10.gripa

3
10.Gripa. Etiologie.Pat ogenie.T ablou clinic.Diagnostic.Principii de tratament. Gripa este o boală infecţioasă virală acută cu transmitere aerogenă prin picături, caracterizată clinic prin reacţie febrilă de scurtă durată, dar manifestă, simptome de toxicoză generala şi leziuni în căile respiratorii superioare; periodic gripa îmbracă forme epidemice şi  pandemice.Etiologia. Agentul afecţiunii a fost izolat în 1931 de medicul veterinar englez Shope şi constituie un virus decelat de la porcii bolnavi de inuenţă Tablou clinic. !upă perioada de incubaţie ce durează de la cîteva ore la 1 "1# zile boala de obicei are debut acut şi vertiginos$ %enomenele prodr o&male se înregistr ează la 1'"1#( din bolnavi$ )nterogar ea bolnavilor permite a stabili nu numai ziua ci şi ora debutului afecţiunii$ Sînt caracteristice ]x\^ soane*+e$fa, e puternică cu localizare predilectă în regiunea frontală şi temporală şi în regiunea arcadelor febră -3.#"/''02 curbaturi brutale fî4i ales în membre şi coloana vertebrală dureri în oas5eş64riic7laţii în mişcările ochilor5 f8tofobie hiperhidroză astenie puternică adinamie verti6 şi zgomo)n u rechi o anumită reducere a apetitului sînt caracteristice senză:5 ;i de uscăciune în gît tuse uscată eventual dureroas ă uscăciune şi astupare a nasului cu fenomene de di;ciliere a respiraţiei nazale$ )nspecţia bolnabului con stată h65peremie pronunţată a feţei şi con6unctivelor cianoză moderată a$ buzelor <=>?>@BC mucoasei rinofaringeuDE!ă)atului moale şi dur imeori apar granu4ţii pe mucoasa palatului moale şi hemoragii punctiforme pe ea$ Fimba este uşor saburală pe vîrful ei se 8bservă hemoragii punctiforme puţine la număr -conform observaţiilor noastr e2$ în mod obişnuit se instalează tra&heită cu dureri de&a lungul sternului$în plămîni nu se constată semne patologice cu eGcepţia unei u5oaHreH5acce&lerări a respiraţiei$ onurile cardiace sînt asurzite$ Iulsul la unii JKB@LD-#MJ 3'(2 rămîne în urmă de febră -bradicardie relati7ă2 însă mai frecvent -pînă la N'(2 corespunde ei şi doar iuneori se constată tahicardie$ ensiunea arterială este scăzută$ Abdomenul este moale şi indolor ;catul şi splina nu manifestă eGces de volum$ în starea psihică se constată eGcitabilitate insomnie şi delir copiii devin capricioşi$   oate acestea sînt o ur mare a to Gicozei precoce şi br utale a organismu lui$în următoarele una&două zile simptomele menţionate rămîn la aceeaşi in& tensitate sau avansează$ Oneori apar rinoragii herpes nazal şi labial un gu& turai uşor uneori lacrimaţie$ %ebra persistă la valori înalte înregistrîndu&se platou însă poate ; ondulantă cu o diferenţă de 1#"P#0 între dimineaţă şi seară$ Iielea trunchiului şi membrelor nu este modi;cată sau poate avea o uşoară nuanţă roză$ în cazurile grave de pe urma permeabilizării vaselor sînt posibile hemoragii$ însă aceasta se întîmplă rar la cea P( din bolnavi şi  întotdeauna va necesita o d iferenţier e minuţioasă de alte afecţiuni car e evoluează cu erupţiuni QR$ etiladze 19N# 19NTU$ în primele P zile de boală de obicei în plămîni nu se constată modi;cări nici prin eGamen obiectiv nici radiologie însă în acmenul afecţiunii radiologie se poate constata intensi;car ea desenului vascular al plămînului mai ales din cauza dilatării vaselor de calibru mare p recum şi accentuarea hilurilor pulmo nare$

Upload: tatiana-jalba

Post on 17-Feb-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

7/23/2019 10.Gripa

http://slidepdf.com/reader/full/10gripa 1/3

10.Gripa. Etiologie.Patogenie.Tablou clinic.Diagnostic.Principii de

tratament.Gripa este o boală infecţioasă virală acută cu transmitere aerogenă prin picături,

caracterizată clinic prin reacţie febrilă de scurtă durată, dar manifestă, simptome de toxicoză

generala şi leziuni în căile respiratorii superioare; periodic gripa îmbracă forme epidemice şi

 pandemice.Etiologia. Agentul afecţiunii a fost izolat în 1931 de medicul

veterinar englez Shope şi constituie un virus decelat de la porcii bolnavi deinuenţăTablou clinic. !upă perioada de incubaţie ce durează de la cîteva

ore la 1 "1# zile boala de obicei are debut acut şi vertiginos$ %enomenele

prodro&male se înregistrează la 1'"1#( din bolnavi$ )nterogarea bolnavilor

permite a stabili nu numai ziua ci şi ora debutului afecţiunii$ Sînt

caracteristice ]x\^ soane*+e$fa,e puternică cu localizare predilectă în

regiunea frontală şi temporală şi în regiunea arcadelor febră -3.#"/''02

curbaturi brutale fî4i ales în membre şi coloana vertebrală dureri în

oas5eş64riic7laţii în mişcările ochilor5 f8tofobie hiperhidroză astenie

puternică adinamie verti6 şi zgomo)n urechi o anumită reducere a

apetitului sînt caracteristice senză:5 ;i de uscăciune în gît tuse uscată

eventual dureroasă uscăciune şi astupare a nasului cu fenomene de

di;ciliere a respiraţiei nazale$ )nspecţia bolnabului constată h65peremie

pronunţată a feţei şi con6unctivelor cianoză moderată a$ buzelor <=>?>@BC

mucoasei rinofaringeuDE!ă)atului moale şi dur imeori apar granu4ţii pe

mucoasa palatului moale şi hemoragii punctiforme pe ea$ Fimba este uşor

saburală pe vîrful ei se 8bservă hemoragii punctiforme puţine la număr

-conform observaţiilor noastre2$ în mod obişnuit se instalează tra&heită cu

dureri de&a lungul sternului$în plămîni nu se constată semne patologice cu

eGcepţia unei u5oaHreH5acce&lerări a respiraţiei$ onurile cardiace sîntasurzite$ Iulsul la unii JKB@LD-#MJ 3'(2 rămîne în urmă de febră

-bradicardie relati7ă2 însă mai frecvent -pînă la N'(2 corespunde ei şi doar

iuneori se constată tahicardie$ ensiunea arterială este scăzută$ Abdomenul

este moale şi indolor ;catul şi splina nu manifestă eGces de volum$ în starea

psihică se constată eGcitabilitate insomnie şi delir copiii devin capricioşi$

 oate acestea sînt o urmare a toGicozei precoce şi brutale a organismului$în

următoarele una&două zile simptomele menţionate rămîn la aceeaşi in&

tensitate sau avansează$ Oneori apar rinoragii herpes nazal şi labial un gu&

turai uşor uneori lacrimaţie$ %ebra persistă la valori înalte înregistrîndu&seplatou însă poate ; ondulantă cu o diferenţă de 1#"P#0 între dimineaţă şi

seară$ Iielea trunchiului şi membrelor nu este modi;cată sau poate avea o

uşoară nuanţă roză$ în cazurile grave de pe urma permeabilizării vaselor sînt

posibile hemoragii$ însă aceasta se întîmplă rar la cea P( din bolnavi şi

 întotdeauna va necesita o diferenţiere minuţioasă de alte afecţiuni care

evoluează cu erupţiuni QR$ etiladze 19N# 19NTU$ în primele P zile de boală

de obicei în plămîni nu se constată modi;cări nici prin eGamen obiectiv nici

radiologie însă în acmenul afecţiunii radiologie se poate constata

intensi;carea desenului vascular al plămînului mai ales din cauza dilatăriivaselor de calibru mare precum şi accentuarea hilurilor pulmonare$

7/23/2019 10.Gripa

http://slidepdf.com/reader/full/10gripa 2/3

Tratament)n forma uşoară a afecţiunii se administrează remantadină cite

''# g de 3 ori pe zi în primele P zile$ )n forma medie şi gravă preparatul se

administrează cîte '3 g în prima zi -prima doză " 'P g şi a doua " '1 g2 şi

cîte ''# g de P ori pe zi în următoarele P zile$ Se recomandă de asemenea a

administra în meaturile nazale cu a6utorul unei meşe de vată de P"3 ori pe

zi unguent oGo&linic 'P#( şi interferon leucocitar care se instilează cîte 3picături în ;ecare meat nazal cu interval de 1"P ore timp de P"3 zile şi sub

formă de inhalaţii în P prize de aerosol de interferon în doză de 3''' O şi

peste$ )n cazurile de obstrucţie a nasului şi de guturai cu #"1' min$ înainte

de administrarea oGoli&nei sau interferonului se administrează o soluţie de

efedrina #( cîte # picături în ;ecare meat nazal sau preparate cu efect

similar " sanorin naftizin hala&zolin care însă sînt contraindicate în

hipertensiune tahicardie ateroscleroză pronunţată$ !in remediile

patogenetice şi simptomatice -analgezice şi anti&piretice2 se administrează

aspirină amidopirină -piramidon2 analgină feno&barbital -luminai2

barbamil etc$

Se poate de asemenea administra în asociere fenalgină -analgină " '1P#

amidopirină " '1P# fenacetină " '1P# g2 sau antigripină -aspirină " '#

g acid ascorbic " '3 g rutin" ''P g di&medrol " ''P g şi lactat de

calciu " '1 g2 cîte P pulberi de 3 ori pe zi$ratarea bolnavilor cu forme

grave de gripă se va face în condiţii de staţionar unde în primul rînd se

recomandă a administra gamma&globulină anti&gripală de donator în doză de

3"N ml pentru maturi -în lipsa acesteia se poate administra gamma&

globulină antiru6eolică2 compleG de remedii patogenetice şi simptomaticeinclusiv administrare de lichide cu scopuri de deto&Gicare antigripină

remedii cardiovasculare -după indicaţie2$ )n caz de toGicoză pronunţată se

face administrare de lichide dezintoGicante -soluţie ;ziologică izotonică

hemodez poliglucină reopoliglucină2 însă nu mai mult de .''" 1''' ml pe

zi spre a evita instalarea edemului pulmonar şi cerebral în asociere

obligatoriu cu saluretice -laziG uregit brinaldiG2 sau cu diuretice osmotice

-uree manitol2 inhalaţ ii umede de oGigen inhalaţii alcaline$ )n calita te de

remedii antitoGice şi antiinam4torii în formele grave$ale gripei se admini&

strează parenteral hormoni steroizi -prednisolon pînă la 3'' mg şi peste sauhidrocortizon P#'"#'' mg nictemeral2 timp de 1"P zile$!ată ; ind

eventualitatea afectării acute a suprarenalelor hormonii steroizi se pot

prezenta şi ca remedii de terapie substituitivă$)n caz de dereglări circulatorii

pronunţate cu edem cerebral şi pulmonar tratamentul se va realiza în

saloane de terapie intensivă cu administrare de remedii deshidratante în

special în asociere cu diuretice osmotice sau saluretice se pot administra de

asemenea ganglioblocatori notamente arfonad şi pentamin precum şi

eu; lină$ !eshidratantele se vor administra de preferinţă în doze moderate

cu o frecvenţă de /"N ori nictemeral însă nu de 1"P ori deoarece peste /&

5N ore după administrarea lui urmează o nouă sporire a tensiunii

intracerebrale şi hipertensiunea în mica ci rculaţie$Vu se recomandă

7/23/2019 10.Gripa

http://slidepdf.com/reader/full/10gripa 3/3

antibioticele în scopuri de pro;laGie a complicaţiilor în

gripă or acestea contribuie la dezvoltarea sau intensi;carea alergici în orga

nism şi la elaborarea unor forme de bacterii rezistente la chimioterapice$ )n

continuare aceasta poate duce la complicaţii care nu vor ceda la terapia anti&

bacteriană$ !oar la copiii hipotro;ci la gravide la persoanele cu afecţiuni

cronice îndelungate respiratorii şi cardiovasculare la bolnavii de diabet şi lapersoanele senescente tratamentul pro;lactic cu antibiotice poate ;

considerat

 în anumită măsură motivat$ )nsă în gripa complicată cu pneumonie

tratamentul

cu antibiotice este inevitabil$ Se administrează de obicei intramuscular sau

intravenos peniciline inclusiv semisintetice mai frecvent meticilină sau

oGoci&

lină care sînt deosebit de e;ciente în asociere cu lincomicină sau

gentamicină

precum şi cu ceporină$