planuieste si executa totul, astfel incit, intirzierile ce pot provoca atita

suferinta sa poata fi evitate. Si atunci cind nu poate lua singur cea mai bunadecizie, potrivita pentru acest moment de mare insemnatate, se consulta cuMetafizica, Intelepciunea si Dragostea.

Inainte de asta, este anuntata in mod solemn de catre un crainic in fata MareluiConsiliu motivatia care sta la baza hotaririi razboiul si justetea intreprinderiiexpeditiei. In acest Consiliu sint admisi toti cetatenii care au implinit virsta dedouzeci de ani si acestia hotarasc asupra a tot ce este necesar in aceastachestiune. Ei detin in armurarii toate genurile de arme pe care le utilizeazadestul de frecvent si in bataliile simulate. Zidurile de exterior sint impinzite cutunuri ce sint gata pregatite pentru sarcina lor si pe linga acestea, mai detinsi alte astfel de piese de artilerie ce sint purtate pe cimpul de lupta cu ajutorulechipajelor tractate de catiri si asini. Cind au ajuns in loc deschis, inchid in

mijlocul lor proviziile, echipamentele si masinile de razboi, impreunind carutelelegate intre ele si se arunca in lupta cu un curaj exemplar. Apoi, fiecare dintre eise retrage catre locul impresurat, unde sint inaltate steagurile de lupta, astfelincit dusmanii, care gindesc ca au fost infrinti si se pregatesc sa scape prin fuga,sint inselati si slabesc ordinea de bataie; in acel moment, razboinicii CetatiiSoarelui executa o miscare de invaluire pe aripi si inainteaza in coloane pefiecare din partile laterale si recistigindu-si respiratia si forta, isi concentreazafocul artileriei asupra dusmanului, incit atunci cind lupta este reluata, in fata lorse afla o armata dezorganizata. Acesta este doar unul din viclesugurile pe carele detin. Sint de neinvins pentru orice muritor cu ajutorul acestor stratageme siinginerii. Tabara lor de lupta este fortificata dupa modelul Romanilor. Palisadele,corturile si fortificatiile cu ziduri de pamint si santuri, sint ridicate cu o uimitoare

rapiditate. Cei care conduc activitatea muncitorilor, inginerilor si a utilajelor detransport, sint pregatiti exemplar si soldatii inteleg foarte bine utilitatea hirletuluisi toporului manuite de ei.

Cinci, opt, sau zece lideri experti in strategie si modul de conducere a uneibatalii, se consulta reciproc in ceea ce priveste desfasurarea armatei si isicomanda formatiunile de lupta in concordanta cu aceste hotariri luate in comun.Este in deprinderea lor, ca din aceste trupuri firave de copii, inarmati pentru luptapedestra sau in rindul cavaleriei, sa modeleze soldati dirzi, gata sa lupte cu


18/31

ferocitatea unor catalandri de lup, sau curajul unor pui de lei, ce au fost deprinsicu gustul singelui. Si in timp de pericol, acestia se indreapta impreuna cu multefemei inarmate catre locuri sigure. Dupa batalie, femeile si copiii le alina durerilesi retraiesc suferinta razboinicilor si-i urmeaza permanent, incurajindu-i cuimbratisari si cuvinte frumoase.

Si cit de minunat este acest ajutor! Pentru acesti soldati, care trebuie sa se achitefata de datoria lor de viteji in ochii sotiilor si urmasilor, sa indure cu tarie toateloviturile si privatiunile razboiului, tocmai aceasta dragoste este cea care ii faceinvingatori. Ei, care ataca in primele valuri zidurile dusmanilor, ce primesc dupalupta o coroana de iarba, ca simbol al onoarei si prezenti la spectacolele femeilor,aplauda zgomotos; soldatul acesta, care-i ofera ajutorul aliatului sau si primestecoroana civila din frunze de stejar;

el, care ucide un tiran pentru a-i oferi armele sale ofranda in templu si primeste dela Hoh porecla faptelor sale; si toate aceste i se intimpla lui; in timp ce multi altirazboinici, primesc cu totul altfel de coroane...

Fiecare soldat calare, poarta o lance si doua pistoale bine calite, ceva maiinguste la capatul tevii, pe care le au atirnate la spatele seii. Si pentru aobtine aceste pistoale, duc cu ei barili din metalul pe care-l vor transformamai tirziu in arme. Fiecare detine o sabie si un pumnal. Restul armatei,cei care formeaza trupele cu armament usor de infanterie, sint inarmaticu maciuci de metal. Pentru ca daca inamicul nu poate duce metalul pentrupistoalele sale si nu poate face sabii, arunca impotriva lui trupele usoare cumaciuci pentru a le rupe rindurile si a-i arunca inapoi. De capatul acestor biteatirna doua lanturi in lungime de sase palme, ce se termina la capat cu doua bilede otel, iar cind acestea sint aruncate impotriva dusmanului, se invaluie in jurulgitului si-l trintesc la pamint; pentru a utiliza cu mai multa abilitate maciuca, ei nutin friul in maini, in acest scop folosindu-se de picioare. Daca este posibil, fraielesint racordate deasupra scarilor seii, capetele fiind legate cu bucle de coliere si

nu direct de picioare. Bratarile scarilor sint astfel orientate, pentru a putea oferiposibilitatea miscarii rapide a fraului, astfel incit, ei trag sau slabesc capastrul cuo uimitoare rapiditate. Cu piciorul drept indreapta calul spre stinga, in timp ce cupiciorul sting il orienteaza catre dreapta. Acest secret nu le este cunoscutTatarilor. Care desi conduc harnasamentul cu picioarele, sint atit de ignorantiincit intorc calul, il elibereaza sau il opresc, prin intermediul unui capat de lemnlegat de fraie. Cavaleria usoara inarmata cu maciuci, este angajata in batalieinca din primele valuri, ei ii urmeaza o formatie inzestrata cu armuri greleorganizata in rinduri strinse, sub forma unei falange,ce este inarmata cu lanci lungi, apoivin arcasii, pentru serviciul carora este platit un pret exorbitant si sint obisnuitisa lupte in linii ce trec unele peste altele, asemeni firelor unei tesaturi, uniialergind pentru a ajunge in frunte sa-si arunce sagetile in trupurile dusmanilor,

altii retragindu-se pentru a pune sageata in arc. Au o formatie de lancieri careconsolideaza linia bataliei si abia la sfirsitul luptei isi incearca pe dusmaniascutisul sabiilor.

Dupa incetarea bataliei celebreaza triumful militar dupa obiceiul Romanilor, sauchiar intr-un mod mult mai grandios. Sint inchinate ofrande si rugaciuni demultumire lui Dumnezeu, iar apoi se prezinta in templu insusi generalul ce aobtinut victoria, in vreme ce poetii si istoricii, ce potrivit obiceiului au insotitexpeditia, relateaza faptele de vitejie, pentru a fi inscrise in memoria urmasilor.


19/31

Iar cel mai mare dintre ei, Hoh, incoroneaza generalul cu lauri si imparte darurisi onoruri celor mai valorosi dintre soldati, care sint scutiti pentru citeva zile de laindeplinirea obligatiilor publice. Dar aceasta dispensa nu este in niciun cazplacuta pentru ei, din vreme ce nici macar nu cunosc ce este tihna, astfel incit isidedica acest timp pentru a-si ajuta companionii. Pe de alta parte, cei care aufost infrinti prin propriile lor erori, sau au pierdut victoria, sint invinuiti; si cei care

au intrat in batalie in primele rinduri, nu merita pentru nimic in lume sa scape desub aripa mortii; facindu-se o exceptie doar in cazul in care intreaga armata cereindurare pentru vietile lor si fiecare ia asupra sa o parte din pedeapsa lor. Daraceasta indulgenta este acordata in cazuri extrem de rare si doar atunci cindexista motive temeinice in favoarea lor. Iar cei care n-au acordat ajutor unui aliatsau prieten, sint batuti cu vergele. Cei care au nesocotit ordinile sint aruncati incustile fiarelor salbatice pentru a fi devorati de vii; ei sint inarmati doar cu unsimplu bat pentru a infrunta leii si ursii si se va da dovada de bunavointa fata deei doar in cazul in care vor invinge aceste bestii, lucru ce practic e imposibil derealizat. Statele ce au fost cucerite, sau cele ce se bucura ca au fost eliberatede sub dominatia straina sau a propriilor tirani, sint imediat organizate peprincipiul proprietatii comune, toate bunurile particularilor fiind trecute in

proprietatea publica si primesc garnizoane si magistrati din partea CetatiiSoarelui si incetul cu incetul, sint obisnuiti cu modul de organizare al cetatiisuverane, cea care primeste si pe copiii noilor supusi, pentru a fi educati pesocoteala sa, fara niciun fel de contributie din partea acestora.

Ar fi destul de dificil sa incerc sa relatez despre spioni si stapinii lor, despregarzile, legile si ceremoniile lor, despre cei care sint atit din interiorul, cit si inafara Statului si a caror existenta va puteti imagina si singur ca este reala. Eisint alesi inca din copilarie in functie de inclinatiile lor si de steaua sub care s-aunascut; si de aceea fiecare dintre ei actioneaza conform aptitudinilor naturale,executindu-si datoria cu placere si poate tocmai de aceea ireprosabil, pentru caeste rezultatul inzestrarii native. Si acelasi lucru il practica si in ceea ce privestestrategia, dar este la fel de valabil si in cazul celorlalte ocupatii.

In oras exista o garda permanenta ce isi efectueaza rondul, atit pe timpul zilei, citsi pe timpul noptii; ei sint plasati la cele patru porti si in afara zidurilor celorsapte inele, pe balustrada zidurilor, in turnuri si in interiorul valurilor de pamint.Aceste locuri sint pazite in timpul zilei de femei, iar noaptea de barbati. Cel putinoamenii din garda pot obosi din cauza solicitarii atentiei permanente lasupravegherea miscarilor trupelor inamice si pentru a preveni un atac prinsurprindere, sint schimbati la intervale de trei ore, asa cum este impamintenitobiceiul si printre soldatii nostri. La asfintit, cind se aude sunetul si simfoniatobelor, sint repartizate garzile inarmate. Trupele de cavalerie si infanterieparticipa la competitii de vinatoare, care este privita ca un simbol al razboiului,practica jocuri si tin festivitati pe cimpiile din jurul cetatii. Apoi incepe sa cinte

muzica si iarta cu mare generozitate ofensele si vinovatiile din trecut ale fostilorinamici si dupa victorie se intorc catre ei plini de bunavointa si prietenie, daca s-adecretat ca trebuie sa le distruga zidurile cetatilor si sa le fie lasata luminavietii. Toate acestea se intimpla in aceeasi zi in care este dobindita victoria, iardupa aceea niciodata nu inceteaza sa-i copleseasca pe invinsi cu atentii sifavoruri, pentru ca ei spun in general ca aici n-ar trebui sa existe lupte, cuexceptia celor date pentru ca invingatorii sa nu-i parasasca pe cei cuceriti. Dacaexista dispute intre ei, ce implica injurii sau alte chestiuni de acest gen (iar peacestea ei de abia de le ia in considerare, cu exceptia celor ce tin de onoare),


20/31

magistratii pedepsesc in secret cu mare asprime pe cei care s-au lasat coplesitide furie si purtati de ea, au provocat daune prin actiunile lor. Daca ei vor asteptapina ce se va lua decizia inceperii bataliei, vor avea prilejul sa isi descarce furiaasupra dusmanului, iar cei care se arata a fi cei mai cutezatori prin faptele lorde vitejie, sint considerati a fi aparat cel mai bine cauza dreptatii in lupta, iarceilalti, cei care au cazut in lupta, sint considerati pedepsiti pe drept de catre

justitia divina. Cu toate acestea, nu le este permisa lupta individuala, intrucitdreptatea este atributul tribunalelor si pentru ca o cauza injusta, devine aparent

justa, atunci cind cei mai multi dintre aparatorii cauzei juste mor in lupta si ceicare sint aparatorii pretinsi ai adevarului se arata a fi cei mai buni.

G.M. Asta este valabila cita vreme aceasta sciziune nu capata asemeneaamploare, incit sa aduca atingere patriei si cita vreme nu exista aici nici cel maimic germen din care sa nasca amenintarea izbucnirii unui razboi civil, asa cumni se arata din exemplul Atenei sau Romei antice. Dar acum, te rog sa-mi relateziceva despre preocuparile lor si chestiunile aflate in directa conexiune cuacestea.

Capt. Cred ca ai aflat deja ceva despre organizarea lor militara si despre viataagricola si pastorala si modul in care sint practicate in comun, si ca ceiconsiderati a avea onoarea nobiliara de prim rang in acest stat, sint familiarizaticu toate aceste cunostinte. Cei care sint cei mai indeminatici in cele mai multedintre arte, sint considerati a fi superiori acestora si sint separati, pentru a predaacele arte in care exceleaza. Ocupatiile care necesita cel mai mult efort fizic, camestesugul metalelor si munca in constructii, sint considerate a fi cele maiadmirabile printre ei. Nimeni nu refuza aceste meserii, pentru ca abilitatile lorsint cunoscute inca din timpul copilariei si se tine seama de asta, in momentul incare are loc distribuirea indatoririlor, astfel incit nimeni sa nu indeplineasca osarcina care l-ar putea vatama. Ocupatiile ce impun mai putina munca, sintdistribuite femeilor. Se asteapta de la ele ca toate sa stie sa inoate si din acestmotiv, canalele de apa din exteriorul zidurilori si cele din interiorul cetatii ce ajung

pina la fintini, sint indiguite cu valuri inalte de pamint.

Se ocupa mai putin cu activitati comerciale, dar cu toate acestea cunoscvaloarea banilor si ii ia in considerare pentru utilitatea lor in cazul ambasadorilorsi exploratorilor pe care-i au si carora moneda le furnizeaza mijloacele deintretinere in lumea din exterior. In Statele lor sosesc negustori din toate partilelumii, care cumpara bunurile pe care cetatea le produce in exces. LocuitoriiCetatii Soarelui refuza sa ia banii, dar primesc in schimbul lor acele produsede import care le sint necesare si pe care uneori trebuie sa le cumpere in monede;iar cetatenii mai tineri ai Cetatii Soarelui se amuza copios, atunci cind vad ca peacele mici piese de metal primesc in schimb o cantitate atit de mare de bunuri.Insa cei mai in virsta nu rid deloc; mai mult inca, ei sint pe buna dreptate contrariati,

aratindu-se destul de ostili in fata acestei imagini ce se desfasoara sub ochii lor,in care Statul ajunge in situatia de-a putea fi corupt prin imprumutul obiceiuriloracestor straini, ce pot aduce in mijlocul lor deprinderi vicioase si mult detestatainstitutie a sclaviei. Tocmai de aceea, afacerile sint incheiate in exteriorul portilorunde sint vindute acele obiecte care le-au luat ca prada de razboi, sau le pastrezapentru a sapa santurile cetatii, ori pentru alte munci grele efectuate in afara cetatii;si din aceste ratiuni trimit intotdeauna patru grupuri de soldati pentru a pazicimpurile si a supraveghea muncitorii. La iesirea din cetate, drumul este imprejmuitcu ziduri inalte de ambele parti, conducind catre mare; astfel ca bunurile pot fi


21/31

carate cu destula usurinta, iar strainii nu pot intilni nicun fel de dificultati in drumul lor.

Sint draguti si politicosi fata de strainii, acestia sint gazduiti timp de trei zile pesocoteala publica; dupa ce si-au spalat prima data picioarele; au obiceiul de-a learata cetatea si le acorda onoarea de a le oferi un scaun la masa publica si lacea a Consiliului; si aici exista oameni pregatiti in acest sens, care au datoria

sa-i serveasca si sa-i pazeasca pe oaspeti. Iar daca strainii manifesta dorintade-a deveni cetateni ai Statului, ei sint mai intii supusi la probe, fiind trimisitimp de o luna pentru a munci la o ferma in exteriorul zidurilor si o alta luna incetate; si abia apoi se ia hotarirea cu privire la ei, fiind admisi in cadrul unorceremonii, dupa ce mai intii este depus juramintul de credinta.

Agricultura este ocupatia cea mai prezenta in mijlocul lor; nu exista aici niciopalma de pamint care sa nu fie cultivata si in acest sens sint facute observatiiasupra celor mai favorabile vinturi si stelele, sub auspiciile carora sint executatelucrarile. Cu exceptia celor citiva care ramin in interiorul cetatii, toti ceilalti ies lamunca cimpului in afara zidurilor, inarmati si insotiti de flamuri, in timp ce sintacompaniati de sunetul tobelor si trompetelor, pentru a executa araturile,

insamintarile, sapatul si plivitul plantelor, pentru a culege strugurii si fructele; sipun totul in ordine, indeplinindu-si sarcinile in numai citeva ore si cu multaatentie. Ei utilizeaza carute prevazute cu pinze, care sint purtate inainte de vint,chiar si atunci cind directia din care bate este potrivnica, prin inventia unuiminunat mecanism, ce permite reorientarea directiei prin intermediul introduceriiunor roti interioare in cele deja existente.

Si atunci cind nu adie nicio pala de vint, un animal trage o caruta de maridimensiuni, oferind o imagine destul de interesanta.

Garzile inarmate de pe cimp se misca tot timpul incolo si incoace, executindintotdeauna o intoarcere foarte precisa. Ei nu utilizeaza gunoiul de grajd de laanimale pentru a ingrasa terenul, gindind ca daca fructele string ceva din

aceasta putreziciune, atunci cind vor fi mincate, vor determina o scurta sinenorocita subzistenta, asa cum acele femei care se dau cu rosu pe obrajipentru a se face frumoase, datorita lipsei de exercitii dau nastere unor urmasidebili. Din aceasta pricina ei nu urmeaza exemplul nostru de-a ingrasa pamintul,dar il sapa bine si utilizeaza remedii secrete, astfel ca fructele cresc mai repedesi recolta este mai mare decit la noi si nici nu se intimpla ca ea sa fie distrusa.Toate aceste cunostinte se gasesc inscrise intr-o carte numita Georgicele [poeme rurale continind regulile de cultivarea pamintului Virgilius]. Este cultivatasuprafata de pamint necesara pentru a satisface nevoile cetatii, restul fiindutilizat pentru pasunarea vitelor.

Sint deosebit de priceputi in cresterea animalelor, detin mari turme de vite, oi,

dar in acelasi timp cresc cai si caini, iar animalele domesticite sint pretuite sirespectate in cel mai inalt grad printre ei, asa cum erau apreciate in timpurile dinvechime, pe vremea lui Abraham. Animalele sint astfel dresate, incit sa stea inperechi, pentru a se inmulti mai usor.

Pe zidurile cetatii sint minunate reprezentari de vite, cai si oi si alte specii deanimale. Ei nu se folosesc de iepe pentru a scoate caii afara pentru a se prasi,ci ii tin impreuna permanent intr-un loc imprejmuit, special amenajat in interiorulfermelor de la cimp. Si acest lucru se petrece atunci cind observa ca este timpul


22/31

propice, ce le e aratat de constelatia Sagetatorului aflata in conjunctie favorabilacu planetele Marte si Jupiter. In cazul vitelor observatia este facuta asupraconstelatiei Taurului, iar in cazul oilor asupra constelatiei Berbecului si asa maideparte. Sub constelatia Pleiadelor, cirdurile de gaini, de rate, de giste, sint dusede femei in exteriorul zidurilor la ferme, pentru a se reproduce. Si femeileindeplinesc aceasta sarcina numai atunci cind simt ca acest lucru este dorit de

ele. Si ele sint la fel asezate, intr-un loc inchis, unde pregatesc brinza, untul sismintina. Aici sint preparate clapoane, fructe, si alte bunatati de acest gen, acaror reteta este tinuta intr-o carte numita Bucolicele [Pastoralele]. Ei au toatebunurile in abundenta, de cind fiecare dintre ei lucreaza cu silinta si devotament,iar activitatile lor sint reduse si profitabile. Sint blinzi si ascultatori, iar aceladintre ei care dau dovada de cea mai multa imaginatie in indeplinirea celorlaltedatorii de acest gen, este numit de ei rege. Deoarece ei spun ca acesta estenumele cuvenit liderilor si el nu poate fi intrebuintat in cazul persoanelor ignorante.

Este minunat sa poti vedea atitia barbati si femei ce marsaluiesc impreuna caun singur corp si intotdeauna aflati in totala supunere fata de vocea regelui lor.Nici nu il privesc cu adversitatea de care noi dam dovada, pentru ca ei cunosc,

ca desi este aflat deasupra tuturor, el este pentru toti tatal si fratele lor. Intretindumbrave si paduri pentru animalele salbatice pe care adeseori le vineaza.Stiinta navigatiei este considerata printre ei una dintre cele mai nobile ramuri alecunostintelor omenesti, detin plute si trireme cu ajutorul carora strabat intindereaapelor fara ajutorul vislasilor sau vintului, ci prin intermediul unei inventiiextraordinare. Celelalte tipuri de vase pe care le detin se deplaseaza cu ajutorulvintului. Poseda cunostintele adevarate asupra stelelor, fluxului si refluxuluimareelor Oceanului. Navigatia este realizata din dragostea de-a cunoaste toatecelelalte natiuni, tari si lucruri ce exista sub soare. Nu lezeaza pe nimeni si nuse afisaza ofensator in fata nimanui, iar razboiul este declansat doar atunci cindsint provocati. Ei afirma ca in timp, intreaga planeta se va trezi din acest somn alratiunii si va incepe sa traiasca in concordanta cu aceste nobile conventii ce leapartin lor, tocmai de aceea, cauta permanent sa descopere daca poate fi pe

aici o natiune ale carei reguli de viata sa fie mai bune si mai valoroase si cemerita sa fie acceptate, altele decit se regasesc la celelalte natiuni. Ei admirainstitutiile Crestinismului si cauta sa inteleaga viata apostolica ce exista printreei, dar si in mijlocul nostru. Au incheiat tratate cu Chinezii si multe alte natiuni,atit insulare cit si continentale, ca Siam si Calcuta, pe care tocmai acum sepregatesc sa le exploreze. Mai mult decit atit, ei detin focul artficial folosit inbataliile pe mare si uscat si multe alte secrete strategice. De aceea sintaproape intotdeauna invingatori.

G.M. Acum ar fi incintator sa aflam cum se alimenteaza, ce mincaruri si bauturifolosesc, in ce mod traiesc si care este durata lor de viata

Capt. Hrana lor consista in carne, unt, brinza, miere, legume si vegetale dediferite feluri. La inceput ei au fost ostili uciderii animalelor, pentru ca li se pareaun obicei crud; dar apoi au gindit ca la fel de cruda este si distrugerea plantelor,care au o parte a sensibilitatii simturilor si au constatat ca vor pieri de foamedaca nu vor ingadui o actiune inadmisibila, imposibil de justificat, de draguluneia pe deplin justificabila; astfel ca astazi maninca cu totii carne. Cu toateacestea nu ucid cu placere animale precum vitele si caii. Ei remarca diferentadintre alimentele valoroase si cele daunatoare, primejdioase pentru organism siin acest scop au dezvoltat stiinta medicinei. Intotdeauna schimba alimentatia.


23/31

Prima data maninca carnea, apoi pestele, dupa care se reintorc la carne si inacest fel nu tulbura sau slabesc niciodata organismul. Cei mai in virsta utilizeazaalimentele mai usor digerabile si toate acestea intr-o singura masa pe zi, mincinddoar putin din fiecare meniu. In general, masa este servita de doua ori pe zi, iarpentru copii sint patru mese, pentru a putea satisface necesitatile organismuluilor in crestere. Virsta la care ajung in mod obisnuit este 100 de ani, dar adesea

ajung pina la 200 de ani.

In ceea ce priveste bauturile, sint extrem de moderati. Vinul nu intra inalimentatia tinerilor pina nu au implinit zece ani, exceptindu-se situatia in carestarea organismului lor necesita acest lucru. Dupa aceasta virsta intra in modregulat in alimentatia lor, dar si a femeilor, insa este diluat cu apa, doar cei invirsta de peste cincizeci de ani il folosesc in cantitati mici sau fara apa. Manincaalimentele cele mai sanatoase, adaptate in functie de virsta lor.

Gindesc ca nu este nimic daunator care sa vina de la Dumnezeu, exceptiefacind doar cazul in care se face abuz si sint folosite in cantitati mai mari deciteste necesar. Din acest motiv se hranesc vara cu fructe, pentru ca ele sint

apatoase, zemoase si racoritoare si in acest fel este neutralizata caldura siuscaciunea verii, in timpul iernii folosesc alimente uscate, iar toamna manincastruguri, intrucit ei au fost daruiti de Dumnezeu pentru a alunga tristetea simelancolia; utilizeaza deasemenea, intr-o mare masura aromele siparfumurile. Dimineata, in momentul in care se trezesc, isi piaptana parul si sespala pe fata si maini cu apa rece. Apoi mesteca cimbru, chimen, patrunjel si isifreaca mainile cu aceste plante. Cei mai in virsta ingenunchiaza cu fataindreptata spre rasarit si rostesc o scurta rugaciune, dintre cele lasate de IsusChristos noua. Dupa asta, o parte se indreapta catre sala de mese pentru a servipe cei in etate, unii merg sa danseze, in timp ce altii se duc sa-si indeplineascadatoria fata de Stat. Mai tirziu, o parte dintre ei se intilnesc la conferinte, apoi intemplu si la exercitiile fizice. Apoi, pentru o vreme, se aseaza jos intr-o pauza deodihna, iar dupa o scurta perioada de timp, urmeaza sa ia din nou masa.

Printre ei nu sint cunoscute, guta mainilor sau picioarelor, guturaiul, sciatica,colicile, meteorismul, respiratia dificila. Pentru ca aceste afectiuni sint cauzatede indigestii si acumularea de gaze in stomac, iar prin cumpatare si exercitiilefizice, ei inlatura orice spasm sau umoare. De aceea este extrem de rusinospentru ei, sa fie vazuti vomitind sau expectorind, deoarece spun de obicei, caacestea sint semnele ce indica, fie lipsa de exercitii fizice datorata rusinoaseitrindavii, fie o stare de euforie bahica datorata sfintei lacomii. Ei sufera maicurind de spasme uscate, dar le combat cu o multime de fructe zemoase,apetisante. Febra este combatuta cu lapte si bai fierbinti, dar si prin exercitiigraduale si viata linistita in mijlocul naturii, oferita de locuintele din exteriorulcetatii. Afectiunile produse de murdarie sau nerespectarea masurilor de igena

nu le sint cunoscute, deoarece obisnuiesc sa faca bai in vin si sa isi ungacorpul cu uleiuri aromate, iar prin transpiratia abundenta din timpul exercitiilorfizice, sint eliminati din organism vaporii otravitori ce viciaza singele si maduva.In rindul lor sint putine cazuri de tuberculoza, pentru ca ei nu transpirala piept, dar nu s-au intilnit niciodata cazuri de astm, care necesita un mediuambiant incarcat de umiditate si persoane supraponderate. Febra puternica estetratata cu mici inghitituri de apa rece cu miros placut, cu paine si brinza, insotindcu muzica si dansuri timpul afectat perioadei de refacere din timpul somnului.Febra de gradul trei este tratata prin luarea de singe, cu purgative din revent,


24/31

sau prin frectii cu macerate din plante similare, ori cu apa in care au fostmacerate radacini de plante, cu purgative si plante cu proprietati vezicante,iritative. Insa sint destul de rare cazurile in care sint folosite medicamentelepurgative. Febra care se repeta la fiecare patru zile este combatuta usor, luindbrusc prin surprindere bolnavul nepregatit si prin intermediul unor plante careproduc efecte contrare umorilor febrei. Toate aceste secrete mi le-au spus

impotriva vointei lor. Depun un efort considerabil sa trateze frigurile de durata,cele de care se tem cel mai mult si nazuiesc sa le infringa cu ajutorulobservatiilor stelelor si a plantelor si prin rugaciunile inchinate lui Dumnezeu.Fierbintelile recurente la fiecare cinci, sase, opt, sau mai multe zile, nu se vorintilni niciodata in lipsa umorilor g

11637051 tommaso cam panel la cetatea soarelui

Documents