S.C. ALL INSTAL S.R.L.

Sediul: Bucureşti, sector 2, str Sg Ion Panţâru nr 8Nr.ord.Reg Com/ an: J40 / 8324 / 2004 ;Atribut fiscal: RO CUI: 164 48 311; Cont: RO82 RNCB 0278 0003 9618 0001; Banca: BCR / Suc. Şerban VodăTel: 0722 370 729; fax: 021-4507891; E-mail: sburchiu@gmail.com;

Proiectare şi montaj instalaţiitermice, hidraulice şi electrice

DENUMIRE PROIECT: PROIECTARE REPARATIE INSTALATIE DE CLIMATIZARE

PENTRU SALA ACCELERATORULUI TANDEM SI SALILE DE

TINTE I SI II

OBIECTIV : ACCELERATORUL TANDEM IFIN -HH

AMPLASAMENT: MAGURELE, STR. ATOMISTILOR, NR. 407, JUD ILFOV

BENEFICIAR: INSTITUTUL NATIONAL „HORIA HULUBEI” MAGURELE

PROIECTANT: S. C. ALL INSTAL S.R.L.

NUMAR PROIECT: 11-IFA-MA/08/2011

DATA ELABORARII: OCTOMBRIE 2011

VOLUM: INSTALATII CLIMATIZARE

CAIET DE SARCINI HVAC

1.Confectionarea canalelor de ventilare

Îmbinările longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confecţionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in următoarele moduri:

-prin falţuri pentru tablele din otel negre si zincate cu grosimea pana la 1.2mm inclusiv;-prin sudura cu flacăra fara material de adaos pentru table negre cu grosimi de 1.5mm sau mai mari:-prin nituire, pentru table zincate ale căror grosimi nu permit îmbinarea prin falţ, precum si pentru table din

otel inoxidabil sau pentru table din aluminiu.Falţurile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa după cum urmează:

a) pentru canale cu latura (diametrul) sub 1m:-falturi duble pentru grosimi ale tablelor pina la 0.8mm inclusiv ;-faltllri simple pentru grosimi de lmm si mai mari;-falturi de colt pentru grosimi pana la 0.8mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara;b) pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1m:-falturi combinate constand din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau cu sudura; in cazul sudarii prin

puncte acestea se vor dispune altenat pe doua siruri, pasul dintre cele doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind 10mm, iar distanta dintre siruri de 7mm;

-falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8mm inclusiv la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250mm.

Falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.

Pentru executarea falturilor simple la croirea tablelor ,se vor lasa margini cu latimi de 17mm pe o latura si 8mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28mm si respectiv 15mm.

Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor

foilor de tabla care se asambleaza pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate.

Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila.

1.1 Rigidizarea canalelor de ventilareTronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului

in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.

Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri.La imbinarile transversale prin f1anse, acestea se considera elemente de rigidizare.Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii.etc.) nu se rigidizeaza.1.2 Imbinarea tronsoanelor si a pieselor specialeImbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se

pot realiza prin falturi, eclise mobile, f1anse. mansoane de racord nituite sau prin ailte tehnologii agrementate.

Imbinarile transversale prin falturi sunt admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare astfel ca:

-la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare;

-la tubulatura verticala prin modul de montare imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile.Falturile pentru imbinarile transversale vcr fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla.La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500mm, falturile pentru imbinarile transversale vor fi

intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250mm.Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior, astfel incat suprafata interioara a canalului sa

fie cat mai neteda.Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care se pot condensa, partea inferioara a

imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza : -la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90°;-la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20mm pe fiecare din laturile

verticale adiacente.Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilare executata din tabla neagra sau

zincata, cu sectiune rectangulara avand latura mare pana la 600mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.

Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).

Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte si pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare sau climatizare (introducerea de aer proaspat, recirculare , evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire), in cazul in care particulele din aer au forma granulara.

Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:-la imbinarile expuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tuburi flexibile, etc.);-la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare,

ventilatoare, organe de reglaj, sibare, etc.) precum si la utilajele tehnologice;-la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talaj etc.;-la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70°C;-in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din lac in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea

posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei.Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza in conditii deosebite de rigiditate etanseitate si

demontabilitate a tubulaturii de aer precum si pentru canalele cu diametrul sau latura mare peste 600mm.Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vcr stabili in functie de

dimensiunile canalelor.Montarea flanselor pe canalul de aer se va face asttel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa

canalului.Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montare intre flanse si confectionate din carton

moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4mm.Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate,

precum si de gradul de etanseitate necesar si se va indica in proiect.Garniturile vcr fi taiate si montate astfel incat marginile sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa

executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii.Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbinia la ambele capete prill flanse cu suruburi

pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.

1.3 Montarea canalelor de ventilareCanalele de ventilare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala fara sageti sau devieri.Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2-3mm pe 1m inaItime.Inaltimea de momarea pe pozitie se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul

maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avand forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.

In alcatuirea portiunilor de canal asamblarea tronsoanelor se va face astfel incat falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.

La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a tronsoanelor consecutive.

La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.

Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor prevedea la disantele indicate in tabel.Distanta de sustinere a canalelor de aer montate orizontalDiametrul sau latura canalului rectangular (mm) Distanta maxima de sustinere (m)Sub 400Peste 400

34

2. ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE2.1. Prin exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare trebuie sa fie asigurate cel puţin nivelurile minime

de performanta rezultate din cerintele de, calitate ale "Legii privind calitatea in construcţii" (Legea 10 / 1995) :-rezistenta şi stabilitate;-siguranţa in exploatare;-siguranţa la foc;-igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;-izolarea termica, hidrofuga şi economia de energie;-protecţia împotriva zgomotului.2.2. Asigurarea cerinţelor de calitate enumerate la art.2.1. sunt obligatorii pe întreaga durata de exploatare a

instalaţiilor de ventilare si climatizare.2.3. La exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se va tine seama şi de alte cerinţe de calitate, care

insa nu au un caracter obligatoriu, ci de recomandare (confort vizual, tactil, durabilitate, adaptare in utilizare etc.).3. VERIFICARI, INCERCARI, PROBE

3.1. Verificările, încercările şi probele prealabile punerii in funcţiune se fac in următoarele situaţii:-la recepţia la terminarea lucrarilor şi finala, precum şi dupa reparaţii capitale, in confonnitate cu "Legea

privind calitatea in constructii (Legea Dr. 10/95), Regulamentul de recepţie a lucrarilor de construcţi şi instalaţii aferenteacestora" şi Nonnativul I 5;

-dupa reparaţii şi revizii;-in timpul exploatării curente a instalaţiilor.3.2. Inaintea efectuarii probelor se verifica :-concordanta instalatiilor şi a dimensiunilor acestora corespunzator proiectului de executie;-caracteristicile echipamentelor şi aparatelor şi concordanta acestora cu proiectul şi cartile tehnice ale

echipamentelor;-pozitiile şi amplasamentele echipamentelor si aparatelor;-pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare (comanda si actionare);-protectia anticoroziva si termoizolatia canalelor;-pozitii1e suporturilor inc1usiv confomarea si masurile antiseismice ale aparatelor, echipamentelor, tubu1aturii

etc;-verificarea protectiei contra electrocutarii.3.3. Verificarile caracteristicilor elementelor componente ale instalatiilor se fac pe baza certificatelor de

calitate sau agrementelor puse la dispozitie de furnizori.Verificari si incercari ale elementelor componenteale instalatiilor de ventilare si climatizare

3.4. Asupra elementelor componente ale instalatiilor se efectueaza inainte de punerea in functiune, urmatoarele tipuri de verificari :-mecanice;-e1ectrice;-aeraulice;-hidraulice;-termice.Verificarea ventilatoarelor

3.5. Se verifica urmatoarele :-fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor;

-orizontalitatea sau dupa caz verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului precum si a glisierelor motorului;

-echilibrarea statica a rotorului;-sensul corect de rotafie al rotorului ventilatorului;-modul de rotire a rotorului (fara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale);-intinderea corecta a curelelor de transmisie (toate curelele de

transmisie montate pe aceesi roata trebuie sa fie intinse egal iar sageata pe care o face cureaua sa nu depaseasca valorile prescrise;

-gradul de incalzire a lagarelor si rulmentilor dupa o funcfionare normala a instalatiei;-aliniamentul rotilor de curea sau a cuplurilor elastice;-protectia anticoroziva;-turatia motorului si ventilatorului;-verificarea intensitatii curentului absorbit si a tensiunii motorului de antrenare.Se verifica totodata si accesoriile ventilatoarelor: elementele de reglare a debitului de aer, calitatea

burdufurilor, geometria pieselor de racord la instalatie, din punct de vedere aerodinamic.3.6 Se verifica dispozitivele de protectie ale subansamblurilor in miscare ale ventilatoarelor (aparatori sau grile

de protectie) conform STAS 10627.3.7 Verificarea nivelu1ui de zgomot se face la ventilatorul montat in instalatie conform metodelor indicate in

STAS 10834. Nivelul vibratiilor nu trebuie se depaseasca valorile indicate in STAS 10822.3.8. Verificarile aeraulice constau in determinarea debitului de aer si a presiunii totale.3.9. Determinarea debitelor de aer se face masurand vitezele aerului utilizand metode directe sau indirecte

conform STAS 6563.3.10. Pentru masurarea directa a vitezelor aerului se folosesc ca aparate de masura.: anemometre cu palete sau

cupe, velometre, termoanemometre etc.3.11. Pentru masurarea inidirecta se folosesc tuburi Pitot-Prandtl si manometre pentru determinarea presiunii

dinamice din care rezulta viteza aerului.3.12. Masuratorile se efectueaza pentru o anumita pozitie (stabilita in urma reglarii dispozitivelor de reglare )

cu bateriile de incalzire si racire oprite.Punctele de masura vor fi amplasate cu respectarea conditiilor aerodinamice.Se admit abateri de la debitlul nominal de ±3 %.

3.13. Masurarea presiunii totale (diferenta de presiune intre aspiratie si refulare) se face utilizand manometre de diverse tipuri (presiunea totala fiind suma dintre presiunea statica si presiunea dinamica).

Se admit abateri de la presiunea totala nominala de: ±5 %.Verificarea filtrelor

3.15. Se verifica :-integritatea si calitatea materialului filtrant conform fisei tehnice a produsului;-realizarea etansarilor pe traseul de aer;-posibilitatea de schimbare a celulelor filtrante cu respectarea distantelor de manevra ;-functionarea dispozitivului de autocuratire si a motoarelor de actionare;-existenta aparaturii de masurare a gradului de colmatare a filtrului;-nivelul lichidului din baia de curatire a filtrului de tip umed;-calitatea lichidului de curatire - conform indicatiilor producatorului.

Verificarea dispozitivelor de reglare a aerului3.22. La ramele cu jaIuzele, clapetele de reglare sau aIte dispozitive de reglare se verifica :-etanseitatea montarii;-miscarea usoara si fara joc a clapetelor, paletelor, jaluzelelor si a elementelor de actionare;-posibilitatea blocarii in pozitiile de reglaj si existenta elementelor de indicare a pozitiei, accesibilitatea.3.23. La gurile de refulare, absorbtie, rame cu jaluzele de suprapresiune se verifica starea generala sudurile,

protectia anticoroziva, functionarea organelor in miscare si a dispozitivelor de reglare.3.24. La prizele de aer se verifica rigiditateajaluzelelor sau plasei de sarma in vederea impiedicarii vibratiilor

sub actiunea curentului de aer.Verificarea instalatiei de automatizare

3.25. Inainte de punerea in functiune se verifica intreg ansamblul instalatiilor de automatizare privind:-corectitudinea conexiunilor electrice ale elementelor traductoare, de comanda si executie inclusiv legarea la

sursa electrica sau la elementele de protectie si semnalizare;-corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare si de executie;-sensul corect de miscare a elementelor de executie;-miscarea fara frecari, jocuri sau trepidatii anormale a elementelor mobile, avandu-se in vedere ungerea

acestora.Verificarile ansamblului instalatiilor de ventilare sau climatizare.

3.26. Verificarile se fac asupra instalatiilor de ventilare sau climatizare la care s-au efectuat reparatii capitale sau curente, inlocuiri de aparatura sau echipamente etc.

3.27. Se verifica urmatoarele:-aspectul general al instalatiei asamblate;-protectia anticoroziva;-grosimea termoizolatiei si uniformitatea acesteia;-etanseitatea elementelor prin care se vehiculeaza aerul;-pozitia suporturilor si conformarea antiseismica a acestora;-functionarea elementelor in miscare;-distantele de montare a dispozitivelor de masurare, reglare sau a gurilor de refulare fata de sursele

perturbatoare, conf.art..3.28.-debitele de aer din instalatie, (art.3.9-3.12).-dulapurile de climatizare tip split, canalele de aer si anexele aferente3.28. Punctele de masurare vor fi amplasate fata de piesele pertubatoare astfel incat rezultatele masuratorilor sa

nu fie influentate.3.29. Determinarea debitelor de aer la gurile de refulare se face prin masurarea vitezelor aerului astfel:.-la 2,5 cm distanta in fata gurii de refulare, daca este libera sau are o sectiune libera de min. 80 %, cu etalonare

prealabila a aparaturii de masura in conditii de laborator;-utilizand o piesa speciala ( confuzor) pentru anemostate sau gurile de absorbtie;-prin masuratori efectuate in camera de presiune de deasupra panourilor perforate.3.30. Debitul total de aer al instalatiei rezulta: din insumarea debitelortuturor gurilor de ventilare ale instalatiei (de introducere sau de evacuare). Acesta se verifica prin masuratori

ale vitezelor in conducta magistral a de refulare sau de preferinta in cea de aspiratie.3.31. Verificarile bateriilor de incalzire se fac conform normativului I 13/1 "Normativ pentru exploatarea

instalatiilor de incalzire centrala"Probe

3.32. La instalatiile la care s-au facut reparatii sau la care s-a inlocuit aparatura sau parti de instalatie se executa o serie de probe conform I 5 "Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare".Verificarea eficacitatii globale a instalatiilor

3.33. Inainte de darea in exploatare a instalatiei de ventilare sau climatizare se verifica eficienta globala a acesteia.

3.34. In vederea determinarii eficacitatii se masoara marimi privind :-continutul de substante straine din compozitia normala a aerului si incadrarea in normele indicate in

ord.1957/l995 al Ministerul Sanatatii si Legea 137/1995;-conditiile de microclimat interior (temperatura, umiditate, viteza aerului) la nivelul zonei de sedere sau de

lucru;-nivelul de zgomot produs de instalatie.

3.35. Masuratorile se efectueaza in mai multe puncte ale incaperilor ventilate in vederea stabilirii valorilor parametrilor aerului in diverse zone.

3.36. Marimile masurate trebuie sa se incadreze in valorile prevazute inproiect si in valorile maxime admise de "Nonnele de medicina muncii"

(Ord.1957/1995-Ministerul Sanatatii) sau altor norme specifice aprobate de Ministerul Sanatatii.3.37 Determinarile se fac in conditiile desfasurarii normale a activitatii in incaperea ventilata sau a procesului

de productie normal, utilizand metodologii specifice.3.38. Inainte de efectuarea masuratorilor se verifica daca gradul de ocupare a incaperilor, conditiile de viciere a

aerului, desfasurare a proceselor tehnologice etc. sunt corespunzatoare prevederilor proiectului.3.39. Eficienta instalatiei se apreciaza prin compararea rezultatelor msurate cu marimile standard admise si cu

cele stabilite prin proiect.3.40. In vederea aprecierii eficacitatii globale a instalatiilor de ventilare sau climatizare care au mai multe

regimuri de functionare, masuratorile se efectueaza in regimurile sau anotimpurile de funcfionare caracteristice. Cartea tehnica a constructiei3.41. Documentele tehnice privind exploatarea, intretinerea, repararea comportarea in timpul exploatarii

instalatiilor de ventilare sau climatizare si constructiilor aferente, vor fi cuprinse in Cartea tehnica a constructiei.3.42. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste si se pastreaza de investitor pe toata durata existentei

constructiei, iar documentatia privind exploatarea, intretinerea si repararea :-prescriptiile proiectantului privind exploatarea si intretinerea instalatiilor ;-lista prescriptiilor de baza aferente exploatarii;-modificarile admise ale proiectului initial;-procesele verbale de constatare si remediere a deficientelor aparute dupa receptia lucrarilor;-procesele verbale de predare-primire in cazul schimbarii proprietarului;-referatele si concluziile incercarilor speciale;-registrul de exploatare;-jurnalul evenimentelor.4. VERIFICAREA S1 REGLAREA LA REPUNEREAIN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR4.1. Repunerea in functiune se efectueaza dupa efectuarea verificarilor si probelor instalatiilor.4.2. Se recomanda ca repunerea in functiune a instalatiei sa se faca pe cat posibil inainte de montarea aparaturii

si utilajelor de productie care sunt sensibile la praf.4.3. In vederea evitarii inghetarii instalatiei de incalzire sau umidificare in perioada rece punerea in functiune

se face cu instalatia golita.4.4. inainte de pornirea intalatiei se iau o serie de masuri:-protejarea elementelor de masura din tubulatura, contra prafului;-demontarea celulelor filtrante in vederea evitarii colmatarii acestora la pornirea instalatPornirea instalatiei4.5. Pornirea instalatiei se face in 3 faze:-pornirea in sarcina redusa;-pornirea in sarcina normala;-functionarea de proba.4.6. La ventilatoarele cu viteza variabila pornirea se face in sarcina redusa la viteza cea mai mica, cu

inchiderea partiala a dispozitivului de reglare a aerului.4.7. In timpul pornirii la sarcina redusa se fac o serie de verificari privind:-nivelul vibratiilor sau zgomotelor ansamblului;-incalzirea motorului, lagarelor, palierelor;-intinderea corecta a curelelor de transmisie (vezi art.3.6).4.8. Ori de cate ori este posibil se masoara intensitatea curentului la pornirea motorului in vederea reglarii

releelor de protectie.4.9. Pornirea in sarcina normala se efectueaza dupa efectuarea observatiilor in timpul pornirii in sarcina redusa

si remedierea eventualelor deficiente.4.10. In timpul pomirii in sarcina normala se fac acelesi observatii ca la pornirea de proba, acestea extinzandu-

se asupra intregii instalatii, verificandu-se totodata etanseitatea instalatiei (aeraulica si hidraulica).4.11. Dupa constatarea eliminarii prafului din tubulatura se monteaza elementele de instalatii care au fost

demontate inainte de punerea in functiune.4.12. Functionarea in sarcina normala dureaza atat timp cat este necesar ca intreaga instalatie sa fie examinata.4.13. Rezultatele examinarii vor fi trecute intr-un proces verbal de constatare. 4.14. Functionarea de proba se face cu toate elementele instalatei asamblate in pozitii definitive, executandu-se

verificarile indicate in cap.3.4.15. In timpul functionarii de proba se efectueaza reglarile instalatiei de ventilare sau climatizare,

corespunzator regimului nominal de functionare.Reglarea instalatiilor dupa interventii si revizii4.16. Reglarea instalatiei se face in scopul asigurarii parametrilor aerului in incaperile ventilate sau climatizate

in limitele prescrise prin proiect.4.17. Se efectueaza atat reglari ale instalatiilor propriu-zise cat si ale instalatiilor auxiliare, avand in vedere in

final intreg ansamblul instalatiilor.4.18. Reglarea instalatiilor de incalzire din componenta instalatiei de ventilare sau de climatizare se face

conform instructiunilor din normativul I13/l – "Normativ privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala".

4.19. Instalatiile frigorifice, electrice sau de automatizare aferente instalatiilor de ventilare sau climatizare se regleaza conform prescriptiilor specifice.

Reglarea la punerea in functiune dupa reparatii curente4.20. Reglarea instalatiilor la punerea in functiune dupa reparatii curente se face in scopul obtinerii

parametrilor proiectati.4.21. Reglarea va fi facuta dupa ce au fost efectuate verificarile, incercarile si probele specificate in cap. 3.4.22. Se regleaza urmatoarele :

debitele de aer pentru:-gurile de aspiratie si refulare;-ramurile sau ramificatiile tubulaturii;-intreaga instalatie.

.alimentarea echipamentului de ventilare sau climatizare cu apa calda, apa rece, abur, energie electrica la parametrii din proiect.

4.23. Reglarea instalatiilor se face in conditiile nominale de exploataresi functionare a incaperilor ventilate sau climatizate, avand in vedere urmatoarele:

-se pastreaza temperatura interioara cat mai constanta (cea prevazuta in proiect);-se creeaza conditiile de functionare in suprapresiune sau depresiune prin reglarea corespunzatoare a

debitului de aer introdus si evacuat prin prevederea unor grile de transfer;-se evita influentele perturbatoare ale vantului sau tirajului natural al cladirii prin inchiderea geamurilor,

usilor exterioare etcReglarea aeraulica

4.24. Reglarea aeraulica este procesul de ajustare cantitativa a curgeriiaerului in elementele componente ale instalatiei de ventilare in vederea asigurarii debitelor prescrise prin proiect.

4.25. Inainte de reglare toate organele de regIare vor fi fixate in pozitiadeschis atat la dispozitivele de absorbtie si refulare, cat si pe ramurile retelei de canale. Instalatia de automatizare va fi deconectata.

4.26. Rezultatele masuratorilor finale facute in vederea reglarilor vorfi inregistrate in fise speciale in care se consemneaza vitezele si debitele de aer masurate, procentele masurarii (Pd) si incadrarea acestora in tolerantele admise, tensiunea de alimentare, intensitatea curentului si turatia ventilatorului, pierderea de sarcina in filtrul necolmatat.Metode de reglare

4.27. Reglarea debitelor de aer se face in general prin utilizarea a doua metode:a) reglarea instalatiei incepand succesiv cu ventilatorul, ramurile principale, ramurile secundare si gurile de

refulare.Metoda necesita incercari si masuratori succesive numeroase, mai ales pentru instalatiile complexe si datorita

elementelor perturbatoare ale instalatiei (coturi, ramificatii etc) se pot induce anumite erori de masura.b) reglarea instalatiei utilizand metoda proportionala, masurandu-se debitele de aer pe gurile de refulare sau

ramificafii si raportarea acestora la debitele de aer stabilite prin proiect.Reglarea ramurilor se face astfel incat raporturile debitelor masurate fata de debitele stabilite prin proiect sa fie

aceleasi pe toate ramurile.Indiferent de metoda de reglare se va face o reglare a ventilatoarelor avand in vedere parametrii nominali ai

acestora.4.28. Procentul de debit se defineste ca raportul intre debitul de aer masurat si debitul de aer stabilit prin

proiect.Pd=(Dmasurat*100)/Dproiect [%]

4.29. Stabilirea finala a debitelor la valoarea de 100 % (valoareaproiectata ) se face prin reglaj central la ventilator.

4.30. Reglarea proportionala cuprinde urmatoarele etape:a) reglarea gurilor de ventilare si a ramificatiilor din sistem pentru obtinerea aceluiasi procent de debit

(Pd) din debitul de aer proiectat.b) reglarea dispozitivului central de la ventilator in vederea obtinerii debitului de aer proiectat.c) verificarea rezultatelor obtinute.

4.31. In timpul reglarii se respecta urmatoarele reguli: operatia de reglare se incepe de la gura cea mai indepartata de ventilator; pozitia organului de reglare ramane fixa dupa reglare; se va efectua reglajul intre ramificapa reglata si ventilator si nu se va efectua. reglaj intre

ramificatia reglata si capatul cel mai departat de ventilator; nici o ramificatie nu va fi reglata pana nu s-au reglat toate ramificatiile dinaintea ei (spre capatul cel

mai departat de ventilator).4.32. Ordinea operatiilor de reglare este urmatoarea:-reglarea se efectueaza succesiv pentru fiecare ansamblu constituit dintr-o ramificatie principala, grupul de

ramificatii secundare aferente si grupurile de guri de ventilare de pe aceste ramificatii;-reglarea se incepe cu ramificatia principala care are procentul de debit de aer Pd cel mai mare si se continua in

ordinea descrescatoare a valorilor procentului;-gurile de ventilare de pe o ramificatie vor fi reglate incepand cu gura avand procentul de debit Pd cel mai mic

si care este plasata pe ramificatia cu procentul cel mai mare.Tolerante admisibile4.33. La reglarea propoqionala sunt admise urmatoarele tolerante fata de procentul din debitul de aer proiectat.

-la echilibrarea gurilor de ventilare 0 - 10 %-la echilibrarea ramificatiilor 0 - 5 %-la reglarea debitului total de aer 0 - 5 % (din debitul total alventilatorului).Reglarea elementelor componente ale instalatiilorReglarea camerelor de amestec4.34. Reglarea camerelor de amestec trebuie facuta inaintea reglarii retelei de ventilare.4.35. Reglajul se face cu sistemele de reglaj ale retelei in pozitie complet deschisa si cu ventilatoarele (de

introducere si evacuare) functionand la debitele si turatiile maxime.4.36. In vederea efectuarii masuratorilor este necesar ca bateriile de incalzire si de racire sa fie in functiune.4.37. Se fixeaza procentul de aer proaspat si de aer recirculat prin pozitia corespunzatoare a dispozitivelor de

reglaj.4.38. Se verifica realizarea raportului dintre debitele de aer (proaspat sau recirculat) la comanda unui termostat

montat pe canalul de aer proaspat sau in exterior. Se excepteaza instalatiile care functioneaza numai cu aer exterior.4.39. Procentele de debit sunt date de relatiile :Lp = 100(tam-tr)/(tr-tv)Lr = 100(tam-tp)/(tp-tv)In care:Lp – procentul de aer proaspat;Lr -procentul de aer recirculattam -temperatura amestecului aer proaspat si recirculat [ºC]tr -temperatura aerului recirculattp -temperatura aerului proaspat4.40. Se recomanda ca masurarile de temperatura sa se faca dupa filtrele de aer, de preferinta in mai multe

puncte (se masoara temperatura amstecului de aer).Reglarea gurilor de ventilare4.41. Este recomandabil ca reglarea sa se faca cu doua categorii de dispozitive de reglaj dispuse in serie:

dispozitive plasate pe canalele de aer si dispozitive plasate la gurile de ventilare.4.42. Reglarea unui grup de guri de aer se face independent pe ramuri, incepandu-se cu gura de aer cea mai

defavorizata: (care are valoarea cea mai mare a procentului de debit Pd).4.43. Daca aceasta: gura nu este la capatul cel mai departat de ventilator se inchide dispozitivul de reglare a

gurii pana ce aceasta devine cea mai defavorizata.4.44. Daca gura cea mai defavorizata: este plasata la capatul cel mai departat de ventilator procedeul de reglare

decurge astfel :-se masoara debitul de aer al gurii de capat si se raporteaza la debitul proiectat stabilindu-se astfel procentul de

debit Pd, de referinta;-daca procentele Pd comparate se incadreaza in tolerantele admise se fixeaza dispozitivul de reglare in pozitia

definitiva;-in caz contrar se executa reglari treptate si masuratori succesive ale debitului aer pana cand valoarea

procentului Pd al gurii care se regleaza comparat procentul Pd aI gurii de referinta se incadreaza in tolerantele admise;-dupa reglarea acestei guri se trece la reglarea gurii urmatoare.Dupa reglarea gurilor de introducere a aerului se va masura viteza aerului in zona de lucru, verificandu-se ca

aceasta sa se incadreze in limitele admise.Reglarea ramurilor tubulaturii de ventilare4.45. Reglarea se incepe, cu stabilirea procentului de referinta Pd pentru cate o gura tipica de pe doua

ramificafii alaturate, gurile vor trebui sa fie de acelasi tip sau cu caracteristici asemanatoare.4.46. Daca gurile de aer comparate sunt diferite, determinarea debitelor de aer se face prin metode specifice

facandu-se masuratori succesive la diverse debite in vederea stabilirii unui coeficient de corectie.Debitul de aer poate fi masurat si in canale.4.47. Reglarea pe ramuri se face pana cand debitele de aer masurate pe ramificafii si comparate intre ele se

inscriu in tolerantele admise ale procentului Pd.4.48. In timpul echilibrarii ramificafiilor secundare, clapeta de pe ramificafia secundara ramane complet

deschisa.4.49. Dupa echilibrarea primei ramificafii secundare se trece la echilibrarea si reglarea urmatoarelor ramificafii

si in continuare la echilibrarea ramurilor dupa aceesi metoda.Reglarea debitului total de aer4.50. Reglarea debitului total de aer se face dupa reglarea debitelor de aer de pe toate gurile de aer,

ramificafiile si ramurile instalatiei de ventilare sau climatizare.4.51. Valoarea totala a debitului de aer de pe ramura principala se determina prin masuratori sau prin

insumarea debitelor de aer de pe ramificatiile secundare.4.52. Dupa compararea debitului de aer total masurat cu debitul rezultat din proiect, diferenta dintre ele se

reduce prin reglarea dispozitivului central pana la incadrarea in tolerantele admise.4.53. Reglarea debitului de aer total se face cu filtrele de praf necolmatate si respectand conditiile din art. 4.25.

Verificarea finala a echilibrarii4.54. Verificarea finala consta in masurarea debitelor la toate gurile de aer ale instalatiei de ventilare

folosindu-se acelsi tip de aparat de masura, etalonat.4.55. Masuratorile debitelor de aer la guri vor fi facute astfel incat compararea sa fie facuta pe aceasi baza

masuratorile efectuate asupra gurilor de ventilare de tipuri diferite vor fi afectate cu factori de corectie corespunzatori.4.56. In cazul constatarii unor abateri ale procentelor de debite Pd fatade valorile admise reglarea instalatiei se va reface pana la incadrarea in abaterile

admise4.57. Verificarea se considera satisfacatoare daca procentele de debite de aer masurate, raportate la debitele

stabilite prin proiect se incadreaza in tolerantele admise.4.58. Dupa ultima verificare satisfacatoare, dispozitivele de reglare si de dirijare a jeturilor de aer se fixeaza in

pozipe definitiva, insemnandu-se pozitiacorespunzatoare.

PREVENIREA S1 STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXPLOATARII INSTALATIILOR DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE

1. Respectarea reglementarilor de prevemre si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor este obligatorie in toate etapele de exploatare a instalafiilor de ventilare sau climatizare inclusiv in timpul operatiilor de revizii, reparatii, inlocuiri si dezafectari.

2. La exploatarea instalatiilor se vor respecta prevederile din Ordonanta Guvernului nr.60/l997 aprobate prin Legea 212/1997 "Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor" normativul C 300 ("Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora") si "Normativul privind siguranta la foc a constructiilor" P 118-99.Masurile de prevenire si stingere a incendiilor vor fi prevazute si ininstructiunile de exploatare.

3. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin atat beneficiarilor instalatiilor in funcpune cat si unitatilor si personalului care exploateaza aceste instalatii.

4. In timpul reviziilor, reparatiilor, inlocuirilor, dezafectarilor instalatiilor, se vor respecta raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor ce revin unitatilor si persoanelor care efectueaza aceste operatii.

5. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care exploateaza instalatiile cat si local la unitatile specifice.

6. Personalul care exploateaza instalatile va fi instruit atat inaintea darii in exploatare a instalatiilor cat si periodic in timpul exploatarii lor, verificandu-se insusirea cunostintelor,

7. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipirecu flacara: arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc,) se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.

8. Centralele de ventilare si cladirile prevazute cu instalatii deventilare vor fi dotate cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor intretinute in stare de functionare, amplasate in locuri accesibile, conform reglementanlor tehnice.

9. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare confonn prevederilor ST AS 297/1 si 297/2.

10. in vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.

11. Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru cu foc deschis.

Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele

combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile.12. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minimum 10m de surse de

caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipiente de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu san explozie.

13. Spatiile in care se executa lucrati de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului.

Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minimum 25 m de zona de vopsire.Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie.In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot

produce scantei.Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul

necesar.14. In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii

substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc.Se interzice fumatul san lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante

inflamabile.15. Corespunzator scenariului de siguranta la foc elaborat in faza deproiectare se fac verificari functionale specifice pentru instalatiile de ventilare saude avarie, verificandu-se periodic si functionarea detectoarelor de fum.16. Periodic vor fi facute masuratori de debite si viteze ale aerului, in vederea compararii acestora cu

prevederile din proiect.17. lnstalatiile de semnalizare a opririi accidentale a ventilatoarelor de evacuare si functionare a interblocarii

comenzilor actionarii echipamentului de ventilare vor fi verificate periodic in conditii de functionare.

18. In vederea inlaturarii posibilitatilor de formare a amestecurilor explozive va fi mentinuta o exhaustare continua la debitele de aer indicate in proiect. Tot in acelasi scop canalele vor fi curatite de praf sau alte depuneri.

19. La instalatiile de ventilare prin care se vehiculeaza substante sau amestecuri de substante combustibile (inflamabile, volatile, explozive) care prezinta pericol de incendiu ori explozie se asigura urmatoarele masuri:

-mentinerea in permanenta: stare de funcponare a instalatiilor pentru inlaturarea posibilitatilor de formare a amestecurilor explozive;

-diametrele tubulaturilor de aspirape trebuie sa permita curatarea acestora fara dificultate;-prin verificari si intretineri corespunzatoare se va inlatura posibilitatea unor eventuale scapari de vapori si

particule;-inlaturarea depunerilor de praf, scame si alte materiale combustibile din canale, ventilatoare,filtre, cicloane

etc.-verificarea si intretinerea in bune conditii a clapetelor antifoc de obturare a canalelor, manuala sau automata:;-verificarea si intretinerea in bune conditii a instalatiilor de detectare-semnalizare din tubulaturile de ventilare.20. In incaperile in care sunt prevazute instalatii de ventilare numai pentru degajari accidentale de gaze, vapori

combustibili ori inflamabili, instalatia de ventilare se pune si mentine in functiune din momentul producerii degajarilor respective si pana in momentul in care au fost inlaturate cauzele care produc acestea (asigurandu-se evacuarea completa a gazelor san vaporilor din aceste incaperi).

Daca degajarile au loc numai in cursul unor anumite operatii sau faze ale procesului de productie, instalatia de ventilare se pune in functiune cu 10 min. inainte de inceperea operatiei sau procesului respectiv si va fi oprita dupa degajarea completa a incaperii (dupa 10 min. de la terminarea operatiei sau a procesului respectiv).PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

1. In toate etapele cuprinse in operatiile de exploatare ale insta1atiilor de ventilare si climatizare (inclusiv revizii, reparatii, inlocuiri, dezafectari) vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii.

2. Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.

3. Conducatorii de intreprinderi sau de sectoare care exploateaza instalatiile au obligatia sa asigure:-luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;-realizarea instructajului de protectie a muncii pentru intregul personal de exploatare, la cel mutt 30 de zile si

consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;-controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice;-verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.4. Realizarea instructajelor specifice de protecti a muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele

in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.5. Manevrele corespunzatoare exploatarii vor fi efectuate numai de catre personalul de exploatare.6. lnstalatiile vor fi echipate cu dispozitive de protectie necesare.7. Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul

altor persoane decat celor autorizate.8. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fiinstruite corespunzator noilor conditii de lucru.9. Instructajul de protectia muncii se va face si in cazul efectuarii probelor instalatiilor in comun de catre toti

factorii interesati (beneficiar, proiectant si executant) avand un responsabil unic.10. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii producerii

unor accidente.11. Masurile de protectia muncii indicate in prezentul normativ nu sunt limitative, acestea urmand a fi

completate de beneficiar cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.Masurile vor fi mentionate in instructiunile de exploatare sau prevazute expres de beneficiarul instalatiei.

REGLEMENTARI DE REFERINTA1. Prescriptii privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor si constructiilor.

Indicator Titlu15-11 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare.17-98 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V

-c.a. si 1500 V c.c.I 9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.I 13-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.113/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala.114-76 Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate.I 20-94 Normativ privind proiectarea si executarea protectiei contra trasnetului la constructii.I 38-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea sistemelor de recuperare a caldurii cu fluid

intermediar in hale industriale.I 43-86 Instructiuni tehnice privind autorizarea intreprinderilor care executa, verifica si predau la

beneficiari instalatii electrice de automatizare, incalzire si ventilare in medii cu pericol de explozie.

I 45-93 Instructiuni privind metodologia de testare aeraulica si termica a camerelor curate.C 139-87 Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice.P 118-98 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

Ord. M.I. Norme generate de prevenire si stingere a incendiilor.775/22.07.98

C253/0-94 Instructiuni tehnice de proiectare si executare privind organizarea camerelor curate utilizate in domeniul sanatatii.

C253/1-94 Instructiuni tehnice de proiectare si executare a elementelor de constructii si instalatii pentru camere curate utilizate in domeniul sanatatii.

NP 008-97 Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii in functie de activitatile desfasurate in regim iarna-vara.

2. Prescriptii privind proiectarea si executarea constructiilorIndicator TitlulP 7.88 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la

umezire.P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,

agroozotehnice si industriale.C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la

lucrarile de constructii.C 142-85 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de

instalatii.C 300-94 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si

instalatii aferente acestora.P 121-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea masurilor de protectie acustica si

antivibratila la cladiri industriale.P122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de lzolare fonica la cladiri civile,

social-culturale si tehnico-administrative.3. STANDARDESTAS 7466-84 Ventilatoare radiale si axiale de uz general. Metode de incercare.STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate.STAS 10822-84 Ventilatoare de uz general. Nivel admisibil de vibratii.STAS 10834-77 Ventilatoare radiale. Metode de incercari acustice.STAS 9660-87 Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuniSTAS 10750-88 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare.SR 11573-98 Instalatii de ventilare. Ventilarea natural a organizata a cladirilor.

Prescriptii de calcul si de proiectare.STAS 12781-89 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de

racire cu apa.STAS 12795-89 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea

pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire.STAS 13046/1-91 Instalatii de ventilare si conditionare. Rame cu jaluzele..

Determinarea pierderilor de sarcina si a ratei de scapari.STAS 13046/2-92 Instalatii de ventilare si conditionare. Rame cu jaluzele.Determinarea caracteristicii de reglare.STAS 13046/3-92 Instalatii de ventilare si conditionare. Rame cu jaluzele.Determinarea valorii momentului fortei necesare actionarii.STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica.STAS 6562-84 Tuburi Pitot - PrandtlST AS 6563-83 Masurarea presiunii, vitezei si debitului cu tuburi Pitot-Prandtl. Metode de masurare.ST AS 7347/1-83 Determinarea debitului fluidelor in sistemul de curgere sub presiune. Metoda micsorarii locale a sectiunii de curgere. Masurarea cu diafragme si ajutaje. STAS 9954/1-74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.STAS 12574-87 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.

INTOCMIT,

ING. E. BURCHIU

ALL INSTAL