Diagnoza comunei Costesti judetul Valcea

Odata cu aderarea Romaniei la UE comform primului din cele zece puncte ale Declaratiei de la Cork,elaborate in anul 1996 in care se mentioneaza ca : „ Dezvoltarea rurala trebuie sa aiba prioritate intre programele UE, sa devina un principiu de baza a politicii acesteia‟, comunitatile rurale din tara noastra trebuie sa evolueze sub aspectul calitativ al vietii,al mentalitatii privind actul de productie si de consum si chiar a constiintei umane. Orice proiect destinat punerii in opera a obiectivelor de dezvoltare rurala trebuie sa cuprinda pe langa alte elemente ( proiect tehnic,economic financiar,administrativ) si analiza situatiei actuale a comunei respective. Pentru a avea o imagine reala asupra unei comunitati rurale, trebuie cunoscut printre multe alte aspecte caracteristicile socio-economice, potentialul agricol, industrial,cultural,de turism, resurse principale etc. Acest lucru se poate realiza printr-o analiza cat mai corecta a tuturor indicatorilor socio- economici, administrativi, geografici etc. Folosind metoda „ SWOT‟ , care are opt criterii comlexe de analiza, impartite la randul lor in alte 38 de subcriterii, se face analiza diagnostic a comunei Costesti – judetul Valcea. 0. Administrativ

0.1 Teritoriul administrativ al comunei Costesti cuprinde patru sate Costeşti, Bistriţa, Pietreni, Văratici , iar reşedinţa este satul Costeşti. Aici se găsesc dispensarul uman Costeşti, postul de poliţie o bancă, poşta.  Are ca vecini, spre nord, est şi sud, comunele: Mălaia, Bărbăteşti, Pietrari, Tomşani, iar la vest, oraşul Horezu. 0.2. Suprafaţa comunei totalizează 10.921 ha - din care intravilanul reprezintă 515 ha, iar popualţia stabilă, in 2007, număra 3.571 locuitori.

0.3. Istoric

Localitatea Costeşti, aşa cum arată mărturiile arheologice este locuită de milenii, de circa 10.000 ani. Din punct de vedere istoric comuna Costesti este datata de la 1494 ,odata cu prima atestare documentara in «  Hrisovul de danie » - 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Alta atestare documentara vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512. Pe teritoriul comunei Costeşti se află o serie de monumente istorice de o importanţă deosebită privind cultura şi civilizaţia românească: Manastirea Bistrita izvor de înţelepciune (1494), Manastirea Arnota (1634), schitul Papusa (sec XVI), biserica din Peşteră (1633), biserica "Sfinţii Îngeri" (secolul XVII), biserica Peri (1689), biserica Ciorobeşti (1750), biserica Gruşeţu (1801), biserica Grămeşti (1664), biserica "44 de izvoare" (1701).De asemeni se mai poate vedea măestria

oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră la mormântul învăţătorului Dumitru Tănăsescu (1755) şi Podul reginei Maria şi cele două cruci săpate în stâncă (1914 – 1920). Dea lungul timpului, comuna Costeşti a avut un rol teritorial important: plai, plasă, organizatoarea unor târguri zonale tradiţionale.

1. Pozitionare geografica, relief

1.1. Comuna Costeşti se află situată în partea de nord-vest a Judeţului Vâlcea, dezvoltată de-a lungul pâraielor Bistriţa şi Costeşti, la poalele Munţilor Căpăţânii. Relieful comunei Costeşti este alcatuit dintr-o zona depresionara,dealuri cu coaste,vai si munte.Partea sudica a localitatii in care se afla zona depresionara este alcatuita din mica depresiune Costesti-Horezu.Spre nord zona este este dominata de formele montane,alcatuite din versantii sudici ai Muntilor Capatana.Spre apus de cursul raului Bistriţa se ridica culmile dealurilor Dragoaia, Neagota si Văratici, iar la rasarit de paraul Costeşti coboara de sub masivul Buila dealurile:Albina, Glavoci si Dealul Costestilor.In muntii din nordul comunei se afla numeroase pesteri săpate in roca calcaroasa.Cea mai importanta este Peştera Sfantului Grigore, numita si Pestera Liliecilor,situata in zona Cheilor Bistriţa.Despre cheile Bistriţa se afirma ca sunt cele mai inguste chei din tara.La iesirea paraului Pietreni din munte se afla cheile Pietrenilor(Carligele).Clima este blanda cu variatiuni, cu ierni destul de moderate, fara viscole puternice.Clima este temperat-continentala,cu veri scurte si ierni lungi.Apele comunei sunt Bistriţa si Pietreni si sunt despartite de relieful montan, deluros si depresionar.Bistrita, după ce parcurghe 50 km se varsa in raul Olt, in zona localitatii Babeni.

1.2. Din punct de vedere geomorfologic, partea locuită a localităţii ocupă în cea mai mare parte arealul depresionar de la poalele Munţilor Căpăţânii (410 – 645 m altitudine), dar teritoriul administrativ se extinde până în creasta principală a masivului montan, la circa 1979 m altitudine (Vf. Zmeuretu). Este parte componentă a Depresiunii Horezu, o depresiune submontană desfăşurată între Dealul Costeştilor la est şi Dealul Milostea la vest şi închisă spre sud de Măgura Slătiorului (768,7 m alt.)

1.3. Comuna Costeşti se întinde pe o suprafaţă relativ mare, din care circa 2/3 este zonă montană şi 1/3 zonă submontană. Ca urmare, 8.499 ha sunt acoperite de pădure – foioase, conifere, 520 ha reprezintă păşune, 556 ha sunt acoperite de fâneţe, 309 ha sunt livezi de pomi fructiferi şi doar 665 ha este teren arabil. În această situaţie, creşterea animalelor a fost şi rămâne una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor comunei.

1.2. Zone naturale protejate

Formele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere.

1.2.1. Principalele categorii de zone protejate Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinat declararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila –

Vânturariţa au apărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000: -Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste chei în calcare din România, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila – Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar la nivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizate fiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor; reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse pe rama sudică calcaroasă; -Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei, este situată în versantul drept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa la o altitudine de 850 m, suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care însoţeşte cheile. Importanţa speologică deosebită a acesteia, dată de colonia de lilieci pe care o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii), este completată de obiectivele decult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa, de-a lungul secolelor de restrişte: două bisericuţe, adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrarea în Biserică” - datată ante 1633 şi „Sf. Îngeri” - 1782) şi o criptă săpată de călugării mănăstirii, în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul, în perioadele invaziilor turceşti, motiv pentru care, peştera mai este cunoscută şi sub numele de Peştera Sfântului Grigore Decapolitul. Iniţial, peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilor de pe valea Bistriţei, ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri a Bistriţei, aflată la ieşirea din chei. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m), nu are formaţiuni stalagmitice şi stalactitice, dar este importantă prin prezenţa coloniei de lilieci, şi a patrimoniu de cult, unic în România, ca mod de prezentare şi valoare. Peştera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională, înscrisă în Legea nr. 5 / 2000;-Muzeul Trovanţilor - Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional, de valoare excepţională), prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. Trovanţii de aici, concreţiuni grezoase uriaşe, cu aspect zoomorf, au dimensiuni metrice (cele mai mari de peteritoriul României), sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană. Mărimea, formele variate şi expresive ale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură în aer liber;

1.3. Factori de risc natural

1.3.1.Ponderea zonelor supuse factorilor de risc natural Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică, a determinat includerea în categoria arii protejate, în conformitate cu Legea nr. 5/2000, a obiectivelor: - Masivului Buila - Vânturariţa, constituit în Parcul Naţional Buila–Vânturariţa (rezervaţie complexă, suprafaţa 4.186 ha), din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti;--Peştera Liliecilor, monument natural (rezervaţie complexă, suprafaţa – 1 ha). Unicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică, a determinat includerea în categoria arii protejate, în conformitate cu Legea nr. 5/2000, a obiectivelor: - Masivului Buila - Vânturariţa, constituit în Parcul Naţional Buila–Vânturariţa (rezervaţie complexă, suprafaţa 4.186 ha), din care o bună parte se află pe teritoriul administrativ al comunei Costeşti;

--Peştera Liliecilor, monument natural (rezervaţie complexă, suprafaţa – 1 ha).

2. Demografie

2.1.1 PopulatieDupa anul 1990, datorita scaderii sporului natural, populatia s- a redus, ajungand in 2007 un numar de 3571 de locuitori.Majoritatea locuitorilor care lucrau in orase erau navetisti deci intoarcerea acasa prin pierderea locurilor de munca nu a influentat numarul de locuitori.

Populaţia după sexe

Populaţie totală 0-14

15-18 19-2324-50 51-60

Peste 60 ani

Total 3571 659 355 196 1542 239 580

Masculin 1735 371 198 109 762 113 280

Feminină 1836 288 157 87 780 126 300

2.2.Densitatea

2.2.1.Densitatea este de 32.7 loc / km².

2.3.1.Evolutia populatiei in perioada 1997 - 2004

  1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

  3563 3546 3532 3545 3532 3555 3538 3496

2.4. Factorii de crestere a populatiei 1996-2004

2.4.1. Rata medie a natalitatii 10/ 1000 loc2.4.2 Rata medie a mortalitatii 15/1000 loc

Anul Natalitate Mortalitate

2004 27 73

2003 27 56

2002 30 50

2001 25 42

2000 41 53

1999 37 54

1998 52 55

1997 39 47

1996 41 53

2.4.3. rata medie a migratiei

Migratia de lunga durata a populatiei comunei Costesti

Nr. crt.

Localitate componenta /sat

Populaţie 1992 Populaţie 2002

stabilă Plecată stabilă plecată

  Costesti 1627 4 1501 51

  Varatici 470 2 448 12

  Bistrita 1323 2 1002 24

  Pietreni 720 1 627 6

Total 4149 9 3681 93

2.4.4.Sporul mediu al populatiei este de -5/1000 loc.

2.5.1.indicile de imbatranire al populatiei este de 0,89

2.6 Inoirea fortei de munca

2.6.1 Indicile de innoire a fortei de munca 0.43

3. Economic

3.1. Potentialul agricol

3.1.1.Structura fondului funciar

Din cele 10921 ha, 515 sunt situate intravilan , 8.499 ha sunt acoperite de pădure – foioase si conifere,din care proprietate privata : populatie 56 ha ;manastirea Bistrita 26 ha ;12 ha primaria Costesti iar restul in proprietatea Directiei silvice Vâlcea ; 520 ha reprezintă păşune din care primaria detine 265ha ; 97 ha manastirea Arnota iar restul propritate privata populatie.- 556 ha sunt acoperite de fâneţe,din care Manastirea Bistrita are 106 ha ,Manastirea Arnota 56 ha iar restul este propritate privata a populatiei.- 309 ha sunt livezi de pomi fructiferi din care 84 ha Manastirea Bistrita,iar restul propritate privata populatie- 665 ha este teren arabil din care 2 ha Manastirea Bistrita iar restul de 663 proprietate privata populatie.-372 ha curti constructii.Exploatatiile agricole sunt individuale neexistand asociatii agricole.

3.1.2.Principalele culturi sunt porumbul si cartofii.Veniturile din agricultura pot fi luate in considerare prin prisma consumului propriu a produselor rezultate din activitatile agricole.

3.1.5. teren agricol / locuitor = 0,25 ha

3.1.6 Efective de animale

3.1.7. Structura efectivelor de animale: Vite – 876 Porci -622 Ovine -1243 Pasari -9800

3.1.8. Densitatea animalelor este de 113 animale / 100 ha (nu au fost luate in calcul suprafetele inpadurite).

3.2.Potentialul forestier

3.2.1. Suprafata forestiera / locuitor este de 2,4 ha

3.2.2.Repartizarea padurilor dupa forma de proprietate: Total suprafata impadurita 8499 ha 12 ha – Primaria Costesti 26 ha - Manastirea Bistrita 56 ha – Populatie 8405 ha - ROMSILVA

3.3. Potentialul turistic

3.3.1. Numarul gospodariilor adecvate pentru turism este de 38

3.3.2. Nu exista chemping sau sat de vacanta

3.3.3. Numarul locurilor de cazare este repartizat astfel:

Pensiuni 3 margarete – 26 locuri Pensiuni 2 margarete – 25 locuri Manastirea Bistrita – 30 locuri Manastirea Arnota -- 30 locuri

Total 111 locuri , la care se pot adauga inca 20 locuri din stabilimentul balnear daca se renoveaza.

3.4. Potential industrial

3.4.1. Gradul de complexitate a activitatii industriale Activitatea economică principală în cadrul comunei este legată de exploatarea resurselor naturale – calcarul şi masa lemnoasă. Comuna Costeşti a cunoscut o crestere economica incepand cu anii 60, poate si datorita Carierei de calcar.Exploatarea calcarului este o veche ocupatie a locuitorilor acestei comune. In 1851 se fabricau peste 200 000 ocale de var in satul Bistriţa.Construirea si punerea in functiune a Uzinei de Soda Govora va insemna si inceputul exploatarii pe scara industriala a calcarului in Costeşti. Bolovanii urmati in urma exploziilor sunt incarcati de excavatoare rusesti de mare putere, sunt carati cu masinile la siloz si de acolo cu carucioarele tip gondola la inceput, iar acum cu banda pana la depozitul din satul Bistriţa, de unde trenurile cara la Govora sort mic  de piatra (40-80 mm, 80-160 mm). In prezent mai lucreaza aici aproximativ 220 de muncitori.

3.4.2. Prelucrarea produselor agricole In comuna Costesti exista o brutarie cu o capacitate de 5000 paini pe zi ,o parte din aceasta cantitate este comercializata si in localitatile invecinate (ex. Horezu).

3.4.3. Numarul agentilor economici In comuna Costesti functioneaza in prezent un numar de 23 societati comerciale , avand ca activitate exploatarea calcarului , a lemnului, comertul, ateliere mestesugaresti,servicii,etc

3.4.4. Numarul de intreprinderi in functiune este de 6,5/1000 locuitori

3.5. Potentialul exploatatiei agricole

3.5.1. Suprafata medie a exploatatiei individuale este de 0,25 ha /locuitor

3.5.2. Exploatatiile agricole sunt individuale neexistand asociatii agricole. Veniturile din agricultura pot fi luate in considerare prin prisma consumului propriu a produselor rezultate din activitatile agricole.

3.6. Strucurile de proprietate

3.6.1. Ponderea suprafetei agricole private in totalul suprafetei agricole este de 87 %

3.7. Gradul de ocupare a populatiei

3.7.1 Populatia activa ocupata este de 554 /1000 locuitori

3.7.2. Populatia activa in agricultura este de 153 locuitori /100 ha teren agricol

3.7.3.Rata somajului este de 3,4% (121 someri)

3.8. Diversificarea activitatilor economice

3.8.1. Ponderea populatiei active neagricole in totalul populatiei active este de 486 locuitori – 24,5%

3.8.2. Structura fortei de munca pe tipuri de activitati economice - industrie 268 - servicii 16 - invatamant 24 - sanatate 10 - comert 32 - administratie 20 - turism 23

4. Locuire

4.1. Suprafata locuibila 41160 mp ( 1372 locuinte x 50 mp )

4.1.1. Suprafata locuibila / locuitor 11,5 mp / locuitor

4.1.2. Suprafata medie a locuintei 50 mp

4.1.3.Numarul de camere pe locuinta 3 camere

4.1.4. Suprafata medie pe camera 10 mp

4.2. Materiale de constructie

4.2.1. Ponderea locuintelor realizate din materiale durabile 85 % ( 1166 locuinte)

4.3. Vechimea cladirilor

4.3.1..Ponderea locuintelor cu o vechime mai mica de 25 – 30 ani 45% (617 locuinte)

4.4. Locuinte noi

4.4.1.Ponderea locuintelor noi cu o vechime mai mica de 5 ani 9 % (123 locuinte)

4.5. Dotarea locuintelor cu instalatii de apa

4.5.1.Ponderea locuintelor cu instalatii de apa in interior 32,5% ( 446 locuinte )

5. Echiparea tehnica a locuintei

5.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat

5.1.1. Apa potabila distribuita consumatorilor 102 mc / loc / an

5.2. Alimentare cu energie electrica

5.2.1.Gradul de electrificare a gospodariilor din teritoriul comunei Costesti 100% (1204 gospodarii cu 1372 locuinte)

5.3. Nu exista retea de gaze naturale

5.4. Racordarea la retele telefonice

5.4.1.Gradul de racordare a gospodariilor la reteaua telefonica . Comuna dispune de telefonie fixa pe cablu optic ,racordata la centrala digitala cu o capacitate de 504 posturi instalate si cu posibilitati de extindere.Sistemul de telecomunicatii ofera si 3 serevicii pentru telefonia mobila GSM, la care sunt conectati un numar de aproximativ 800 da abonati.

5.5. Accesul la caile de transport

5.5.1. Accesul la reteaua rutiera Poziţia localităţii în raport cu DN 67, importantă cale rutieră de acces şi existenţa de resurse naturale locale, a permis şi favorizat dezvoltarea infrastructurii şi a utilităţilor de bază. Infrastructura generală existentă în localitate:- comuna este traversată spre partea sa sudică de artera rutieră DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Costeşti – Horezu – Tg. Jiu – Motru – Drobeta Tr. Severin / E 70), pe circa 1,5 km;- DJ 646 (Băbeni – Tomşani – DN 67 / Costeşti – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Arnota), traversează comuna pe circa 9 km, aproximativ pe direcţia N-S, urmărind cursul râului Bistriţa;

- DJ 646A (Costeşti - centrul localităţii – Pietreni, urmează cursul pârâului Costeşti – Bărbăteşti – Stoeneşti / DN 67);- Dc 148 (Bogdăneşti / DN 67- Rovine / DN 67), de circa 2 km;- Dc 148A (Bogdăneşti / DN 67 – Costeşti / DJ 646), de circa 2 km;calea ferată industrială cu ecartament îngust, cu traseul Bistriţa – Costeşti – Tomşani – Băbeni – Govara, alimentează Uzinele de Sodă Govora cu piatră de calcar.

5.5.2 Numarul de autoturisme : 40 autoturisme / 1000 locuitori.

6. Sociale

6.1.Sanatate

6.1.1.In comuna Costesti functioneaza un dispensar comunal cu 3 medici de familie si un ,medic stomatolog. Fiecarui medic de familie ii revine 1190 de locuitori ( 1190 locuit. / medic)

6.1.2. La dispensarul din comuna isi desfasoara activitatea 4 asistente medicale – 893 locuit. / cadru medical mediu

6.2. Invatamant

6.2.1. Numarul de elevi care revine unui cadru didactic este de 18 ( 18 elevi / cadru didactic)

Pe raza comunei Costesti mai functioneaza trei scoli: La Costesti scoala cu clasele I - VIII “Ferigile” sunt utilizate cele 10 Sali de clasa , dispunand si de un laborator de biologie, cabinet de matematica, laborator de fizica-chimie si unul de informatica. La Pietreni se utilizeaza numai doua sali de clasa ,alte sapte nefiind ocupate din cauza scaderii populatiei in acest sat. La Bistrita sunt ocupate cele patru sali de clasa ale şcolii primare.

6.2.2. media claselor absolvite de locuitorii comunei este 8,4 clase absolvite / locuitor cu varsta peste 18 ani.

6.3. Comunicare

6.3.1.Numarul abonamentelor TV este de 1040.

6.4.Mortalitate infantila

6.4.1 In perioada 1996 – 2007 rata mortalitatii infantile a fost de 3 ‰.

7. Ecologie

7.1. Aer

7.1.1. Nu s-au inregistrat depasiri ale limitelor maxime admise a substantelor poluante.

7.2. Apa

7.2.1.Calitatea apei : nu s-au inregistrat depasiri a LMA in apa potabila

7.2.2 Ponderea apelor reziduale reconditionate

In localitatea Costesti exista o reţea de canalizare: există în centrul civic, cu o lungime de 800 m – deserveşte instituţiile publice, unităţile de cooperaţie; mai dispun de reţea de canalizare proprie Centrul de plasament nr. 11 Bistriţa, Mănăstirea Bistriţa şi blocurile de locuinţe ale sectorului de exploatare a calcarului; gospodăriile individuale au fose septice vidanjabile; - staţiile de epurare existente, una la Centrul de plasament nr. 11 Bistriţa şi una în centrul civic – satul Costeşti, realizează doar un proces de decantare mecanică a apelor menajere, fără a le trata şi biologic;