10_programa sc._protectia mediului_cls a ix-a liceu, filiera tehnologica

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

CURRICULUM CLASA a IX a

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂPROTECŢIA MEDIULUI

2009

Autori: ing. Micălăcian Lucica, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

drd. ing. Zaharie Maria, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Consultanţi: Scrioşteanu Catinca, expert CNDÎPT Călinescu Claudia, expert CNDÎPT Laslu Elena, preşedinte Comitetul Sectorial de Formare Profesională pentru Protecţia Mediului Arsene Denise, membru Comitetul Sectorial de Formare Profesională pentru Protecţia Mediului

1

PLAN DE INVĂŢĂMÂNTclasa a IX –a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul pregătirii de bază: PROTECŢIA MEDIULUI

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală

Modul I. Ecologie generală

Total ore/an: 108din care: Laborator tehnologic -

Instruire practică 36

Modul II. Metode practice de investigare a ecosistemelor

Total ore/an: 72din care: Laborator tehnologic -

Instruire practică 36

Modul III. Fenomene de risc în hidrologie

Total ore/an: 72din care: Laborator tehnologic 18

Instruire practică -

Modul IV. Fenomene de risc în meteorologie

Total ore/an: 72din care: Laborator tehnologic 18

Instruire practică -

Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore

Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală

Modul V. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _Total ore/an: 90

Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an

TOTAL GENERAL 414 ore/an

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Rezolvarea de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul de pregătire profesională.

2

MODULUL I: ECOLOGIE GENERALĂ

1. Notă introductivă

Modulul Ecologie generală face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea competenţelor pentru calificările de nivel 3 aparţinând domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se studiază în clasa a IX a pe parcursul a 108 ore, din care 36 ore de instruire practică.

Având în vedere că pentru domeniul Protecţia mediului nu au existat standarde de pregătire profesională pentru nivelul 1 şi 2, a fost necesară utilizarea unităţilor de competenţe de nivel 3 din standardele de pregătire profesională şi din standardele ocupaţionale, adaptate la nivelul 2 de calificare.

2. Rezultate ale învăţării la care se referă modulul

1. Identifică însuşirile sistemelor biologice în scopul caracterizării lor 2. Interpretează relaţia biotop – biocenoză pentru caracterizarea ecosistemelor 3. Caracterizează ecosistemele în funcţie de elementele componente4. Interpretează influenţa omului în degradarea ecosferei5. Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

3

3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: ECOLOGIE GENERALĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Identifică însuşirile sistemelor biologice în scopul caracterizării lor

Noţiunea de sistem biologic Identificarea sistemelor şi clasificarea acestora. Definirea noţiunii de sistem biologic

Însuşirile generale ale sistemelor biologice:integralitatea, echilibrul dinamic, autoreglarea, caracterul istoric (evoluţia sistemelor biologice),caracterul informaţional, ierarhia sistemelor biologice şi ecologice

Recunoaşterea însuşirilor generale ale sistemelor biologice

Descrierea însuşirilor generale ale sistemelor biologicePrezentarea însuşirilor generale ale sistemelor biologicePrezentarea însuşirilor generale ale sistemelor ecologice

Rezultatul învăţării 2: Identifică structura şi funcţiile ecosistemului

Organizarea ecosistemelor Identificarea elementelor ecosistemelor Descrierea organizării ecosistemelorBiotopul: structură şi caracteristici Recunoaşterea caracteristicilor biotopului Descrierea structurii biotopului

Prezentarea caracteristicilor biotopuluiBiocenoza: structură şi caracteristici Analiza structurii trofice a biocenozei

Analizarea structurii pe specii a biocenozei Prezentarea structurii şi caracteristicilor biocenozei

Nişa ecologică Recunoaşterea diferitelor tipuri de nişe ecologice Descrierea nişei ecologice

Populaţiile Identificarea diferitelor populaţii Descrierea populaţiilor

Funcţiile ecosistemului Definirea funcţiilor ecosistemelor Prezentarea funcţiilor ecosistemuluiStructura spaţială şi dinamica ecosistemului Analiza structurii spaţiale a ecosistemului Descrierea structurii spaţiale a ecosistemului

Descrierea dinamicii ecosistemuluiSuccesiunea ecologică Analiza succesiunii ecologice Prezentarea succesiunii ecologiceRezultatul învăţării 3: Caracterizează ecosistemele în funcţie de elementele componente

Tipuri de ecosisteme terestre: silvice, de pajişte, deşertice

Identificarea tipurilor de ecosisteme terestre Descrierea tipurilor de ecosisteme terestre

Tipuri de ecosisteme acvatice: lotice, lacustre, palustre, marine, oceanice

Identificarea tipurilor de ecosisteme acvatice Descrierea tipurilor de ecosisteme acvatice

4

Tipuri de ecosisteme antropiceTipuri de agroecosisteme

Identificarea tipurilor de ecosisteme antropiceIdentificarea agroecosistemelor

Descrierea ecosistemelor antropiceDescrierea agroecosistemelor

Rezultatul învăţării 4: Interpretează influenţa omului în degradarea ecosferei

Ecosfera: organizare, circuite bio–geo-chimice globale, degradare (cauze şi consecinţe ecologice)

Identificarea fenomenelor de degradare a ecosferei Descrierea organizării ecosfereiDescrierea circuitelor bio-geo-chimice globale Prezentarea cauzelor degradării ecosfereiPrezentarea consecinţelor ecologice ale degradării ecosferei

Rezultatul învăţării 5: Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

Norme specifice în vigoareAccidente de muncă specifice domeniului de protecţia mediului Reguli de prim ajutor în cazul accidentelor de muncă

Aplicarea regulilor de igienă şi protecţia muncii specifice activităţilor de protecţia mediului Aplicarea regulilor de prim ajutor în caz de accidente

Descrierea regulilor de protecţia şi igiena muncii specifice lucrului în terenPrezentarea tipurilor de accidente de muncăPrezentarea măsurilor de prim ajutor în cazul accidentelor de muncă

5

4. Conţinutul formării

Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor care sprijină elevul în dobândirea rezultatelor aşteptate.

Nr.crt.

Conţinutul formării Total ore,din care:

Instruire practică

1. Organizarea sistemică a materiei vii1.1. Noţiunea de sistem biologic1.2. Însuşirile generale ale sistemelor biologice 1.2.1.Integralitatea 1.2.2.Echilibrul dinamic 1.2.3.Autoreglarea 1.2.4.Caracterul istoric (evoluţia sistemelor biologice 1.2.5. Caracterul informaţional 1.2.6. Ierarhia sistemelor biologice şi ecologice 1.2.7. Heterogenitatea 1.2.8. Programul

2

2333

22

22

2. Ecosistemul 2.1. Organizarea ecosistemelor 2.2. Biotopul. Structura şi caracteristicile factorilor abiotici 2.3. Biocenoza 2.4. Nişa ecologică 2.5. Structura trofică a biocenozei 2.6. Populaţia – element ecologic structural şi funcţional al biocenozei 2.7. Structura pe specii a biocenozei – indici structurali ai biocenozei 2.8. Funcţiile ecosistemului 2.9. Structura spaţială a ecosistemului 2.10. Degradarea ecosferei, cauze şi consecinţe ecologice

36

6666

6

646

3

3322

3

24

3. Tipuri de ecosisteme naturale şi artificiale 3.1. Ecosisteme terestre (silvice, de pajişte, deşertice)3.2. Ecosisteme acvatice (lotice, lacustre, palustre, marine, oceanice)3.3. Ecosisteme antropice3.4. Agroecosisteme

5

5

55

2

2

22

4. Ecosfera 4.1. Organizarea ecosferei 4.2. Circuite bio–geo-chimice globale 4.3. Degradarea ecosferei, cauze şi consecinţe ecologice

333

111

5. Reguli de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului 5.1. Norme specifice în vigoare 5.2. Accidente de muncă specifice domeniului de protecţia mediului 5.3. Reguli de prim ajutor în cazul accidentelor de muncă

11

1

11

1

TOTAL ORE 108 36

6

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Atlase, determinatoare, diapozitive, filme, fotografii.

6. Sugestii metodologice:

Modulului ECOLOGIE GENERALĂ îi sunt alocate, conform planului de învăţământ, un număr total de 108 ore, din care 36 ore instruire practică. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare rezultate ale învăţării – criterii de evaluare.

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte, prezentat la punctul 4. Conţinutul formării este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.

Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi instruire practică, desfăşurate sub îndrumarea profesoruluide specialitate (inginer, biolog, ecolog).

Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure o pregătire de bază corespunzătoare în vederea formării competenţelor de nivelul 1 şi 2. Metodele şi tehnicile de învăţare vor fi alese ţinând cont de faptul că elevii au stiluri de învăţare diferite şi vor fi adaptate în funcţie de cele 3 tipuri principale de învăţare:

stilul vizual; stilul auditiv; stilul practic.

Pentru a avea o eficienţă maximă şi a acoperi cele 3 tipuri de învăţare este indicată utilizarea următoarelor strategii de predare:

video şi film multimedia brainstorming teme şi proiecte integrate vizite suporturi de curs cu spaţii libere de completat.

În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor specifice prevăzute de programă se recomandă:

utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu, învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare);

realizarea de proiecte şi portofolii; utilizarea calculatorului; desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de pregătire.

Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creîndu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă din diferite motive (ex. dotare materială insuficientă) acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă.

7. Sugestii privind evaluarea

Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă. Ca instrumente de evaluare se pot utiliza: observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de evaluare, prin probă scrisă, a rezultatului învăţării Interpretează relaţia biotop – biocenoză pentru caracterizarea ecosistemelor.

7

Numele şi prenumele:Clasa:Data:

FIŞĂ DE EVALUARE

Sarcini de lucru:

A. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

1. Autoreglarea, ca însuşire fundamentală a sistemelor biologice, asigură:a. Recepţionarea de informaţii din mediu şi stocarea lor.b. Prelucrarea informaţiilor recepţionate din mediu şi efectuarea răspunsului.c. Răspunsul la stimuli şi înmulţirea numărului de indivizi.

2. Ecosistemul este format din:a. Biocenozăb. Ecotopc. Biotop şi biocenozăd. Organisme vegetale şi animale

3. Relaţia între indivizi de sexe diferite, având ca rezultat perpetuarea speciei, este o relaţie:a. Intraspecifică de răspândireb. Intraspecifică de reproducerec. Interspecifică de răspândired. Interspecifică de reproducere

4. Biocenoza este:a. Un ansamblu de populaţii de animale care trăiesc în acelaşi biotopb. Un ansamblu de populaţii care aparţin aceleiaşi speciic. Un sistem biologicd. Un sistem închis

5. Homocromia este fenomenul prin care:a. Animalele emit lumină biologicăb. Culoarea corpului unui animal se aseamănă cu acea a substratuluic. Culoarea corpului unui animal se modifică în funcţie de anotimpd. Unele animale se aseamănă între ele

5 x 0.5 = 2,5p

B. Asociaţi noţiunile din coloanele A cu cele din coloanele B.

A B1. Factori geografici a. Mişcări ale aerului, apelor2. Factori mecanici b. Compoziţia chimică a solului3. Factori fizici c. Altitudinea

d. Temperatura 1p

8

A B1. Cerb-veveriţă a. Simbioză2. Vulpe-găină b. Neutralism3. Legumunoase-bacterii fixatoare de azot c. Competiţie (concurenţă)4. Câine-limbric d. Prădătorism5. Grâu-buruieni e. Parazitism

f. Canibalism 1p

A B1. Sisteme izolate a. Realizează schimb energetic cu mediul2. Sisteme închise b. Realizează schimb material şi energetic cu mediul

c. Nu realizează schimb material şi energetic cu mediul 1p

C. Întocmiţi un eseu cu titlul Biocenoza ca sistem biologic, cu următoarea structură de idei:a. Definirea noţiunii de sistemb. Clasificarea sistemelorc. Definirea biocenozei ca sistem biologicd. Prezentarea categoriilor de organisme din biocenoză după clasificarea taxonomică şi după poziţia

trofică ocupată

3,5p

Notă: Se acordă 1 punct din oficiu; Timpul de lucru este 1 oră.

9

8. Bibliografie

1. Ciarnău R. şi colaboratorii – Ecologie şi protecţia mediului, clasa a X a, Editura economică preuniversitaria, 2004

2. Găldean N., Staicu G. - Ecologie şi protecţia mediului, clasa a XI a, Editura economică preuniversitaria, 2001

3. Găldean N., Staicu G., Rusti D. - Ecologie şi protecţia mediului, clasa a XII a, Editura economică preuniversitaria, 2002

4. Ghenescu N., Drăgoşoiu Gh., Onuţu I. – Ecologie, clasa a IX a, Editura Crepuscul 2004

10

MODULUL II. METODE PRACTICE DE INVESTIGARE A ECOSISTEMELOR


Modulul Metode practice de investigare a ecosistemelor face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea competenţelor necesare calificărilor din cadrul domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se studiază în clasa a IX a, pe parcursul a 72 ore, din care 36 ore instruire practică.

Având în vedere că pentru domeniul Protecţia Mediului nu au existat standarde de pregătire profesională pentru nivelul 1 şi 2 au fost utilizate standardele ocupaţionale necesare pentru construirea competenţelor (rezultate ale învăţării) cerute de modulul Metode practice de investigare a ecosistemelor.

Standardele ocupaţionale au fost elaborate de către Comitetul sectorial de protecţia mediului.

2. Rezultate ale învăţării la care se referă modulul:

1. Recunoaşte diferite tipuri de ecosisteme2. Studiază factorii abiotici3. Investighează cantitativ populaţiile biocenozelor4. Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

11


Denumirea modulului: METODE PRACTICE DE INVESTIGARE A ECOSISTEMELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Recunoaşte diferite tipuri de ecosisteme

Sistem ecologic, alcătuirea biotopului, limite de toleranţă, factori limitanţi, nivel trofic, piramidă trofică, lanţuri trofice, reţea trofică

Elaborarea fişelor de observaţieElaborarea studiilor, referatelor, rapoartelorElaborarea proiectelor privind relaţiile dintre componentele unui ecosistem

Caracterizarea biotopuluiCaracterizarea biocenozeiPrezentarea relaţiilor specifice biotop-biocenozăPrezentarea relaţiilor trofice în cadrul biocenozei

Rezultatul învăţării 2: Studiază factorii abiotici

Temperatura aerului, apei şi solului Măsurarea temperaturaturii aeruluiMăsurarea temperaturii apei Măsurarea temperaturii solului

Descrierea instrumentelor utilizate pentru determinarea temperaturii apei, aerului şi solului

Umiditatea aerului şi solului Determinarea umidităţii aeruluiDeterminarea umidităţii solului

Descrierea aparaturii utilizate pentru determinarea umidităţii aerului şi solului

Precipitaţii solide şi lichide Determinarea precipitaţiilor solide Determinarea precipitaţiilor lichide

Prezentarea aparaturii folosite la determinarea precipitaţiilor solide şi lichideDescrierea fenomenului de nebulozitate

Vântul Citirea vitezei vântului Determinarea direcţiei vântului

Prezentarea caracteristicilor vântului

Rezultatul învăţării 3: Investighează cantitativ populaţiile biocenozelor

Metode de studiu analitic şi sintetic al biocenozelor Enumerarea metodelor de studiu analitic şi sintetic al biocenozelor

Enumerarea metodelor de studiu analitic al biocenozelorEnumerarea metodelor de studiu sintetic a biocenozelor

Lista floro-faunistică, frecvenţa, abundenţa relativă, dominanţa numerică, dominanţa în biomasă, indicele de semnificaţie ecologică, indicele de afinitate cenotică, constanţa.

Determinarea numărului de organisme pentru fitocenoză şi zoocenoză

Prezentarera listei floristică-faunistică

Recoltarea probelor pentru studiul ecologic al fitocenozelor

Prezentarea principalilor parametri cantitativi ai biocenozei

Rezultatul învăţării 4: Aplică regulile de protecţia şi igiena muncii specifice activităţilor de protecţia mediului

Norme specifice în vigoare Aplicarea regulilor de igienă şi protecţia muncii Descrierea regulilor de protecţia şi igiena muncii

12

Accidente de muncă specifice domeniului de protecţia mediului Reguli de prim ajutor în cazul accidentelor de muncă

specifice activităţilor de protecţia mediului Aplicarea regulilor de prim ajutor în caz de accidente

specifice lucrului în terenPrezentarea tipurilor de accidente de muncăPrezentarea măsurilor de prim ajutor în cazul accidentelor de muncă

13



Nr.crt.


Instruire practică

1. Tipuri de ecosisteme1.1. Sistem ecologic1.2. Limite de toleranţă1.3. Factori limitanţi1.4. Nivel trofic1.5. Piramidă trofică1.6. Lanţuri trofice1.7. Reţea trofică

2222222

2. Factori abiotici2.1. Temperatura aerului, apei şi solului2.2. Umiditatea aerului şi solului2.3. Precipitaţii solide şi lichide

888

766

3. Investigarea cantitativă a populaţiilor biocenozelor3.1. Lista floro-faunistică3.2. Frecvenţa3.3. Abundenţa relativă3.4. Dominanţa numerică3.5. Dominanţa în biomasă3.6. Indicele de semnificaţie ecologică3.7. Indicele de afinitate cenotică3.8. Constanţa

43334443

21222221

4. Reguli de protecţia şi igiena muncii 4.1. Norme specifice în vigoare 4.2. Accidente posibile 4.3. Reguli de prim ajutor specifice fiecărei situaţii

222

111

TOTAL ORE 72 36


Atlase, determinatoare, diapozitive, filme, fotografii, termometre, termograf, psihrometru, higrometru, pluviometru, pluviograf

6. Sugestii metodologice

Modulului METODE PRACTICE DE INVESTIGARE A ECOSISTEMELOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 72 ore， din care 36 ore instruire practică. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare rezultate ale învăţării – criterii de evaluare.

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte, prezentat la punctul 4. Conţinutul formării este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.

Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi instruire practică, desfăşurate sub îndrumarea profesoruluide specialitate ( inginer, biolog, ecolog).

Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure o pregătire de bază corespunzătoare în vederea formarii competenţelor de nivel 3

14

specifice calificărilor menţionate. Metodele şi tehnicile de învăţare vor fi alese ţinând cont de faptul că elevii au stiluri de învăţare diferite şi vor fi adaptate în funcţie de cele 3 tipuri principale de învăţare:

stilul vizual stilul auditiv stilul practic

Pentru a avea o eficienţă maximă şi a acoperi cele 3 tipuri de învăţare este indicată utilizarea următoarelor strategii de predare:

video şi film multimedia brainstorming teme şi proiecte integrate vizite suporturi de curs cu spaţii libere de completat

În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor specifice prevăzute de programă se recomandă:

utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu, învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare)

realizarea de proiecte şi portofolii utilizarea calculatorului desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de pregătire

Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic, utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creîndu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă din diferite motive (ex. dotare materială insuficientă) acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă.

7. Sugestii privind evaluarea

Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final o evaluare sumativă. Ca instrumente de evaluare se pot utiliza: observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemple de itemi:

1. Într-o pădure de fag se fac observaţii timp de 2 ore zilnic, în 3 zile din sezoane diferite. Raportul observaţiei, dupa terminarea investigaţiilor se prezintă astfel:

-ziua 1: 5 indivizi de mierlă, 10 indivizi de piţigoi mare, 3 indivizi de uliu-şoricar şi 14 indivizi de vrabie;

- ziua 2: 4 indivizi de piţigoi albastru, 6 indivizi de mierlă si 5 indivizi de ticlan;-ziua 3: 10 indivizi de vrabie şi 4 indivizi de mierlă;Se cere să se determine: a) frecvenţa speciilor de vrabie şi piţigoi mare

b) abundenţa relativă a uliului-şoricar

a) frecvenţa (F): F=100 x p/P

F = frecvenţa taxonului în procenteP = numărul total de probe în care apare taxonul consideratP = numarul total de probe prelevate

b) Abundenţa relativă (A): A=100xn/N

A = abundenţa relativă în procente

15

N = numărul de indivizi aparţinând taxonului consideratN = numărul total de indivizi colectaţi în probă, indiferent de taxonul caruia îi aparţine

2. În colana A sunt enumeraţi indicii biocenozei, iar în coloana B sunt definiţi. Scrieţi asocierea corectă dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzatoare din coloana B.

A B

1.Abundenţa relativă a )Raportul dintre numărul de probe conţinând specia dată şi numărul total de probe adunate în acelaşi timp.

2.Frecvenţa b)Exprimă influenţa uneia sau a mai multor specii asupra structurii şi funcţionării biocenozei.

3.Constanţa c)Raportul dintre numărul sau masa indivizilor unei specii faţă de ale celorlalte specii dintr-o probă sau din totalul probelor adunate în acelaşi timp.

4.Dominanţa d)Se exprimă de obicei in funcţie de frecvenţă.

3. Completaţi spaţiile libere :

Frecvenţa unei specii, este raportul dintre numarul de probe conţinând …(1)…… data şi numărul…(2)………….de probe adunate în acelaşi timp.Indicii se folosesc pentru a exprima unele raporturi …(3)………..între speciile unei biomase, sau a exprima unele relaţii de grup între …(4)……….unei biomase.

8. Bibliografie

1. Găldean N., Staicu G., Rusti D. - Ecologie şi protecţia mediului, clasa a XII a, Editura economică preuniversitaria, 2002

2. Fabian Ana, Onaca R, - Ecologie Aplicată, Casa de Editură Sarmis Cluj-Napoca, 19993. Mohan Gh, Ardelean A. – Ecologie şi protecţia mediului, Ed. SCAIUL, Bucureşti, 1993

16

MODULUL III. FENOMENE DE RISC ÎN HIDROLOGIE


Modulul Fenomene de risc în hidrologie face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea competenţelor necesare calificărilor aparţinând domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se studiază în clasa a IX a, pe parcursul a 72 ore, din care 18 ore laborator tehnologic.

Având în vedere că pentru domeniul Protecţia Mediului nu au existat standarde de pregătire profesională pentru nivelul 1 şi 2 au fost utilizate standardele ocupaţionale necesare pentru construirea competenţelor (rezultate ale învăţării) cerute de modulul Fenomene de risc în hidrologie, precum şi preluarea unor unităţi de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională de nivel 3 pentru calificarea „Tehnician hidro-meteorolog” care au fost adaptate la nivelul pregătirii de bază nivelul 1-2.

Standardele ocupaţionale au fost elaborate de către Comitetul sectorial de protecţia mediului .

2 Rezultate ale învăţării la care se referă modulul

1. Descrie principalele fenomene de risc în hidrologie2. Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în hidrologie3. Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc4. Prezintă pagubele produse de factorii de risc5. Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

17

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: FENOMENE DE RISC ÎN HIDROLOGIECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Descrie principalele fenomene de risc în hidrologie

Inundaţie, viitură Completarea fişei de observaţie Descrierea inundaţiilor şi viiturilor

Eroziune, eroziune de adâncime, eroziune de suprafaţă, sinuozitate, torenţi, ravene, ogaşe

Completarea fişei de observaţie Descrierea eroziunii, eroziunii de adâncime, eroziunii de suprafaţă, sinuozităţii, torenţilor, ravenelor, ogaşelor

Alunecare de teren Completarea fişei de observaţie Descrierea alunecărilor de terenRezultatul învăţării 2: Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în hidrologie

Condiţiile necesare producerii inundaţiilor Întocmire referat asupra condiţiilor de producere a inundaţiilor

Descrierea condiţiilor necesare producerii inundaţiilor

Condiţiile necesare producerii eroziunilor Întocmire referat asupra condiţiilor de producere a eroziunilor

Descrierea condiţiilor necesare producerii eroziunilor

Condiţiile necesare producerii alunecărilor de teren Întocmire referat asupra condiţiilor de producere a alunecărilor de teren

Descrierea condiţiilor necesare producerii alunecărilor de teren

Rezultatul învăţării 3: Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc

Modul de manifestare a inundaţiilor Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a inundaţiilorModul de manifestare a eroziunilor Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a

eroziunilorModul de manifestare a alunecărilor de teren Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a alunecărilor de

terenRezultatul învăţării 4: Prezintă pagubele produse de factorii de risc

Pagube produse de inundaţii Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de inundaţiiPagube produse de eroziuni Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de

eroziuniPagube produse de alunecările de teren Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de alunecările de

terenRezultatul învăţării 5: Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

18

Metode de apărare împotriva inundaţiilor: tipuri de diguri, elementele digurilor, protecţia taluzelor, combaterea deversărilor, intersectarea curbei de infiltraţie, închiderea rupturilor în dig, combaterea infiltraţiilor prin corpul digului, combaterea infiltraţiilor pe sub corpul digurilor

Elaborare proiect Prezentarea metodelor de apărare împotriva inundaţiilor

Metode de apărare împotriva eroziunilor Elaborare proiect Prezentarea metodelor de apărare împotriva eroziunilor

Metode de apărare împotriva alunecărilor de teren Elaborare proiect Prezentarea metodelor de apărare împotriva alunecărilor de teren

19



Nr.crt.


Laborator tehnologic

1. Fenomene de risc în hidrologie1.1. Inundaţie, viitură 1.2. Eroziune, eroziune de adâncime, eroziune de

suprafaţă, sinuozitate, torenţi, ravene, ogaşe1.3. Alunecări de teren

44

4

11

12. Condiţii de producere a factorilor de risc în

hidrologie 2.1. Condiţiile necesare producerii inundaţiilor 2.2. Condiţiile necesare producerii eroziunilor 2.3 Condiţiile necesare producerii alunecărilor de teren

333

3. Mod de manifestare a fenomenelor de risc 3.1. Modul de manifestare a inundaţiilor 3.2. Modul de manifestare a eroziunilor Condiţiile necesare producerii alunecărilor de teren

555

111

4. Pagube produse de factorii de risc 4.1. Pagube produse de inundaţii

4.2. Pagube produse de eroziuni 4.3. Pagube produse de alunecările de teren

666

222

5. Metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc 5.1. Metode de apărare împotriva inundaţiilor: tipuri de diguri, elementele digurilor, protecţia taluzelor, combaterea deversărilor, intersectarea curbei de infiltraţie, închiderea rupturilor în dig, combaterea infiltraţiilor prin corpul digului, combaterea infiltraţiilor pe sub corpul digurilor 5.2. Metode de apărare împotriva eroziunilor 5.3. Metode de apărare împotriva alunecărilor de teren

6

66

2

22

TOTAL ORE 72 18


Hărţi, anuare hidrologice, izotahe, izohiete, imagini satelit, diapozitive, filme, fotografii


Prin parcurgerea integrală a conţinuturilor prevăzute în curriculum se asigură obţinerea rezultatelor aşteptate ale învăţării, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi formarea abilităţilor şi atitudinilor.

Pentru modulul FENOMENE DE RISC ÎN HIDROLOGIE sunt alocate un număr de 72 ore din care 18 ore laborator tehnologic.

20

Pentru obţinerea rezultatelor învăţării se recomandă utilizarea unor metode active / interactive, cum ar fi: învăţare prin descoperire, problematizare, simulare, studiul de caz, exerciţiul, demonstraţia, proiecte de lucru, portofolii, conversaţia.

Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective sunt: alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor; conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite; conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea atitudinilor prevăzute. Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe obţinerea rezultatelor învăţării.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două - trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate, ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, folii transparente, filmul didactic.

Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate.Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează un rezultat al învăţării, metoda dominantă utilizată fiind

învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru, pentru fiecare examinare şi alegere, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe de 3-4 elevi sau individual) şi în funcţie de resursele materiale existente.

Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cerute de calificare. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare (probe orale, scrise şi practice).

Evaluarea finală se realizează printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie de conţinutul modulului.

Evaluarea poate fi pe parcurs sau evaluare finală. Aceasta se poate realiza folosind teste de evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) sau miniproiectul.

Exemple:

1-Itemi cu alegere multiplăInundaţiile dirijate au drept scop:

a. evitarea unor pagube în avalb. realizarea de zone în care să nu fie apă în excesc. dirijarea apei în alte direcţii

2-itemi de asociereAsociaţi fiecărei cifre din prima coloană litera corespunzătoare din coloana a doua:

1.Partea superioară a digului A.Berma 2.Partea dinspre apă a digului B.Taluz exterior3.Lăţimea digului la nivelul terenului C.Taluz interior4.Întreruperea pantei taluzului D.Ampriza 5.Partea dinspre uscat a digului E.Coronament

F.Axul digului

21

3- itemi cu alegere dualăNotaţi în dreptul fiecărei fraze litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals.

a. Ravena este o formă evoluată a ogaşului, cu profilul transversal neregulat şi adâncit. b. Eroziunea de şiroire se transformă repede în eroziune de suprafaţă. c. Ogaşul este o formă evoluată a ravenei.

4-itemi de completare Completaţi spaţiile libere alegând cuvintele potrivite de mai jos:(piatră, acoperirea, înierbarea)

a. Consolidarea cu piatră se aplică pe taluzurile la care ……………. nu poate asigura o protecţie suficientă.b. Protecţia cu dale din beton sau beton armat constă în …………… taluzului cu plăci din beton prefabricate sau turnate pe loc.

c. Protecţiile cu ................. rezistă la viteze ale curentului de peste 10 m/s.5- itemi de tip eseu structurat pentru evaluarea finală

Schemele de îndiguire pun în evidenţă concepţia generală şi ansamblul de lucrări necesare pentru rezolvarea problemei combaterii inundaţiilor.

a. Precizaţi cele două soluţii pentru schemele de îndiguire.

b. Enumeraţi lucrările care sunt cuprinse în lucrările de îndiguire.

c. Desenaţi o secţiune transversală printr-un dig şi notaţi principalele elemente ale digului.

d. Analizaţi metodele de protecţie a taluzurilor unui dig.

8. Bibliografia

1. Grecu, Florina - Hazarde şi riscuri naturale, Editura Universitară București, 20062. Manea, I. ş.a.-Utilajul şi tehnologia construcţiilor hidrotehnice EDP București, 19803. Roşu, C. ş.a.-Inundaţii accidentale, 19994. I. Sava, A. Werhy-Hidroamelioraţii, EDP, 19675. Vartolomei, Fl., - Probleme speciale de hidrologie, Ed. Fundaţiei România de mâine, 20086. Văduva, Ilica şi Vlăduţ, Alina – Fenomene hidrometeorologice extreme, Editura Universitară București,

2008

22

MODULUL IV: FENOMENE DE RISC ÎN METEOROLOGIE


Modulul Fenomene de risc în meteorologie face parte din pregătirea de bază şi vizează realizarea competenţelor necesare pentru calificările aparţinând domeniului Resurse naturale şi protecţia mediului. Se studiază în clasa a IX a, pe parcursul a 72 ore, din care 18 ore laborator tehnologic.

Având în vedere că pentru cele 2 calificări nu au existat standarde de pregătire profesională pentru nivelul 1 şi 2 au fost utilizate standardele ocupaţionale necesare pentru construirea competenţelor (rezultate ale învăţării) cerute de modulul Fenomene de risc în meteorologie, precum şi preluarea unor unităţi de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională de nivel 3 pentru calificarea „Tehnician hidro-meteorolog” care au fost adaptate la nivelul pregătirii de bază nivelul 1-2.

Standardele ocupaţionale au fost elaborate de către Comitetul sectorial de protecţia mediului .

2. Rezultate ale învăţării la care se referă modulul

1.Descrie principalele fenomene de risc în meteorologie2.Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în meteorologie3.Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc4.Prezintă pagubele produse de factorii de risc5.Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

23


Denumirea modulului: FENOMENE DE RISC ÎN METEOROLOGIECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Descrie principalele fenomene de risc în meteorologie

Avertizare, agravare, polei, chiciura, grindina, descărcări electrice, viscol, îngheţ timpuriu şi târziu

Completare fişă de observaţie Precizarea pragurilor de temperatură pentru producerea fenomenelor de riscPrecizarea pragurilor de avertizare pentru vântul tare Prezentarea criteriilor de producere a fenomenelor de risc

Rezultatul învăţării 2: Specifică condiţiile de producere a factorilor de risc în meteorologie

Producerea fenomenelor de risc legate de temperaturi

Completare fişă de observaţie Identificarea condiţiilor necesare producerii fenomenelor de risc legate de temperaturi

Producerea fenomenelor de risc legate de vântul tare

Completare fişă de observaţie Identificarea condiţiilor necesare producerii fenomenelor de risc legate de vântul tare

Producerea fenomenelor de risc legate de parametrii meteorologici periculoşi

Completare fişă de observaţie Identificarea condiţiilor necesare producerii fenomenelor de risc legate de parametrii meteorologici periculoşi

Rezultatul învăţării 3: Identifică modul de manifestare a fenomenelor de risc

Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate de temperaturi

Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a fenomenelor de risc legate de temperaturi

Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate de vânt tare

Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a fenomenelor de risc legate de vânt tare

Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate de parametri meteorologici periculoşi

Elaborare referat Descrierea modului de manifestare a fenomenelor de risc legate de parametri meteorologici periculoşi

Rezultatul învăţării 4: Prezintă pagubele produse de factorii de risc

Pagube produse de fenomenele de risc legate de temperaturi

Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de fenomenele de risc legate de temperaturi

Pagube produse de fenomenele de risc legate de vânt tare

Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de fenomenele de risc legate de vânt tare

Pagube produse de fenomenele de risc legate de Completare fişă de observaţie Descrierea pagubelor produse de fenomenele de

24

parametri meteorologici periculoşi risc legate de parametri meteorologici periculoşiRezultatul învăţării 5: Prezintă metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc

Metode de combatere a fenomenelor de risc legate de îngheţurile târzii şi timpurii

Miniproiect Prezentarea metodelor de combatere a fenomenelor de risc legate de îngheţurile târzii şi timpurii

Metode de combatere a fenomenele de risc legate de parametri meteorologici periculoşi

Miniproiect Prezentarea metodelor de combatere a fenomenele de risc legate de parametrii meteorologici periculoşi

25


Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor care sprijină elevul în dobândirea rezultatelor aşteptate. Conţinuturile formării vor cuprinde teme şi subteme care pot fi abordate teoretic şi practic.

Nr.crt.


Laborator tehnologic

1. Fenomene de risc în meteorologieAvertizare, agravare, polei, chiciura, grindina, descărcări electrice, viscol, îngheţ timpuriu şi târziu

11 2

2. Condiţii de producere a factorilor de risc în meteorologie 2.1. Producerea fenomenelor de risc legate de temperaturi 2.2. Producerea fenomenelor de risc legate de vântul tare 2.3 Producerea fenomenelor de risc legate de parametrii meteorologici periculoşi

3

3

3

3. Mod de manifestare a fenomenelor de risc 3.1.Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate de temperaturi 3.2.Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate de vânt tare 3.3.Modul de manifestare a fenomenelor de risc legate de parametri meteorologici periculoşi

6

6

6

2

2

2

4. Pagube produse de factorii de risc 4.1. Pagube produse de fenomenele de risc legate de temperaturi

4.2. Pagube produse de fenomenele de risc legate de vânt tare 4.3. Pagube produse de fenomenele de risc legate de parametri meteorologici periculoşi

6

6

6

2

2

2

5. Metode de combatere a efectelor fenomenelor de risc 5.1. Metode de combatere a fenomenelor de risc legate de îngheţurile târzii şi timpurii. 5.2. Metode de combatere a fenomenele de risc legate de parametri meteorologici periculoşi

8

8

2

2

TOTAL ORE 72 18


Hărţi, anuare meteorologice, mesaje, coduri, imagini satelit, imagini radar, diapozitive, grafice, izoterme, filme, fotografii, machete

26


Prin parcurgerea integrală a conţinuturilor prevăzute în curruculum se asigură obţinerea rezultatelor aşteptate ale învăţării, respectiv dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi formarea abilităţilor şi atitudinilor.

Conţinuturile corespunzătoare rezultatelor învăţării se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.

Pentru modulul FENOMENE DE RISC ÎN METEOROLOGIE sunt alocate un număr de 72 ore, din care 18 ore laborator tehnologic.

Pentru obţinerea rezultatelor învăţării se recomandă utilizarea unor metode active/interactive, cum ar fi: învăţare prin descoperire, problematizare, simulare, studiul de caz, exerciţiul, demonstraţia, proiecte de lucru, portofolii, conversaţia.

Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective sunt: alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor; conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite; conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea atitudinilor prevăzute .

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie focalizat pe obţinerea rezultatelor învăţării.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează un rezultat al învăţării, metoda dominantă utilizată fiind învăţarea prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru, pentru fiecare examinare şi alegere, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe de 3-4 elevi sau individual) şi în funcţie de resursele materiale existente.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două - trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate, ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, folii transparente, filmul didactic.

Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea poate fi pe parcurs sau evaluare finală. Aceasta se poate realiza folosind teste de evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) sau miniproiectul.

Exemple:

1-Itemi cu alegere multiplă

A. Gerul este determinat de:a. scăderea temperaturii mult sub 0 °C pe o perioadă îndelungată de timpb. scăderea temperaturii mult sub 0 °C doar într-o zi c. creşterea temperaturii peste 0 °C pe o perioadă îndelungată de timp

B. Efectele negative ale gerului se regăsesc mai ales asupra :a. comerţului b. agriculturii c. industriei

27

2-itemi de asociere

Asociaţi fiecărei cifre din prima coloană litera corespunzătoare din coloana a doua:

AZile caracteristice

BPraguri de temperatură

1 Nopţi geroase a Temperatura max. ≥ 30°C 2 Nopţi tropicale b Temperatura minimă . ≥ 20°C 3 Zi tropicală c Temperatura minimă ≤ -10°C4 Zi cu îngheţ d Temperatura max ≥ 25°C 5 Zi de vară e Temperatura minimă ≤ 0°C

f Temperatura medie = 10°C

3- itemi cu alegere dualăNotaţi în dreptul fiecărei fraze litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că

enunţul este falsa.Grindina este fenomen de risc cu declanşare rapidă.b.Bruma este un fenomen de risc cu viteză de apariţie lentă.c.În regiunile cu îngheţuri permanente, gerul constituie un fenomen de risc.

4-itemi de completare Completaţi spaţiile libere alegând cuvintele potrivite de mai jos:Cuvinte cheie: granule, egale, omogenă,

a.Chiciura este o depunere formată din ......................... de gheaţă.b. Poleiul este o gheaţă ........................... transparentă rezultată din îngheţarea picăturilor de ploaie şi depusă pe suprafeţe cu temperaturi de cca 0 °C.c.Îngheţul este provocat de temperaturi .................... sau mai mici de 0 °C.

5- itemi de tip eseu structurat pentru evaluarea finalăOrajele reprezintă un ansamblu de fenomene fizice ale atmosferei optice (vizibile - fulgerele) şi acustice (audibile- tunetele), în esenţă procese complexe de descărcări electrice discontinui.1. Menţionaţi care sunt caracteristicile orajelor.2. Clasificaţi cele 3 tipuri de oraje în funcţie de factorul genetic şi arătaţi modul de formare al acestora. 3. Descrieţi condiţiile de apariţie a orajelor.4. Explicaţi impactul acestor fenomene asupra populaţiei.

9. Bibliografie

1. Bacinschi, D., Burciu, Gh., Meteorologie - EDP, Bucureşti, 19812. Codul sinoptic INMH București, 20033. Grecu, Florina - Hazarde şi riscuri naturale, Editura Universitară București, 20064. Văduva, Ilica şi Vlăduţ, Alina – Fenomene hidrometeorologice extreme, Editura Universitară

București, 2008

28

TABEL DE PARCURGERE A MODULELOR

Nr. săptămâni MI MII MIII+IV

SE

ME

ES

TR

UL

I

T LT IP T LT IP T LT IP1.

12 zile x 3 ore/ zi = 36 ore/an

1 oră/saptam

ână

12 zile x 3 ore/ zi = 36 ore/an

MIII 3 ore/sap

tamân

ă

MIII 6 zile x 3 ore/ zi =

18 ore/an M

IV 6 zile x 3 ore/ zi =

18 ore/an

2.3.4.5.6.7.

2ore/sapt

8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.

SE

ME

ST

RU

L II

19.

2ore/sapt

1 oră/saptam

ână

MIV

3 ore/saptam

ână

20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.37.

CDL (stagiul de pregătire practică) 38.39.

Notă: Schema de parcurgere calendaristică a modulului V (CDL) - Stagiul de pregătire practică este la decizia unității de învățământ în funcție de conținutul modulului.

29

10_programa sc._protectia mediului_cls a ix-a liceu, filiera tehnologica

Documents