109349952 iarna barbatilor stefan banulescu

8/12/2019 109349952 Iarna Barbatilor Stefan Banulescu

http://slidepdf.com/reader/full/109349952-iarna-barbatilor-stefan-banulescu 1/145

ŞTEFAN B NULESCUĂIarna b rba iloră ţ

MISTRE II ERAU BLÎNZIŢ

St în picioare, propteşte vîsla de trunchiurile groase ale stejarilor şiă împinge barca prin p dure. De coastele b rcii se lovesc buc i de ghea şiă ă ăţ ţă crengi rupte, amestecate cu plavie, cu frunze vechi şi cu pene de cormoranişi de stîrci. Furtuna tîr şte apa în vîrtejuri printre copaci şi h işuri. Apa nu eă ăţ prea adînc , dar pe sub scoar a copacilor mai de lemn şi! aşaz peă ţ ă marginea b rcii, ca s in maiă ă ţ ă

tul furtunii şi al buc ilor de ghea , izbite sec de stejari, se audeăţ ţă forfota apei de sub coaja trunchiurilor. Ierbile, uscate, r mase de anulă trecut, sînt dezvelite de sub ap la b taia furtunii şi la trecerea b rcii.ă ă ă

"oat greutatea pe care o pune ca s împing barca şi s o in înă ă ă ă ţ ă echilibru prin p dure aproapeă c]k nu se observ în mişc rile liniştite ale luiă ă #ondrat. Isi ine ochii albnştri $sp l ci i, pironi i%un&'va înaintpţ Ţ ă ă ţ ţ

( Ai z rit ceva, #ondrate ) ( strig *mjil%g+as,ă ă ffîri iburduh nos. din cel lalt col al b rcii, rffrnînri cuvintele, ca s fie auzită ă ţ ă ă

prin zgomotul furtunii şi al crengilor.#ondrat nu r spunde, vîsleşte mai departe. F r s priveasc spreă ă ă ă ă

cel lalt, mînuieşte vîsla şi ocoleşte$ un stejar b trîn şi uscat, pr buşit în apă ă ă ă cu r d cinile smulse şi c scate. #riv ul t v lugeşte apa, împinge viă ă ă ăţ ă ă nelegroase şi lungi ale r d cinilor peste trunchiul culă ă cat, f cîndule s seă ă

întlneasc şi s amestece cu crenă ă gile din vîrful coroanei.( -ine c sa frînt, hodorogul /ite cum îşi pup r d cinile ( urlă ă ă ă ă

din nou nfotecosnl din cel lalt cap t al b rcii, c utînd cu gura ştirb . înă ă ă ă ă b taia vîntului, loă cul cel mai potrivit pentru ca vorbele urlate s zboareă direct spre #ondrat. -ine c sa rupt stejarul sta bă ă ătrîn .

#ondrat nu! ascult pe gras, sauă nu! aude, împinge 0 mai departebarca cu vîsla.

1întecosul tace un timp, s se odihneasc . Sufl greu şişi şterge cuă ă ă

mîneca şubei îmbl nite sudoarea amesă tecat cu ploaie şi noroi de peă fruntea îngust şi de pe obrajii roşiii rotunzi,% îşi prinde cu mîinile piciorulă drept de lemn şi! aşaz pe marginea b rcii, ca s in mai bine echilibrulă ă ă ţ ă lotcii b tute $de furtun . Apoi trage adînc aer în piegt şi începe din nou să ă ă urle 2

( +ra tot uscat şi acum treizeci de ani. 3i tot drept ca luminarea.4amenii nu! t iau. îl ocoleau, ziceau c nui uscat, c e viu, c ( dracu s iă ă ă ă ă ia de proşti ( or fi crezut c a strîns atîta vlag în el, încît poate tr i şi f ră ă ă ă ă frunze. #înd colo, poftim, el a fost putred ca un o etar puturos. 1tiu ţ

!!

-urduh nosul scuip ( şi scuipatul ! se întoarce în faă ă ţă

5. ■#ondrat, cu mişc ri repetate de vîsl întro parte şi alta a b rcii, caută ă ă ă



s ias din curen ii de ap din jurul stejarului doborît, care se afl în plină ă ţ ă ă ă b taie a furtuă nii, întrun luminiş larg 6 nici un copac nu se mai zăreşte în

jurul lui pe o distan de vreo sut de metri.ţă ă( /it te, #ondrate, cum5 a supt lutul hodorogul sta ide stejar.ă ă

Aminteşte i cînd era p mînt. Stejarul sta secase totul în jurul lui. 7iciţ ă ă

iarb nu ml creştea pe /ng el. 3i oamenii ziceau 2 sta e celă ă ă maifrum8j%şi%mi voinic copac. + mîndria p durii noastre. "arnu din coă5pacii tineri, dar de sta nu se atingeau. /ite! acum ce jrglă 19 po i priviţ

prin trunchiul lui ca prin ochean: ca$ s vezi mai bine sfîrşitul ;ă ~~#ondrat scoate barca din curen i şi o împinge cu puţ tere <spre desişul

copacilor înal i din fa .ţ ţă( 1oate nar trebui s mai vorbesc, #ondrate. 7u mai am ce m suraă ă

cu vorbele. =iua şi noaptea vin una dup alta si trecem prin ele ca prin nişteă amintiri. /nde mai e pmînt nu se poate trece, in iarna asta p s rile polareă ă nau mai venit în Delta noastr , cum obişnuiau s vin în vreme de pace$ă ă ă s şi petreac vacan a mare. 7u mai au pe unde zbura de la 1ol pîn aici.ă ă ţ ă #erul e ocupat. - taia ghiulelelor e lung . + aproape început de martie ( şiă ă ai s vezi, cocorii nau s mai vin de la sud m prim vara asta. 1este >reciaă ă ă ă şi Italia cîte p s ri au s poat trece ) ?ommel e înc în Africa. 4 s r ă ă ă ă ă ă ămînem numai cu vr biile, iubitule.ă

1întecosul se mai odihneşte pu in, trage iar aer în piept îşi potriveşteţ gura în b taia vîntului şi r cneşte din nou 2ă ă

( Am poft s vorbesc, #ondrate. +u am, fost cingva, #ondrate, ună ă spirit înalt, si mam pierdut pe aici printre voi .#ît m tr it ( cum am tr it (ă ă ă nam avut cu cine vorbi în satul sta. Izolat cum eram, începusem să ă vorbesc noaptea în vis. @ culcam, adormeam adînc, şi pe la miezul nop iiă ţ

visam cu glas tare Se vede c vorbeam frumos, so ia mea luase întrun timpă ţ obiceiul c se scula noaptea, se da jos din pat, îşi lua lucrulă12n *îe mîn , se aşeza pe scaun, rezemat de sob şi m asă ă ă ă culta, întro

diminea mia zis s 9Ai vorbit azinoapte mai frumos decît alalt ieri nnapfp.ţă ă Ai spus despre o pasare alb , care st tea întrun picior în Delt printreă ă ă tres

>r bea din stele lapte. A b ut iap5teă ăratş"Bşîa tras ciocuj%maj oi: %:Cj ramas%sparte. 3i a curs atîtaă

lag e:*. stpîp flos"pajg:ngfEs"B sir de tore pa pînţ ă ă ă

şjşlGiG%aufl"pjg:g de tore pa. pîn sa fHcut Bă ă un

fefld:jaîrnntpietr:s:în:Capte. 3i miai zîs" b rbate i J>ata, $neă mut m, scapmBde s tul sta am rît, preg teştete, ne mut m. 1une mînaă ă ă ă ă ă s lu m casa, prindeo bine de streşini, ai grij , streşinile sînt cam putrede,ă ă ă s nu se rup . Ia i şi andrelele, lucrul, scaunul şi soba ( mergem la grindulă ă ţ de lapte tare. Acolo no s ne mai înece apa în fiecare an. 1une mîna să ă ridic m şi s lu m şi biserica, sînt sfin ii uzi, so punem s se usuce acolo peă ă ă ţ ă grindul de lapte împietritK.$ 3i cîte minun ii nu vorbeam eu. Dar diminea a,ăţ ţ cînd s m bucur şi eu de ele, nu le mai ştiam, ascultam pe furiş cum leă ă povestea so ia mea la vecine. @ fura, #ondrate, şi, cei mai r u, mi se pareţ ă ă c nu m fura cum trebuie. So ia mea nui prea ager la minte. 3imi damă ă ţ ă seama c nu fura tot ceam spus eu noaptea ( şi multe lucruri sau pierdut,ă



f r s ştie nimeni cît au fost ele de întregi şi de fruă ă ă moase. 3i se f cea iar şiă ă ziu şi naveam cu cine vorbi, voi to i era i prinşi de grijile zilei, de copii şiă ţ ţ de vite, de apa care va înecat şi v îneac mereu şi nave i unde fugi, că ă ţ ă nim nui nui pas de voi. Cjfp mati hiată ă

bi #d

g, p Cnirjodat în seam cum trebuie. #ondrate ( ba :unii :i rîdeaii dpă ă mine: de pild ;lase. 7am avut cu $cin) vorbi, asta e. #u domnişoaraă @ ria ( pffl e o fecioar mut . + mai mult moaş şi felcer decît învă ă ă ă ăţătoare, ine loc şi de prim rie în satul sta p r sit, unde naşterile şi mor ile nţ ă ă ă ă ţar fi fost altfel notate de nimeni. Las m s vorbesc. #ondrate. #ondrată ă ă vîsleste absenta îşi vede de treab . Ascult m acum, cine ştie după ă ă ă aceea... #rezi tu c nam vrut eu s in loc de prim rie, sau m car deă ă ţ ă ă felcer ) Dar scleroza ma atins, voi nu vede i decît c miam pierdut piciorul,ţ ă dar mia atins şi vinele de Ia mîini şi nu pot apuca nici m car tocul să ă

!MTOSnotez anul, ziua, luna, ora @au îmboln vit apele şi ierniiK5 voastreă

p c toase, care lau f cut s ipe gros şi pe un .poet al dragostelor delicate,ă ă ă ă ţ cum a fost 4vidiu

1întecosul a r guşit, nu mai poate striga tare. 7u mai g seşte înă ă vînt locul cel mai potrivit unde s urle cuvintele spre #ondrat. ;întul seă amestec şi se încurc în el însuşi, se încol ceşte cu ploaia. ;orbeleă ă ă grasului se risipesc, îşi amestec silabele între ele, se desfac şi zboară ă carencotro. >rasul caut s le prind cu auzul. i se par, aşa amestecate, cuă ă ă silabele întoarse şi împerecheate altfel, nişte lucruri grozave ( şi încearcă

s le prind şi s le memoreze, avînd speran a c va supraă ă ă ţ ă vie ui şi c o sţ ă ă le povesteasc ca pe nişte amintiri rare. Dar nu mai poate prindeă cuvintele acelea întoarse, îi sînt furate şi acestea, şi nu mai aude ( înr gazul dm$B tre$- t iîe5repetteBşi scurte ale vîntului ( decît cronă ă ă c nitulă corbilor, trosniturile crengilor şi sunetul de sticl al buc ilor de ghea dină ăţ ţă ap . îşi simte gura goal şi uscat şişi trece limba peste buzele groase,ă ă ă umede le ploaie. Atinge cu limba ceva rece şi pufos, în col ul guţ rii îşi ridică ochii mici, înfunda i în cap ( spre cer (0 şi zice, de$ data asta încet,ţ inînduşi strîns buzele una de alta, pentru a nui fugi cuvintele şi pentru a leţ

sim iţmai bine 2

( Fulgi de z pad . Sa întors iarna. 4 s viscoleasă ă ă c iar.ă#ondrat conduce mai departe barca printrun desiş de copaci. Stejarii

cresc aici unii lîng al ii. îşi ating trunchiurile, crengile izbite de vînt intră ţ ă unele întraltele, zdrelinduse, sevele curg groase şi verzi, amestecîndusecu ghea a, cu ploaia şi cu fulgii de z pad , care se înte esc, şi cu noroiul ceţ ă ă ţ prinde crust deasupra vaă lurilor.

Apoi, dintro dat , barca d întro ap f r sfîrşit, f r un singur copacă ă ă ă ă ă ă m car. 1 durea sa terminat brusc. Apa Deltei se întinde pretutindeni,ă ă tulbure şi goal Insuă lele de stuf uscat, de un cenuşiuîntunecat, risipitepeste ap din loc în loc, nu pot înşela ochiul, la ele nu e p mînt. 1lutesc,ă ă tîrîte de vîrtejuri.

( întoarce barca ( url din r sputeri pîntecosul. înapoi, #ondrate ă ă Astai iot 7ui pmînt. 7are rost să



14mergem mai departe. întoarce, dracu s ne ia peă to iţ 7ui p mînt înă

p dure ( nui nic ieri + înecat peste tot, în sat, în p dure, în stuf. înapoi ă ă ă 7avem undeB i înmormînta copilul 7ui p mînt pentru groap . 7a maiţ ă ă r mas p mînt m car pentru o groap . înapoi în sat 1oate g sim o tind , oă ă ă ă ă ă

odaie neînecat la vreun om, ne învoim şi(! îngrop m acolo.ă ă#ondrat st cu vîsl atîrnat în ap . #lipeşte des. 1e sub barba neras iă ă ă ă ă se înnoad stropi de ploaie şi de. suă doare. 1loaia m runt şi deas în buşă ă ă ă ă aerul. 1rin ea se scurg, vînzolinduse. ppte albe şi epi de z pad . ;isţ ă ă coleşte

#ondrat vrea s se aşeze, s se ghemuiasc . îi e frig. Dîrdîie. Se uită ă ă ă spre fundul b rcii şi casc ochii mari, vede apa trecut de crivace. Sicriulă ă ă copilului pluteşte în apa din barc . 1loaia şi z pada cad ca o pîcl sun toaă ă ă ă repe capacul coşciugului

#ondrat se îndreapt brusc din spate, prinde vîsla cu amîndou mîinile,ă întoarce violent barca spre p dure, împingîndo cu furie, opintinduse,ă strîngînd din maNilarele supte şi epoase, lovind apa în dreapta ,şin stîngaţ cu vîsla. Se aga cu mîinile de crengi, trage de ele ca s fac vînt b rciiţă ă ă ă -arca sun înfundat prin apa cu ghea , trecînd iute peste p puriş şi pesteă ţă ă crengile rupte.

( La dune, #ondrate ( url glasul 7u spre sat, spre dune 5 @în spreă ă dunele de nisip dinapoia satului. Dunele sînt înalte, apa nu lea atinscrestele înc . S încerc m mai întîi acolo. îl înmormîntm în dune. îi îmceă ă ă zici, femeie ) ( url cu ultimele puteri grasul spre funpletim un pat dină crengi ca s nu se scufunde în nisip. "u dul b rcii, unde o femeie st teaă ă ă chincit lîng coşciug. Femeia se strînsese şi se zgribulise întratîta subă ă ploaie, în fundul b rcii ( se îndoise şi se încovrigase (, îneît abia se z rea..ă ă

Din afara b rcii nici nu putea fi observat . 1 rea c doarme. îşi vîrîse mîinileă ă ă ă sub pînza groas de cînep care acoperea capacul sicriului pentru a le feriă ă de ploaie şi z pad ( şi pentru a le înc lzi Iar capul, cu fa a în jos, îl ineaă ă ă ţ ţ

înfundat în pînz . -asmaua neagr i se îmbibase de ap , lucea, prin cute seă ă ă strînsese ap ca în nişte jgheaburi mici cu margini albe de z pad .ă ă ă ^r

15;îrful vîslei lui #ondrat se propteşte cu iu eal dintrun copac întraîtul.ţ ă

-arca taie cu trosnete lungi pîcla de ghea din ap şi crengile încurcate, seţă ă învîrteşte printre copaci în zigzaguri repezi.

Femeia st mai departe f cut ghem, cu mîinile sub pînz , cu fa aă ă ă ă ţ înfundat în cînepa groas . 4bosit s mai urm reasc fuga b rcii, mişc rileă ă ă ă ă ă ă

s lbatice ale lui #onă drat, c ruia nu i se mai v d umerii şi capul dintre coă ă paci( pîntecosul adoarme cu nasul vîrît în gulerul şubei îmbl nite şi începe să ă sfor ie şi s vorbeasc în somnă ă ă

( printre sfor ituri ( cu glas tare, strigat.ăFemeia se r suceşte pe fundul b rcii, îşi salt capul spre pîntecos. îiă ă ă

r m sese înfipt în minte întrebarea acestuiaă ă ă t 9"u ce zici, femeie $ ( îlauzea vorbind mai departe, nu ştia c vorbeşte în somn şi ce spune el, nuă pricepea ce spune, dar îi r suna mereu în urechi i 9"u ce zici, femeie )$ #îndă

îşi s lt capul, f r s ! ridice îns prea mult de pe capacul acoperit cuă ă ă ă ă ă pînz , ci numai culcîndu! pe un. obraz, jgheaburile mici cu ap din cuteleă ă basmalei se deşertar topind marginile de z pad . Feă ă ă meia sim i apa5receţ prelingînduise pe gît, pe piept, pe spinare. Se chirci şi mai mult de frig, darse bucur c apa rece ca ghea a cei p trunsese la piele o trezise, şi oă ă ţ ă



f cuse s şi dea seama c tr ieşte. ;oi s şi aşeze iar capul cum st tuseă ă ă ă ă ă pîn atunci, dar îi st ruiau în minte vorbele de adineauri ale grasului 2 9"uă ă ce zici, femeie )$

( şi se bucur iar, rîse chiar încet, crezu cu adev rat c e luat înă ă ă ă seam şi c i se aşteapt p rerea. 3i începu s r spund , dînd drumul laă ă ă ă ă ă ă

cuvinte f r şir 2ă ă îh ( +u, ce s zic, p rinte Ichim, c m întrebaşi. #e s zic. # am zis înă ă ă ă ă ă toate felurile, c e copilul meu şi al lui #ondrat, trebuie s ! îngrop mă ă ă undeva, trebuie, sigur. ;orbele ei nu le aude nimeni. De fapt nici ea nu vorbeşte cu gîndul so aud cineva. 7ici ea nu se auzea limpede şi nu seă c znea ca vorbele ei s aib vreo legă ă ă ătur . Diaconul Ichim doarme dus şiă spune vorbe agitate în somn. In cel lalt col al b rcii, #ondrat, aplecat unaă ţ ă cu vîsla, zvîrle barca înainte printre copaci. Femeia vorbeşte mai departe (aşa. pentru pl cerea ei. Simte cum îi r sun în piept cuvintele, eum i seă ă ă rotunjesc,

!8calde, pe buze ( şi se strînge şi mai mult şi mai bine în ea, în hainele ei

tocite de aba, şişi g seşte acolo trupul mic şi slab pe care nu! mai ştia deă mult. 3i rîde mărunt, ca de o minune frumoas . Apa cu ghea afeafgă ţă ă sunînd pe /ng barc . Femeia vorbeşte şi maiă ă ctare, se strînge mai mult înhaine, lipinduşi strîns obrazul de pînza de cînep de pe capacul sicriului.ă

( #um ziceam, p rinte Ichim, eu ce s zic. Am zis fel şi fel, cum s nuă ă ă zic, c e copilul meu. /nde zici matale, p rinte, şi unde zice #ondrat, acoloă ă! îngrop m. Altfel cum ) Dar unde, dac nu g sim p mînt ) La cumă ă ă ă natul;lase, are curte înalt , nu ia înecato toat . în curte la el sar putea. Deă ă casa lui nu mai vorbesc, apa na ajuns nici la buza prispei, cum na ajuns

nici la şcoal . Se ine bine casa lui ;lase, na reparato de treipatru ani niciă ţ cun cui. @eşteri buni, de la Sulina, stîlpii ia cioplit un t tar de la #şla. Dară ;lase nu poate, aşa mia zis 2 97u pot, cumnat Fenia$. Are în curte nutreă ţ pentru vite. S dea foc la nutre ) 9#redem , cumnat Fenia, uite, cu ună ţ ă ă ban, doi te ajut, nus p gîn, am şi eu copii,$ Are doi, m rişori, doar îi şti i.ă ă ţ 97us pgîn, i! duc şi cu barca la "ulcea, şaizeci de Oilometri, dac vrei s ţ ă ă! îngropi acolo, ca oamenii, întrun cimitir. Dar nu i! pot duce. Dun rea nuţ ă sa dezghe at bine, iarn tîrzie, nu sa topit, ca pe lacurile de aici, şi nu seţ ă poate, ne prinde z porul pe drum, şi ştii c Dun rea are trei bra e, nu unul,% ă ă ă ţ şi toate or s se repead cu sloiurile peste noi Dar de nutre e nevoie,ă ă ţ cumnat . S pr p dim vitele, dup ce ( nu vezi ) ( umbl prin ap pîn laă ă ă ă ă ă ă ă genunchi ) /it te la ele, cumă nat Fenia, s nu care cumva s zici în contraă ă ă 0 vaca intata sa betegit. -un de lapte a fost, o ineam de pr sil , e de laţ ă ţ ă ă #hilia;eche #e mai ştii, cumnat Feă nia, de fratet u ;angu, c parc iă ă ă pescar la #hilia 5 9#e s ştiu, cumnate ;lase, bine, nam mai auzit de el $ă 9Aşai lumea, cumnat , te pierzi unul de altul Dac vrei nutre , ioi da acoloă ă ţ ţ ceva, din cît am şi eu. mult nui, şi pîn so trage apa, cine ştie. Dar voi,ă cumnat Fenia, nave i nevoie de nutre , c vite nu creşte i, bine de voi, maiă ţ ţ ă ţ bine cu nimic, cînd ejs jrierzi tot. +u le ină ţ

C-da 175 coala 1!P

aid în curte, ce s fac, şase am, şase sînt. A pus ochii pe ele ho ul la deă ţ ă balt , >ur Spovid u. înc de ast iarn . 3ia prins oase de cal sub opinci şiă ă ă ă ă ă



a venit pe ghea , pe Dun re, tocmai din p durea Letei, unde st ascuns, sţă ă ă ă ă vad ce mai poate fura de pe aici. Dac nu se încurca în noaptea -obotezeiă ă cu fata din oas a lui # puci, c sa iubit cu ea pe cuptor toat iarna, îmiţ ă ă ă ă fura vacile de atunci. Lumea zice c şi Andrei @ortu, tata al ho ilor, sa ivit,ă ţ degeaba se spunea c Andrei ar fi 0 murit din nou şi de tot, a cincea oar .ă ă

De unde La v zut cineva ieri, în p durea de ling dunele noastre, îşiă ă ă cîrpea c maşa întrun copac 7u se potoleşte nici acum, cînd e înecat pesteă tot La înviat apa asta blestemat ca s ne prade şi el.ă ă 7e pîndeşte dinp dure, cuă £■ ■ corbii la un loc. #rezi tu, cumnat Fenia, c iepşotina asta deă ă ;ica, care e fata lui Andrei @ortu şi care sa aciuat, stricata, în satul nostru,crezi tu c nu e ea în leg tur cu ho ul de Andrei, cu tasu ) Fereşte!,ă ă ă ţ Fenio, pe #ondrat de ;ica, numai la oameni buni a sucit capul cu dragosteaei p c toas 2 lui 1etre Litr , lui Stavre 1alici, lui #hizlinsOi, lui Luca orobe ,ă ă ă ă ţ oameni aşeza i, cu o cas de copii Are gust te oameni blînzi, şerpoaica, sţ ă ă■■ se încol ceasc mai bine, dup pofte. Degeaba crezi c a luato #ondrat înă ă ă ă ceata lui la pescuit ast toamn ,. la opuşin ) Fereşte!, Fenio ave i şi aşaă ă ă ţ numai necazuri, şi apoi ;ica ce zice, acum pun mai bine mîna pe #ondrat.c tot trebuie s plece pe front$ă ă

Fenia, cu capul culcat pe pînz , izbucni întrun fel de plîns 3i din plînsulă a*ela jişca , f r modula ii, înţ ă ă ţ cepu s cînte, la fel$ de uscat, cîntecul ;ic i îlă ă spunea ca peun bocet şi în acelaşi timp ca peun blestem îşi plîngea copilulmort, dar şi cînta cu ur vorbele din cîntecul ;ic i.ă ă

Vic . fat de brezoi, Din ct- neam eşti, din ce soi?ă ă "eo 'ii scut m taă înlotc , Dun rea i i fuse doic , Albie i-a dată ă ţ ă ţ ( şi late Din lun , ! deă ţ ţă noate?..

1

Fenia îşi mişc capul în dreapta şin stînga deasuă pra pînzei, pentru aşişterge ochii şi nasul ( şi apoi ia din nou şirul dezlînat aQ vorbelor ei despre întlnirea cu cumnatul ;lase 2

( 9De, cumnat Fenia, asta e, fereşte! pe #pndrat. ;ica asta r sare caă ă tasu Andrei, unde nici nu gindeşti. Dup cea arato prima oar >ură ă ă Spovid u, nebuna a fugit prin ap patru zile, pîn la ghiolul -ogdaproste.ă ă ă #ît a stat acolo ascuns în stuf, tot s fi stat vreun an, puă ă trezise şi rochia peea, umbla înf şurat pe mijloc şi pe piept cu frunze de papur , caă ă ă paparudele, şi se hr nea prinzînd peştele de sub ap cu botul, ca vidrele. 3iă ă de la -ogdaproste unde crezi c a r s rit ;ica ) La -abadag 4raş mare,ă ă ă cu cale ferat , şi cu geamie. 3i cum crezi cct r s rit ;ican -abadag ) Ină ă ă

stamb înflorat , roşu şi galben, pîn la c lcîie, şi în cap cu piepteni ală ă ă ă baştri.In picioare ( iai g sit s mai umble cu t lpile goale ( umblan sandaleţ ă ă ă de catifea alb cu c t r mi rotunde 3i cui crezi c ia sucit capul în -abadagă ă ă ă ă ) Lui ogea, popa al t tarilor şi al turcilor. La scos din geaă mie. ogea,tinerel, de PR ani, curat ca pere ii de 1aşti. 4amenii de la -abadag (ţ oameni sub iri, df) oraş ( sau f cut naude, na vede ( de obrazul ogii.ţ ă 3i pe urm ;ica a venit iar aici în sat. #um î i spuneam, cumnat Fenia, eă ţ ă p cat s i îngropi copilul în curte de om şi s dea vitele aşa, peste el. Amă ă ţ ă barc la dou rame, de nar fi Dun rea înghe at , şi dac so dezghe a maiă ă ă ţ ă ă ţ trece timp pîn s piar sloiurile, i laş fi dus, cumnat , la "ulcea.$ #um s ă ă ă ţ ă ămi las eu b iatul la "ulcea printre str ini, p rinte fchim ) #ît de #arpena,ă ă ă p rinte, ce s zic, nam ce zice, femeie s ritoare, mia inut pară ă ă ţ tea 2 9Laso,;lase, s ! aduc şi s ! îngroape la noi în curte, c e înalt şj pietruit .$ă ă ă ă ă ă



97u se poate, #arpeno,5 bag tu un lat de cazma în p mîntul din curte, şi daiă ă de ap . + ap dedesubt pîn la osia6 g mîn ului$. Aşa e cumnatul ;lase,ă ă ă ă ţ frumos vorbeşte, tot s stai s ! asă ă cul i. 3i a luat cumnatul ;lase atunci oţ cazma şi a înfipto /ng o c pi de nutre . 3i a început s sape A s pat, aă ă ţă ţ ă ă s pat, s pa şi înjura, pîn cînd a început s bolă ă ă ă boroseasc apa şi s arunceă ă

stropi în sus. 4 ap limpede.ă!de i era mai mare dragul. #um a v zut #arpena apa din groap , şiaţ ă ă

ridicat poalele, sa l sat în genunchi, sa lungit pe burt şi a început s beaă ă ă cu poft 2 9-un ap , b rbate ;lase, so sleim şi so facem fîntîn . 7u maiă ă ă ă ă spurc m locul, e p cat s facem cimitir. -ine, Fenio, c ia dat prin gînd să ă ă ă ţ ă treci pe la noi, ne pricopsişi cu o fîntîn ia lumea. S fie de pomanaă ă copilului. ai, ;lase, în cas , s ne închin m la icoan , c stai semn sfînt.$ă ă ă ă ă ă 3i au intrat amîndoi în cas , şi eu am plecat cu barca pe uli s mai caut laă ţă ă altcineva. Degeaba zice unul şi altul de #arpena ( eu nam de ce sovorbesc. 7u c mie sor . 7ui modoas , umbl tot co rochie. +u ştiu c maiă ă ă ă ă are dou rochii bune, afar de cea pe care o poart , dar nu le puneă ă ă niciodat s se arate. ?oă ă chiile bune lea umplut cu iarb , iarb bun , cosit ,ă ă ă ă acum un an la 1eriprava. 3i pernele înflorate, de m tase, din cuf r, leaă ă umplut cu iarb , lea cusut la gur şi lea suit deasupra dulapului, în pod.ă ă Aşa a f cut #ară pena, şi bine a f cut 4js mai fie iarb vreodat , sau no să ă ă ă ă mai fie, pe lume ) 7imeni nu poate s zic .ă ă

Fenia vorbea din ce în ce mai rar şi mai încet, poveştile ei dezlînate şi lemai spunea doar cu mişcarea buzelor, f r cuvinte. încet s mai mişteă ă ă ă buzele. 3i le sim ise prinse de ger. îşi aduse aminte de niîini întrun felţ ciudat 2 nu mai ştia unde le are şi începu s le caă ute, mişcînd b rbia din locă

în loc peste pînza de cînep înghe at scoar . Sim i dedesubtul pînzei cevaă ţ ă ţă ţ tare, cam de m rimea unor palme. în loc s se bucure c şi g sise palmele,ă ă ă ă îi fu sil c lea g sit şi c trebuie sa stea de grija lor, s le mişte, s leă ă ă ă ă ă dezmor easc , s le caute ad post, cînd ea era doborît de oboseal şi înţ ă ă ă ă ă■ ghe at toat . Sim i c i se lipise de degete capacul siţ ă ă ţ ă criului. >hea a de subţ pînz era lucie. - tea criv ul şi aducea mereu z pad şi ap . ainele deă ă ăţ ă ă ă aba atîrnau pe ea grele de umezeal , trosneau la cea mai mic mişcare,ă ă prinseser cruste de ghea . 7u numai mîinile. dar acum nici trupul nu şi!ă ţă mai ştia. încerca s şi! caute trecînduşi um rul osos pe din untrul haineiă ă ă de ab, acolo unde b nuia c erau cus turile mai groase. +ra um rul ei,ă ă ă ă sau se înşela, pentru c şi! sim i ca pe oă ţ

2! " i ##$%&##'# ### %■

w *scîndur ud . 9@oi fi înecat.$ ;oi s şi desprind pleoaă ă ă ă pele din apa şi

ghea a carei curgea întruna pe fa şii ap sau genele. 1e #ondrat şi peţ ţă ă diacon îi z ri tremura i prin cea a ploii şi prin albea a z pezii, undevaă ţ ţ ţ ă

înCNe%pdure%si%cer. -arca nu mai era, se vedeau numai5şuvoaiele cumşterg conturul copacilor, al crengilor, pîn nu mai r mînea nimic decît oă ă pat alburie f r sfîrşit şi ciorile zburînd z p cite. Se ivea, izbucnind dină ă ă ă ă cînd în cînd, p durea, toat p durea, îşnit de sub ap şi ză ă ă ţ ă ă ăpad , se ridicaă şi apoi c dea deandoaselea, cu vîrfurile copacilor în jos, împroşcîndă şuvoaiele cu r d cinile must cioase pline de n mol. îl z rea pe #ondrată ă ă ă ă plutind prin apa şi z pada din aer, b tînd cu vîsla printre crenă ă gile carezburau r t cite de criv , fugind departe de ea, cu crengi la tîmple şi peă ă ăţ



umeri, se în l a, pica, îl vedea iar trecînd cu repeziciune împreun cu nişteă ţ ă răd cini şi cu nişte nori prin apa care .se întindea f r sfîrşit, prins deă ă ă ă cer cu copci de ghea . Diaconul se ar ta şi el din cînd m cînd sub ochiiţă ă ficşi ai femeii, îl vedea ghemuit în şuba lui îmbl nit , alunecînd sub ap şiă ă ă z pad îi auzea vorbele spuse în somn cum bolboroă ă sesc sub ap . 1ierea şiă

diaconul, nu se mai vedea de sub albul z pezii, îi auzea doar cîteun cuvîntă mai gros cum se sparge t iat, spintecat de sticlele cu sunete sub iriă ţ şi ascu ite ale buc ilor de ghea care jucau vesele în ap 3i totulţ ăţ ţă ă se pr buşi. 7u se mai v zu decît pe ea îns şi în fundul b rcii, lîngă ă ă ă ă sicriu, f r #ondrat, f. diacon. Se strig pe sine., 7ii5 se mai vedeaă ă ă ă nimic, nu mai era nimic ( şi poate de aceea strig tul ei nu ajunse pîn laă ă ea. 7u mai era nici ea. 1ierise şi ea, ca şi p duă rea, ca norii, ca uli ele, ca şiţ #ondrat. +ra peste tot alOT% :si%lmjşte. Albul şi liniştea erau atît de dense,de pline, de groase, de înghe ate, încît criv ul se auzea r buf, nind,ţ ăţ ă chinuit, undeva în afara lumii..

( D mi toporulă#uvintele astea sunar slab, tot de undeva din afar de alb şi de linişteă ă

( şi Fenia recunoscu în aceste cuvinte ceva din vocea lui #ondrat. 9Se preapoate s fie nişte cuvintejale%Cui, pierdute pe aici din anii tre cu i.$ #ondrată ţ vorbea rar cu ea şi cu to i 9cine ştieţ

(%A'U!)pe undeşi ascunsese el cuvintele astea, si acum au ieşit din fiscunşiz şi

r t cesc f r nimeni şi caut vremea cind tr ia lumea #ea f8st oare cîndă ă ă ă ă ă tr iau cu5 to ii$) A. da, a fost ;ica$. 3i cuvintele lui #ondrat venir iar şi deă ţ ă ă

dincolo de alb( Fenia, d mi toporul 0ă97u pot s moar cuvintele, se chinuiesc.$ Feniei îi fu mil de vorbele luiă ă ă

#ondrat şi vru s le scape di chin, s nu mai r t ceasc pe unde a fostă ă ă ă ă lumea ( şi s le aduc dincoace, la ea, la cei mor i întinse sloiul mîinii, să ă ţ ă dea la o parte z pada groas care o desp r ea de cuvintele b rbatului. ?îcîiă ă ă ţ ă ghea a cu unghiile # ut mult, încerc de cîteva ori s înl ture pereteleţ ă ă ă ă ă gros de z pad şi ghea , dar nu izbuti #uvintele alergauă ă ţă dincolo, se auzeautot mai slab, se dep rtau, r t cind sină ă ă gure. Fenia îşi întinse urechea, solipeasc mai bine de zidul de z pad , întinse şi mîna, dar se rostogoli şiă ă ă c zu. Lemnul palmei ei d du dintro dat pe o mîn mare, fierbinte,ă ă ă ă

asudat , aplecat spre ea. Se ag de mîna asta, c reia, brusc, îiă ă ăţă ă recunoscu c ldura, şişi aminti, aşa dintro dat , c o mîngîiase pe ea, peă ă ă Fenia, cînd fusese tîn r . #î i ani s fie deatunci ) Strinse puternic mînaă ă ţ ă asta fierbinte de demult, s nui mai scape 5ie sparse ceva, cr p alb5u.!ă ă ă din cer pîn la apa în cart 5se scufundase barca ( şi Fenia îl v zu ( prină ă dunga aceea plesnit în ghea a întregului v zduh ( pe#oririrat. aplecată ţ ă asupra ei, privindo cu ochii lui albaştri sp l ci i2ă ă ţ

( ?idic te, Fenia D mi toporulă ăFenia încerc s se ridice. Sc p mm a lui #ondrat. îşi sim i palmaă ă ă ă ţ

c zut dea lungul trupului 1ip i 'i d du de toporul întins pe fundul b rcii,ă ă ă ă ă al turi de cază ma şi lopat , dea lungul sicriului. încerc s ridice coaă ă ă datoporului, nu mai ştiu dac a ridicato sau nu. îşi g si palma dup un timp,ă ă sub obrazul culcat pe pînza de cînep de pe capac ( deci se ridicase şi seă



aşezase în locul *i dinainte ( şi o cuprinse un somn adînc.#ondrat dobori cîteva crengi de stejar cu ramuri dese şi le arunc înă

barc , în partea opus locului unde se afla femeia. "rînti toporul la loc şiă ă începu din nou s împing barca cu vîsla. Diaconul dormea liniştiă ă t nu maivorbea în somn.

IIIEŞISERA +E TOT +IN , +UREA +E STE-a)i .i /* a0)o0ia/*) d*Ă ă

/at da) 3 *)*a3 6t)-acolo *i 6a0oia l3i /0)* d3*l* d* i/i0#6t3l /* lii.ti/*# ,lo3a di c* 6 ce mai rar Fulgi d* 8 0ad 3ă ă

ai c d*a3# Ba)caă înainta acum f ră ă 8oot */ti9*)it # C*)3l /*ă l3ia#

S0i )il* al:* al* d3*lo) 6alt*ă de nisip ap reauă tot ai li0*8i6 *3)a l /ată ă jos, pe întinderea de

222;-'%< i 6c =a0ă tulbure, noroioas . 1e coamele dunelor, ciorile să ăreau vesele,

sc pate de furtun şi ninsoare. Se aşezau în rînduri şişi cur au cu ciocurileă ă ăţ penele umede, cronc nind de pl cere. 1 durea pe care cei trei o p r siser ,ă ă ă ă ă ă eu copacii ei groşi şi goi, r m sese mult înapoia dunelor. Spre sat se z rea,ă ă ă din cînd în cînd, cîteo barc mişcînduse pe apa de pe uli a mare, dară ţ disp rea repede în spatele vreunei urme de cas . >ardurile de trestii, careă ă

împrejmuiser casele, erau c zute în ap şi pluteau de colocolo, împreună ă ă ă cu resturi de uşi şi de acoperişuri. 1e prispele înecate alerga din cînd în cîndcîte un copil, b l cinduşi picioarele pîn la genunchi. Dar era tras repedeă ă ă

înapoia vreunui perete, de vreo mîn de mam , ivit pentru o clip . 4ă ă ă ă singur barc se tot mişca înă ă truna, la marginea satului. +ra barca celor doil utari, Laliu şi Dache, care aşteptaser tot timpul sub ploaie şi ninsoare să ă ă ii se dea un semn din partea lui #ondrat c sa g sit p mînt şi c pot veni să ă ă ă ă cînte la îngroparea copilului. = riser barca lui #ondrat îndreptînduse spreă ă dune şi se ridicaser în barca lor în picioare. Dache înă treba cu arcuşul, Laliula fel, cu be ele ambalului Dar #ondrat nui privea, împingea cu vîsla barcaţ ţ spre dune. 3i l u ari@nCeleser ce% trebuie %ş % fac , v zînd direc iaă ţ ă ă ă ă ţ luatBBde #ondfat""Cache se aşez , lu lope ile şi vîsli şi el spre dunt, înă ă ţ timp ce Laliu, aşezat întrun col al b rcii, începu s şi încerce ambalul.ţ ă ă ţ Strînse cu din ii un şurub, apoi un altul, pîn cînd i se p ru c amţ ă ă ă ţ balul sună

bine. Lovi cu be ele pe corzi ceva a cîntec, apoi se opri, îşi îndreptţ ă spinarea, îşi puse nişte ochelari de soare ( şi r mase eap n, cu fa a grav ,ă ţ ă ţ ă asa cum avea obiceiul s stea ori de cîte ori se preg tea s cînte #înd cîntaă ă

îns , sta totdeauna cu capul în jos. ruă şinat c i se .v d mişc rileă ă ă neastîmp rate ale mîinilor, iar fa a îi devenea copil roas , urm rind cuă ţ ă ă ă naivitate iocul betelor pe corzi

( Stricata, uite stricata strig dintro dat , ascuă ă it, Fenia. trezit dinţ ă somn.

Diaconul se trezi şi el ( brusc ( şi privi buim cit în jur ; zu în faă ă ţă dunele de nisip alb, curat, cu puzderie de ciori pe coame. ; zu şi barca ceă venea dinspre 0

24sat, cu Dache. la vîsle şi cu Laliu, eap n, preg tit, ea ochelari $desoare,ţ ă ă



în cel lalt co" rişl d du în sfîrşit seaă ţ ă ma unde se afl şi pentru ce merg spreă dune. Dar z ri, în acelaşi timp, strecurînduse pe apa dintre dunele celeă mai mari, o alt barc condus de o femeie tînr . cu trurjul%%mare. 4ă ă ă ă recunoscu dup basmaua gaiben . lejat sub b rbie, şi dup cozile groase,ă ă ă ă ă negre. 9;ica.$ St tea în picioare în col ul b rcii, purta o hain broatească ţ ă ă ă

veche, din doc alb, cu umeri l sa i ( f r nasă ţ ă ă turi. Se vedea lipsa nasturilor,vîntul îi sufla pulpanele hainei în l turi de trup, descoperindui o rochjeă d%g%%

stamb înflorat , decolorat , .strîns pe o talie groas şi pe un pieptă ă ă ă ă mare, rev rsat întrun jerseu roşu, cu eă ţ s tur r rit , plesnit . în picioare,ă ă ă ă ă fata purta nişte bocanci scîlcia i, f r şireturi, lega i în jurul gleznei cu sforiţ ă ă ţ groase de n vod.ă 5

( ;ica, zise diaconul ca pentru sine. "uşi cu în eţ les, dar tuşea luist pînit dinadins se auzi, totuşi, ca un r cnet. Se descheie la şub , c scă ă ă ă ă ă lung şişi întinse piciorul s n tos, s şi! dezmor easc .ă ă ă ţ ă

;ica disp ru dup o dun . Dar diaconul observ c ea nu plecase maiă ă ă ă ă departe, aştepta, se pitise numai ( se z rea un col al b rcii, ieşit de după ţ ă ă nisipul alb.

#ondrat îşi mîna barca încet, obosit, la fel de str in de tot ce se întîmplaă în jur ca şi pîn atunci.ă

( Stricata, p rinte, îmi pîndeşte b rbatul. 7are astîmp r nici acum,ă ă ă cînd murim cu to ii.ţ

Diaconul tuşi din nou. -arca l utarilor se apropia. Daelie vîsleaă neîndemînatic, repezind ritmic mai mult pîniecul rotund ( încins cu brîuroşu peste nişte pantaloni verzi de55 stof de var ( decît vîslele, pe care ieă ă

încurca prin ap , stropindu! pe Laliu, careşi scosese ochelarii şii ştergeaă

agitat, cu un cap t al fularului s u, de culoare roz, cu dungi cafenii.ă ă-arca lui #ondrat atinse cu ciocul marginea celei mai înalte dune.#ondrat i ( dup ce m sur din ochi în l imea dunei, care trecea de şaseă ă ă ă ţ metri deasupra aoei ( s ri din barc şi începu s urce pe coasta nisipului,ă ă ă cu vîsla întro mîn şi cu. cazmaua şi lopata în cealalt . -ocancii îi lunecauă ă pe nisipul muiat ( şi omul c utaă

25s înfig , la fiecare pas, vîrful înc l mintei în trupul gros al dneiă ă ă ţă

pentru a putea înainta. Se apropia, suflînd des şi greu, de spinareadunei. Lunec îns înapoi, tîrîş, pe t lpi, şi se trezi cu bocancii în apaă ă ă t ioas , afundat pîn dincolo de genunchi. înfipse adînc în coasta dunei, deă ă ă o parte vîsla, de alta cazmaua Vlopata io întinse diaconuluiW şi începu dinnou urcuşul, aplecat înainte, sprijininduse din cînd în cînd dea dreptulcu pumnii în nisip. #iorile de pe coama dunei nu zburar la apropierea luiă #ondrat. Se strînseser şi mai mult unele lîng altele, cronc nind şi maiă ă ă tare, cu ciocurile întinse în jos, spre locul unde urca omul. #ondrat, cînd fumai aproape, zvîrli cu vîsla în ele. 1 s rile se ridiă ă car în aer, f r s se înal eă ă ă ă ţ

îns prea mult. =burar un timp pe loc deasupra dunelor, b tînd din aripileă ă ă îngreuiate de ploaie. 1e m sur ce #ondrat înainta, l rgeau cercurile,ă ă ă f ceau ocoluri în jurul lui. Apoi se în l ar brusc, cu ciocurile întoarseă ă ţ ă spre cczi, cronc nind furios, şi dup ce mai d dur un timp roat dunelor seă ă ă ă ă

îndreptar , o parte spre p dure, altele spre moara de vînt înalt şiă ă ă cu paletele frînte de la marginea satului. #ondrat îşi c uta vîsla pe coamaă



dunei. ( 7ene #ondrate, mau izgonit. @au alungat şi de pe uli ele cu ap ,ţ ă s m rup mistre ii. @ie fric 7am unde m duce ;reau s stau şi euă ă ă ţ ă ă ă lîng lume De ce m izgoneşte ) 4 s ajut la copii, la b trîni /ndeo fiă ă ă ă nevoie # apa vine şi mai mare ;ine mai mare, nene #ondrate Seă aude, o ştiu c se aude, c am tr it tot alungat . 7u vreau s mă ă ă ă ă ă

pr p desc degeaba. ;reau s r mîn şi eu pe lîng sat. S fiu şi eu cu to ii.ă ă ă ă ă ă ţ #u lumea, nu mie fric de pier.ă1rin cealalt parte a dunei, urcase ;ica. Se inea pas cu pas în urma luiă ţ

#ondrat, rugîndul, alergînd cu picioarele ei grele pe coama nisipului. ineaŢ capul în jos, plîngea şi se uita uimit cum i se cufund adînc t lpile mari înă ă ă nisipul moale şi cum r mîn în urm gropi largi de ap 1lîngea şi mai tare, şiă ă ă

în fuga ei f r rost pe coama dunei z ri,, privind spre sat. cum se desprindă ă ă pere ii unei case, cum cad în l turi şi se afund şi cum se iveşte, plutind, unţ ă ă pat, şi în vîrful patului un b rbat,ă

U8

e femeie şi cî iva copii6 b rbatul sare din pat în ap , prinde barca tîrîtţ ă ă ă de stîlpul ( c zut şi el ( de care fusese legat , şişi culege repede familiaă ă şi oalele:de pe pat, urcîndule în lotc .ţ ă

; zînd asta, ;ica se opri din fuga ei pe dun , fugi iar pe marginileă ă coamei, pieptul mare i se s lta, umflînd jjerseul roşu, pulpanele hainei albeă de doc îi zburau, bătute de vînt, înapoia trupului. Din vîrfurile cozilor einegre şi groase care i se izbeau lungi, cu zgomot, pe pîntecul tare şi peşoldurile late, s reau stropi mari de ap . #riv ul pornise din nou s sufle.ă ă ăţ ă

;uietul apei, abia auzit un timp, începu s creasc din nou. Dar niciă ă #ondrat, nici diaconul, nici Fema, care r m sese în barc , nu! luar înă ă ă ă

seam . ;ica îl auzea, prindea cele mai mici schimb ri în sunetele apei ( şiă ă începu din nou s alerge pe coama dunei, ruginduse de #ondrat. în barcaă l utarilor, Dache se op*se din vîslit şi împreun cu Laliu,. amîndoi înă ă picioare, priveau peste ap acordînduşi instrumentele.ă

( 7u m alunga i, nene #ondrate. S r mîn şi eu lîng lume. Iauzi cumă ţ ă ă ă vine apa.

#ondrat, ca şi cum nar fi z rito pe ;ica, îşi c uta vîsla mai departe. 4ă ă z ri, o ridic şi se întoarse. "recu pe lîng ;ica şi se îndrept spre parteaă ă ă ă cealalt a dunei. Diaconul urca şi el acum coasta nisipului gîfîind, mai mult,ă dea buşilea. #ondrat tot mişeînduse pe coama dunei, îl z ri pe diacon, îiă

întinse vîsla şi(! s lt cu puă ă tere deasupra. /rca şi Fenia, înfigînduşi mîinile

in nisip. Se oprea la fiecare pas s r sufle, s şi odihnersc trupul m runt şiă ă ă ă ă osos, dar şi ca s se poat s lta din clip în clip pe vîrfurile ghetelor eiă ă ă ă ă vechi, cu urechi, pentru a vedea ce face ;ica. Ar fi ipat la ea, ar fi blesţ temato, dar r suflarea îi era t iat de urcuşul greu şi de oboseala veghii.ă ă ă

Cos, la temelia dunei, r m sese barca singur , cu siă ă ă criul în ea.#ondrat şi diaconul începur s caute un loc cît mai potrivit pentruă ă

groap , încercînd ici şi colo nisipul. Se oprir în partea cea mai înalt aă ă ă coamei.

27( Aici ( zise diaconul r cnind. Sînt vreo şapte metri deasupraă

apei. înfipse piciorul de lemn şi scormoni nisipul. Se poate, #ondrate. îi facem pat din crengi.

( 7ene #ondrate. au s m sfîşie. @au izgonit. @a blestemată ă



;lase, c aş fi p c toas şi aduc nenoă ă ă ă roc @ia aruncat patul şi lucrurile înapa de pe uli a mare 7u leam mai g sit. Leau luat criv ul şi apa. 7uţ ă ăţ vreau s fiu singur . ;reau s fiu cu lumea.ă ă ă

;ica venise lîng ei şi spunea întruna aceleaşi cuă vinte.Fenia ajunse şi ea în mijlocul dunei. # lca acum din ce în ce mai repede.ă

Se gr bea, tr gînd dup sine loă ă ă pata şi cazmaua p r site de #ondrat înă ă timpul c ut rii locului pentru groap .ă ă ă( 7u te omoar nimeni ( îi zise diaconul ;ic i, f r so priveasc .ă ă ă ă ă

Dute înapoi în sat, caut i lucrurile şi patul, şi stai cu barca prin jur. -uteă ţ înapoi ( strig el, r cnind.ă ă

Fenia, sleit de osteneal , mic , îndoit de umeri, se oprise în spateleă ă ă ă drept, lat şi înalt al ;ic i. ;ica se înă toarse spre Ja şi ( tot cu capul jos (vorbi Feniei, care se d du înapoi, speriat de trupul mare şi puternic al fetei.ă ă # ldura ;ic i o dogorea. Fenia se d dea mereu înapoi, ;ica o urma,ă ă ă

înc lzindui femeii, de departe, cu dogoarea ei, obrajii scofîlci i şi îmb trîni i,ă ţ ă ţ usca i, înţ ghe a iţ ţ

( Dad Fenia, spunei lui nenea #ondrat s aib grij , c el e omă ă ă ă ă bun. ;reau s fiu şi eu cu lumea Se aude apa. Au trecut ieri lupiiă

înotînd prin ap Am v zut ra ele pitice de iarn sp rgînduşi ou le cuă ă ţ ă ă ă ciocul şi fugind Au s se repead turmele de mistre i s cautp hran şiă ă ţ ă ă ascunziş. # vine z porul, ştiu c vine. or s se rup sloiurile de pe Dun re.ă ă ă ă ă 7am unde m duce. @a izgonit teri ;lase, dad Fenio, şi mia zis c pe elă ă ă satul la trimis s m alunge. A venit acas la mine şi miJ spus s plecă ă ă ă undeoi şti Aş pleca, dad Fenia S nu crezi c plîng. z u dac plîng Dară ă ă ă barca mie veche şi astupat cu cîrpe. S m lase m car aici, s stau peă ă ă ă ă nisip, dac nu m vrea satul. Am s îngrijesc de moră ă ă

URmîntul copilului. 7u m l sa i, dad , s m ia mistre ii în dinte. 7umaiă ă ţ ă ă ă ţ

;lase s nu vin şi s m alunge. Spuă ă ă ă nei lui nenea #ondrat. ;lase miar scolit casa. @ia d rîmat soba. 7u sa uitat c apa mi se urcase în5casă ă ă ă pîn la dunga patului. @ia rupt patul şi mi la aruncat în uli . @ia risipită ţă m laiul în apa de pe prisp 3i nu mai am cu ce s mi fac turte pentruă ă ă pomenirea mea ( c ştiu c no s mai fiu. 7ea ;lase zice c i in ascunşi laă ă ă ă ţ mine de cîteva nop i pe >ur Spovid u şi pe Andrei @ortu şi c pndescţ ă ă ă

împreun cu ei s pr dez satul, acuma, cînd a venit urgia peste to i. =ice că ă ă ţ ă am umblat cu farmece şi cu ierburi de leac şi iam betegit vaca intat şi cţ ă ă

o s i le betegesc pe toate şase, s i le fure mai uşor Spovid u şi Andreiă ă ă @ortu. 7u sînt fata lui Andrei, nu sînt, asta e numai în cîntece, c aşa auă vrut oamenii, pentru bucuria lor. /ite, acum, cînd vine urgia, r mîneă adev rul golgolu , f r cîntec, şi sînt şi eu om am rît ca to i oamenii2 Dară ţ ă ă ă ţ ;lase a t b rtt cu pumnii pe mine. "ocmai m sp lam pe cap. # dacă ă ă ă ă ă murim,%am%zis:.s .. fiu.sp lat %pe.%cap. +ram f r jerseu. 3ia înfiptă ă ă ă ă mîinile în umerii mei. 3i dac a pus mîna pe mine şi ma v zut c plîngă ă ă moartea, care ne pîndeşte pe to i, i sa înmuiat dintro dat inima, şiam zisţ ă c , uite, şr ;lase e om şi se leap d şi el de cîinoşie, acuă ă ă ma, cînd vinesfîrşitul. 3i a început s m mîngîie, şi dac ma mîngîiat, din bun ce seă ă ă f cuse, ia venit, nu ştiu cum, altceva în gînd 2 9;ico, abia acuma la urmă ă v d şi eu ce frumoas eşti şimi pare r u c am umă ă ă ă plut lumea numai cuvorbe urîte despre tine. ai, ;ico, s ne bucur m, cît mai avem de tr it$. 3iă ă ă



ma strîns în bra e şi se ruga de mine s ! las, c dragostea o s i mai ia şiţ ă ă ă lui din p cate. Iam f cut vînt cu genunchiul şi sa r sturnat peste prag înă ă ă apa din curte @iam aruncat jerseul şi haina asta pe mine, bocancii şibasmaua şi miam dezlegat barca de stîlpul casei şi am fugit încoace Dadă Fenio, z u c nus gazd de ho i, z u c nam f cut farmece cu ierburi deă ă ă ţ ă ă ă

leac, z u c nu mai ştiu de Spovid u de cînd şia b tut joc de mine şi deă ă ă ă cînd am fugit ca vai de mine. la ghiolul -ogdaproste. 7u m b nui şi matale,ă ă dad Fenio...ă

UFemeia nu mai putea da înapoi, ajunsese la marginea dunei. Ar fi vrut să

ipe ceva ;ic i, so alungeţ ă 'şi ridic ochii şi v zu m rgelele de sticl verdeă ă ă ă care s ltau pe pieptul jerseului roşu şi umflat al ;ic i. ? mase cu ochiiă ă ă deschişi mari spre m rgele. S ltau sticlind pe pieptul rotund, zguduit deă ă plîns, al fetei. Fenia lunec cu un picior pe marginea dunei. 3i! trase,ă ipînd, f r s şi ia ochii de la frumuse ea m rgelelor de sticl . 7u vedeaţ ă ă ă ţ ă ă

fa a ;ic i ( era sus, mult prea sus pentru ea. 7umai .dunga genelor negre,ţ ă l sate pe ochii plînşi ai fetei o f cea s poat distinge, acolo sus, rotunzimeaă ă ă ă pome ilor plini, roşii şi tineri.ţ

( 1ref cuta, pref cuto, te vaie i c mori, şi alergi dup b rba iiă ă ţ ă ă ă ţ nevestelor iai pus m rgele, şi pe noiŢ ă nea acoperit apa

, ( 7u, dad Fenio. . = u, dad Fenio Am venit la nisip ca s fug deă ă ă ă ap şi de oameni. 7am ştiut c vine nea #ondrat aici. @atale mă ă ă duşm neşti, c eu şi cu nea #ondrat... Sînt stricat , cum zici matale. Dar nuă ă ă m blestema mai mult. Las m s intru şi eu acuma în rîndul oamenilor,ă ă ă ă dad Fenio, ca s mi se ierte şi mie toate, acuma la urm . +u am încercată ă ă

înainte, şi nu sa putut. 7u m duşm ni, dad , pe bucata asta de p mîntă ă ă ă

care a mai r mas.ăDar ;ica vorbea singur Fenia no mai asculta, mintea îi ostenise. îi eraă din nou frig şi se apropiase, mic , de trupul mare şi gros al fetei şi seă

înc lzea la fierbin eala lui, bocind. 3i cînd şi ;ica începu s boă ţ ă ceasc , Feniaă încerc s boceasc mai mult decît ea, s i acopere celeilalte vocea, dar nuă ă ă ă izbuti decît s ipe usă ţ cat şi întrerupt, bocetul ;ic i curgea plin, f r icneli. 3iă ă ă Fenia fu mul umit o clip de plînsul ;ic i ( copiţ ă ă ă lul era astfel omenit cumtrebuie de plînsul tînr al fetei. Apoi Fenia se aşez jos pe nisip, t cut , uită ă ă ă de ;ica, c ldura trupului fetei îi d duse o amor eal care o moleşise şi oă ă ţ ă

împingea la somn, îşi strînse genunchii la gur şişi, culc fa a în poal ;icaă ă ţ ă nu mai ştiu ce s fac , îşi opri şi ea plînsul şi c ut din ochi un col mai ferită ă ă ă ţ

al dunei, unde s nu se împiedice nimeni deea, şi s poat r mîne acolo.ă ă ă ă;!#ondrat s pa groapa pentru copil în partea ceaă al înalt a dunei, f ră ă ă

s priveasc spre cele dou femei. +ra pîn dincolo de genunchi în nisip,ă ă ă ă s pa mai departe, zvîrlind nisipul umed peste coama dunei în ap . 7isipul seă ă desprindea de pe marginile gropii, îi luneca peste picioare. Xşi tr gea cuă greu bocancii din clis , teşea pe marginea gropii pîn se liniştea lunecareaă ă nisipului, intra iar, s pa mai departe. îşi sim ea din nou picioarele prinse înă ţ nisip pîn dincolo de genunchi, trebuia s ias iar.ă ă ă

Fenia îşi s lt capul, îl v zu c sap şi se. mir c na sim it cînd #ondrată ă ă ă ă ă ă ţ ia luat din mîini cazmaua şi lopata.

( #rengile ( zise diaconul. "rebuie aduse crengile şi înt rite marginile.ă#ondrat zvîrli cazmaua în groap şi începu s coă ă boare spre barc , să ă



aduc crengile.ă( 7ea #ondrate, ce facem noi, nea #ondrate, începem s cînt m )ă ă

#reşte apa. 7auzi cum vuieşte ) Avem şi noi copii, undei ducem ) 1a iiţ zor, nea #ondrate

Dache şi Laliîi ajunseser şi ei la dun , lîng barca cu sicriul. - teau dină ă ă ă

picioare în barca lor, îşi suflau în mîini s se înc lzeasc . începuse iar să ă ă ă plou m runt, vîntul aducea, în rafale, foloştine de z pad .ă ă ă ă( #înta i, m ( le strig diaconul.ţ ă ă( S cînt m, nea #ondrate ) ( întreb Dache. #ondrat lu crengileă ă ă ă

din barc şi le aşez pe um r.ă ă ă7u r spunse.ă p rinte, c nu ştim ce ( strigă ă ăDache .pre dun .ă( #eva ( r cni diaconul. j#eva%%cu p mînt%i jcuă ăiarb ,, c mam s turat de bocete $@io fi de atîta v iă ă ă ă c real , treizeci deă ă

ani miajunge ( De care cu p mînt şi cu iarb , p rinte ) întreb Laliu deschizînd ochiiă ă ă ă

mari, şi se închin de vorbele diaă conului, spunînd încet 2 9S fie al nostruă p catul$ =ieetii începutul, p rinte, dac ! şti i, şi! lu m noi nuă ă ă ţ ămaidecît.

7ici diaconul nu le mai r spunse. îşi r suci o igare cu jurnal şi începu să ă ţ ă se plimbe pe dun cu mîinile iaă

;1spate. Apoi arunc îgarea în ap 97u mal am tulun. fumez pungi deă ţ ă

jurnal.$;ica nu îndr znise s mearg pîn aproape de groap şl r m seseă ă ă ă ă ă ă

singur , nemişcat , pe o margine mai deă ă p rtat a dunei. ; zînd c nimeniă ă ă ă no ia în seam soă coti c , întrun fel, cei din jur sau obişnuit cu ea. îşiă c ut ceva de lucru, ca s arate c are şi ea un rost. îşi dezleg basmauaă ă ă ă ă galben , o stoarse de cîteva ori r suă ă cindo în pumnii ei bolov noşi, oă scutur în aer cu zgoă mot şi o întinse la uscat pe marginea dunei, înfund îndui col urile în nisip, s nu io ia criv ul. Dar z pada, care venea maiţ ă ăţ ă groas , îi acoperi repede basmaua. Apoi ;ica nu mai ştiu ce s şi g sească ă ă ă de lucru ca s rmîn înc acolo. Se l s întrun genunchi şi se f cuă ă ă ă ă ă cşi leag bocancii, adic dezleg sforile groase, şi le leg La lo5c cuă ă ă ă

încetineal . Le dezleg din nou. îşi scoase bocană ă cii şii deşert , pe rînd,ă de ap . îşi scoase şi ciorapii pestri i de lîn groas , îi stoarse, r mînîndă ţ ă ă ă

cu picioarele goale, roşii de frig, pe nisip întinse şi ciorapii al turi deă basma, iar bocancii îi puse al turi, cu t lpile g urite în sus. Stoarse şiă ă ă poalele rorhiei de stamb , pulpaneLe hainei albe de doc. Apoi îşi scoaseă haina, o r suci toat în pumni, o scutur în b taia criv ului, vru so înă ă ă ă ăţ tind pe nisip lîng celelalte lucruri, dar observ c are cus tura din spateă ă ă ă ă c scat . Lu de sub reverul hainei un ac cu a , se aşez jos pe nisip,ă ă ă ţă ă

în aşa fel ca s poat z ri mişc rile celorlal i, şi începu s coas , încet,ă ă ă ă ţ ă ă f r grab . îl v zu pe #ondrat cum urc coasta dunei, îndoit de spate, cuă ă ă ă ă crengile de stejar în spinare. ; zu groapa de nisip pr buşit, iar jos laă ă temelia dunei, barca cu sicriul, mişcat încoace şi încolo de vtnt şi deă apa care creştea ? mase cu ochii întracolo, haina îi c zuse pe genunchi,ă ă no mai cosea, iar ca s şi înc lzeasc mîinile, le lipi de obrajii roşii. îşi priviă ă ă apoi palma sting şi c ut s descopere 9linia c s toriei$ #u mîna dreaptă ă ă ă ă ă ă



îşi şterse gîtul înalt de fulgii de z pad care o gîdilau, apoi d du cuă ă ă degetele de m rgelele de sticl verde, le suci pe a a groas de cînep . bilă ă ţ ă ă ă cu bil , şi le vîrî sub jerseul roşu, strîngînd din obi:j cînd sim iă ţ atingerea rece a sticlei pe î e. Se sperie vzindo pe Fenia c oţ ţ ă

;2

priveşte cu ochii ficşi. Se apuc speriat s şî despleă ă ă teasc cozile negreă şi s le împleteasc la loc, privind mai departe pe furiş la ceilal i.ă ă ţ( 1 rinte Ichim ( strig Dache ( am g sit un cîntec cu iarb şiă ă ă ă

p mînt.ă( 7u merge ( zise Laliu, mai mult pentrtf sine, încercînd

ambalul cu be ele. #întecul e din cîmpie, mult p mînt şi multţ ţ ă ă iarb . 7u se potriveşte nici la mort: nici la îneca i.ă ţ

( Dac nui porcos, zice i! r cni diaconul de pe dun . S nu fieă ţ ă ă ă porcos. Se potriveşte orice cîntec dac nui porcos.ă

( 7ui porcos ( r spunse Dache, ap sînduşi vioaă ă ra şi arcuşul pe piept.Laliii şterse cu fularul roz z pada de pe ambal. F cu o strîmb tur ,ă ţ ă ă ă

ruşinat cu gîndul la cîntec, îşi aplec pieptul peste corzi ca s le apere deă ă ploaie şi de ninsoare şi începu s bat cu be ele melodia. Dache ap s deă ă ţ ă ă cîteva ori tare cu arcuşul pe vioar , un fel de marş. Aşa obişnuia să ă deschid orice cîntec, cu un scurt marş. " ie de cîteva ori pieziş aerul cuă ă arcuşul, ca şi cum ar fi vrut s înl ture zgomotele : furtunii ce st ruiau şiiă ă ă

încurcau urechea muzical , şi apoi prinse şi el pe vioar melodia începută ă ă de Laliii

#ondrat şi Fenia, l sa i în genunchi în groap , înă ţ ă t reau cu crengiă marginile gropii. ;ica îşi cîrpea haina, tres rind la zgomotele dep rtate.ă ă Diaconul, cu mhmle la soa e, privea peste ap .ţ ă

Dache trase arcuşul pe coarda groas , dep rta brusc bra ele, l sîndu!ă ă ţ ă pe Laliu s alerge singur cu melodia pe corzile ambalului, şi cînd crezu c eă ţ ă tocmai momentul s şi fac intrarea cu vocea, începu s cînte r guşit ă ă ă ă

"!mie, cu or i d r!mate, "u ierbile-n cer # rsate, "reşte iarb -n cer, şi- ţ ă ă ăn stele, $! %n c lc!iele mele...ă

Dache, dup ce 9lu $ de cîteva ori vorbele cîntecului, trase peă ă arcuş, drept sfîrşit, obişnuitul s u marşă

C-da 17; coala I;;/c3)t# 7imeni nui b ga în seam pe l utari în afar de ;ica, înă ă ă ă

picioare acum, s ltat pe vîrfună ă

;ica ip dintro dat , începu s alerge dea lungul şi dea latul dunei, cuţ ă ă ă bra ele groase întinse înainte, ar tînd cînd întro parte cînd în alta apeleţ ă rupte care se z reau venind umflate, cu sclipiri albe, pe crestele valurilor,ă din ce în ce mai înalte, cu sloiuri mari de ghea care s ltau şi seţă ă pr buşeau, izbinduse între ele, zvîrlind aşchii de ghea şi de trunchiuri deă ţă copaci, crengi şi r d cini, stîrnind pilcuri cenuşii de p s ri care zburau frînt,ă ă ă ă

în neştire.( = porul = porul Sa rupt Dun rea ă ă ăInsule plutitoare de stuf n v leau, împinse de sloă ă iuri, se amestecau,

r sturnate, cu rizomii în sus, se scuă fundau, şi se iveau r v şite şi rupteă ăApa din jurul dunelor se înv lm şi brusc, aruncînd buc i de noroi şiă ă ăţ

ierburi uscate, smulse de la fund. -arca cu sicriul fu izbit în coaste de ună şuvoi de ap cu ghea , venit dinspre p durea de stejari, şi începu să ţă ă ă



pluteasc singur , tîrît de curen ii repezi. învîrtit pe loc, zvîrlit pesteă ă ă ţ ă ă petele rotitoare de plavie şi de crengi sfîşiate. ;ica îşi încarc în fug bra eleă ă ţ cu basmaua, cu ciorapii, bocancii şi haina, se l s s alunece pe fundul eiă ă ă lat, pe coasta dunei, alerg prin ap pîn la brîu, prinse barca şi rmase aşa,ă ă ă cu funia în mînă

( ;itele, prinde i vitele, au sc pat vitele strigar cei din sat spreţ ă ă dune;acile rupseser arcul f cut de oameni în sat, pe apa din uli a mare, şiă ţ ă ţ

porniser s lbatice, mugind, înotînd dea dreptul împotriva z porului.ă ă ă( La şcoal La şcoal "oat lumea s fug la şcoal Fugi iă ă ă ă ă ă ţ

se auzir voci de femei.ă( Lega i! pe ;laseţ I Intra i în cas peste el, c nu vrea - ga i copiiiţ ă ă ă ţ

în pdd, la ;lase I ?estul la şcoal ( ipar alte femei.ă ţ ă( 1rinde i vitele 7u le l sa i spre şuvoaie Da i cu toporul înţ ă ţ ţ

aia f r coarne, aia le duce ă ăDiaconul fugi spre sat cu barca l utarilor.ă( Sa r sturnat moara de vîntă I Funiile, aduce i funii 1rinde io,ţ ţ

lua ii m car osia 5ţ ă;4;ica s ri în barca cu sicriu, prinse lope ile şi vîsli spre sat, strigînd 2ă ţ

9Domnişoar @ ria, domnişoar înă ă ă v toare I S ! îngrop m în cancelarie,ăţă ă ă c anv at bine copilul $ă ţ

( Sa înecat Sa înecat bunicul lui 1etre Litr # uta i!ă ă ţ .

( Fugi i la înv toare La şcoal , la şcoal Duţ ăţă ă ă ce i lehuzeleţ acolo - rba i sînte i voi ) ( ipar mai ascu it vocile de femei,ă ţ ţ ţ ă ţ

întret iate în aerul pîclos de deasupra uli elor cu ap .ă ţ ă( Aduna i gardurile şi acoperişurile 1une ile în fa a şcolii 3i laţ ţ ţ casa lui ;lase #îinilor #ea i p zit pîn acum )ţ ă ă

( ;ulpile, vulpile "rec vulpile î Xnoat dea cură mezişul ( Fereşte, m , din calea lor, c le sperii ă ă( /ndei fata lui Dache$) # uta io pe fata lui Dache ă ţ( Fugi i ;ine grosul sloiurilor La şcoal La casa lui ;lase ţ ăK #ondrat s pa mai departe pe dun , groapa îi ajunY gea dincolo deă ă

şale. Fenia nu se mai vedea din groap . St tea chincit şi prindea crengileă ă ă de stejar dea lungul pere ilor. 7isipul se desprindea de pere i, se pr buşeaţ ţ ă peste crengi, l sînd g uri adînci, l ind groapa, surpîndo în toate p r ileă ă ăţ ă ţ

Fenia dregea cu palmele peretele întrun lpc, îl îngr dea cu crengi, al turiă ă c dea iar nisipul în felii mari, umede, stricînd totul. If#eea ce s p #ondrată ă

în urma lui se astupa.tfln loc de groap , se poă menir pe un muşuroi.ă @uşuroiul se l ise întratîta, încît cuprindea toat l imea coamei. Feniaăţ ă ăţ r m sese la un cap t al s p turii, c utînd cu degetele în clis crengileă ă ă ă ă ă ă disp rute sub nisip. #ondrat se pomeni departe, neştiind unde s mai sape.ă ă @arginea dunei cr p pe toat lungimea ei, se c sc şi alunec toat ca ună ă ă ă ă ă ă perete, rostogolinduse si topinduse în ap .ă

( #ondrate, haide i, m ce face i ) Da iv repede jos ( strigţ ă ţ ţ ă ă gros la ei Luca orobe , venit în fug spre dune, cu b rcile, împreun cuţ ă ă ă #hizlinsOi, cu # puci, cu 1alici, 1rişu, -legu şi cu - lc uă ă ă

;5 >



( ?epede, #ondrate Xnv toarea şi ;ica au scos duşumelele laăţă cancelarie şi iau f cut loc copilului acolo ( spuse # puci cu vocea luiă ă sub ire.ţ

( Iau pus pe piept abecedarul şi caietele ( zise şi #hizlinsOi,mormind cuvintele.

#ondrat îşi şterse fruntea cu mîneca, îşi scoase picioarele din nisip, seuit peste ap lung, deschise ochii mari, a mirare, şi începu s rîd. #eilal iă ă ă ţ întoarser caă petele în partea unde se uita #ondrat.

1rintre sloiurile înalte şi groase care zvîrleau trombe de ap , tîrînd cu eleă copaci despica i şi insule de stuî ( veneau mistre ii în cîrduri, înotînd înţ ţ salturi repezi, t ind apa cu spin rile sure, cu boturile p roase, c scate, plineă ă ă ă sub b rbie de ur uri de ghea , pe col i cu smoă ţ ţ ţă ţ curi de iarb uscat şi albită ă ă de z pad . #ondrat strig , ar tînd spre mistre i 2ă ă ă ă ţ

( /ite!, m , pe ;asile @istre ul la b trîn şi chior pe care lamă ţ ă ă întîlnit acum zece ani la plaurul de la ghiolul @ati a. îi d deam s m nînceţ ă ă ă boabe de porumb din palm . S rea în sus de bucurie cînd sim ea oameniă ă ţ pe aproape. +l e, m , c i lipseşte şi un col ;aă ă ţ sile, ce mai faci, m ;asile )ă S tr ieşti, m , chiorule,ă ă ă

m ă3i #ondrat rîse cu hohote, întro mîn cu cazmaua şi în alta cu lopata,ă

tr gînduşi din clis bocancii, careă ă i se înfundaser iar şi în nisip.ă ă( @ ;asile, credeam c nu mai eşti. # şchiop te ştiu de vreo zece ani,ă ă ă

şi nici de auzit nu mai auzi bine. +ste berc, nici coad nu mai ai. 3i i por iă ţ ţ urechile peste ochi, zici c aşa i place ie şi c nici nu i pas de sloă ţ ţ ă ţ ă iuri.@are ho mai eşti, m ţ ă

3i se pornir to i s hohoteasc . Jorobe rîdea gros, dogit, inînduseă ţ ă ă ţ ţ

cu mîinile de barba galben , carei acoperea pieptul. # puciă ă chicotea sub ire, -legu puf ţ nind în l turi ( pfuapfua (, #hizlinsOiă scurt, repezit cu nasul cîrn în sus, - lcu rar ( ha, ha (, 1rişu cu palmeieă la ochi, dup ce mai întîi îşi scosese c ciula, cum obişnuia cînd rîdea,ă ă iar 1alici înfundat din pîntecui mare, pe care şi! sprijinea pe de marginicu bra ele lui scurte.ţ

M8w *#îrdurile de mistre i se oprir , groh ind înspre dune. 1rintre mistre iiţ ă ă ţ

b trini din capul convoiului, ;aă sile s ri prin ap , rotinduse, zvîrlinduşiă ă partea dinapoi în sus, întrun fel de joac a lui. #î iva mistre i se: bă ţ ţ ăl cir şiă ă

ei cam ca ;asile.( @ , ;asile, m ( zise #ondrat (, c i arii s ai tu, m , c şi tata teă ă ţ ă ă ă

pomenea, şi tot aşa spunea c erai. +şti b trîn,$$ şi tot nu te laşi. S tr ieşti,ă ă ă ă m , ;asile, şi s i fie de bine ă ă ţ

3i rîser iar, dînduşi capetele pe spate, numai #ă ăpuci, nemaiputînd derîs, se ghemuise în barca lui, cu fa a pe genunchi 2 i se vedea doar spateleţ zvîcnind des, de chicotele pe care nu mai izbutea s le scoat din el.ă ă

@istre ii pornir mai departe, cu ;asile înaintea lor.ţ ăFenia se c zni s priceap de ce rid oamenii de lîng ea, nu pricepu,ă ă ă ă

privi în jur, s vad dac nu cumva, printro minune, sau retras apele, dară ă ă nu v zu nimic din toate6 astea. ; zu, din groapa de nisip unde sta gheă ă muit , numai piepturile b rba ilor şi fe ele lor aspre rîzînd Se fcu şi maiă ă ţ ţ mic privind sloiurile care se arună cau s lbatice peste ape şişi trase pe furişă



basmaua de pe urechi, ca s asculte mai bine hohotele oamenilor, pesteă care rîsul lui #ondrat r suna limpede şi nepotolită

*

I

BZ?-A 7+ AC/7>+ LA /@+?I. SA /@1L/" 1[mintul de GGGeeji e ?ouţ ă ine pîn spre amiaz #md so face ziu , dac ie cald, intri în iarb s teţ ă ă ă ă ţ ă ă scalzi. Aşa fac fetele .lui Arşunel fug diminea a din aşternut, alearg peţ ă cîmp şi intr B$unde e iarba mai mare. Le zbiar prepeli ele5pe la sub iori şiă ă ţ ţ le cînt prigoriile cu guş roş' pe la ascu işurile pieptului ( Fîntîni nu sîntă ţ pî:

4!( 7u sînt. 1entru c nimeni na s pat vreuna. Ar fi s pato degeaba.ă ă ă

Abia la vreo CNeizeci de metri sub p mînt dai de ap . 3i cînd dai, fuge mai laă ă adînc. Asta în cîmp. Acolo unde mergem acum nu ştiu ce e nam fostniciodat . #e folos c în satul pe care lam l sat în urm sînt fîntîni şi auă ă ă ă avut ap , şi acum nau5decît cirloi cu nisip ) Lea supt seceta cum a .supt şiă ugerul vacilor. A fost o secet c şi luna se înnegrise, dei mai r m seseă ă ă ă

întro parte, aşa, ca un b nu de ou.ă ţ( +ra pul începutului şi sfîrşitului ( zice morm ind unul care mergeaă

întro margine a convoiului, dar în rînd cu cei doi c l re i din fa ..ă ă ţ ţă( +u nu ştiu cum se numea oul ( r spunde r stit, dup o vreme, celă ă ă

care începuse vorba despre fetele lui Arşunel şi despre secet . Am spus aşaă s în eleag omul mai repede, ci noapte şi nu m vede la fa . La ziu amă ţ ă ă ţă ă s i vorbesc altfel. Dup cîte ştiu, e şi str in de loă ă ă curi, şi 5poate na lucratniciodat p mîntul şi nu sa uitat prea des la cer cu praf în ochi. +u atîtaă ă

ştiu, afost o secet care a inut din.....s pt mîna Floriilor pînă ţ ă ă ăacum, spre toamn . 3i pe urm a venit o ploaiede% ă ă Ginci$ sprezece zile

şi a crescut iarba asta mare prin care c lă c m acuma cu caii. Sînt acuma,ă adic , lunile aprilie, mai, iunie, iulie şi august ( toate în septembrie.ă Sa luat timpul de la început s şi petreac zilele netrite. + cald, cană ă iulie, înfloresc salcîmii can aprilie şi se coc strugurii de toamn . 4ă gloaba$ de #?4S începuse zilele trecute s sejm dup iete. tinere şi le f ceaă ă ă ă

în dar basmale galbene. Au%roi albinele în septembrie şi şiau f cut stupi înţ ă cr p turile $despicate$ de$secet de la stîlpii por ilor. Ferice de i tineri.ă ă ă ţ ă Sembie noaptea cu faguri pe la por i, iar diminea a le e lehamite de miereţ ţ

"ot în timpul sta se zice c sar fi ivit şi Cuierea pe cai, nu se mai ar taseă ă ă din toiul secetei. Lu\ Fuierea îi fugise nevasta de foame şi de sete. 7u seştia cu cine. +l zirea c o luase un vîrtej alb, întro zi la amiaz . Fuierea aă ă plecat so caute cu calul, dar venea înapoi în fierare noapte s vr.clă ă dac nu cumva i sa întors nevasta in lipsa lui. F cuse c rare totă ă ă alergînd cu calul dintro parte întralta. 1e la5 noi, aşa de mult doar]v ncel aă

]!W *alergat ca s i se dea r splata f g duit pentru bra ul pe care şi !aă ă ă ă ă ţ

pierdut acum zece ani la @ r şeşti. în toiul secetei, Fuierea na mai venit să ă ă vad dac i sa întors nevasta. Iar pe locul unde b tuse mereu calea, saă ă ă surpat p mîntul. Aşa spuneau nişte v duve cu draă ă gostea netr it , eu namă ă



prea luat seama la c rare. /nii ziceau c lau mai auzit în cîteo noapteă ă pe Fuierea, mergea cu calul pe sub p mîntul. c r rii şişi c uta maiă ă ă ă departe nevasta. +u nu lam auzit, în fiecare sear aveam oaseleă frînte de lucru şi adormeam repede. @acii, ins , iam v zut. #u macii eă ă adev rat. #înd sa termiă nat seeeta, dup ce a plouat cît a plouat, am ieşit şiă

eu ia marginea satului înspre locul unde r m sese casa p r sit a luiă ă ă ă ă Fuierea. în curte, el avea un plop înalt, plin de p mînt pîn sus, ca! - teaă ă ă tot anul praful adus de criv . Dup secet , zic, cînd nu mai era nici Fuierea,ăţ ă ă nici nevasta lui, am v zut cu to ii la încheieturile crenă ţ gilor de sus maci roşii

înflori i. Se vedeau de departe, înal i ca nişte tufe, printre crengile plopului.ţ ţ Iar plopul era uscat de sus pîn jos. #am astai. Dac vrei s mai ştii ceva,ă ă ă

întreab m , pîn nu se scoal ştia ( zice, şi arat napoi cu mîna pesteă ă ă ă ă ă um r.ă

/n timp sa auzit numai iarba ştergînd bur ile caiţ lor 7ici dinspreconvoiul lung de c l re i şi c ru e cartj urma pe vorb re ii din faă ă ţ ă ţ ă ţ ţă nu se auzeau alte zgomote mai pline şi mai continue decît acelea ale ierbii, ca şi cum oamenii care str b teau noaptea cirnoul ar fi mers dormind.ă ă

"reji se ar tau cel care vorbise despre secet , apoi str inul careă ă ă c l rea al turi de el şii asculta spusele, precum şi cel dintro margineă ă ă a grupului din fa , adic acela care pomenise de oul înţă ă ceputului şi sfîrşitului

Deasupra ierbii se ivi din convoiul din spate o umbr înalt careşi mînaă ă calul cînd înainte, cînd înapoi.

( Asta e .#orbu ( zice cel ce povestise întruna, aplecînduse sprestr inul care c l rea al turi ( oe #crbu îl cunoşti şi noaptea, c e lung, şiaă ă ă ă ă ridicat umbra de sear în picioare şi sa învelit cu ea. 7ici el, nici p rin ii luiă ă ţ nau avut plapom . #orbu sta are un beteşug 2 mintea îi umbl cu basme,ă ă ă

şi cînd s scoată ă42basmele pe gur , îi ies în form de cîntec. ;orbele nu le cînt , pentru că ă ă ă

nu!$ ajut glasul, spune cîntecele ca şi cum ar vorbi. 7u mai ai somn,ă #orbule )

( 7u v d prea departe ( r spunde #orbu. 3i alerg cu calul s prind ceă ă ă nu apuc cu vederea, @iroane.

( Fereşte i în elepciunea de potriveli : îi strig @iron, adic celţ ţ ă ă ce vorbise mai înainte despre secet .ă

( @ai chemat din r s rit, şi i r spund din asfină ă ţ ă it. Am plecat de acas ,ţ ă cu soarele asfin it în c maş .ţ ă ă

( Lung mai eşti şi cîmpul nu i ajunge ( îi strig iar @iron, rîzînd, maiţ ă mult pentru c , vorbind cu #orbu, sim ea c şi vorbele lui sun a cîntec.ă ţ ă ă

( #împul e mic ( îi r spunse #orbu. îmi întind mînanapoi şi dau deă noapte în toi. întind mîna înainte, şi lovesc în soare un dinte, care tocmair s rea Ai grij , @iroane, cînd so ridica soarele s nu scape D nil prină ă ă ă ă ă iarb şi s i ia porumbul, şi tu s r mîi cu ochii la soare.ă ă ţ ă ă

#u vorbele astea, #orbu t cu, umbra nu i se mai vedea, plecase. Iarbaă venea din fa din ce în ce mai mare. @iron îl strig pe #orbu de cîteva ori,ţă ă dar nui r spunse nimeni.ă

( So fi culcat ( zice @iron c tre str in ( are un cal întinsşi cu spateă ă lat, se lungeşte pe el şi 9.doarme, cum e cam netuns, p rul i se amestec cuă ă coada calului, iar picioarele şi le sprijin în inelele de la dîrlogi, dup ce şiaă ă trecut frîul pe dup gît. #um se lungeşte, şi adoarme, c i sufl calul înă ă ă



t lpi cu n rileă ă( 3i #orbu merge,=a dro.i&? întreab str inul. .7a mai r mas nimeniă ă ă

în sat ) "o i aţ u plecat în noaptea asta la droie ?( Dup cum ai s vezi la ziu . Aproape to i. Deai fi întrebat oameniiă ă ă ţ

din sat cu cîteva zile în urm dac au s plece în noaptea asta =aă ă ă droie,

jum tate ar fi t cut, un sfert ar fi dat din umeri iar alt sfert ar fi zis nu.ă ă Sfertul care ar fi zis c nu merge ar fi fostă neamullui D nilă ă şi sar fi preg tit pe ascuns, cum sa şi preă g tit, s ajungă ă ă

înaintea tuturor la droie.( @i se pare c se trag dintrun basm cuvintele astea 2 neamul luiă

D nil ( zice str inul, cam în dungaă ă ă4;gurii, sim indu! pe @iron .c m soar lucrurile cu basţ ă ă ă mul ca s poată ă

umple noaptea şi iarba mai pe potriva. ( Din nici un basm. +ste în satneamul lui D nil . S zic aşa, în sat sînt de toate patrucinci neamuri. #elă ă ă mai ;fjchi, neamul lui 1epene. 7eam ostenit, cu meri b trîni în curte şi cuă femei iube e. Se spune c neamul sta ar fi dat şi cî iva c rturari. 7u ştiuţ ă ă ţ ă r nam aflat de soarta lor. 4r fi fost şi ei osteni i dac nu li sa auzit glasul înţ ă lume. Apoi vine neamul lui 1pienaru1 eu9raru, cel mai r muros. 1eă ă urm , neamul scurt şi cu tală p lat al lui Dordoac ( şi neamul b tut 'deă ă ă ă vînt al lui 3 lc u. De aici se încurc lucrurile şi încep furtuă ă ă rile de fat mare.ă ;ine, adic , un neam cam neştiut şi nou amestecat din toate astea, care nuă prea se ine de amintirea a cea fost. #am astea ar fi. întro parte de tot stţ ă neamul lui D nil careşi ia neveste neştiute de nimeni, din sate str ine.ă ă ă 7eamul sta se puigşte . mult, ca s aib în curte slugi f r plat . S te ui iă ă ă ă ă ă ă ţ cînd so face ziu , toate neamurile or s se amestece, numai neaă ă mul lui

D nil o s se in întro latur , dar nu tot neamul la un loc. #i familieă ă ă ţ ă ă rupt de alt familie.ă ă A. fost unul mai adineauri pe aici care vorbea de oul înceDutului şi sfîrşitului si care sa f cut nev zut în spaă ă tele convoiului6 e dinneamul lui D niî 6 sta a r mas neînsurat, ca s nu dea la nimeni să ă ă ă ă ă m nînce degeaba. Are gaii cei mai m run i, din sat. şi cei mi scur i în ă ă ţ ţ burt . I se mai spuneă sionul (ăriei )ereza. -iata femeie, ea o fi moart deă mult, şi oamenii Bzîc c ia ră ămas spionul. De ce lau poreclit aşa, nam priceput mult timp. Din cîte îşi aduc aminte oamenii f r din i în gur ,ă ă ţ ă pe aici prin - r gan nau trecut decît turcii, şi ia în goan . 3i stuiai zică ă ă ă ă sionul ( riei )ereza.ă #eo fi c utînd el pe lume aşa de tîrziu, şi întrun locă aşa de nepotrivit, greu de închipuit. 1e la noi porecla e sarea omului, darpe a stuia nu iam în eleso. 1în la urm , tot unul din osteni ii lui 1epeneă ţ ă ă ţ mia desluşito 2 lau poreclit cu un lucru care nu poate s fie pe aici şi naă fost niciodat , ca s nu intre nici m car în cuvintele înă ă ă g duitoare aleă *clesiastului+ ce este a mai fost, ce a mai fost #a fi. +u nu le ştiu binecuvintele, cei din

44neamul lui 1epene îns , care au mintea sucit , spun bine vorbele din.ă ă

orice parte lear lua. Ia s t cem puă in. 1arc se aude ceva peste cîmp.ţ ă ■

Se auzea iarba ca mai înainte.

( @i sa p rut. 4 s i spun eu mai trzl:u ce mi sa p rut. # tot o să ă ţ ă ă ă sentîmple pîn la urm . 1în atunci mai ascult m pu in, ca s fiiă ă ă ă ă ţ ă



preg tit şi s în elegi ceo s se întîmple. Dar pentru asta, nam ce face,ă ă ţ ă trebuie s i vorbesc despre, jnlne: Se cheam c eu sînt ]ncusă ţ ă ă cGit cu

neamul lui CD n/ 3i s vezi cum 2 de feă ă lul meu sînt din altjsat, vecin cusatul sta în caream venit mai tîrziu, numai la p mînturi, adic destul deă ă ă departe. In satul din care am fost, era .o fat pe care cînd o strigam searaă

la poart îiă ziceam, de ochii lumii, #erişoar .ă 7eam cu mine nu era decîtprintro rudenie de margine, adic de loc. Fata era deo vîrst cu mine, şiă ă dac am fi vrut s ne înrudim cu adev rat ar fi treă ă ă buit s lu m amîndoiă ă lumea de la început şi s ne cuă noaştem toate încheieturile. "rebuia. Dar avenit în satul nostru un 1 n/ . tomnatic bine, a pe ito, na zis nimeni nu.ă ă ţ +u eram tot plecat prin alte locuri, s aflu cum cînt cucu. 3i cum fata aă ă t cut şi era socotit cam de pripas pe ia noi, iar cum D nil cu pricina caă ă ă ă so poat lua şi so fac slug na cerut zestre, a duso în satul lui f r s seă ă ă ă ă ă mai uite în urm . Dup cî iva ani ( s fi fost, şase, s fi fost opt ( un unchiă ă ţ ă ă al meu, @atei, îşi aduce aminte la o cumetrie de fata plecat . Ia venit înă cap lucrul sta spre diminea , avea paharul gol diă ţă nainte şi se uita lamine 2 9@iroane, unde ie fata )$ 3i a strigat spre 7icu al -r ilei, careţ ă dormea pe vioar M 9Scoal şi cînt i lui @iron 2ă ă ă arc-au fost #ise de noa-te, aşa le-am uitat e toate. 3i au început oamenii de la cumetrie s seă

întrebe 2 9Adev rat, ceo fi cu fa52a, na mai dat un semn de atî ia ani.ă ţ Ia vezi tu, @iroane$. @atei sa uitat din nou la mine şi mia zis 2 9 #umcrezi$. Am plecat s v d cei cu nevasta lui 1% am in ode D nil , că ă ă ă ă 1aminode! chema pe D nil care o pe ise.ă ă ţ

7aveamcunoscu i prin partea locului decît pe 1etre%% ţ/raru, pîndar pe mai multe hotare. /raru se tr gea din neamul luiă

Dordoac iar nevast sa, ;iă ă ctoria,, din nea

]Emul lui 1egene. Dar s mai t cem pu in @i se pare c iar sun cevaă ă ţ ă ă anapoda pe cîmp.

Au ascultat amîndoi. Iarba suna altfel. ( Da, sun ceva:ascunv zise str inul.ă ăB @iron a rîs cu hohote, dînduse pe spate şi oprinduşi calul. A întins

mîna, aK prins frîul de la calul străinului şi !a oprit şi pe al lui.( Ai zis bine, sun ceva ascuns. "rece pe furişă la droie neamul lui

D nilă ă@iron sa ridicat în picioare pe cal, şia pus palmele pîlnie la gur şi aă

strigat 2

( Asculta i, neam ascuns al lui D nil întoarce iv caii şiţ ă ă ţ ă merge i omeneşte prin iarba pe care o c lţ ă c m cu to ii ă ţ

#urgerea egal a convoiului sa aşezat din nou prin iarb . Lui @iron nuiă ă r spunsese nimeni. /n rîs gros sa auzit întîrziat, dar nu din margineaă cîmpului, unde zgomotele surde t cuser rupte de vocea lui @iron, ciă ă dinapoia convoiului

( [stai rîsul lui>orbu. Are obiceiul de rîcle in .somn. înseamn că ă sa întors pe partea cealalt Ani trecut de miezul nop ii ( îi spuneă ţ @iron str inului, sîntem prin dreptulă (o#ilelor de la Valea (ieilor Acolone paştem prim vara mieii. 1rin surp turile de ia marginileă ă (o#ilelor a

încercat mai adineauri neamul lui D nil s treac . Dar acolo siină ă ă ă ă p mîntul, mai ales noaptea şi pe senin. 1e laă (o#ile oamenii nu trec decîtrar cu c ru ele şi numai la nevoie. 7umai copitele mieă ţ ilor nu r sun pe golulă ă



de sub (o#ile. în (o#ile sînt nişte morminte vechi, unde a fost pus de turciă o oştire a lor dintrun r zboi pe care nu! mai ştie nimeni. Asnrî i mor i ă ţ ţ 7eamul sta ascuns al lui D nil a f cut s sune oasele ( şi miam adusă ă ă ă aminte de miei. îmi p steam odat mieii acolo, trecuse cî iva ani de cîndă ă ţ

încercasem so v d pe fata pe care o pe ise D nil şi m gîndeam cum de să ţ ă ă ă

a f cut c nu puteam şti sigur dac am v zuto sau nu atunci cînd am pornită ă ă ă de la cumetria unchiului @atei. Azi sînt nou ani, dac nu mai mult, deă ă cînd am f cut încercarea so v d, şi tot nu pot spune cum mi sa întîmplată ă cu adev rat. 1oate pentru că ă

]8eram prea tîn r şi mintea mea punea prea multe deasuă pra intîmpl riloră

şi sf rîma ce era de în eles. Dar ntt fost asta. 7am trecut, cînd am ajuns înă ţ sat, pe la 1etre /raru şi pe la nevast sa, ;ictoria. @am dus daa drepă tulacas la 1aminode D nil . Dar stai pu in, c se apropie iară ă ă ţ ă sionul ( rieiă )ereza. Lam mai sim it de cîteva ori, dar nu iam spus.ţ ţ

1e un cal m runt şi scurt apare lîng cei doi din fa a convoiului omulă ă ţ numit.

( #ei cu tine ( îl întreab , @iron, aiă pierdut vreun cui )#el întrebat şia sucit calul şi a disp rut în spatele convoiuluiă( @am dus dea dreptul acas la 1aminode, începe iar @iron. 7aveaă

cas în rîndul oamenilor, ci peste un izlaz Am trecut izlazul, şan urile deă ţ unde începeau hotarele dintre cîmpuri, şi dup o perdea de salcîmi era casaă lui 1aminode Am dat roat cur ii s i g sesc poarta, nam g sito,ă ţ ă ă ă avea un zaplaz înalt pîn la streşini. +ra prea linişte ca s i bat omului laă ă amiaz în zaplaz. Se auzea dincolo de gard numai un hîrşîi încoace şiă ţ

încolo şi miam zis c o fi vreun cîine careşi poart lan ul pe sîrm de la ună ă ţ ă

cap t la altul al ogr zii. Dar cum de nu latr , miam zis, c de sim it mă ă ă ă ţ ă sim ise, se mişca tot mai des şi mai repede, dup pu in vreme aţ ă ţ ă început chiar s se zbat , şi z ng nea lan ul, şi zbîrnîia sîrma, deă ă ă ă ţncepuse pîn şi pe mine s m doar junghetura gîtului Dup o vreme, oă ă ă ă ă bufnitur ca şi cum cineva ar fi / it:5un cîine 3i sa f cut linişte... ca laă ă

început. 4 pas re a trecut sus, cu aripile întinse, şi abia dup ce a l sată ă ă casa în urm a început s fîlfîie 7u puteam nici z ri ceva în curte,ă ă ă scndurile înalte ale zaplazului erau prinse una lîng alta cu fîşii late deă tabl Am mai aşă teptat s aud din nou sîrma şi lan ul, c m sim eamă ţ ă ă ţ prea uitat acolo, cu soarele amiezii care m b tea în creştet Dar nuă ă sa auzit nimic. @ia venit în gînd s plec peste cîmp, s m întorcă ă ă

noaptea şi s încerc s sar zaplazul @ car cîinele s i! v d. Dar am plecată ă ă ă ă la 1etre /raru şi iam spus ce vreau şi ce mi sa întîmplat. (.- dus în casă şi mia zis 2 9So chem m pe ;ictoria,ă

47s vedem, ea ce zice, c e din neamul lui 1epene$. +u m în elegeamă ă ţ

bine cu ;ictoria. Lumea zicea ca am fi fost nimeri i unul pentru altul, dar nuţ neam ştiut la timp firea, ca s ne lu m şi s facem cas împreun . 1etre aă ă ă ă ă chemato 2 9D ne nişte prune uscate şi cîteo can de ap rece. 1e urm euă ă ă ă plec la pogoanele de la ceair, am de alergat vreo patrucinci zile.$;ictoria a adus prunele şi apa, şi dup o vreme ma întrebat M 9După ă atî ia ani ) #au i o fat care sa m ritat, care nu tea chemat şi nu iaţ ţ ă ă ţ dat nici un semn )$ Apoi, c tre 1etre 2 9Fata pe care o caut omul sta creziă ă ă că este ? 3i 1aminode care st cu casa peste izlaz, cu streşinile prinse înă



cuie de vîrful gardului, crezi c e chiar 1amiă node ) Dac nici 1aminode,ă nici ea nu s!nt ? 9#um adic , ;ictorio )$ ( a zis 1etre uitînduse la ea cuă ochi mari şi dînd pe gît5o can de ap . Apoi 1etre a încercat s rîd 2 9a,ă ă ă ă ha,, legende. 7u! mai z p ci de cap pe omul sta, cu mintea taă ă ă zbur toare din neamul lui 1eă pene.$ ;ictoria nu sa sup rat2 9-ei ap , 1etre,ă ă

şi prun nai luat. 4 s te ia cu frig, c i apa rece. S zicem c şi 1aminodeă ă ă ă ă este, şi fata )ste. + loc pentru to i. Dar ia asculta i ce mia spus vt şelulţ ţ ă CDudulin . Se pornise furtun mare întro sîmb t la amiaz , ploua de sus cuă ă ă ă ă spice de secar şi cu fi ri de soc. Furtuna !a prins pe Dudulin pe izlaz şi elă ă a fugit de fric s cear ad post la 1aminode. Dudulin avea o funie la el.ă ă ă ă ă ;aca pe care o p ştea rupsese funia şi alerga numai pe picoarele diă napoi şise uita pe cer, la florile de soc. 4mul a ajuns la casa lui 1aminode, ştia c năare s i deschid , a f ă ă ăcut un ochi la funie, !a aruncat deasupra zaplazului,sa suit şi sa uitat în curte, s g seasc un loc potrivit unde s sar caă ă ă ă ă s nuşi rup ceva. 7a mai s rit 2 vă ă ă ăzuse lan ul, z ng nea singur pe sîrm ,ţ ă ă ă

îl b tea vîntul de la un cap t la altul al cur ii. 1aminode nu are nici m cară ă ţ ă un cîine mut cum se zicea /n cap t al lan uiui era tras pe sub o fereastră ţ ă a casei. înseamn c cineva nev zut trage cap tul din cas al lan ului şi!ă ă ă ă ă ţ face s z ng ne şi în zilele cînd nu bate vîntul 3i dac a v. zut asta, luiă ă ă ă Dudulin nu ia mai tost fric de furtun şi a plecat liniştit s şi caute vaca.$ă ă ă ă 1etre a luat o pru

4n , sa uitat la ea şi a puso la loc în strachin . 91etre, ie ie fric .$ă ă ţ ţ ă

9Legende ( a zis 1etre ştergînduşi palmele pe genunchii pantalonilor ( io5 fi fost omului mil de cîine pe aşa furtun şi lo fi b gat în cas @ai adă ă ă ă ă nişte ap .$ 9Aduc$. 3i ;ictoria a adus o g leat plin . 9Sînt oameni ( a zisă ă ă ă

1etre, dup ee$5şia cufună dat cana de dou trei ori în g leat şi a b ut cuă ă ă ă sorbituri (, sînt oameni careşi in şi cîinii în cas , greu de crezut, dar amţ ă auzit.$ 9-ine, 1etre. S spunem c sînt lucruri f r s fie. 3i am s i ar t că ă ă ă ă ă ţ ă ă se poate şi asta 6 1aminode D nil , ştiut este, sa însurat cu fata cu priă ă cinade vreo şase ani şi ceva. Ar fi trebuit s aib cel mult cinci copii, s zicemă ă ă opt, dac punem c ar fi f cut cîteodat şi gemeni. Lucru cam rar, dar să ă ă ă ă zicem, cum i santîmplat şi lui -uc ic de la marginea satului dinspreăţ ă miaz noapte, ia f cut nevasta de trei ori geă ă meni ( şi numai fete. Darvorbeam de 1aminode S zicem c are opt copii. #el mai mare copil al luiă ă 1aminode înseamn cI" favea cinci ani, aproape şase. dac i !a n scută ă ă ă nevast sa la şapte luni. Atunci, cum r mîne cu îatîmplarga din ajunulă ă

nop ii de Anul f7puţ $ ,,4 legend ( a zis 1etre spre mine ( despre ajunulă nop ii steia se spun multe legende, doar ştii, le scorţ ă nesc fetele de m ritată ca s le treac de urît pîn la pe eal .$ 91etre, nu i rîde de poveştileă ă ă ţ ă ţ oamenilor tineri, c poveştile astea nu albesc cu iarna şi nu trec o dat cuă ă anii. ;orbe cu ziua şi cu ceasul, destuîe, tot s auzi cum le mestec atîteaă ă perechi de oameni însura i $ 9e$, a zis 1etre, şi a spart un sîmbure deţ prun între din ii din fa . 9Frjum&şLdin i mai ai. 1etre, pentru dină ţ ţă ţ ii ştia teţ ăam luat$ ( a zis ;ictoria, şi a povestit mai departe c tre mine 2 9# o fată ă ă de m ritat a spus întîmplarea pe care ai so afli acum, e adev rat j&%%fat ,..ă ă ă de m ritat şi altele din neamul lui S ltau Se adunaser toate, noaptea, întră ă ăo odaie, în ajunul Anului ffou. s pun orz pe va ră ă ţ ă

6 Au l sat perdelele, auă

stins lampa si au tras c rbunii aprinşi pe vatr . St teau în picioare, laă ă ă



lumina jarului, în c m şL..aihe pîn la p mînt, închise la gît şi f r nici oă ă ă ă ă ă podoab , şi aruncau orz pe vatr . JM vad încotro or s sar boabele şi deă ă ă ă ă unde au s le vină ă

#cla !PE coala ! ]

pe itorii. #înd au început s sar boabele în toate p r ile, fetele cuţ ă ă ă ţ basmale galbene în mîn au început s cinte, cum am cîntat şi eu, cîntecuiă ]e c maş alb . #întei. ae tinere e, care nu se înva . #reşte pe neştiuteă ă ă ţ ţă 7u5 zic l utarii, c nui pentru uli , iar mintea priceput a lui #orbu nu !aă ă ţă ă p scut. 1etre, auzi!.$ 3i ;ictoria sa ridicat vesel în picioare, no credeamă ă aşa înalt , sa rezemat de canatul uşii, mi se uita în ochi, avea obrajii roşiiă şi spunea 2 9-obul meu de soart bun s cad în hum , între soare şi lun .ă ă ă ă ă ă S i priasc şi vînt, şi ploaie, şi bruă ă m . -oabe rele, boabele, jarule, tuă soarbele -oabe bune, boabele, jarule, aruncmile. 1rintre ele, bobde aur, faur, taur, iute ca un graur, ban de aur, om de aur 0 Aur, faur, omde aur, în cas teaduc. 1e piept s te culc. #ît clipeşti din ochii negri şiă ă arunci din ei scîntei, s mi pui la urechi cercei...$ ;ictoria şia potrivit cocul,ă care era de femeie m ritat , şi a stat pu in s şi aduc aminte despre ceă ă ţ ă ă era vorba. #um nici eu nu ştiam unde rm şese ea cu întîmplarea, mamă uitat prin odaie, şi am dat cu ochii de perna de pe pat De sub pernă ieşeau frunze din ate de pelin brumat. în cas mirosea a salcie înflorit , deţ ă ă la crengile puse de ;ictoria pe mas , pe lavi , şi la tocul ferestrei.ă ţă Avea un carton cu îngeri galbeni deasupra patului şi mirau r mas ochii laă florile roşii prinse pe dup ram . 7u le v zusem la venire. >ura floriloră ă ă atingea paharul candelei şi li se vedea umbra ro5s.e în oglindauntdelemnului. ;ictoria se uita şi ea la untdelemn şi vorbea spre mine 2

9Dup ce au s rit boabele, fetele au stins jarul cu buc i de ghea . Sauă ă ăţ ţă îmbr cat, au aprins lampa, au ridicat perdelele şi au deschis uşa, s intreă ă fl c ii, care aşteptau în uli "rebuia s vin zece, cît erau ele Dar nuă ă ţă ă ă sa ar tat nici unul Fetele sau uitat atunci la streşini şi au num rată ă ur urii de ghea . +rau ur uri mari, cu vîrfuri pîn spre prisp . Iauţ ţ ţă ţ ţ ă ă

num rat, erau mai mult de zece. însemna c nui ajunsese blestemul peă ă fl c i, nu se uitaser adic pe feă ă ă ă reastr cînd au cîntat ele cîntecul deă c maş alb . şi . aşa c nu picuraser ur urii peste ei ca s i înghe e şiă ă ă ă ă ţ ţ ă ţ s i prind de streşini. =ece ur uri mari, ur uri de tîlhari, nu se f cuseră ă ţ ţ ţ ţ ă ă adic fl c ii. 3i însemna c ei trebuia s fie tot în uli şi aşteapt acolo. Iauă ă ă ă ţă ă strigat, dar nau

5!venit Atunci, fetele au ieşit în uli s i caute. Lun era, dar umbraţă ă ă

lor nu leau v zuto, iau c utat degeaba. Fetele sau întors în curte, şi cîndă ă s intre în cas , iau v zut pe fl c i 2 st teau cu to ii înşira i pe prisp , ruă ă ă ă ă ă ţ ţ ă peau . ur urii de :ţ ţ a streşini şii ron iau. J#e face i,ţă ţ ! m , aici )K ia întrebată o fat . J@înc m şi noi ceva, ca s mai prindem putereK, au zis ei. 1e urmă ă ă ă au intrat cu to ii în cas , şi la lumina l mpii fetele au v zut c erau cuţ ă ă ă ă .d:.5fl c i mai mult. Leau pus la to i dinainte o tină ă ţ gire pr fuit cu sare,ă ă plin cu boabe de porumb fiert, ca s m nînce cum e obiceiul şi s le steaă ă ă ă pe itorii. +i sau aşezat şi luau boabe din tingire. Fetele au r mas înţ ă

picioare, nu sau atins de porumb, ca s le fie gura curat . 3i ele se uitau laă ă cei CT&L sir ini, care erau peste num r 2 unul s fi avut şaptesprezece arii,ă ă ă



cel lalt nouă ăsprezece. +rau Ca ig ii: lui 1aminode D nil şi ieşiser şi eiă ţ ă ă ă pentru întîia oar s vad fete.$ 1etre şia şters frună ă ă tea cu palma, saridicat, a împins strachina cu prune uscate mai încolo şi a zis 2 9;ictorio,eu plec cu omul sta prin sat, s mai r sufl m pu in$. ;ictoria nu saă ă ă ă ţ mişcat de la canatul uşii, şi 1etre na îndr znit s poră neasc şi a t cut, şi aă ă

dat din mîini s treac timpul 91etre, omul sta a venit s prindă ă ă ă ă vremea din urm . şi tu vrei s ! duci de c p stru pe uli e.$ Apoi spre mineă ă ă ă ţ 9+şti în stare so vezi cum mai este ea acum )$ ,,4 iau şi m ritat $, am zisă ă şi mia trecut o am ral prin gur ;ictoria sa uitat peste creştetul meuă ă ă şi ia spus lui b rbatus u 2 91etre, cînd îi vine j&ndul lui 1aminodeă ă Dnil s fure fin din lunca de la 1 durea 1ietroiuluiă ă ă tt 9D mi lemnul să ă v d$, a zis 1etre, şi sa frecat la ochi. 9;ezi c lemnul e dup sob $ ( iaă ă ă ă r spuns ;ictoria. St tea dreapt şi rezemat de canatul uşii, cuă ă ă ă mîinile sub cap. Avea pielea neagr de soare de la vîrful degeă telor pîn laă sub iori. Fa a o avea. alb , parc şiar fi inuto numai la lun . ;ictoria aţ ţ ă ă ţ ă f cut un semn cu palma s mi îndep rteze ochii şi !a întrebat pe 1etre 2 9Aiă ă ă g sit lemnul )$ 9Da, a zis 1etre potrivind inelele peste cr:s t turile lemnuluiă ă de corn, lui 1aminode D nil îi vuv rîndul s fure din 1 durea 1ietroiuluiă ă ă ă de joi în doi tei ş pt mîni. Asta e pe lemnul meu de pîndar, dar eă ă mai furat de dou ori peste rînd. Aşa c lemnul meu _ă ă ■

E!prea scurt ca s ştiu în ce zi peste doi ani mai are drepă tul o dat .$ă

9Dac a furat peste rînd, o s vin şi m joia cu crest tur , care i seă ă ă ă ă cuvine$, ia întors voroa ;ictoria. 9Ar însemna s mi dea trei p r iă ă ţ din patru ( socoti 1etre cu inelele de alam ( şi anul viitor o s fie pentruă ă el tot un an necrestat, şi o s fure şi mai mult f r rînduial .$ 97areă ă ă ă

decît s nu i dea nimic şi si r mîn anii necresta i. 7umai omul sta să ţ ă ă ţ ă ă poat vedeaă droia ( a zis ;ictoria, şia desf cut cocul, şia l sat prulă ă negru s i stea o vreme despletit şi pe urm a Xnceput s şi(!ă ă ă

împleteasc , cu capul aplecat pe un um r. I se dezvelise gîtul înalt înă ă partea sting dinspre mine şi iă S1 b tea inima sub o alun neagr aşezat laă ă ă ă vîrful cercelului alb cu epi verzi. 9#are dropie )$ ( a deschis gura mareţ 1etre, a sc pat inelele de alam pe cîfbgul de la cap tul lemnului cu aniă ă ă cresta i şi a r mas prostit pe picioarele lui scurte. ;ictoria şiaţ ă aruncat prul împletit spre ceaf şi !a prins în fa , la um rul drept, s !ă ţă ă ă mai înpleteasc o dat . îşi ar ta gîtul pe partea cealalt . Inima îiă ă ă ă trecuse sub aluna din dreapta şii b tea lîng spinii cercelului. A zis2ă ă

91etre, tu n%ai v zut niciodat dropie.$ 1etre nici na încercat s mişte, că ă ă ă nu mai ştia 91etre ( a început iar ;ictoria ( dropia e greu şi de v zut, nuă numai de prins. 4mul sta dei zicem @ifon5;rea s prind dropia. 7uă ă ă vrea s i treac anii carei mai are f r so vad m car Dropia nu se poateă ă ă ă ă ă prinde nici vara, nici toamna, e greu şi de z rit, st la cap t de mirişte, înă ă ă soare. 3i în soare nu te po i uita 7umai iarna, pe polei o po i atinge, cîndţ ţ are aripile îngreuiate şi nii poate zbura şi seam n la mers cu o g in . >reuă ă ă ă şi atunci. ?ar cineva care s prind clipa potrivit . De multe ori, cînd e poleiă ă ă nui dropie, şi cînd e dropie nu cade polei. 1une! o dat . 1etre, pe #orbuă s i zic gros cîntecul dropiei.$ 1etre a mai stat o vreă ţ ă me nedesluşit, apoi azis 9 $ ( şi a începNit s rîd cu scutur turi. Se s ltau inelele de alamă ă ă ă ă pe lemnul cu ani cresta i. 3i 1etre rîdea şi mai tare, vesel c a priţ ă ceput Ise vedeau din ii albi şi cura i pîn la m seaua de minte @a b tut cuţ ţ ă ă



onlm: o: um r 2 9Aşa r mîne, vino de joi în dou , la 1 dureaă ă ă ă 1ietroiului Ai s vezi dropia vara, noaptea şi pe lun . #înd e vorba de fină ă pe

EUdegeaba, 1aminode îşi scoate din ascunziş şi nevasta. îşi privi

lemnul cu inele, îl r suci şi zise mirat 2 9LCnte, chiar, z u, de joi înă ă dou , cînd fur fîn$ 1amirjpde, e lun plin $. @am uitat în dreptulă ă ă ă crest turii, undeşi inea 1etre degetul mare cu unghie despicat ,ă ţ ă şi am v zut un bob alb prins în carnea lemnului 1etre şia trecută marginea unghiei cr pate în jurul bobului alb şi mi zis 2 91aminodeă

începe cositul în toiul nop ii #înd fînul nu e nici moale de rou , nici atins deţ ă c ldur 7oi o s ajungem la 1 durea 1ietroiului mai tîrziu, cîndă ă ă ă familia Iui 1aminode o s se r sfire toat printre s icii si o s i dea zoră ă ă ă ă s nui apuce ziua La ceasul ia, 1aminode îi trece pe to i la coas ,ă ă ţ ă şi pe nevastsa, pe care no ştie nimeni.$ 1etre vorbea otova, parcă spunea lucruri înv ate pe de rost de la ;ictoria, dar f r miez, numai cuăţ ă ă ■ coaj . 9Ajunge$ ( a strigat la ei ;ictoria, care st tea nemişcat laă ă ă canatul uşii, unde o ştiam +ra, altfel, îmbr cat întro rochNşj:&şie lung ,ă ă ă cu cercei.roşii, cu p rul împletit rotund în jurul tîmplelor, iar în min ineaă ă ţ un bici din fîşii de curele unse cu catran 1etre se uita la mine a

întrebare şi mio ar ta pe ;ictoria, o vreme chiar şia trecut palma pesteă haina mea, s vad dac eu mai eram la fel ( eram ( şia mutat ochii şiă ă ă mai mari spre ;ictoria, în timp ce m b tea pe neştiute pe um r 2 9Aşaă ă ă r mîne, de joi în dou $ ;ictoria ia întins biciul 2 9Ia i biciulă ă ţ

"rebuia s fii de mult la pogoanele de la ceair.$ 9@ai d mi nişteă ă prune$, a mai apucat s spun 1etre. 9Ia din cuf r ;ezi, cînd pleci, s nuă ă ă ă

sperii gîştele.$ Dup o vreme !f5tn auzit pe uli . Fluiera şi izbea cuă ţă biciul de curele în prafu de pe drum. #înd sa l sat noaptea, împreun cuă ă ;ictoria am aflat denproape mirosul de pelin de sub pern .ă $Diminea a mam trezit singur. în cas r m sese scîndura goalţ ă ă ă ă Am 5 umblat prin od i, goale erau toate, pe pere i,ă ţ ie paturi, laferestre. @am întors în odaia în care Ettşas,eni c am fost cu ;ictoria, să ă v d dac mai e ceva din $e crezusem c a fost. @am uitat dup sob 2ă ă ă ă ă IernnuC cu inele al lui 1etre era acolo, cu Cjpbul 2alb.5.înspre mine Amridicat capacul de la cuf r 2 în untru ( `/Iie. usă ă cate - tea întul şi mamă dtfS spre fereastr so închid 1e pervaz, o rochie roşie r sucit de vîntă Ţ ă ă se strînsese

EM întrun col al geamului Am ieşit în curte, gloua. o lemeie arunca iarbţ ă

peste nişte ostre e la un cîrd de gîşte. @am apropiat şi iam spus în spateleţ urechii s 91lec şi m ntorc de joi în dou , aşteapt m , pe urm merg să ă ă ă ă ă v d dropia la 1 durea 1ietroiului$ Femeia sa întors cu fa a spre mine 6 aveaă ă ţ p rul veşted, nasul ascuă it şi gura pung . 7u mai era ea, ;ictoria. 3ia adusţ ă palmele la urechi, Bşla$$:8p:r"+$mş e$Bceiţ 6cer roşii şi ma întrebatr stit 2 ,,&ne jjij i )$ Am plecat în sat la mine. @iron sa uitat peste cîmp,ă ţ sim ise iar ceva. şi dup o vreme a întrebat 2ţ ă

( #ei, #orbule )

( @ia adormit calul şi trebuie s ! trag ling lume, ca s mai poată ă ă ă merge şi s in pasul, a r spuns vocea groas a lui #orbu din loculă ţ ă ă ă



unde se afla. Seapropie ziua şi vreau ' fiu şi eu în lumină( + adev rat c ştii un cntec depre dropie ) ( întreabă ă ă

str inul, v zînd c @iron tace, se apleac , smulă ă ă ă ge iarb în pasul calului, oă duce la n ri şi o aruncă ă

( 4dat ştiam cîntecul ( zise #orbu. 7u lam mai spus de mult şi auă

crescut peste al vorbe str ine @iar fi trebuit acum cîntecul şi nu ştiu peă unde ia adormit fîntîna. @ergem la droie, cine o îi numit aşa, nu ştiu,locurile astea, spre care neam rupt satul ca s sc p m de s r cie şi să ă ă ă ă ă lu m în dijm culesul porumbului. Aş fi cînt rit cu cîntecul, culesul şiă ă ă alesul. /a droie, p onîntul întreg e galben de atîta porumb. #îndă apune soarele, r mîne ziu , c e porumbulă ă ă

( Am auzit ( zice str inul ( c îai spus odat cîntecul despreă ă ă dropie lui 1etre /raru

( 1etre nu cerea cîntece ( r spunde #orbu. 1oate vrei s spuiă ă ;ictoria, nevast sa. +a nu mai e, a pierit de mult. 4ale şi ulcele 7umiă spuneBde 1etre +l pre luia paiele cu r boj de aur. =odiile lumii leţă ă mutase pe un b din ograd . 7eamul lui D nil era însemnat între soare şiăţ ă ă ă lun . ;ictoria nu era trecut în crest tuă ă ă rile anilor. 7ici #orbu pe care! vezi.@iron, e drept, a venit mai tîrziu în sat la noi. Dar cînd a venit, şi de cînd ela noi, navea crest tur , pentru c na avut paie. @i se pare c fac uhă ă ă ă p cat cînd e vorba de mine. 1etre mia trecut o dat . pe r boj calul Seă ă ă b ligase peă

nişte fîn proasp t. Ia f cut calului o crest tur în drepă ă ă ă tul sionului( riei )ereza,ă c fînul era al lui, şi nu mai voia s ! ia.ă ă

#orbu îşi trece calul mai aproape.( [stai cîntecul lui 1etre. 3i ai s te mi i c altul era al ;ictoriei. 7umaiă ţ ă

deam lua cîntecul ei de la urm , şi tot nu r spundea cu al lui. ;ictoriaă ă sim ea c no s mai fie, şi doar era mai tîn r decît multe fete. 1igcase deţ ă ă ă ă la 1etre de cî iva ani, şi cum voiam so iau de neţ vast , iam spus care mieă gîndul. $9#orbule, a zis ;ictoria, numi vorbi de asta, mie mi se apropie ziuacu lun . @ ritat am fost, miam strîns întro diminea lucrurile şi amă ă ă ţă aşteptat înc o dat pe itorii, asta a fost demult. Dar am r mas cu lucrurileă ă ţ ă strînse. Acum leam desf cut şi le dau singur de poman la fete, că ă ă ă vremea a trecut str in pe lîng mine. -un la suflet eşti, #orbule, tu s miă ă ă ă por i pe um r lada cu cea mai r mas din zesţ ă ă trea p mîntului, pe care niciă proştii, nici deştep ii nu miau v zuto cum trebuie.$ Aşa a fost. ?acla eu iţ ăam duso. Iam cîntat la urm cemi spusese s i cînt 2 97u mai e > lavă ă ă

Laliu, Lali#i, ambalagiu, nu mai e deun an şio lun , şi ambalul tot maiţ ă ţ sun . #înt n grîu şin iarb verde, de v zut nu se mai vede$.ă ă ă ă

( @ai e pu in pîn la ziu , #orbule, schimb i cîntecele şi vorbeşte şiţ ă ă ă ţ tu ca oamenii ( ia strigat @iron. #înd o fi soare şi o s ajungemă la droie,s ai mintea treaz , ai grij , ca s po i vedea porumbul.ă ă ă ă ţ

( 3tiu un fi/^, tot ambalagiu, care d roat prin satele de laţ ă ă Dun re şi caut s se aşeze pe acolo ( vîr şi str inul o vorb , ca s !ă ă ă ă ă ă ă aduc pe #orbu mai spre ziu .ă ă

( Are nume furat. I se opresc cîntecele în cutia ambalului. Apoi,ţ c tre @iron 2 /it te şi tu bine, @iroane, cînd so face ziu şi so vedeaă ă ă porumbul sau soarele, c mie mie foame şi nu le mai deosebesc.ă

#înd #orbu a plecat, @iron şia mînat calul mai în fa , apoi sa întors şiţă şia luat locul lîng str in 2ă ă



( @ai avem pu in, şi ne odihnim caii. Am mers singur atunci, înţ noaptea de joi în dou , la 1 durea 1ietroiului. #oseau to i, printre s lcii,ă ă ţ ă erau mul i, înţ

EE]

cap cu 1aminode, chiar un copil de vreo şase ani avea o coas mic peă ă m sura lui şi ciopîr ea iarba. 1rintre feă ţ meile epene, careşi mişcau coaseleţ printre s lcii, nam desluşito pe fata pe care o ştiam. @am uitat bine, că ă eralun plin . La Dun re, unde am plecat pe urm şi mai întîlnit cî iva aniă ă ă ă ţ

în şir, cînd lucram la gardurile de pesc rie, am stat împreun cu o ceat deă ă ă oameni din neamul lui 1Cicurarji. Din traiul cu ziua mam ales însurat cu ofat din neamul lor. #um era o fat vesel , nu mam mai întors în satul meu,ă ă ă s no desprind de locuri şi s nu se am rasc $. De dou ori nu ştiusem peă ă ă ă ă lîng ce trec. Aşa am venit din nou în satul sta al lor. 7u mai avem mult, şiă ă odihnim caii. La ziu , caut s stai tot pe lîng mine.ă ă ă ă

#ocpşii din c ru ele convoiului au început pe rînd s cînte.ă ţ ă#alul lui @iron mergea cu gîtul întins înainte prin iarb şi îşi ştergeaă

din ii cu rou . în fa începea s creasc o dung galben . 1orumbul sauţ ă ţă ă ă ă ă sbarele

SATUL +E LUTc`5 L "4?IS+@ A1?4A1+ "4A"A 74A1"+A cu un tren petrolier, întroĂ Ă

cabin dintre cisterne. Fuă sesem silit s stau în picioare. 1e banca îngust aă ă cabinei se afla ghemuit vin om pe care! g sisem dormind înc de la garaă ă agieni, unde urcasem. Xntrun timp am crezut c vrea s se ridice, maă ă

întrebat unde cobor, iam spus, el a.zis 9da, ca şi mine$ şi a adormit la loc.

Spre ziu , neam apropiat de halta prahoveana -. Am deschis uşa cabinei caă s pot cerceta terasamentul înalt,ă5şan ul adînc cu iarb care desp r ea linia ferat de o şosea pietruit .ţ ă ă ţ ă ă

;oiam s descopşr un loc mai potrivit, unde s sar din tren f r s mă ă ă ă ă ă lovesc prea r u. "renul nu oprea în halta -., îşi mai sc zuse îns din viteză ă ă ă cînd se apropiase de ace. . 0

( alta -. ) ( ma întrebat omul de pe banc ( trezit brusc din somnă ( stînd înc g+emuit şi tremurînd de frig. ;întul b tea rece prin uşaă ă cabinei şi ne flutura hainele.

( #red c da, halta -.ă

( S ri ) ( m întreb el iar.ă ă ă "ocmai atunci am v zut, în fuga trenului, pe fundul şan ului, dîr deă ţ ă

iarb cosit , strîns din loc în loo în cl i mici şi dese ( şi am s rit.ă ă ă ă ă#red c dup o vreme ma prins somnul, cum stă ă ăteam aşa lungit în şan .ţ

;întul încetase. Se lumina greu de ziu , în aer se sim ea o cea groas .ă ţ ţă ă "renul na se mai auzea, pe un stîlp îndep rtat lucea şters un feă linar 6 poatefelinarul de la peronul haltei -. =ic c m prinsese somnul, fiindc în linişteaă ă ă cîmpului care cuprinsese împrejurimile haltei ma trezit vocea unui om ivitde nu ştiu unde 2

( "eai lovit r u )ă@am s ltat pe coate ( el, se plecase spre mine ( şi iam distinsă

întrucîtva fa a 2 mi sa p rut c era chiar omul care dormise ghemuit totţ ă ă timpul pe banca din cabina dintre cisterne.



@am lungit din nou pe iarba din şan . 4mul sa aşezat al turi. Amţ ă observat c avea cu sine un.sac pe jum tate plin. II pip ia s vad dac nuă ă ă ă ă ă cumva în timpul c derii sa spart pe undeva pînza.ă

( 7işte grîu ( îmi eNplic el. La noi5 nu e, p mîntul a r masă ă ă aproape nelucrat anul trecut.

începuse s se lumineze şi am v zut c omul era tîn r, purta o b rbuă ă ă ă ă ţă mic , neagr , rotunjit îngrijit. Avea fa a slab , lung , ciupit de v rsat,ă ă ă ţ ă ă ă ă nasul coroiat, sprîncenele rare, ochii mici, verzi. 1urta o p l rie ceă ă nuşie, cuboruri late. aina neagr , închis pîn sus la m rul lui Aclam, p rea f cută ă ă ă ă ă ă dintrun anteriu vechi. #red c aşa era, lucrat dintrun anteriu, se$ înă ă

Echeia peste piept, cu nasturi mul i, m run i şi rotunzi, înveli i în stof ţ ă ţ ţ ă

neagr .ă( +şti preot ( iam zis.( Am fost.Dup o vreme, el ma întrebat unde merg. Iam r să ă puns simplu şi

adev rat c merg în satul F. s caut un om care nu mai este. @ai fusesem şiă ă ă prin alte sate, dar f r rezultat6 nimeni nu ştia, nici m car nu auzise de el. Iă ă ăam mai spus fostului preot c plecasem la drumă t spre satul F. f r vreoă ă speran c ara s aflu ceva. Adresa care mi se d duse era foarte vag 6ţă ă ă ă ă s m ină ă teresez în satul F. de un înv tor, sau de fratele învăţă ă torului, înţă sfîrşit, de cineva din satul F. care ar şti ceva despre un ofi er care lar fiţ cunoscut pe omul disp rut, adic lar fi întîlnit întro gar , în apropiere deă ă ă front, lîng un pod rupt, unde se f cuse transbordarea solda ilor dină ă ţ regimentul !]. 4mul despre care voiam - aflu în satul F. fusese soldat înă regimentul !]. Despre întîlnirea ofi erului cu soldatul care a pierit, nuţ

peste mult vreme, pe malul unui fluviu Vnu se ştia pe malul c rui fluviuW, seă ă zicea c ar fi auzit ceva învă ăţătorul sau fratele înv torului din satul F.ăţă( - nuiesc pe cine c uta i în satul F. ca s afla iă ă ţ ă ţ 1 ;eşti despre soldatul

acela ( îmi spuse fostul preot. ! 7u e vorba de un înv tor sau deăţă fratele înv toruăţă 1 lui. +i nu ştiu nimic despre regimentul !]. + vorba maidegrab despre factorul poştal. Lau mai c utat şi al ii 7u ştiu cum saă ă ţ r spîndit vestea c factorul poştal ar 6 putea spunt ceva despre oameniiă ă din regimentul !]. i ;estea e cu atît mai f r rost cu cît nici factorulă ă poştal nu sa mai întors. 3i el a fost soldat în regimentul !], V şi nimeni nuştie ce sa întîmplat cu regimentul !] a! colo, pe malul fluviului. Factorulpoştal are casa lîng mine. +u sînt din satul F. Familia factorului poştală poart şi acuma Soliu. Adic p rin ii lui. 7evasta lui 8a m ritat de ună ă ă ţ ă an şi mai bine, cu fratele înv toruăţă lui. 1oate de aici vine încurc tura.ă Factorul poştal nu sa mai întors, fratele înv torului sa însurat cu văţă ăduvalui ( şi to i cei care mai au n dejde c pot afla ceva despre oamenii dinţ ă ă regimentul !] vin în satul nostru şi! întreab pe fratele înv torului,ă ăţă crezînd greşit

8c el ar fi singurul supravie uitor din regimentul !]. Dar frateleă ţ

înv torului nu poate şti nimic, nare de ande şti despre soartaăţă regimentului.$ +l na fost niciodat soldat. 7ici tîn r nu e m car. + aproapeă ă ă

b trîn. Dac nar fi fost r zboi, cine ştie dac sar fi însurat vreodat . I saă ă ă ă ă întîmplat ceva cîrid a fost copil şi a cam pierdut semnele de b rb ie.ă ăţ



( Dumneata iai cununat pe v duva factorului poştal şi peă fratele înv torului )ăţă

( 7u. +u nu mai sînt de doi ani preot. A venit altul în parohia din F.@ie mi se spune acum ( în sat ( l utarul. #înt la oameni acas , cîntece deă ă lume, de pahar. Dac sînt chemat la mesele de la botezuri sau de la nun i.ă ţ

Dar acum botezuri nu prea mai sînt. Singura nunt la care am fost chemată a fost nunta fratelui înv torului. Asta fac deocamdat 2 cînt, pe unde pot.ăţă ă Dup ce so termina r zboiul, am s urmez #onservaă ă ă torul. Am început s ămi strîng cemi trebuie şi m preg tesc de eNamen. "r iesc în F. dină ă ă cîntat.

( #în i din vioar )ţ ă( Da. @i se spune c am şi voce frumoas . Fostul preot t cu, apoi îmiă ă ă

zise 2( + bine c mai întîlnit. De un an şi ceva, de cînd sa auzit deă

întîmplarea cu regimentul !], foarte mul i oameni vin în satul F. s ! întrebeţ ă pe fratele înv toăţă rului ce ştie el despre mor ii cutare şi cutare. Lucrulţ sta îi otr veşte via a. Intro vreme i se b tea în poart şi noaptea. 97u ştiuă ă ţ ă ă

nimic de regimentul !], r spundea fratele înv torului, dar sta i pu ină ăţă ţ ţ s.o întreb pe nevast mea. Spune imi numai de unde sînte i şi despreă ţ ţ cine vre i s afla i )$ I se spunea 9...despre cutare şi cutare, dinţ ă ţ regimentul !] vrem s afl m.$ Fratele înă ă v torului intra în cas . Seăţă ă aprindea lampa în odaie. Se auzea ceart . 4amenii aşteptau cu c ru eleă ă ţ

în uli . Dup un timp, ieşea din cas nevasta, în c maş 2 97u ştiu nimicţă ă ă ă ă ( zicea ea oamenilor, f cînduse mic , pe dup poart . S nu maiă ă ă ă ă veni i la noi ( se ruga, tînguinduse. 7are rost, spune ile şi altora.ţ ţ Factorul poştal, b rbatul meu dintîi, nu sa mai întors de pe front. Sîntă

m ritat cu fratele înv torului şi el na fost niciă ă ăţă8!odat în regimentul !].$ 4amenii plecau. Dar veă neau al ii. 3i întro zi,ţ

femeia a fugit de acas , iar fraă tele înv torului sa mutat un timp în altăţă ă parte a satului. 7au stat mult vreme desp r i i. Femeia sa înă ă ţ ţ tors acas şiă li sa aşezat via a din nou. 7u mai veni In sat al noi. 7ai ce afla. Las i, nuiţ ă mai am rî ( zise fostul preot.ă

( Aş vrea s se termine r zboiul curînd şi s ură ă ă mezi #onservatorul.Din partea opus trenului cu care venisem, se auzea un alt tren, care seă

apropia în vitez .ă( 7are rost s mai mergi în sat la noi. ( repet fostul preot. "e po iă ă ţ

înapoia cu trenul sta. ;iteza nuăe prea mare...Locomotiva trecu pe lîng noi. Apoi, una dup alta, cisternele negre.ă ă

Linia ferat r mase din nou goal . Se luminase bine de ziu . Felinarul de peă ă ă ă peronul haltei ardea înc . 7eam îndreptat spre halt , am b tut în uşi şi înă ă ă ferestre, dar nu nea r spuns nimeni, deşi mi sa p rut c de undeva,ă ă ă din untrul haltei, ne privea fiN, cu fa a imobil , un om palid, c runt, cuă ţ ă ă şapc roşie.ă

Am luato peste cîmp, pe p mîntul nelucrat, printre Ierburi înalte, tari şiă lemnoase. Soarele începuse s ard , nu se vedea nimeni pe cîmpia goal ,ă ă ă pîn la dună gile groase ale orizontului cu cea înc .ţă ă

( #e vrei s urmezi la #onservator )ă( #ompun din cînd în cînd. Am scris cîteva lieduri.



( #ît avem de mers pîn în satul F. )ă(2 1este cîmp, doisprezece Oilometri. Dac vrei s mergi totuşi în satulă ă

F. ( zise fostul preot ( e bine s întindem pasul. Altfel, mai tîrziu ne prindă pe cîmp avioanele americane. ;in de la Foggia, din Italia 1e la ora zeceunsprezece, trec pe deasupra cîmpului, se duc s bombardeze scheleleă

petrolifere şi rafin riile.ă( 1entru lieduri tot dumneata compui şi teNtul )( #um s i spun, nu ştiu. #îteodat , teNtul îmi apare înă ţ ă

acelaşi timp cu melodia. Lucrez acum la un poem simfonic, 2atul delut. în trei p r i, sau în patru, s vedem. @ai întîi împietrirea lutului, cuă ţ ă secet , vînt uscat. Apoi ploaia,ă *lo&iul mintului.ă + aşa, ca un fel

8Ude nou desc lecare pe un p mînt darnic. Acelaşi p mînt, dar altul,ă ă ă ă

altfel. 7u ştiu cum are s fie, dar am închipuit ceva frumos ( spuse el,ă roşind, încufcînd cuvintele şi privind întro parte.

2atul de lut ( titlul nu e urît, deşi cam prea literar. Ai terminatpoemul simfonic ) ( zisei, îneercînd s l scot din încurc tur .ă ă ă

( întrun an îl termin, aşa cred.( Xntrun an poate se termin r zboiul.ă ă( Da, trebuie s se termine. ;reau s prezint poă ă emul la eNamen,

la #onservator. 7am încheiat înc poemul. Dar, închipuie i,ă ţ corurile din final, *lo&iul mintului,ă leam scris. Dac mergi înă satul F., am s i cînt ceva din poem S ne gr bim, îns , ne prindă ţ ă ă ă avioanele pe cîmp.

( Avioanele mitraliaz cîmpul )ă( 7u, asta nu sa întîmplat. Dar femeile ( c ci femeile lucrează ă

acum p mîntul, atît cît se maî lucreaă z ( pr şesc înşirate pe cîmp. 3i sîntă ă femei care în loo s se ascund în iarb cînd se aud avioanele ( îngeă ă ănunche, se roag şi se închină ă

( Ar trebui s le spui s nu mai fac astaă ă ă( 1e mine nu m mai ascult .ă ăIn fa nea ap rut o lizier de salcîmi. Am început so travers m, ducîndţă ă ă ă

pe rînd în spinare sacul de grîu. D dur m de un taluz înalt de cale ferat , peă ă ă care era oprit un tren lung de c l tori "renul, ascuns între sală ă cîmi, p reaă gol şi avea toate ferestrele şi uşile închise. 1rin şes muri se z reau îns . înă ă plasele de bagaje, geamantane, baloturi, iar de micile cuiere ale compartimentelor st teau ag ate p l rii, trenciuri sau pulovere. @iam mutată ăţ ă ă

privirea pe rînd la toate ferestrele dar nu era nici un c l tor @am prins deă ă barele sc rii unui $vagon şi am privit în untru 2 b ncile erau întradev ră ă ă ă g5dle, cîteva ziare, l sate desf cute la întîmplare, mau f cut s cred că ă ă ă ă trenul fusese de foarte pu in timp pţ ăr sit 4 p l rie alb de pai, un bastonă ă ă ă negru ( ag ate deasupra unui şevalet ( miau atras aten ia.ăţ ţ

( 1oate c sînt lucrurile pictorului 1etre 1etrovici, îmi spuseă compozitorul de lieduri, care r m sese Cos, pe taluz, şi aşteptaă ă ner bd tor. 1etrovici vine în fieă ă

8Mcare var în cîmpie s schi eze tablouri ( e foarte cuă ă ţ noscut prin locurile

noastre, ad ug compozitorul. #oă ă boar , m gr bi el, trebuie s mergem,ă ă ă ă nu mai e mult, şi bombardierele vor trece spre rafin rii. #el mai siguK semnă e trenul sta. ;ine de la Dun re, de pe malul -orcei, şi opreşte zilnică ă



aici, matematic, ascuns între lizierele de salcîmi. Aşteapt trecerea şiă întoarcerea avioanelor. Apoi pleac spre munte, prin g rile din zonaă ă schelelor şi rafin riilor. 7u e timp s mai ocolim treă ă nul pe la margini. Să trecem repede pe sub tampoane. #ompozitorul de lieduri vorbea agitat,nervos, se aplec pe sub ro i, trase sacul cu grîu dup sine şi disă ţ ă p ruă

dincolo, neîncetînd s m cheme. 1e drumurile de pe laturile lizierei alergauă ă în cea mai mare vitez coă loane de maşini blindate şi de motociclete, era otrecere continu de c şti germane şi de evi de mitralier . Am stat pu in peă ă ţ ă ţ scar , continuînd s privesc în ună ă ă trul vagonului, la lucrurile lui 1etre1etrovici ( la păl ria alb , la şevalet şi la bastonul negru, lucios, cuă ă mîner şi vîrf de argint. Apoi am coborît şi am trecut pe sub tampoane,urmîndu! pe compozitorul de lieduri, care gr bea pasul, s ltînduşi dină ă mers sacul de grîu pentru a! aşeza mai bine în spinare. Am c lcat pesteă locuri cu crengi uscate pe jos, apoi prin nişte alior înalt, cu tulpinidese, groase, galbene, coapte, ferindum de stropii de lapte peă care planta, cr pînd la cea mai mic atingere, îi arunca în l turi.ă ă ă

Dup ce am sc pat de alior, mam oprit bruscT printre salcîmii şiă ă ar arii înal i din fa st teau întinşi ui iarb , lungi i pe pîntece, zeci deţ ţ ţă ă ă ţ oameni, întro linişte des vîrşit . Din nemişcarea lor ieşea icicolo cîteună ă fum sub ire de igare. 1rintre oamenii culca i ( ierţ ţ ţ burile înalte, florilealbe, roşii, albastre, roze, galbene, violete se cl tinau uşor şi voioase înă b taia vuitului. Am p şit repede, cu grij , prin labirintul l sat de truă ă ă ă purileoamenilor care aştept oi trecerea orelor în care veneau de la Foggia şi se

întorceau apoi din zona schelelor şi rafin riilor de petrol (ă bombardierele. Lam ajuns cu greu din urm pe compozitorul de lieduri şiă de poeme simfonice, iam luat sacul de grîu, mi lam

8]aruncat în spinare şi am gr bit şi mai mult pasul s ieşim din lizier ,ă ă ă printre oamenii din iarb şi flori, care se r reau din ce în ce. 7eam preg tită ă ă din mers s ocoă lim doi b rba i c run i care st teau spre marginea lizierii, înă ţ ă ţ ă picioare, şi discutau aprins ( unul scund şi gros, îmbr cat în c maş alb şiă ă ă ă pantaloni scur i, alţ baştri ( altul de statur potrivit , osos, îmbr cat înă ă ă truntrenci multicolor, din pînz de cort de camuflaj, cu acel amestec absurd deă pete verzi, galbene, roşustins, albastrucenuşiu, cafeniunegru.

( ;ia a e minunat , domnule L sc reanu, oricînd e minunat .ţ ă ă ă ă "otul viaz ca o garan ie a. trecerii noastre prin lume, spunea omul înă ţ c maş alb şi pantaloni scur i.ă ă ă ţ

( Da, domnule 1etre 1etrovici, r spundea v cel în trenci deă camuflaj.

( Str luceşti sau nu, eşti fericit sau lipsit de noroc, parcurgi totuşiă minunatul mister al eNisten ei.ţ

( Da.( Xmi vine în gînd, domnule L sc reanu, o asociaă ă ie 2 via a e o cîmpieţ ţ

f r margini6 pe orizontala ei, o vertical cît de mic poate însemna oricîndă ă ă ă ce;a.

L sc reanu, cu mîinile 0 în buzunare, îşi strînse trenciul de pînz deă ă ă camuflaj, ca întro senza ie de frig, boţ ind şi amestecînd şi mai mult culorileţ de verde, galben, roşustins, albastrucenuşiu, cafeniunegru.

( @ai încet, domnule, vorbeşte mai încet ( r suă n , din iarba din jur, oă voce.



Alte voci din iarb repetar rug mintea 2 9@ai încet, cît mai încetă ă ă I$1etre 1etrovici îşi controla ceasornicul ( 9nu e înc timpul s neă ă

temem$ ( f cu un gest jovial cu palmele în aer, de alungare a vocilor, îl luă ă pe L scă ăreanu pe dup umeri şi continu s vorbeasc , mergînd înainteaă ă ă ă noastr , spre salcîmii din ce în ce mai rari şi mai mici care d deau spreă ă

cîmpie 2( Ar fi fost minunat s r mîi cu mine în or şelulă ă ăde pe malul Dun rii6 e un oraş liniştit şi aşezat " i K puteai g siă ţ ă

acolo un rost. Dumneata nu eşti omul careC-da 175 coala l?5s r t ceşti, ca ultimul Soleiman, în o ulareo unei ri în afar deă ă ă ă ţă ă

lume.( Da, e un or şel liniştit ( spuse L sc reanu, clesprinzînduse cuă ă ă

polite e de bra ul lui 1etre 1etrovici. î i aud ceasul cum bate, zise, şiţ ţ ţ automat privi în sus, pe cer. îşi coborî privirea, c ut cu ochii în dreapta şiă ă stînga, apoi înd r t spre ierburile şi florile înalte, cu oameni printre ele.ă ă 1rivi ceva rnai sus, printre copaci, spre taluz, unde se z reau dep rtate,ă ă prin frunziş, cîteo uş de vagon, o scar sau bucat de fereastr . #red că ă ă ă ă asta ia fost mişcarea privirii, c ci spuse apoi, f r nici o leg tur cu vorbeleă ă ă ă ă lui 1etre 1etrovici 2 "renul îşi întrerupe zilnic drumul la jum tate, aşteaptă ă aici dou ceasuri, pîn ce g rile la care trebuie s ajung sîntă ă ă ă incendiate şi distruse, şi abia apoi porneşte în vitez spre ele, ducînduiă pe c l tori spre casele lor, pe care de multe ori nu le mai g sesc. Seă ă ă

întoarse pe rînd spre laturile lizierei, uitînduse la continua trecere a c ştiloră germane şi a evilor de mitralier , şi ar t spre ele cu un gest al capului 2ţ ă ă ă

>ratiile astea mişc toare trec şi prin or şelul dumitale liniştii Ar trebuiă ă s ieşim odat din tragedia asta ( pe cît de nedreapt , pe atît de abă ă ă surd .ă Se uit din nou în jur, renun t cu un timp şi zise iar 2 Aş fi vrut s i spună ţă ă ă ţ ceva vesel la desp r ire. 1rivi din nou cerul şi spuse cu voce uscat 2 Aă ţ ă

început s mi fie team de ceasul dumitale. îşi pip i apoi, abă ă ă sent,trenciul şi, probabil pentru c d duse de trenci, vorbi mai departe 2 înă ă trenciul meu de camuflaj beau ap , m mişc sub soare, dau bun ziua,ă ă ă caut de lucru, s rut sau dorm sub cerul liber ( nam alt trenci, e cel maiă ieftin acum şi mai la îndemîn . întro clip ne poate nimiciă ă absurdul pe amîndoi ( şi pe mine în trenci de camuflaj, şi pedumneata în c maş alb . Apoi L sc reanu ni se adres brusc 2ă ă ă ă ă ă

( ; d c merge i spre cîmp.ă ă ţ( Da, în satul F. ( spuse compozitorul de lieduri şi de poeme

simfonice, c lcînd mai sfios, iar ca s Bşi fac de lucru cu mîinile, îş5iă ă ă trecea degetele peste nasturii m run i, înveli i în stof neagr , de laă ţ ţ ă ă r m şi a lui de anteriu.ă ă ţ

88( Ani s v înso esc un timp, încerc s merg spre rafin rii ( ziseă ă ţ ă ă

L sc reanu.ă ă1etrK 1etrovici desf cu larg bra ele, a dezam gire, apoi ne salut pe to iă ţ ă ă ţ

şi se îndrept ab tut înapoi, spre liziera de salcîmi şi ar ari, printre florile viuă ă ţ colorate, unde aşteptau, întinşi pe p mînt, c l torii.ă ă ă

Am ieşit din nou în plin cîmp. L sc reanu mergea înaintea noastr , cuă ă ă mîinile în buzunarele trendului s u cu pete multicolore. F r s se întoarcă ă ă ă ă



spre mine, m întreab din mers 2ă ă( 3i dumneata mergi în satul F. )( Da, caut pe cineva din regimentul !].( +Nact ( spuse L sc reanu ( regimentul !]. In trenul care a venită ă

s se opreasc în lizier erau nişte femei care întrebau din compartiment înă ă ă

compartiment dac ştie cineva de regimentuă l !].Am iu it to i trei pasul. Str b tînd un h iş de vulpoaic înalt şi deţ ţ ă ă ăţ ă ă scaie i cu bulg ri de flori roz în vîrf, mam împiedicat de un butoi mare,ţ ă metalic, argintiu, cu capac galben, elegant. #ompozitorul de lieduri îmif cea semn s trec mai departă ă e.

( + cu benzin albastr ( îmi spuse el, aşteptîn dum s mergemă ă ă ă din nou al turi. #îteodat se dau lupte aeriene deasupra cîmpului.ă ă Avioanele venite de. la Foggia, dup ce bombardeaz scheleleă ă petrolifere, fug de înc ierare, şi în fuga lor dau drumul peste cîmp buă toaielor astea argintii cu benzin albastr , probabil, în caz c ar fi lovite,ă ă ă s nu ia foc prea uşor. -utoaiele că ăzute se turtesc f r s se sparg .ă ă ă ă

( #ad multe butoaie pe cîmp )( @ulte. #apacele galbene se desfac pl cut şi uşor. Aproape în casaă

fiec rui om din satul F. se afl benă ă zin albastr .ă ă( La ce e bun )ă(0 @ul i no folosesc. Dar o p streaz . #î iva fac nego cu eaţ ă ă ţ ţ

prin oraş şi cîştig bine din aJta.ă( 1oate şi cei care o p streaz se gîndesc c depoeiteaz o valoare.ă ă ă ă

Altfel, naş crede c de dragul unei amintiri stranii aduc în casele loră benzin albastr . 1oateă ă

?7

c o întrebuin eaz femeile în gospod rie. +şti însurat,ă ţ ă ănu )( 7u mai sînt, de doi ani, spuse compozitorul de lieduri. @a p r sită ă

so ia. Sa crezut c benzina albasţ ă tr e bun pentru pete. Dar se destramă ă ă stofa şi se decoloreaz .ă

Din h işul de5 vulpoaic şi scaie i, d dur m pesle an fel de izlaz, cuăţ ă ţ ă ă troscot m runt, ars şi îng lbenit de soare. 1e izlaz, un orn adus de spate, cuă ă c ciul înalt şi roas pe cap, îmbr cat în haine de dimie . groas , mergeaă ă ă ă ă ă

înaintea unui cîrd de m gari, şi ca s i poat duce unde voia, tr gea în fa aă ă ă ă ţ lor de o funie veche şî despletit pe cel mai b trîn din animale ( slab, p rosă ă ă

şi berc.

L sc reanu ocoli, voise s treac neobservat pe lîng omul acela, aşaă ă ă ă ă cum trecusem eu şi compozitorul, noi îns f r s ocolim. Dar, întroă ă ă ă romneasc stricat , greu de reprodus, omul în dimie strig 2ă ă ă

( Domnule inginer L sc reanu, sînt eu, Soleiman...ă ă( -ine, Soleiman, zise L sc reanu. "ot pe aici ) @ic mai e cîmpia peă ă ă

care r t cim. S ştii c nam g sit niă ă ă ă ă mic, Soleiman. nici pentru tine, nicipentru mine. Am s mai caut. Dac mai r mîi prin locurile astea, cînd amă ă ă s g sesc ceva am s i dau deă ă ă ţ veste.

( @ie numi trebuie, stau aici bine, e iarb mult şi nu e lume ( spuseă ă Soleiman, vrînd s zîmbeasc de bucurie c ! întîlnise pe L sc reanu, dară ă ă ă ă ochii lui şterşi, imobili, fa a mic , stafidit şi strmbat de b trîne e,ţ ă ă ă ă ţ cu epi rari şi albi, gura pierdut între riduri nu izbuţ ă tir s se adune pentruă ă ce voia ei s arate.ă



( #e mai faci, Altîn ) ( zise L sc reanu, cuprinzînd cu bra ul gîtulă ă ţ animalului b trîn pe care! tr gea Soleiman de funie. Altîn r maseă ă ă inserîsibil la atingerea lui L sc reanu şi p şi mai departe, cu botulă ă ă

înainte, atîrnat de sfoara despletit a lui Soleiman. L sc reanu îşi trecuă ă ă palmele pe dinaintea frun ii lui Altîn, dar acesta nu închise pleoapele. Dar eţ

orb dea binelea ( îi zise L sc reanu lui Soleiman ( nu ştiam asta. Apoi,ă ă c tre noi 2 [stai Altîn, cel mai b trîn prieten al nostru 6 tr ă ă ă.gea vagonete pe sub p mînt, la orizontul M, în minaă?dobrogean care sa închis lunile trecute. Altîn şi fra ii lui nu erau scoşiă ţ

la lumin decît duminica, toat s ptmîna st teau în min , ca şi Soleiman,ă ă ă ă ă gr jdaruL nui aşa, Soleiman ) în cîteo duminic , Soleiman le d dea pîineă ă ă cump rat din leafa lui.ă ă

( Aşa, aşa ( încuviin Soleiman, for înduse s şi m reasc ochiiţă ţ ă ă ă c utînd s ne disting ( şi, mai ales, s afle dincotro vorbeşte L sc reanu.ă ă ă ă ă ă

( Acum, Altîn, ca şi fra ii lui, la fel de b trîni şi aproape la fel de orbi, auţ ă numai duminici, tr iesc mereu sub soare, în plin lumin , peste cîmpulă ă ă sta cu iarb s lbatic , încheie L sc reanu pe acelaşi ton egal.ă ă ă ă ă ă

( Da, e mult iarb , domnule inginer ( zise Soleiă ă man şi izbuti parc să ă zîmbeasc pu in ( niciodat nam avut parte de atîta iarb .ă ţ ă ă

L sc reanu lu mîinile lui Soleiman întrale sale şi merse aşa un timp,ă ă ă urmîndune, înconjura i cu to ii de animalele b trîne. Soleiman se ar taţ ţ ă ă speriat de gestul lui L sc reanu, c uta, tremurnd, s şi retrag mîinile.ă ă ă ă ă

( 7umele întreg al lui Soleiman este Soleiman Soleiman ( vorbimai departe inginerul c tre noi. 7a avut familie, r mînea deseori şiă ă nop ile în min , lîng Altîn şi ceilal i. 7avea rude, nimic. 7avea decîtţ ă ă ţ

amintirea unui nume de femeie 2 3eriman. 1oate iubita lui, fioate o sor ,ă care nu mai este. #u numele de 3eriman chema lucrurile care îi pl ceau,ă dar cum astea nu prea erau şi nu le avea, spunea mereu 3eriman, ca ocontinu speran . #hema tot ce i se p rea bun cu numele unei iluzii 2ă ţă ă 3eriman. @a întrebat o dat o femeie tîn r şi frumoas , venit s vizitezeă ă ă ă ă ă mina, cum îl cheam pe b trînul gr jdar 2 9/ltimul Soleiman$ ( iamă ă ă r să puns, şi ea a rîs cristalin, a b tut fericit din palme, zicînd 2ă ă 9@inunat, 4ltimul 2oleiman5 #e reuşit spus #e inteligent eşti,domnule L sc reanu $ Dac nar fi fost vorba de o femeie, aş fi p lmuito,ă ă ă ă m ., crede i )ă ţ

Soleiman izbuti s şi scoat mîinile din palmele lui L sc reanu şi începuă ă ă ă

s trag şi mai tare de funia lui Altîn, îndoinduse în hainele lui groase şiă ă p roase de dimie, ascunzînduşi şi mai mult fa a sub c ciula înalt şi roasă ţ ă ă ă.

8Se ivi, nu departe de noi, un mînz alb, rotinduse în jurul nostru şi

l rgind cercul pe m sur ce înaintam.ă ă ă( #um, Soleiman, ai un mînz alb ) 7u ştiam. Lsc reanu se desprinseă

de grup, prinse mînzul şi(!aduse spre noi. . N

( #e alb e, ia privi i ce ochi p trunz tori are.ţ ă ă( 7u e alb, e fumuriu şi o s fie negrufumuriu, aşa cum sau f cută ă

to i 6 e al lui Altîn şi al Coiei ( zise Soleiman, c utîndune cu ochii, şi maiţ ă speriat c a zis ceva5 împotriva a ceea ce a spus L sc reanu.ă ă ă

( + alb, Soleiman, z u e alb ( spuse L sc reanu, şi i! puse al turiă ă ă ă



de Altîn #um îl cheam , Soleiman )ă( + de dou s pt mni numai, dup trei luni abia se pune numeă ă ă ă

la animale, nui ca la oameni, altfel ep cată( Ar trebui s mi! dai mie ( zise rîzînd inginerul. #um nu iai pusă

nume ) Are ochi neastîmp ra i pentruă ţşapte nume.( 7u ( se rug Soleiman ( nu mi! lua i, domnule L sc reanu. Altînă ţ ă ă

e .b trîn şi orb, şi ceilal i sînt b trîni, nor s mai tr iasc mult. Lsa imiă ţ ă ă ă ă ţ mînzul. 4 s se termine r zboiul şi poate m primeşte cu el în min .ă ă ă ă Dac nu, o s trec grani a s caut un loc ferit s ne primeasc .ă ă ţ ă ă ă 3eriman,3eriman, spuse el, pîn la urm am s g sesc un loc bun pentru animaleleă ă ă ă mele.

L sc reanu îşi ridic gulerul trendului de camuflaj, îşi vîrî mîinile înă ă ă buzunare şi o lu t cut înainte, dar curînd încetini pasul şi ni se al tur dină ă ă ă nou Soleiman, cu animalele lui, se ab tuse spre alt parte a cîmpului, şiă ă dup un timp nu! mai v zur m.ă ă ă

De pe un drum dep rtat, cîteva c ru e cotir înspre noi, t ind cîmpul deă ă ţ ă ăa dreptul prin ierburile s lbatice, traversînd cele cîteva fîşii de ar turi aflateă ă icicolo. #aii n duşi i se opvir în dreptul nostru, şi oamenii din cele treiă ţ ă c ru e ( nişte moşnegi îmbr ca i în pînz groas , p tat cu dungi de praf şiă ţ ă ţ ă ă ă ă sudoare ( d dur bun ziua, şi, dup ce leam r spuns, au aşteptat s leă ă ă ă ă ă spunem ceva, cu toate c nu ne întrebaser nimic. Dup o vreme, unul dină ă ă ei, cel din prima c ru , smuci h urileă ţă ăţ , caii

7!pornir , dar îi opri din nou. #elelalte dou c ru e f cur 5 aceleaşiă ă ă ţ ă ă

mişc ri.ă( Sîntem de la munte ( zise cel cu c ru a de te urm , ferinduşi ochiiă ţ ă şi vorbind în l turi, izbind cu biciul în ierburile încurcate şi lemnoase. 7ăa i auzit pe cineva prin locurile astea care s ştie vreun lucru deţ ă regimentul !] )

( 7am auzit, r spunse compozitorul de lieduri. 7u ştie nimeni,ă întoarce iv acas , v prind avioanele pe cîmp.ţ ă ă ă

( Spunea cineva ( zise un altul, f r grab , de asemenea f r să ă ă ă ă ă ne priveasc , uitînduse la cîmpul din fa a lui ( c ar şti ceva un frate deă ţ ă

înv tor şi neăţă vasta lui.Am t cut, nici unul dintre noi nu. ştia ce s le spun despre oamenii dină ă ă

regimentul !].4amenii cu c ru ele pornir apoi, l sînd caii s mearg la întîmplare prină ţ ă ă ă ă

iarb , la pas, şi s ias singuri, în voie, la drum.ă ă ă#înd am g sit poteca ce ducea în satul F., neam desă p r it deă ţ

L sc reanu, el a mai r mas un timp pe loc, nehot rt, şi apoi a plecat înă ă ă ă partea unde avea de gînd s mearg .ă ă :

@iam continuat drumul cu compozitorul de lieduri şi de poemesimfonice. Duceam cu rîndul în spinare sacul de grîu. 7i sa f cut foame şiă am luat fiecare cîteo mîn de boabe din sac şi leam mestecat. Am plecată mai departe, soarele ardea puternic, şi neam oprit lîng o c ru tras laă ă ţă ă cap tul unui loc cultivat cu sfecl . 7e era sete.ă ă

( Ave i ap ) ( am întrebat eu pe un b rbat şi peo femeie careţ ă ă pr şeau nu departe de capul locului. - rbatul nu mia r spuns, d dea maiă ă ă ă



departe cu sapa printre cuiburile de sfecl . Femeia mia f cut semn s caută ă ă sub c ru . Am dat la o parte o pînz scor oas de sac înnegrit ( şi amă ţă ă ţ ă ă scos la iveal un butoi argintiu turtit, de vreo sut de litri. Lam aplecat, amă ă desf cut capacul galben şi am pus gura s beau.ă ă

B$: 0 0 P!

( -ea mai pu in ( mia strigat b rbatul. Am !E femei la pr şit. St mţ ă ă ă aici pîn poimîine, nu ne mai. înă toarcem în sat pîn atunci.ă-utoiul era plin. @ai aveau şi o damigeana plin . Ara l sat butoiulă ă

f r s beau şi lam învelit la looă ă ăcu pînza.( -ea ( zise b rbatul, furios, şi se apropie deămine, sprijininduse în sap .ă( Dute dracului ( iam zis, luîndum dup comă ă pozitorul de lieduri,

care pornise mai departe, cu sacul în spinare.( întoarcete, s te v d mai bine la fa ( strigă ă ţă ăomul dup mine.ă@am întors şi am venit la un pas de el.( De ce nu bei ) ( zise el zîmbind şi privind în p mînt. Avea obrajiiă

la i, albicioşi.ţ( Apa ta miroase a benzin . A benzin albastr . Faci nego cuă ă ă ţ

benzin albastr .ă ă4mul m privi pieziş. Femeia se uita la mine speă riat .ă( Fac şi eu ce pot, e r zboi ( spuse b rbatul, trecînduşi sapaă ă

amenin tor dintro mîn în alte. Dar am sp lat bine butoiul, cu t rî e şiţă ă ă ă ţ nisip. 1o i s bei ap . -ea cît vrei. + ap de fîntina, ap bun pentru trecţ ă ă ă ă ă ătorii înseta i ( şi rîse.ţ

( #ine e sta ) ( strigai spre compozitorul de lieă duri, care se oprise lao dep rtare destul de mare de noi şişi aşezase sacul pe un dîmb înalt, laă marginea drumului. #ine e filozoful sta cu apa ) ( şi ar tai spre b ră ă ă batulcu fa a lat şi albicioas .ţ ă ă

( + fratele înv torului, îmi r spunse strigînd compozitorul deăţă ă lieduri, şi se aşez pe sac, în aşteptarea mea.ă

Am privit spre femeia tîn r , care p şea al turi de fratele înv torului.ă ă ă ă ăţă +ra îmbr cat întro rochie de stamb decolorat , avea şolduri mari, late,ă ă ă ă pieptul rev rsat. 7u se mai uita la mine, începuse s dea repede cu sapaă ă printre rîndurile de sfecl . 1este cîmp se z reau alte femei pr şind.ă ă ă

72

( "u cine eşti ) ( m întreb fratele înv torului, închizîndă ă ăţă prieteneşte din ochi.

( #u cît dai benzina albastr )ă 4mul rîse, m înjur , îmiă ă zise 9vere$ şi d du s mă ă ă

ating şi s m prind , drept împ care, de Jm r.ă ă ă ă ă ă#ompozitorul de lieduri alerg spre noi şi! ridic din arin pe frateleă ă ţ ă

înv torului. îl lovisem bine, sub b rbie. +ra mai înalt ca mine cu un rap.ăţă ă( De ce dai ) ( strig r guşit fratele înv torului. 3i tu, preot ai fost■ ă ă ăţă

tu, ce iai spus despre mine ) L utar mincinos ce eşti Api. c tre mine 2 #eă ă te amesteci, ce cau i ) -enzina albastr , nu e a statului. ;ine de laf ţ ă Foggia, din Italia, chiar mai de departe, din America. Statul nare benzină aşa fin . #ade pe cîmp şi e a nimă ănui. 7u e nici un ordin c ar avea cinevaă dreptul s ne controleze pentru benzin albastr . Atunci, de ce înă ă ă



dr zneşti, f r nici un act, s dai în mine )ă ă ă ăIam luat sapa şi am culcato sub c ru , ling butoi şi damigeana.ă ţă ă7evasta lui, v duva factorului poştal, se oprise din pr şit şi priveaă ă

nemişcat . Apoi a început s plîng . #elelalte femei îşi vedeau de treab ,ă ă ă ă erau destul de departe de noi, p reau înlemnite în aplecarea lor continuă ă

asupra p mîntului, pe coada sapelor. /n copil alerga înă truna prin preajmalor, jucînduse, m rind astfel imă presia de nemişcare.. ( 7u te teme ele omul sta ( spuse compozitorul de lieduri, ca s !ă ă

linişteasc pe fratele înv torului, ar tînd spre mine. 7a venit în controlă ăţă ă pentru benzin albastr . #ui s i pese acum de benzin albastr ) #ine nă ă ă ă ăare în cas benzin albastr )ă ă ă

( 7umai tu l:ai adus pe sta pe capul meu ( spuse frateleă înv torului, prinzîndu! pe compozitorul de lieăţă duri de pieptul hainei negre.#obe eşti, nu altceva, miai cobit şi alt dat , şi de atunci miai otr vit via a.ă ă ă ţ

#ompozitorul p ru foarte atins de aceste învinuiri, pete roşii i se ivir peă ă obrajii sup i şi ciupi i de v rsat şi începu s vorbeasc repezit, agitat 2ţ ţ ă ă ă

( iam cobit, spui ) /ite, eu poate plec din sat, mia venit în gîndŢ s plec din F. pentru totdeauna, poateă

7;chiar acum m întorc la halt şi plec. Spui c am cobit şi iam otr vită ă ă ţ ă

via a. Dac iam spus cîndva s nu te însori cu femeia factoruluiţ ă ţ ă poştal, nam spuso c aş fi ştiut c o s i bat oamenii str ini în poartă ă ă ţ ă ă ă s te întrebe despre mor ii din regimentul !]. Doar iam cîntat la nuntă ţ ţ ă apoi, cîntece de pahar, şi am vrut întradev r s te bucuri. 7aj avută ă niciodat tinere e, ştiam c niciodat no s te bucuri cum trebuie deă ţ ă ă ă dragostea unei femei, dar iam cîntat. ;oiam s ai cel pu in p rerea uneiţ ă ţ ă

bucurii. Am cîntat, auzi, cîntece vesele la nunta ta, cînd peste tot erar zboi şi secet şi cînd în jur nu mai erau b rba i care s se însoare şi să ă ă ţ ă ă petreac . 3i iam cîntat ie. #redeam c cel pu in aşa pot ferici un om, c ciă ţ ţ ă ţ ă pe nimeni altcineva naveam prilejul s bucur. ( Las !, nui mai ineă ă ţ predici ( zisei, şi am rîs. #ompozitorul de lieduri m privi cu ciud , întoarseă ă spatele şi se îndrept spre sacul cu grîu, pe care! l saă ă se mult înainte, lamarginea drumului, pe un dîmb înalt. Dar, dup cî iva paşi, r mase dintroă ţ ă dat drept, pe loc, apoi se lungi cu fa a în jos, în praf. 0 @iam rotită ţ privirile peste cîmpia dintre orizonturi, întins întro linişte des vîrşit ,ă ă ă sub soarele torid 2 un copac înalt şi uscat printre ierburi, o cump n de fînă ătîn ( nemişcat . 4 c ru , ivit undeva, se opri.ă ă ă ţă ă

Se auzir brusc avioanele, nu se z reau, dar zgomotul devenea din ce înă ă ce mai puternic. Fratele înv toruăţă lui se arunc printre şirurile de sfecl , cuă ă fa a spre mine. @am lungit şi eu lîng c ru a lui, am îndep rtat sapa, careţ ă ă ţ ă st tea, sclipind, cu t işul în sus. @işcîndum s m aşez mai bine, amă ă ă ă ă atins cu creştetul ceva, care stătea ag at de un suian al c ru ei. Sim eamăţ ă ţ ţ cum se clatin , deasupra capului meu. Am privit în sus, spre c ru , şi amă ă ţă v zut atîrnat o geant de pînz cafenie, cu însemă ă ă ă nele poştei. >eantafactorului poştal din regimentul !]. Am ridicat uşor mîna, şi am opritodin balansul pe care! f cea deasupra capului meu. In geant am z rită ă ă nişte frunze mari de tutun, obişnuitele frunze de tutun uscat care se fumaula sate, cu hîrtie de ziar, în timpul r zboiului. Fratele înv torului îşi ineaă ăţă ţ tutunul în geanta factorului. >eanta mirosea puternic a benzin .ă

74



@am îndep rtat de c ru , tîrîndum pe pîntece spre o$ fîşie de grîuă ă ţă ă n p dit de rapi înalt , prin care p şteau cî iva cai mici şi p roşi. 7işteă ă ă ţă ă ă ţ ă p s ri cenuşii zburau cîte treipatru deodat prin grîul plin de buruă ă ă ieni, pem sur ce înaintam, şi se ascundeau din nou, nu departe de mine.ă ă =gomotul avioanelor devenise egaj de puternic peste tot şi r m sese aşa,ă ă

suspendat, deasupra cîmpului. #rezusem c în grîu caii pasc. Ajunsesemă lîng ei, nu p şteau, st teau numai cu boturile în iarb , poate numai ca să ă ă ă ă simt pu in umbr şi umezeal Am încercat s i izgonesc deacolo, dar nă ţ ă ă ă ăam izbutit Stăteau întruna nemişca i, cu boturile în jos. ; duva facţ ă toruluipoştal plîngea, auzeam din ce în ce mai bine. Am s ltat capul şi am z rito 2ă ă st tea în genunchi şi se închina. 1e celelalte femei nu leam putut z ri. Amă ă zvîrli cu tabachera spre femeia care se închina, ea a privit spre mine şi aţ

început s plîng şi mai tare. Am arună ă cat apoi cu bolovani, pe careirupeam,, cu r d cini de grîu cu tot, din lutul uscat şi cr pat. Iam strigat oă ă ă

înjur tur , f cîndui semne s se lipeasc de p mînt. 7u ma ascultat sau nă ă ă ă ă ăa în eles ce vreau. @am îndreptat spre ea, sprijinindumi coatele prin rapi aţ ţ

încurcat cu grîul. ? sunar dincolo de marginea cîmpului bubuituri deă ă ă eNplozii, una dup alta, apoi mai multe deodat , toate la un loc. Dup aceeaă ă ă se f cu brusc linişte. La orizont se ridicau fl c ri din ce în ce mai mari.ă ă ă ?api a mirosea iute şi în buşitor, tuşeam, lungit, aşa cum m aflam, cu fa aţ ă ă ţ

în p mîntul încins de secet . ;oiam s m ridic, c ci auzisem r sunînd pesteă ă ă ă ă ă cîmp o voce care striga 6 3eriman 5 3eriman5 Strig tul sa repetat, mi saă p rut c i vocea lui Soleiman şi mam gîndit c , poate, alerga şi strigaă ă ă dup mînzul f r nume, care fugise stîrnit proă ă ă babil de zgomotul avioanelor.

Se auzi un huruit care se apropia, ca o rostogolire. Fratele înv toruluiăţă strig la mine şimi ar t un avion greu, mare şi alb, care zbura destul deă ă ă

jos peste cîmp, tîrînd dup el dîre de fum. Avionul era, se vede, lovit. Apoiă alte avioane cu dîre groase de fum dup ele. In loc s m afund în rapi , mă ă ă ţăam sucit, aşa întins cum eram, s privesc spre compozitorul de lieduri. Lamă z rit,ă

7;se s ltase pe jum tate şi alerga aplecat de mijloc spre sacul cu grîu, s ă ă ă

! ia de pe dîmbul acela înalt. Se temea, poate, s nui fie intit provizia.ă ţ ă Femeia nu mai plîngea, dar st tea nemişcat în genunchi. Avioanele trecură ă ă pe deasupra noastr şi leam sim it zgomotul c lcîndum . Aproape de mineă ţ ă ă se rostogoli prin rapi un butoi arţă gintiu cu benzin albastr . înă ă rostogolire, iam z rit capacul galben şi elegant scînteind în soare. #e aă

urmat, nam mai fost în stare s v d un timp.ă ă7am ştiut ceau f cut avioanele lovite, în c dere, cu înc rc tura lor deă ă ă ă

eNplozibil, decît tîrziu, cînd sa f cut peste tot linişte şi cînd mam ridicat dină fumul gros5 aşternut peste cîmpul cu ierburi s lbatice. #opacul înalt şi uscat,ă cump na de fîntîn nu mai erau.ă ă

Am dat roat cîmpului, s caut doi cai întregi ca s i înham la c ru . 3iă ă ă ă ţă tot c utînd, am dat în nişte ierburi mari şi încîlcite peste animalele oarbe aleă lui Soleiman, care se învîrteau întruna, c utînduse unul pe altul, c lcînd peă ă funia despletit a lui Altîn. Am ridicat funia de jos şi am pornit. Am ajuns dină nou la locurile cu sfecl şi grîu şi iam înh mat pe Altîn şi pe Coia la c ru aă ă ă ţ fratelui înv torului.ăţă

Femeile de pe cîmp, adunate în jurul meu, miau ajutat s i ridic din praf ă şi s i aşez în c ru , unul lîng altul, pe compozitorul de lieduri şi de poemeă ă ţă



simfonice şi pe v duva factorului poştal din regimentul !].ă 6 Iam acoperit cuiarb , s nu li se vad fa a şi pieptul., Sacul de grîu lam pus la picioareleă ă ă ţ lor. Sacul era neatins, nici o schij nă u! nimerise.

@am descoperit, am trecut înaintea lui Altîn şi a Coiei, iam luat dedîrlogi şi am pornit spre satul FJ Femeile mergeau în urma c ru ei, cuă ţ

sapele pe um r, iar pe de l turi ( semenii lui Altîn şi ai Coiei. Frateleă ă înv torului fugise peste cîmp. #olbul de pe drum era tot mai gros, ro ileăţă ţ c ru ei aproape c nu se mai auzeau, în fa începuse s se ză ţ ă ţă ă ăreasc dungaă nemişcat a unui sat. #înd neam apropvat de sat, o voce de femeie dină spatele c ru ei a început s cînte uscat, urmat de vocileă ţ ă ă strigate alecelorlalte femei 2

7?%oane %oane78eor&8e, Andrei şi (iroane,3u te ui i la #remea mea. ţ

Ai l sat-o şi e-a ta,ă$i te duci e Dun re,ăe sc!ndur , bul& re,ă ă%n&roşi aa şi #alul,%n urma ta creşte malul.!n ziua în care am mai r mas în satul F., ca s m îngrijesc, împreun cuă ă ă ă

femeile, de locul de veci al compozitorului de lieduri şi al v duvei factorului,ă fratele înv torului nu sa întors în comun .ăţă ă

Am plecat din satul F., iam p r sit pe Altîn şi pe ceilal i, printre ierburi,ă ă ţ în cîmp, şi am pornit s g seso una din halte, poate trece vreun tren s mă ă ă ă duc undeva.ă

La liziera de salcîmi Vunde întîlnisem, la venire, trenul de c l tori oprit înă ă aşteptareW ( am fost somat de santinele, de nişte solda i c run i care miauţ ă ţ spus c nu e voie şi c trebuie s ocolesc. 7u iam ascultat, am intrat deaă ă ă dreptul în lizier , iar ei sau f cut c nu m v d. 1rintre gropile l sate deă ă ă ă ă ă r m şi ele de avioane şi de bombele incendiare, cî iva oameni în tuniciă ă ţ ţ militare ciopleau rînd pe rînd salcîmii doborî i în iarb şi pîrjoli i de eNplozii.ţ ă ţ

( #îte facem, domnule sublocotenent ) ( a întrebat unul pe un ofi erţ scund, slab, îmbr cat în haine de doc, decolorate.ă

( 1oftim ) ( r spunse ofi erul, ducînduşi o mîn la ureche.ă ţ ă( #îte facem )( Face i s ajung , înc nu sa stabilit num rul eNact al celor în cauzţ ă ă ă ă ă

?estul de cruci le ve i transporta imeţ diat spre celelalte puncte.Sublocotenentul vru s mai zic ceva, poate nuşi aminti ce, renun ,ă ă ţă

p r si liziera şi se îndrept spre locul unde m îndreptam şi eu şi unde îmiă ă ă ă aminteam c lă ăsasem, la venire, trenul de c l tori. Dup ce traversar mă ă ă ă aliorul înalt, care se p stra neatins, gros şi cu stropi de lapte încleiat peă tulpini, trenul ne ap ru în, fa , la felă ţă

77rr cum îl ştiam, nemişcat, cu ferestrele şi uşile închise, cu 5 geamantane şi

baloturi în plasele de bagaje. Sublocotenentul urc sc rile unei platformeă ă

dintre vagoane, se aşez pe platform , g si un ziar ( prins nu se ştie cumă ă ă în gr tarele dintre tampoane ( îl lu , îl netezi şi înă ă cepu s ! citeasc liniştit.ă ă



( S tr i i, domnule sublocotenent ( se prezent întrun suflet ună ă ţ ă sergent rotofei, strigînd tare (, cum facem gropile, le s p m s fie aranjateă ă ă

în linie, în pătrat, sau romboidal, conform regulamentului ) Sau aşa, deavalma )

( 7u ie ruşine ) ( spuse sublocotenentul, şii f cu semn s plece.ţ ă ă

Am urcat sc rile unei platforme şi, ajuns dincolo de taluz, am c utat cuă ă ochii compartimentul pe care! cercetasem la venire. 1 l ria alb de pai,ă ă ă bastonul negru cu miner şi vîrf argintat şi şevaletul lui 1etre 1etrovici erau lalocul lor.

De atunci nam mai fost prin satul F. 3i nu miar fi trecut prin gînd să spun ce am spus mai sus dac nu vedeam zilele astea, întrun ziar,ă fotografia unui factor poştal. Se scria c factorul poştal fotografiat e dină satul F. şi c în ultimii ani ar fi parcurs cu bicicleta pe stră ăzile comunei salenu ştiu cîte mii de Oilometri, împ ră ind ziare, c r i şi scrisori pe la caseleţ ă ţ oamenilor. @ surprinsese chipul celui din fotografie, ar ta destul deă ă vîrstnic, comentariul din jurnal spunea c sa c s torit de curînd şi c ar fiă ă ă ă primit cu prilejul acestui eveniment un num r atît de mare de felicit ri şiă ă telegrame, cum nu înregistrase în toat cariera sa de factor poştal S fieă ă factorul poştal din regimentul !] )

AR ŞIĂ ISCOLIL /a i-@ / iil* .i **il* .i @*i iă ţ ă ă ţ,m + FL/;I/L X7>+ A", = 1ADA F/S+S+ snulberat de criv . AlbiaŢ Ă ă ăţ

r m sese lucie între malurile toStedelut galben. ;iscolul încetase. 1 s rileă ă ă ă st teau înfoate, întrun picior, risipite$ pe ghea a Donam, cu docurileă ţ

ascunse sub aripi. Dea lungul malurilor, pe sub coastele rîpoase, s lciileă b trîne pocneau sec sub ger, amor eau o vreme, dar se auzeau alteă ţ trosnete dep ră tate dinspre p durile întinse ale b l ilor. Diminea a maiă ă ţ ţ

!p stra fîşii sub iri de neguri la orizonturi, soarele era înc lipit, mare şiă ţ ă

rotund, de buza dinspre r s rit a fluviului. /n lup a trecut pe lîng soare,ă ă ă s ltînduşi labele peste sloiurile Dun rii şi t ind cu spinarea eă ă ă ţ poas şi cuă coada sur discul galben de pe cerut vîn t. Dintrun loc ascuns şi neştiut seă ă auzea înfundat, ca un rîs ferit, m c it de ra e pitice. /n, topor izbea rar peă ă ţ undeva pe la marginile b l ilor ( şi r suna surd printre peşti în apa fluviuluiă ţ ă de sub ghea (, p s rile de pe sticla albiei se mutau de peun picior peţă ă ă

altul şişi s lă tau capetele la izbiturile toporului, apoi îşi ciuguleau penele şişivîrau din nou ciocurile sub arip . "oporul b tea din ce în ce mai rar şi maiă ă ostenit. Soarele sa desprins de pe buza fluviului şi sa ridicat deasupra convoaielor albe ale plopilor sub iri de pe maluri. Dinspre b l i au venit pilcuriţ ă ţ m runte de vr bii, oprinduse din loc în loc pe Dun re, s ciugulească ă ă ă ă

înşelate gr un ele de ghea care sclipeau pe din ii sloiurilor.ă ţ ţă ţ1e creasta malului înalt dinspre cîmpie au n v lit şi sau oprit brusc, înă ă

plin soare, piepturi şi capete de cai, sau aşezat la rînd, pîn ce dunga aceeaă lung şi alb a malului, s ltat pe cerul vîn t, sa în esat toat de n ri careă ă ă ă ă ţ ă ă aruncau abur peste golul de deasupra albiei. #aii se p rea c au venită ă singuri, pîn ce sau ivit şi cîteva c ciuli negre, apoi basmale galbene şiă ă roşii, semn c deasupra malului dinspre cîmp se opriser şiruri de s nii. înă ă ă strig te scurte, au început s se mişte printre cai tot mai mul i b rba i,ă ă ţ ă ţ



curînd se auzir şi vocile ascuă ite ale femeilor şi copiilor. Dar un timp, deţ acolo na coborît nimeni spre fluviu. - rba ii întîrziau în jurul cailor, leă ţ potriveau c pestrele pe frun i şi pe sub b rbile p roase, ridicau bra eleă ţ ă ă ţ alergînd pe dunga înalt a maă lului, strigau la femei şi la copii s stea la loculă lor în s nii în larma vocilor, cîteva p s ri mari şiau luat zboă ă ă rul de pe ghea aţ

fluviului, înfundînduşi aripile cafenii cu zim i albi în aerul vîn t şi nemişcatţ ă de deasupra b lă ilor. 1e malul dinspre cîmp, b rba ii au început s seţ ă ţ ă strîng în grupuri, porneau aşa aduna i, întro parte şi alta, prin fa a cailor,ă ţ ţ c utînd parc un loc de coborîre spre Dun re. 4 voce de femeie a ipată ă ă ţ uscat 2 94mulepo

#da !PE coala SR!muie, omulepomule, nu pleca, nam s te mai v dă ăniciodat $.ăAlte strig te nau mai urmat, lumea de deasupra maă lului t cea întrună

fel de aşteptare, b rba ii îşi izbeau bra ele prin fa a pieptului s şi leă ţ ţ ţ ă dezmor easc , tr geau din ig rile lungi, f cute din jurnal, pîn îsneaţ ă ă ţ ă ă ă ţ flac r din ele, s şi înc lzeasc buzele.ă ă ă ă ă

în sfîrşit, sa desprins dintre ei un om sub iratic, deşirat, cu c ciul alb ,ţ ă ă ă a început s coboare de pe creasta malului spre fluviu, cu mişc ri lungi şiă ă s ltate, ajutînduse cu un lemn gros, mai înalt decît el, s rind cu paşi mariă ă peste rîpile de sub. coasta malului, ocolind tufele uscate de r chit , c lcîndă ă ă pe spin rile trunchiurilor b trîne de s lcii aplecate una cu p mîntul spreă ă ă ă albie şi care aveau vîrfurile crengilor prinse sub ghea .ţă

#îteva voci r guşite iau strigat de sus, cînd omul ajunsese pe fluviu şiă încerca grosimea ghe ii s rind cu toat greutatea pe sloiurile nemişcate.ţ ă ă '

9 )obol, vezi dac se poate trece.ă( Ai grij , s nu fie vreo copc .ă ă ă( )obol, uit te bine printre din ii sloiurilor dac sînt şuvoaieă ţ ă .

"obol ( dup ce a mers spre mijlocul albiei, pipă ăind cu t lpile locurileă mai albe, a mai f cut cu picioaă rele lui lungi cîteva salturi l sînduse s cadă ă ă cu zgomot ( sa suit pe buza unui sloi care lucea lat în soare, sa ridicat peă vîrfuri, şia dat c ciula pe ceaf , şia dus palmele pîlnie la gur şi a strigată ă ă spre cei de sus 2

( L sa iv s niile şi femeile şi veni i ( şi, f r s i maiă ţ ă ă ţ ă ă ă aştepte pe ceilal i, "obol a înc lecat pe sloi, a dezlegat din sfoaraţ ă prins de um r cele$ dou oase de cal carei atîrnau la şold, şi lea pusă ă ă

sub t lpi, :a ridicat în picioare şi, proptind în ghea lemnul lungă ţă şi gros cu cui în vîrf, şia f cut cu toat puterea vînt spre malul cel lalt,ă ă ă

înspre p durile b l ilor, lunecînd în zigzaguri repezi pe fîşiile maiă ă ţ netede dintre sloiuri.

)obol, p zea, c i vine cocoşul #um sa luat dup s nii, că ă ţ ă ă ă nu lam v zut.ă

2De sur. ( de pe dunga alb a malului înalt ( îşnise în zbor, printreă ţ

n rile cailor, un cocoş mare, cu pieptul galben, şi cotcod cea acum speriat,5ă ă bHtînd cu ghearele şi cu aripile roşii aerul sticlos de deasupra albiei Dun rii,ă

întinzînd ciocul în urma lui "obol, care luneca, frînt de mijloc, dea lungulmalului cel lalt, cu toat iu eala, f r s se mai uite înapoi, fugea pe t lpiă ă ţ ă ă ă ă spre un cot al Dun rii unde se vedeau cî iva plopi stină ţ gheri cu cercuri albe



pe toat în l imea trunchiurilor sub iri şi ascu ite.ă ă ţ ţ ţ/nul cîte unul, de pe malul cîmpului au coborît în şir spre fluviu,

p r sinduşi s niile şi femeile ( oameă ă ă nii ce întîrziaser atîta pe lîng cai, să ăau r spîndit prină tre sloiuri stîrnind mul imea pilcurilor de p s ri care sauţ ă ă desf cut în aerul gros cu5 soare tremurîndu! cu aripile lor cenuşii, albe,ă

negre, violete. 4amenii şiau prins sub t lpi, aşa cum f cuse şi "obol, oaseleă ă de cal şi, apleca i cu c ciulile înainte, înfigeau în ghea lemţ ă ţă nele cu cui învîrf, şi lunecînd pe Dun re f ceau s zuruie albia sub fuga trupurilor grele.ă ă ă ? mîneau în urma lor inelele de abur limpede al respira iei, prin careă ţ :.p s rile se roteau întîrziind, b tînd pe loc din aripi şi din cozi. /n singură ă ă om nu se gr bea, ci mergea calm, în pas liniştit, nu purta b , ci un bastonă ăţ

înflorat cu crest turi, pe care! învîrtea din cînd în cînd în pumn, luîndă seama fiec rui cîrd de p s ri care se ridica dintre sloiuri. 4mul cu bastonă ă ă purta cizme înalte cu urechi, prea înalte pentru picioarele lui scurte, o şubă pîn la genunchi, larg , cu guler ros şi dezlînat, iar pe cap avea o şapcă ă ă decolorat pîn la alb.ă ă

( (ilionarule, gr beştete, c ai s fii dat dezertor, ia strigat unul dină ă ă şirurile de oameni risipi i pe albie, care lunecau acum dincolo de mijloculţ Dun rii.ă (ilionarul sa oprit, şia potrivit vocea ca s dea de ştire c vrea să ă ă vorbeasc şi a spus cu vorbe rare şi aproape cîntate 2ă

( @erit o plimbare înainte de toate. Sîntem în primul rînd oameni. S seă în eleag .ţ ă

3i a continuat s mearg liniştit, cu mîinile la spate, tnvîrtinduşiă ă bastonul înapoia cefei.

;#eilal i lunecau repede spre cotul cu plopi al Duţ n rii, privind înainte,ă

apleca i, s ltînduse din cînd în cînd de mijloc, s ad mai bine dealulţ ă ă ă dep rtat dinapoia p durilor b l ii, unde se z reau liniile de fum roşă ă ă ţ ă cat aleunui oraş aşezat în amfiteatru. Dar to i, cu toat iu eala cu care înaintau peţ ă ţ albia Dun rii, m reau ocolurile printre sloiuri ( ceea ce "obol nu f cuse (,ă ă ă g sind astfel vreme în fuga lor pe oase s se mai uite spre malul s niilor şiă ă ă al femeilor. Lucru care a f cut ca de pe malul acela s izbucnească ă ă strig tele femeilor şi copiilor, chem ri ipate şi plînse, care creşteau uneleă ă ţ din altele. #urînd dup asta, au început.şi caii s neă ă cheze. #î iva dintreţ b rba ii care c utaser întruna ocoluri printre sloiuri sau strîns la un loc şiă ţ ă ă au strigat pe rînd la femei s întoarc s niile spre cîmp şi s plece în sat.ă ă ă ă Lucru care na f cut decît s stîrneasc şi mai mult vocile ipate de pe mal,ă ă ă ţ

amestecate cu nechezul cailor. 1în cînd cei cî iva oameni opri i pe albie lă ţ ţau chemat pe unul 7aulea care ajunsese întîiul dup "obol la cotul cu plopiă al Dun rii, unde fluviul disp rea între p duri 2ă ă ă

( 7aulea, 7aulea, întoarcete şi spunele tu una vesel dintraleă tale, s tac .ă ă

7aulea nu sa întors de la cotul cu plopi, nu sa uitat spre malul dinsprecîmpie, dar a strigat aşa, întro parte 2 ■

( 4ameni buni, nui vreme de glume. Speriemlupii.Albia Dun rii r m sese de mult pustie, şi soarele era sus, cîndă ă ă

femeile de pe mal au întors s niile şi auă 1 plecat înapoi spre cîmpie.Ii)**a c3@it*lo)



S[ S"A/ >4ALA 1X7A A#/@ 7A@ 3"I/" vara cum trebuie. Am trecutprea mult vreme unul pe lîng altul şi nu neam ştiut s fi f cut la timp draă ă ă ă goste. 7u te uita mereu în l turi, nai grij , locul e neă ă umblat. #înd veneamsingur aici sub coasta malului miera fric de trunchiurile astea de salcieă ă

întinse pe p mînt. 7e mai culc m o dat în iarb , c e rece şi cald . 1eă ă ă ă ă ă

urm urc m malul, ne suim în c ru şi meră ă ă ţă gem înapoi în sat. S nu fi plecată caii f r noi. Sus peă ăREmal nu se vede decît un vi el de lapte, st cu gîtul întins şiţ ă

linge soarele.( 7u pleac ei. Au ce paşte. + iarb mult şi sus.ă ă ă( @ gîndesc c peste cîteva zile pleci spre locuri de unde pu ini seă ă ţ

întorc şi nici nu te ştiu bine. 7umele î i e >rigore 7ereju. De ce i spuneţ ţ lumea )obol ? "e cheam ca pe plopii de la cotul Dun rii de colo 2ă ă loii

lui )obol.( Dup porecla unuia din neamul nostru. #otul Dun rii seă ă

numeşte cotul lui 7aulea. 1e "obol nu lam apucat în via şi nici el5naţă avut cum s m ştie. A trecui întro iarn Dun rea cu al i oameni,ă ă ă ă ţ spre Dobrogea, în nou sute optsprezece, cînd cu nem ii deă ţ atunci, sau dat lupte acolo şi nu sa mai auzit de el. Femeile b trîne dină neamul 7erejilor ştiu toate astea, ele miau spus şi despre casa(ilionarului, în care stau eu acum cu m tuşa Sofia. Domnişoară ă

înv toare, ar trebui s i pui hainele, m car pe piept, sînt mul i în ari.ăţă ă ţ ă ţ ţ ţ #înd au plecat oamenii pe ghea , dup "obol sa luat cocoşul. De singur ceţă ă era. 4mul navea pe nimeni acas , îşi pierduse nevasta de vreo trei ani. Sîntă poate lucruri potrivite, ca s nu se piard semnele oameniloră ă

dinainte.( "ot neam ia fost şiţ (ilionarul ? 3i nu va lăsat decît casa cu o$tind şi cu o odă aie )

( 7u mia fost neam. De (ilionarul sa aflat mai 5 bine dup plecareaă de atunci. Se ştia atît2 c ar aveaă

globuri colorate la l mpi, purta o şapc alb şi vara, şi iarna, un bastonă ă ă frumos cu flori, iar de vorbit vorbea cu cuvinte c utate. A plecat şi el spreă regimentul îrşova ( pe dealul roşcat din spatele b l ilor. 1u in timpă ţ ţ dup ce au trecut Dun rea, cineva ia pr dat casa, dar na g sit nimic 2ă ă ă ă scîndura goal şi, în afar de gloă ă buri, un s pun parfumat şi un frîu cu ciucuriă mari de piele, cu toate c navea cal.ă

( 3i s lciile astea culcate între care st m, cum se numesc )ă ă( 7u ştiu, domnişoar .ă( ICai speriat. @ gîndesc la cocoşul care a zbuă rat dup om. Ai numeă

de plop. "e cheam >rigore 7eă?reju şi i se spune "obol. @ arde soarele prea r u. 7oroc c trunchiulţ ă ă ă

sta culcat de salcie de caremi reaz m capul e mai mult rece.ă ă( Are frunzele în ap . @alul de aici de. sus dinspre cîmp, unde se vedeă

vi elul de lapte şi unde am l sat caii şi c ru a ( eţ ă ă ţ (alul cu s nii.ă( @ muşc în arii. S nu plece caii. /nde mie rochia ) 4 l sasemă ă ţ ţ ă ă

pe trunchiul sta de salcie, şi trună chiul e gol. Doamne, am crengi pe umeri.IIC9i03l cailo) .i )ica 0 03.a)3l3iă



C % 514?AL+, 1A?#A S+ A/D+ #I7+;A #l7"X7D dincolo de r chitele asteaă

din fa . Dun rea trebuie s fie aproape. @ergi înainte şi vezi cine e. 1oate eţă ă ă vreun om. 7e trebuie un om, în elegi, s afl m spre ce fel de lume mergem.ţ ă ă ;ezi cine cînt .ă

( 7işte cai, domnule locotenent 4boga. #ai cu b rbi galbene. 3i oă mlaştin mare, şi o barz care m nînc broaşte.ă ă ă ă( #aporale, ai friguri. Sa auzit cîntec de om. 7u se vede încă

Dun rea ) .ă( Dou zile m ia, dou zile m las . Sînt în zilele cînd mau l sată ă ă ă ă ă

frigurile. Dun rea nu se vede.$ @laştini, s lcii, rogoz şi berze. /ita iv şiă ă ţ ă dumneavoastr 2ă cai. De aproape o jum tate de zi de cînd am plecat dină Dobrogea şi de cînd mergem prin b l ile astea ca s agungem la bra ulă ţ ă ţ Dun rii dinspre - r gan şi s trecem dincolo, în satul >lava, nam dat deă ă ă ă nici un om. #rede i dumneavoastr c nu sînt pe aici oameni ) 1reaţ ă ă nu sa ar tat nimeni, ca s fie adev rat c nar fi. Doar cai cu b rbi galbene.ă ă ă ă ă [ştia nu sînt cai. #um trecem pe lîng ei, salt capetele şi se uit lung.ă ă ă

( #aporale, tu nu eşti ran )ţă( 7u, domnule locotenent 4boga. Sînt din -ucureşti. Am lucrat la

un atelier de juc rii. F ceam p puşi. Am luat una şi cu mine. 4 am în lad ,ă ă ă ă la regiment. + şaten cu ochi negri.ă

( @ rog.ă( 1rea nam întîlnit oameni de cînd mergem pe aici, şi caii ştiaă

singuri cu b rbi galbene nici m car nu neclieaz , tac şi dau din cap la umbraă ă ă s lciilor, cu roă iuri de în ari în jurul lor.ţ ţ

( #ai de balt , soi prost, m run i şi cu p rul mare. @ taseabroaştei leă ă ţ ă ăa îng lbenit b rbile. 1asc prin ap . Fii rezonabil. 1rinde doi cai de peă ă ă dîmbul din stînga, s i înc lec m şi s ajungem mai repede la Dun re, că ă ă ă ă ă mam s turat. ? cnit asta cu flori roz cît bani a, în loc s miroas ,ă ă ă ţ ă ă ustur . #au i umbr la s lcii şi trezeşti în arii la lucru. Sub plopi, z puşeală ţ ă ă ţ ţ ă ă şi viespi. @ie sete, caporale. ;reau ap , s pun şi civiliza ie.ă ă ţ 1rinde doi cai mai repede.

( 7am umblat cu cai, domnule locotenent. 1oate întîlnim vreunom peaici. 7ici % nu ştiu ce ne poate aştepta dincolo cînd vomajunge în satul din cîmp. +u nam fost prin locuri din astea şi acum cînd vinpentru întîia oar , merg cu baioneta la arm şi cu cartuşul pe eava.ă ă ţ

( "reci şi pune mîna pe doi cai. 7u te feri. Sînt cai blinzi. 1rinde mai întîi calul sur care vine spre noi.

RIntindei un pesmet de campanie. Aşa, bravo, e blînd, m nînc dină ă

palm . /nde pleci, caporale, mai d i un pesmet, c sa luat dup tine.ă ă ă ă( Are ochi de om, domnule locotenent. Sa uitat la mine cu ochi

de om.( D mi mîna pu in. Arzi. Ai friguri. Imbecilii îl trimit din Dobrogeaă ţ

peste b l i pe locotenentul rezervist AleNandru 4boga, s treac Dun reaă ţ ă ă ă şi s r scoleasc un sat, cu un caporal bolnav de friguri Fii liniştit. 3tiu euă ă ă la ce te gîndeşti şi te temi. încalec eu pe calul sur. Ai v zut ) #e dracu dă ă din copite s r cia asta ) Stai pu in aici, î i prind şi dumitale unul. Ascult ,ă ă ţ ţ ă caporale, calul sta roib î i place ) 7ici barb galbena nu prea are. +ă ţ ă



pintenog şi cu botul alb. Soarele sta de iulie ne coace, nu altceva. /rc ă ăte pe cal. inete bine c lare. D mi mie carabina, v d c nu mai ai putere.Ţ ă ă ă ă Sprijin i mîinile pe coam . Dun rea trebuie s fie aproape. Sînt tot maiă ţ ă ă ă mul i cai prin jur. @ai încolo se vede o p dure de s lcii, şi ea plin cu caiţ ă ă ă linişti i, de toate cuţ lorile. /nde e mult culoare, nui pericol ( spun frană

eezii. Sc p m de b l ile astea, trecem pe malul dinspre - r gan, în >lava (ă ă ă ţ ă ă pîine cald , pepeni reci, aşternut curat. Ai s te odihneşti acolo pu in. 7ă ă ţavem decît trei zile de patrulare. 1e urm , înapoi la regiment. + o miă siune,uşoar , nu te mai speria. 4 misiune de eNpectaă tiv , în general, înă momentele actuale tr im o situa ie de eNpectativ . +şti un om inteligent,ă ţ ă sens5ibil, aş spune chiar abil ( nui nevoie de prea multe eNplica ii între noi,ţ nui aşa ) ( şi de aceea team preferat pentru drumul sta. Scuz m ,ă ă ă nam ştiut c ai malarie, nam fost prevenit şi nu team privit mai atentă la .plecare. 7u sînt decît un simplu profesor de geografie. D i calulă ţ mai încoace. /ite ce e, un lucru s fie limpede i misiunea noastr e unaă ă obişnuit , de patrulare, aşa cum circul în mod curent atîtea patrule.ă ă #hestiunea 7ereju e doar sub titlu suplimentar Intre #onstan a şiţ - r gan mai sînt şi alte patrule, şi p rerea mea este c 7ereju no s vină ă ă ă ă ă pîn la urm în zona pe care o pară ă curgem noi. #hiar admi înd c are s !ţ ă ă surprind o paă trul ( la #onstan a, s zicem (, şi patrula are s seă ţ ă ă

spele pe mîini şi are s ! fac sc pat, un lucru trebuie luat în seam iă ă ă ă

>rigore 7ereju nare s fie atît de nerealist încît s se întoarc în >lavaă ă ă ca sl! înh m noi, dup ce mai înainte de a trece prin pichetele voăţă ă lanteale patrulelor din ar sc pase de dou ori cu via 2 o dat cînd aţ ă ă ă ţă ă p r sit tranşeele de sacrificiu de sub comand german , din #rimeia, aă ă ă ă

doua oar cînd sa sustras pedepsei nem eşti de eNterminare, p r sindă ţ ă ă nordul @ rii 7egre şi îmbarcînduse neidentificat spre #onstan a. Să ţ ă recapitul m şi s mai introducem pu in logic . întoarcerea lui 7ereju spreă ă ţ ă ă ar poate fi consiţ ă derat o simpl presupunere6 neidentificat, nu ) Apoi,ă ă

ce garan ie putem avea c în timp ceţ ă soma ia ţ trimis în nem eşteă ţ regimentului nostru de comandamentul german de coast de laă #onstan a, pe motiv c trebuie s ! urm rim Vdat fiind c 7ereju a fostţ ă ă ă ă

încorporat acum un an şi jum tate de regimentul nostru W ( în timp ceă soma ia amintit , zic, r t cea dat de colocolo prin birourile companiilorţ ă ă ă ă noastre ( 7ereju nu era de mult prins ) /n lucru e ştiut 2 cînd se emitsemnale de urm rire, se emit în toate cele patru vînturi, dar după ă

îndeplinirea unei eNtermin ri, o vreme îndelungat nu ştie secretul decîtă ă plutonul de eNecu ie ( iart mi terţ ă menii Apoi, în eventualitatea c na fostă prins 7ereju, comandamentul german de coast dac nu !a putut ină ă tercepta, e pu in probabil ca noi s ajungem la un reţ ă zultat mai bun. în elegi,ţ nu ) #eea ce nau putut izbuti ei cu eNigen ele lor recunoscute e deaţ dreptul o imposibilitate pentru noi. 3i vom ine seama de aceast imţ ă posibilitate. Avem spirit latin. Imagina ie, talent, abiţ litate şi umor însubteNt. Vi#e la :rance, #i#e la ;ou-manie 5 I i repet, patrularea noastrţ ă r mîne una obişă nuit , punctul ei suplimentar fiind din multe pricini în afaraă zonei noastre. Fii liniştit. Sperietura nui bun la boala ta.ă

( ;orbi i prea tare, domnule locotenent, şi pe aici prea nu e nimeniţ Domnule locotenent 4boga, ocoli i rogozul de coio, sînt şav bivoli negri şi unţ bivol alb, dorm cu vr bii pe spin ri. + n mol şi $sr înfund calul.ă ă ă ă



!( De data asta spui lucruri autentice. întradev r, sînt şase bivoli negriă

şi un bivol alb. Interesant, un bivol alb Dar nu sînt şase negri. 7umai patru.Doi sînfi trunchiuri de salcie, întinse în ap .ă

( 7umai unul e salcie. #el lalt paşte culcat.ă

( @ rog. + cald, sade culcat, în mlaştin e mai r coare şi paşteă ă ă frunz de salcie.ă( Domnule locotenent, uita iv în urm . Se strîng caii, vin din toateţ ă ă

p r ile şi se in după ţ ţ ă noi cu mînji cu tot.( #aut şi ei umbr , uit te înainte, ne apropiem de o p dure deas .ă ă ă ă ă( Dar vin şi din fa . Doamne, alearg spre noi îa galop, au început sţă ă ă

necheze. Sau apropiat unul de altul şi galopeaz cu to ii încoace cuă ţ gîturile întinse.

( înc pu in, caporale. Las , nu le mai arunca pesme i. 4primă ţ ă ţ mai încolo la umbr şi ai s încerci s dormi pu in.ă ă ă ţ

( Sînt frumoşi, nu m uitasem prea atent la ei 7are rost s mă ă ă culc. Din sperietur a fost. #înd am s m întorc la atelier, am s încerc să ă ă ă ă fac cai. De la un timp, p puşile îmi ieşeau la fel, le f ceam pe toate şatene,ă ă cu ochi negri şi cu alune în b rbie. Asta se cheam rutin , domnuleă ă ă locotenent, şi în meseria p puă şilor rutina e ruşinea p puşarului.ă

( -ineîn eles.ţ( 4mul are cîteodat necazuri. Din necaz po i scoate mult.ă ţ

/ita iv cum neau înconjurat caii, şi merg în pas cu noi. @ simtţ ă ă foarte bine, domnule locotenent. Spuneam de necazuri. Dar e cîteun necaztrec tor pe care! crezi mare şi de netrecut, şi stai cu gîndul la el, şi r mîiă ă

în loc. +lisabeta era şaten , cu ochi negri şi cu alun la b rbie. +raă ă ă

uşuratic , a plecat, eu am sfin ito ca so p strez şi am f cut p puşi şateneă ţ ă ă ă cu ochi negri şi cu alune în b rbie, şi iar cu ochi negri şi cu alune. Ave iă ţ dreptate. #e avem noi cu oamenii, s i chinuim peste chinul lor ) Ajungemă

în satul >lava. 7u mai am pesme i s le dau cailor. Ajungem, intr m înţ ă ă casa omului, nu! g sim, maic sa se bucur cînd afl c sîntem dină ă ă ă ă acelaşi regiment cu b iatul ei, ea nu ştieă

U .c am venit s ! pîndim, ne d s mînc m şi ne g zduă ă ă ă ă ă ieşte o noapte.

Diminea a ne trezim, şi tocmai cînd feţ meia ne turna ap s ne sp l m peă ă ă ă $fa soseşte b iaţă ă tul ei. #aporalul încarc arma, pune baioneta şi. strig laă ă >ngore 7ereju 2 9Soldat, nu trece pragul maic tii nu intra în cas (ă ă

înapoi, ai nesocotit o lege str in ca sa po i tr i, ai fost condamnat în lips ,ă ă ţ ă ă nu mai eNişti, nu mai eşti, în elegi, iar noi,ţ culmea, am venit sa teprindem viu$. #um vine asta) +lisabeta, +lisabeta. /nde sînt caii,domnule locotenent )

( Sau dus s bea ap . Dun rea e la doi paşi. Desă ă ă c leca, culc te aci laă ă umbr şi încearc s dormi pu in. +u m duc prin jur, poate g sesc vreună ă ă ţ ă ă om s aflu ce fel de sat e >lava. Se vede la malul de aici un pod umă bl tor cuă roat , e legat la un vad. Dormi, am s te treă ă zesc spre sear .ă

IMoolo 6 lata l3@i3l3iN

% / @AI 1/"+ I S#A1 D+ 4AI. DA#A SA/ strîns atî ia, au s se strîngŢ Ă ţ ă ă şi al ii. Au v zut Dun rea, se învîrtesc acum în aşteptare. Ii vede i cum dauţ ă ă ţ



roat în şiruri printre s lcii. @ult timp nare s treac dup ce dezlega iă ă ă ă ă ţ podul de la vad. 3i de îndat ce începe i s pluti i, au s intre şi caii înă ţ ţ ă Dun re şi au s inoate spre malul de dincolo, cap lîng cap şi spinare /ngă ă ă ă spinare. Se in ca oaia dup om cînd e vorba de drumul spre sat Dar cîndţ ă vrei s i întorci din drum, te aleargă ă

]ei pe tine. 7u trebuia s i lua i în seam . Au fost leă ţ ă p da i în balt , cuă ţ ă vremurile astea, s se descurce sină guri. /nii au fost aduşi s moar , c sîntă ă ă b trîni, cu iasc la copite. Apoi, sînt iepele, l sate s se puiasc . 1e urmă ă ă ă ă ă noatenii, s creasc pîn le vine timpul de ham şi plug. 7o s m crede i,ă ă ă ă ă ţ dar caii care au s ină tre cei dintîi în Dun re, ca s se ia dup pod înot, sîntă ă ă gloabele care au fost aduse în balt ca s şi dea sufleă ă tul. 4mul nui maiprimeşte în curte, ca s nui pun la greu, şi ei se întorc tot spre ham cînd leă ă sun ceasul. /ita iv cum aşteapt caii b trîni pe mal, cu bară ţ ă ă ă ba şi cu buza

în p mînt şi cu picioarele dinapoi în ap . Le arde copita de fierbin ealaă ă ţ adunat pe cîmp o via întreag şi îşi închipuie c au s se poat r cori.ă ţă ă ă ă ă ă De. cînd au fost trecu i în balt , prea des nau mai v zut oameni pe aici deţ ă ă la o vreme, dar cînd v d oameni le dau roa$$ cu cozile. Femeile nu trec înă ă balt decît rar şi numai cînd mai au de l sat o gloab de cal sau o bivoliă ă ă ţă

în rcat . Acas în sat nui nutre , iar pe cîmp locurile sînt cum sînt, s nuţă ă ă ţ ă mai vorbim. 1e malul de dincolo, caii or s ajung înaintea dumneavoastr ,ă ă ă domnule locotenent, au s urce coasta, şi aşa uzi, cu apa în coame şi înă cozi, pornesc în goan , cu gr mada, spre sate, şi nu se mai opresc din galopă ă nici chiar dac vreă unul îşi şterge botul prin vreo lucerna sau rupe vreo foaiede porumb verde şi vede c e dulce. Sa mai întîmplat o dat , vara trecut ,ă ă ă ( şi greu mai sînt de adus înapoia #e are domnul caporal ) + cam galben la

albul ochilor( Friguri. Dumneata eşti din >lava )( #am din >lava ar trebui s fiu, domnule locoă tenent. #aii, o parte

din >lava, restul din alte sate, tot de dincolo, de la cîmp, mai dep rtate.ă >lava e cam singur pe aici. 7ici şosea nare, nici stîlpi deă telefon. 4amenii tr iesc dup semne vechi,ă ă :!nt!na lui "utare de clndcu seceta din '<<=, 2alc!mii aarudelor, "!mul "ocorilor, Drumul2ub ire, " lcliul (utului. ţ ă Sat singur, la stînga soare, la dreapta soare, înfa criv , în spate lupi, iar noaptea, lun ( cînd este. i se întîmpl unţă ăţ ă Ţ ă necaz, i! faci în sat, fie c eşti din partea locului,ţ ă

E

#e c ai venit ca str in, nai unde fugi, eşti încol it, petreci necazul sauă ă ţ te petrece, altfel nai de ales decît cmpul sau balta, dar amîndou sîntă departe şi te prinde şi musca, şi în arul din urm . 3i apoi, oamenii, deţ ţ ă atîtea n.ecazuri, mai umbl cîteodat şi pe la cu ite. Din greă ă ţ şeal , dară umbl . #am din >lava aş fi şi eu, dar de cînd mia luat b iatul la rechizi iaă ă ţ nem ilor,5 stau la o fat a mea din @altezi, la M de Oilometri de >lava, cuţ ă toate c se spune c satele astea dou ar fi vecine. 7evast nam, b iatulă ă ă ă ă

îmi mai r m sese de la ea ( fata am crescuto de suflet, am avut nevoie să ă ă m mai ajut la . praşil şi la cules. 3i apoi, eu cu gl venii nu prea m împac.ă ă ă ă 7u zic nimic de r u. Dac merge i în >lava ( dumneavoastr ma i totă ă ţ ă ţ

întrebat de >lava şi se cade s v spun tot ce ştiu ( poate c ave i vreoă ă ă ţ rud prină tre ei, gl venii au rude peste tot, pîn şi în "rană ă silvania, deşi secheam c sînt oameni de - ră ă ă ăgan. Dac a i venit prin balt spre >lava, ară ţ ă



însemna c veni i de la #ernavod ( şi la #ernavod , ştiut este, se află ţ ă ă ă regimentul de infanterie. +u nam ce m amesteca, cu mine haina militară ă ce treab s mai aib . Am îmb trînit în hainele astea de plug. Am v zut şiă ă ă ă ă eu acum vreo cinci ani podul de fier de la #ernavod , m dusesem prină ă partea locului s fur nişte stuf ca s mi învelesc casa, pe aici nu prea e bună ă

de învelit. Am auzit c italienii au cam întorso, nu mai sînt nici ei cu nem ii.ă ţ Se spune c şi pe la noi se trag oamenii încoace şi fac regimente noi. #eiă tineri poate ştiu mai multe ( noi, f r din i în gur , tă ă ţ ă ăcem, le aştept mă vorbele. Dumneavoastr şi cu domnul caporal pleca i adic întrun fel deă ţ ă concediu şi trece i prin >lava, c ar fi mai dea dreptul. #hiar aşa şi e, maiţ ă dea dreptul. +u am apucat vremea de sub nem ii ceilal i, pe vremeaţ ţ aizerului. Am cunoscut şi eu un italian atunci, era morar prin @oldova, ne

împrietenisem. Italianul voia s m fac morar ( dar a venit iar ordin să ă ă ă porneasc regimentul nostru împotriva lui @acOensen, c pacea de atunciă ă de la -ucureşti fusese f cut cu acte falşe, şi în timpul ei m blocasa prină ă ă @oldova şi m cam dedasem cu italianul la micul nego de f in . 1e italian lă ţ ă ăam mai c utat ei, în !UE, eînd cu seceta luiă

8Ferdinand, nu lam mai g sit, pierduse moara, io luase apa, cuă

gramofon cu tot, iar el plecase din @oldova în "ransilvania, la o fabric deă umflat sticle. #ernavoda e ceva mai aproape, podul lam v zut, dar în oraşă nam fost. 7u sînt umblat, cum sînt 7erejii din >lava de pildă

( eu sînt om mai nou, aşezat în sat mai trziu, om de adun tur , iute laă ă gur şi ascuns la inim . +u zic s trece i spre >lava înainte de sear , dacă ă ă ţ ă ă se iau caii dup pod s nu ajung în sat noaptea şi s sperie eu goana loră ă ă ă femeile şi copiii. ;orbeam de 7ereji, de oamenii cei mai vechi din >lava6

cam despre ei trebuie vorbit cînd e de spus ceva despre sat. +u am camrîs de ei cînd eram tîn r, c şi ocrotesc femeile, c pun nume de omă ă ă pe coaja p mîntului, la fîntîni, la copaci, la ani. 7u le scă ăpau neştiute nicivîrtejurile din apa Dun rii, nici cum bate soarele cînd sun balta. >lavaă ă dac e >lava, prin ei sa inut, şi cine merge în sat, de ei se loveşte. Ai ziceă ţ c sînt blînzi şi privesc în p mînt, dar te ştiu şi de cîte ori clipeşti. Iamă ă cunoscut şi nu prea, dar din cîtei ştiu, unde era silit un 7erej s şi pleceă capul se ruşina5 locul. Abia mai tîrziu se vedea c lucrurile ies altfel, dar deă

întors, nu mai aveai ce întoarce, cu 7erejii dac teai rupt o dat , te ia apaă ă şi degeaba dai s scapi. 7erejii, de neam, sînt vrînceni, oameni de munte,ă traşi şi opri i de mult timp la cîmp cu oile ( şi nu sau mai întors la sarea lorţ

dintîi. +i au f cut vatra >lavei, apoi au venit al ii, din alt parte, multă ţ ă ă vreme dup #uza, pe timpul r zmeri elor, aici era loc ferit, şi cu cîmp, şi cuă ă ţ baltă

( iar ceva mai încoace, al ii, mai ales tineri, de data asta dun reni,ţ ă împinşi pe firul malului în c utare de loc, cum am fost eu la vremea mea,ă prin !UM, dup ce se m surase p mîntul şi nu mai r m sese şi pentru noi.ă ă ă ă ă Din pricina celor veni i mai tîrziu spun oamenii despre >lava 9sat deţ colonişti$. Dar osul satului ine de 7erejii vrînţ ceni. Lucru pe care o s !ă vede i şi dumneavoastr în trecerea pe care o face i. #am asta ar fi despreţ ă ţ >lava. +u nu merg întracolo. ;am spus c am venit de la @altezi s miă ă caut o bivoli pe care am l sato în balt , din prim var . + drept c amţă ă ă ă ă ă trecut prin >lava, dar nu mam oprit prea mult, am întrebat din mers cine amai



C-da 175 coala 7Pvenit şi cine nu. Aşa ajung la ce voiam s v întreb şi eu, pentru că ă ă

sînte i de la regimentul din #ernavod . La regimentul sta au fostţ ă ă încorpora i, din >lava, acum un an şi mai bine, Dumitru >uvei, Letca şiţ

>rigore 7ereju. Se poate s i ştie domnul caporal, îl v d tîn r ca ei.ă ă ă( #aporalul a fost încorporat abia acum o lun si jum tate, iar euă ă sînt locotenent rezervist.

( Adev rat, domnule locotenent, alte vremuri, uitaă sem. =iceam deDumitru >uvei, despre el se aflase mai demult în sat c nu se mai întoarceă şi c nu mai este. De Letca, la fel, iar şi se ştia. De >rigore 7ereju saă ă aflat de dou ori, o dat acum un an, spre toamn , cînd m tuş sa Sofia aă ă ă ă ă vrut s i fac poman , şi sa mai auzit tnc o dat zilele astea, c acumă ă ă ă ă ă chiar nar mai fi deloc. ;a s zic , el tr ise pîn a doua oar , şi lucrul era neă ă ă ă ă ştiut, îmi st în minte lucrul sta şi multe nu pot priă ă cepe şi de aceea dauroat cu vorba. 1 cat de >rigore 7ereju.ă ă I se stinge spi a. +ra din spi aţ ţ

"obolilor, care nu mai num r în sat decît femei. #înd ajunge iă ă ţ în >lava întreba i de casaţ (ilionarului, acolo st m tuă ă ş sa Sofia.ă #hiar dac nave i de unde s ! cunoaşte i pe >rigore 7ereju, e bine să ţ ă ţ ă trece i pe la ea, ea !a crescut de micpe b iatul sta. Se cheam cţ ă ă ă ă sînte i de la regimentul unde a fost şi el îmbr cat acum un an şi mai bine (ţ ă tot vara ( şi e un lucru de omenie, domnule locotenent, s i vede iă ţ ograda pe unde a c lcat. @ tuş sa îi face ast zi sau tnîine poman ,ă ă ă ă ă aşa se vorbea în sat. 1rima oar nui f cuse, nBo l sase învă ă ă ăţătoarea,fat tîn r , lua partea tinere ii şi nu voia s cread c un om caă ă ă ţ ă ă ă >rigore 7ereju sar putea pierde. Dar pe urm înv toarea a plecată ăţă

din sat, cine ştie unde, inea la dulcea a anilor şi nu vroia s i stea umţ ţ ă bra şi s io albeasc viscolul. Acum a venit alt învă ă ă ă toare în sat, totţă tîn r şi asta, sade în casa unde a stat şi cealalt , trece i şi pe la ea,ă ă ă ţ ştiu c are chinin . Dar pe Sofia no ocoli i. A pusă ă ţ bul&ur la fiert pentrupoman şi se sf tuia cu femeile dac s i fac priveghi lui >rigore, sau să ă ă ă ă ă nui fac . S aprind focurile noaotea în curte pentru pomenirea lui >rigore,ă ă ă sau s nu leă

baprind . 1entru c , vede i, domnule locotenent, ar înă ă ţ semna s facă ă

priveghiul e &ol, adic s privegheasc un decedat care nu e în cas . Laă ă ă ă 7ereji priveghiul e cu socoteal , lucru frumos, mai mult o s rb toareă ă ă

pentru curajul celor vii. Aprind focurile noaptea în5 curte, vin b trinii cuă m şti de pe lumea cealalt , s cear sufletul celui sfîrşit. @ai mult un fel deă ă ă ă cîntece vechi şi de ghicitori din alte vremi decît bocete şi v ic reli. Laă ă priveghi e greu s dezlegi lucrurile dac nu ştii pu in spi eleă ă ţ ţ 7erejilor şi lauda lor de oameni care au mutat muntele la cîmp. 3i dac leă ştii spi ele, te ui i mirat şi înapoi, şi înainte în timp ( şi vezi c ei sîntţ ţ ă dincolo de vreme, şi uşor nimeni na putut s i doboare. 1oate c numai >riă ă gore sa dus uşor, dar ştie cineva dac sa l sat aşa uşor ) @ai ales c aă ă ă tr it pîn a doua oar , dup ce lumea creă ă ă ă zuse aproape un an de zile c nuă mai este. Asear abia au aflat, şi gl venii c >rigore mai tr ise şi pesteă ă ă ă vestea dintîi. Asear a venit, adic , în >lava plutonierul de la postul #hiranaă ă ( >lava nare post ( a vorbit cu Sofia pe ocolite şi a plecat. Dar sergentulcu care venise plutonierul şi care nu era de la post r m sese în timpul staă ă ă



pe o uli şi ceruse cuiva peste gard o can de ap , a b ut, şi cînd sa ştersţă ă ă ă la gur a zis 2 9;ede i c am cam aflat la postul din #hirana c 7erejuă ţ ă ă din satul vostru a fost condamnat de nem i pentru tr dare acum vreoţ ă s pt mîn , dou . La prins o patrul întrun tren la @edgidia, cînd veneaă ă ă ă ă

încoace, şi la predat la #onstan a. Dumnezeu s ! ierte. 7u ma i v zut,ţ ă ţ ă

nu ma i auzit.$ 1lutonierul îi spusese Sofiei pe ocolite cam aceţ laşi lucru.1lutonierul a plecat spre #hirana, sergentul în alt parte, el nu era jandarm,ă era teterist. S fi înă cercat >rigore s vin spre cas , chiar pedepsit cumă ă ă era ) Se prea poate, vam spus, >lava e loc ferit, între cîmp şi balt . -ine eă s trece i pe la Sofia, femeie tare şi asta, 7erej ce ine de r bojul vechi6 eaă ţ ă ţ ă! f cuse om pe >riă gore. 1e >rigore îl ştiu de cînd era mic. "aic s u ( ună ă

"obol ca spi ( sa pierdut întrun z por, cu oi cu tot, prin 5UU, era unţă ă om cam moale de vîn şi cu vorba întîrziat 6 prin el, neamul cu p rul negruă ă ă al 7erejilor a început s se amestece, se însurase cu o femeie deă

balt cu p rul galben ( îl furase ea pe el din aşteră ă nut ( şi se credea că

spi a "obolilor are s se dep rteze de 7ereji şi are s şi schimbe sarea şiţ ă ă ă apa. Dar sa n scut >rigore şi sa ar tat om cu din ii tari şi ca 7erej, şi caă ă ţ om de cîmp, şi ca om de balt . #u toate c p rea cam sfios şi cu gîndul dus.ă ă ă Se cam uitau cucoanele dup el. Sîngele pentru dragoste, de la maic sa cuă ă prul galben îl moştenise. Dup z por, maic sa !a l sat de micSofiei, înă ă ă ă casa (ilionarului, şi ea a plecat dup un vaporean cu must i lungi careă ăţ cînta din solz de peşte ca toate p s rile. 91armac ( îi zicea femeia cu p rulă ă ă galben vaporeanului, aşa îl chema, ;oicu 1armac (, ia cînt tu ca mierla.$ă ;oicu o am gea spre vapor, na cîntat ca mierla, rîdea cu solzul între buzeă şii cînta altfel de glasuri, ca mierla ia zis abia pe vapor, cînd a dat drumul

la motoare şi sau dus, pe unde sor fi dus, c niă meni nu le mai ştie urma. 15tat l hr >rigore îl luase apa. 1e maic sa, tot apa.ă ăLa c3)t*a o/0 3l3iăţ)"7"?4 1ICA@A AL-A, L4#4"+7+7"/L AL+scandru 4boga ap ruse înă

cadrul unei ferestre deschise larg, prinsese o oglind de minerul cerceveleiă şişi s puă nea cu aten ie barba neagr , privind cu repeziciune din cînd înţ ă cînd spre mişcarea din ce în ce mai agitat a femeilor,, copiilor şi b trîniloră ă aduna i prin cur ile alţ ţ ăturate. Fereastra era destul de înalt ( şi 4bogaă avea sub privirile sale iu i casele şi cur ile vecine, nescpînţ ţ

!!

6 6cdui mai ales casa cea mai apropiat , aă (ilionarului, spre care gravita

toat aceast agita ie t cut a mul iă ă ţ ă ă ţ mii care trecuse din uli e în cur i, seţ ţ împ r ise f r rost în grupuri r zle e, se adunase iar, ca s se împr ştie dină ţ ă ă ă ţ ă ă nou pe uli e, pentru ca pîn la urm b rba ii s se apropie din nou, s şiţ ă ă ă ţ ă ă sprijine coatele pe garduri şi s se întrebe dac are s plou sau nu 1e cîndă ă ă ă femeile, cu basmalele legate peste gur , cu fa a descoperit doar la ochi şiă ţ ă

în jurul n rilor, st teau cu manile la piept, aşezate pe marginea şan urilor, şiă ă ţ priveau nemişcate spre casa (ilionarului, de unde ieşea şi intra întrunab trîna Sofia, ocupat s aprind focul în curte, s pun un caă ă ă ă ă ă zan cu ap laă fiert, s r stoarne în ap , dintrun sac, nişte grîu, s taie un dovleac m re cuă ă ă ă ă toporul, în felii, şi s culce buc ile galbene în jarul de sub cazan, s aprindă ăţ ă ă alt foc, mai spre fundul cur ii, unde se afla un cuptor s pat sub p mînt. Inţ ă ă



sfîrşit, s care din cas in curte scaune rotunde şi scunde, vreo şase, oă ă mas la fel de rotund şi de scund , apoi o c pistere cu coc de pîine peă ă ă ă ă care a duso spre focul de la cuptor, a învelito cu şor ul gros de cînep ,ţ ă desprins de la mijloc.

( 7u cumva mai ai, nevoie de scaune) ( ia spus Sofiei unul din

b rba ii care st teau cu5 coatele pe gard şi vorbeau cu glas tare despreă ţ ă vremfi

( Aş cam avea nevoieFemeile sau ridicat de pe marginile5şan urilor, au disp rut prin cur ileţ ă ţ

apropiate şi ( urmate de copii îmbr ca i în c m şi pîn la genunchi ( sauă ţ ă ă ă întors înc ră cate de scaune şi mese rotunde, au intrat, îngr m dinduse peă ă poart , în curteaă (ilionarului, au rînduit lucrurile pe lîng gard, apoi sauă aşezat în iarb , în jurul celor dou focuri, şi au r mas nemişcate, cu bra eleă ă ă ţ la piept, privind aburii cazanului şi alerg tura dintre uşa casei şi ogradaă mtuşii Sofia.

Locotenentul AleNandru 4boga st tea la fereastr în plin soare, înă ă pijamaua alb , trecea briciul cu grij peste cl buc, aplecat spre oglind ,ă ă ă ă potrivind din cînd în cînd oglinda ca s cuprind mereu alt col al cur iiă ţ ţ (ilionarului unde începuser s intre şi b rba ii vîrstnici, care întîrziaser cuă ă ă ţ ă coatele pe garduri şi se aşezau acum unul

!Ucîte unul, care pe dunga prispei, care pe iarba mare din spatele casei.

"ot mişcînd oglinda, locotenentul AleNandru 4boga îl surprinse în lumeaadunat în curteaă (ilionarului şi pe caporal, îl descoperi cum st tea lungită pe pîntece întrun col al ogr zii, sub un nuc, lîng o c ru cu ro i ruginite,ţ ă ă ă ţă ţ

înconjurat de copii, şi cum le f cea acestora juc rii din tulpini şi din m taseă ă ă

de porumb. Locotenentul potrivi mai bine oglinda, ca s ! prind în cadru înă ă întregime pe caporal ( şii z ri carabina cum îi st lungit dea lungulă ă ă trupului. 4boga, cu o mişcare a unui deget de la mina sting , atinse ramaă oglinzii ca s înl ture brusc imaginea, dar în acelaşi timp mina dreapt aă ă ă sc pat uşor briciul, careir ni vîrful urechii, şi un fir sub ire, roşu a începută ă ţ s i se preling pe gît Lîng AleNandru 4boga a venit din untrul od ii, spreă ă ă ă ă fereastra deschis , o femeie îmbr cat întrun capot gală ă ă ben cu flori albastre6 avea bra elealbe, c rnoase, o fa rotund , cu ochi mici, negri şi pu inţ ă ţă ă ţ saşii, iar sprîncenele mari şi groase. 1urta un coc înalt, din cozi împletitedeasupra capului. Femeia a tamponat cu un prosop vîrful urechii lui 4boga,oprind şuvi a roşie, careşi treţ cuse dunga sub ire prin cl bucul alb. Apoi iaţ ă

turnat locotenentului, care se aplecase peste pervaz, ap în palme, dintroă sticl lung care purta o etichet veche de lichior.ă ă ă

( Sînte i mereu superb şi unic , domnişoar învţ ă ă ă ă toare, superb şiţă ă deconcertant ( îi spunea 4boga femeii în capot galben, cu coc înalt şiă negru deasupra capului ( îmi p re i mereu tulburat şi tulbur toare. 4bogaă ţ ă ă rîse, îşi plec fa a şi gîtul în apa din palme, feă ţ meia îi turn iar şi din sticla cuă ă etichet veche de liă chior, pîn ce obrajii locotenentului au r mas cura i şiă ă ţ proaspe i. 4boga sim i în n ri miros dulce şi greu de dovleac copt, de pîineţ ţ ă cald , privi din nou spre curteaă (ilionarului, z ri femeile în cercuriă nemişcate în jurul cazanului şi cuptorului, privi spre oamenii de pe prispă care fumau în t cere ( şi observ , f r s ştie cum, c are nasturele de susă ă ă ă ă ă de la bluza pijamalei albe descheiat şi c i se vede în soare pieptul arcuit şiă p ros ( spuse 9seuz m , domnişoar $, şi cu gesturi repeziă ă ă ă



!Mşia încheiat nasturele, şia ridicat gulerul pijamalei, adunîndu! ca întro

senza ie de frig în jurul gîtului şi peste urechea carei sîngerase mai înainte.ţ F r s mai foloseasc oglinda, privea direct spre curteaă ă ă ă (ilionarului, şiv zu doi oameni înal i intrînd pe poart şi îndreptînduse spre focul de laă ţ ă

cuptor, aveau pevum r cîteo oaie întreag proasp t jupuit , cu m runtaieleă ă ă ă ă cur ate şi legate în inele de picioarele dinapoi. 4 femeie din cercul de laăţ cuptor a strigat la Sofia, care se afla la celălalt foc, unde cu o mîn întorceaă pe jar feliile de dovleac, iar cu cealalt învîrtea liă ngura în grîul care fierbea

în cazan 2( Dad Sofia, jau venit oamenii cu b t lii s i frig . Adu din cas sarea,ă ă ă ă ă ă

untdelemnul şi o etul.ţSofia a alergat în cas , în timp ce oamenii au r stură ă nat de pe umeri

b t lii graşi pe dou scînduri late, pe care o femeie le desprinsese dină ă ă laturile c ru ei cu ro i ruginite de sub nuc ( unde caporalul continua s cioă ţ ţ ă pleasc şi s încheie juc rii din tulpini de m tase de porumb şi s le întindă ă ă ă ă ă copiilor.

( 7u atinge i cu cu itul morcovii galbeni, m rarul verde, ardeii graşi,ţ ţ ă urda alb şi p tl gelele roşii şi nu amesteca i ou le cu boabe de porumbă ă ă ţ ă de lapte, pîn nu picur m untdelemn în focuri, spuse o femeie c tre alteleă ă ă care r sturnaser din şor urile de cînep pe iarb gr mezi de legume, iară ă ţ ă ă ă din nişte traiste scoseser ştiuă le i de porumb de lapte, vase de lut cu ou ,ţ ă cu urd , şi se preg teau de lucru.ă ă

Sofia sa întors din cas , a trecut pe la primul foc, unde aburea grîul înă cazan şi se cocea dovleacul pe jar, a turnat dintro sticl peste c rbuniiă ă aprinşi pic turi de untdelemn. între sticl şi jar sau aprins în aer boabe deă ă

fl c ri. Sofia a trecut apoi spre cel lalt foc de la #upă ă ă tor, unde se strînseseră mai toate femeile şi unde se aflau c rjisterea cu coc şi cei doi batali culca iă ă ţ pe spin rile late de seu ( şi a turnat şi peste fl c rile de aici boabe deă ă ă untdelemn. Apoi, ajutat de dou fete tinere, a întors b t lii cu spin rile lateă ă ă ă ă

în sus, şi dup ce a sf rîmat un $bulg r de sare vîn t a început s frece cuă ă ă ă ă ă untdelemn, sare şi o et trupurile animalelor, ce st teauţ ă

!]cu boturile şi cu limbile roşii spre gr mezile de moră covi, de ceap , deă

m rar. #elelalte femei începuser s toece m runtaiele pe o scîndur adusă ă ă ă ă ă tot de la c ru , pe care o sp laser cu ap fiart ( apoi au tocat moră ţă ă ă ă ă covii,ceapa, roşiile, m rarul, şi dup ce leau amestecat pe toate cu ou b tute,ă ă ă ă

cu urd şi boabe de porumb de lapte leau vîrît în pîntecele deschise aleă batalilor, pe care leau cusut apoi cu coaj de cînep verde. "ot cu cînepă ă ă au legat foile verzi de ştiule i de porumb, muiate în seu fierbinte, cu careţ

înveliser trupurile batalilor. Alte femei goleau cuptorul de c rbuni şiă ă aruncau pe c r mizile încinse din untru bulg ri mici de coc îmă ă ă ă ă pletit .ă Au astupat gura cuptorului cu o tabl care treă mura sub dogoarea din untruă şi pocnea sub aburul care sc pa în şuvoaie pe la marginile cuptorului o dată ă cu mirosul tare de pîine. #u o lopat de lemn ( mînuit cu mişc ri scurte (ă ă ă o femeie gras , aproape rotund , cu fa a şiroind de c ldur , scoteaă ă ţ ă ă ciorchini de pîini mici rumenite, care s ltau o clip în aer de pe lopat şi seă ă ă culcau apoi în rînduri dese pe nişte pînze albe de in, întinse pe iarb , pînă ă cînd alte pînze veneau s se aştearn peste pîini ca s le opreasc în coajă ă ă ă ă şi în miez aburul şi mirosul. Se înserase, locotenentul AleNandru 4boga



venise iar la fereastr , se îmbr case, îşi vîra acum braă ă ele pe mînecileţ tunicii, pe care io inea înv toarea în capot galben. îl strig pe caporal,ţ ăţă ă spunînduî 2

( Domnişoara înv toare te întreab cum te sim i dup chinin şi dacăţă ă ţ ă ă ă nu vrei s m nînci ceva, nai mnă ă cat cum trebuie de aproape dou zile. î iă ţ

preg teşte ceva s guşti m car. ;ino pu in aici acas la dînsa.ă ă ă ţ ă#aporalul sa ridicat de lîng c ru a de sub nuc, a împ r it juc riile laă ă ţ ă ţ ă copii, şia luat carabina şi rucsacul, a traversat curtea (ilionarului dînd bună ziua întro parte şi în alta spre lumea care se strîngea tot mai numeroas înă

jurul cuptorului, unde doi oameni împingeau de pe scîndurile cu sare, cucozile a dou furci, b t lii cu pîntecele grele de bun t ile p mîntului strînseă ă ă ă ăţ ă de pe la casele satului. #aporalul, dup ce a ocolit cupă torul cu batali, sa

îndreptat spre col ul apropiat al cur ii, a deschis poarta ce d dea spre casaţ ţ ă înv toareiăţă

!Eşi a mers pîn sub fereastra deschis . Sa oprit şi a zis, clipind obosită ă

spre pervazul înalt, unde înv toarea şi AleNandru 4boga îl aşteptau 6 .ăţă( Domnişoar înv toare, vreau s v fac un cadou ,şi nu ştiu cum să ăţă ă ă ă

vi! prezint. + drept c i spusesem domnului locotenent c am p puşa înă ă ă lad la regiment, dar o luasem cu mine în rucsac.ă

Xnv toarea sa aplecat peste pervaz şi a primit din mîinile caporalului oăţă p puş şaten cu ochi negri.ă ă ă

( + o frumuse e. #um o cheam )ţ ă( Da ii dumneavoastr un nume. Locotenentul sa dep rtat de laţ ă ă

fereastr , sa întorsăcu spatele şi şia aprins o igar .ţ ă

( 4, d mi şi un cal, domnule caporal ( a strigat vesel înv toareaă ă ăţă b tînd din palme. AleNandre, priă veşte ce cai frumoşi are în rucsac.4boga sa întors brusc, a privit peste pervaz, cu fa a încruntat , spreţ ă

rucsacul deschis, unde caporalul, cu mişc ri stîngace, c uta s aşeze şi să ă ă ă fereasc unul de altul cî iva cai din tulpini crude, cu coame şi cozi dină ţ m tase de porumb.ă

( Dac ar vrea domnul caporal s ne dea o mîn de ajutor s lu m deă ă ă ă ă pe foc cazanul cu bulgur. 3i s facem din pepeni verzi cîteva felinareă pentru priveghi, c sa l sat seara de tot, şi peste cîteva ceasuri or s piceă ă ă

în curte b trînii de pe t rîmul cel lalt, s ne înă ă ă ă trebe cei de întrebat.;enise unul din oamenii care purtaser mai înainte pe umeri b t lii înă ă ă

curtea (ilionarului6 vorbise, şi răm sese pe sub fereastr , r sucinduşiă ă ă p l ria veche înă ă

mîini.( #e înseamn astaă bul&ur ? ( întreb locotenenă tul, cu voce uscat ,ă

scuturînd de cîteva ori scrumul pe pervaz şi strîngîndu! apoi încet cu dungapalmei.

( >rîu spart mare, la piatr . -ulgur, aşai spunem. -un ar fi fost orezul,ă dar nu e. 1omenirea trebuie f cut ( şi cu batal fript, bulgurul e bun. #olivă ă ă nu prea facem. Alte obiceiuri. 1entru dumneavoastr , domnuleă locotenent, verişoar mea Sofia are s caute un pui pe undeva. Se cheamă ă ă c sînte i din regimentul de unde eă ţ

!8 "i



şi domnul caporal şi unde a fost şi >rigore. Lucru care trebuie omenit. "ot e sear , în patrulare pe cîmp nu mai pleca i, a i fost toat ziua. @ai aveaă ţ ţ ă Sofia vreo d*j pui, dar ia dat cu vreo dou , trei zile în urm plutonierului deă ă la #hirana, cînd nea spus despre >rigore c lau prins la @edgidia şi lauă dus s nu mai fie.ă

( 1e care! vre i, domnişoar înv toare ) #alul sta cu coamţ ă ăţă ă ă roşcat , sau vre i unul cu coam galben ) S v dau doi cai, pîn plec mă ţ ă ă ă ă ă ă de aici mai am timp s fac şi al ii.ă ţ

( #ine va spus s mi frige i pui ) /nde e plutoă ţ nierul ) ( a începuts strige locotenentul 4boga, izbind cu pumnul în pervaz şi cu inten ia de aă ţ! face pe caporal s tac .ă ă

( 1lutonierul e tocmai la #hirana, domnule locotenent, 5r spunde omulă privind în p mînt.ă

( #um e la #hirana ) #aporale, închide rucsacul, încheiete la veston şipune i boneta pe cap Facem milit rie, trebuie adus plutonierul. #u pui cuţ ă tot #analia F rost de un om s plece numaidecît la #hirana şi s ! aducă ă ă ă

în >lava. Avea datoria s treac zilele astea pe aici, e zona lui, de cîndă ă patrul m pe cîmp şi în jurul >lavei nu lam v zut. 7ui treaba mea,ă ă locotenent rezervist şi profesor de geografie, s m rş luiesc prin -ă ă ă ăr gan,ă

în timp ce el face şantaj, ofer veşti tragice, în schimbul puilor $S fie adusă ă imediat plutonierul @îine îmi închei patrularea şi trebuie s v d ce hramă ă poart şi a mai purtat pe aici ă

( 7avem cu ce merge pîn la #hirana, domnule locotenent (0ă vorbi omul privind mai departe în p mînt şi punînduşi p l ria pe cap înă ă ă semn c nui convine vocea r stit a lui 4boga. ;rem s facem şi noiă ă ă ă pomenirea în linişte. #hirana e departe la M Oilometri de aici. #ine o

s mearg tocmai acum ) ;am spus, peste vreo dou ceasuri vin b trîniiă ă ă ă de pe lumea cealalt . 3i apoi, cai navem s trimitem om la #hirana.ă ă( #um nave i cai ) /nde sînt caii, caporale ) înţ cepu s strigeă

locotenentul, dar se opri brusc, sc zînd vocea 2 Am v zut caii venindă ă spre sat, seara trecut , cînd am trecut pă e malul de dincoace.

!P( 7au venit caii, domnule locotenent, spuse cu voce aspr omul,ă

sco înduşi îns p l ria, ca s mai dreag din asprimea glasului. 7i iau prinsţ ă ă ă ă ă paznicii de la conac j în lucerna de la movile, c p mîntul nu e al nostru,ă ă tr im ! tot pe afar , şi ni ia închis La obor. "rebuie s pl tim f ispaş . 3iă ă ă ă ă caii nii vîr între lemne, de vii. 7oi iam. spus primarului, el sa dus laă

conac, e departe conacul de aici, dar de f cut, na putut face nimic. Spuneă c H mai întîi s strîngem secara de pe moşie şi grîul, şi pe ! urm să ă ă ă

îndr znim s cerem caii.ă ă( /nde e primarul ) #ei lumea asta, caporale ) S fim de fier, sau deă

cîrp ) #hema i! pe primar. 3i s nuă ţ ăse taie nici un pui

în fa a ferestrei se strînseser femei,5 cî iva b trîni6 dup un timp îşi f cuţ ă ţ ă ă ă loc cu coatele şi un om m runt, cu f lci mari, cu musta a t iat scurt,ă ă ţ ă ă negricios, cu picioarele goale, întro c maş de doc maro, cu un brîu roşuă ă

încins peste pantaloni bufan i, lega i la glezne cu sfori.ţ ţ( Dumnealui e primarul.( ;in de la cîmp, de la secar , nu v sup ra i dac sînt îmbr cat aşa,ă ă ă ţ ă ă

am fost chemat acolo s fac un procesverbal, oamenii ştia nu vor s .ă ă ă



în eleag , spuse priţ ă marul repede, v zîndu! pe locotenent c i m soar cuă ă ă ă sil de la fereastr îmbr c mintea pestri , neîngrijit , şi picioareleă ă ă ă ţă ă goale, aşa cum erau. Altfel, am şi eu lucruri, domnule locotenent, şi ştiu să m port.ă

( #ine tea întrebat despre lucrurile pe care le ai )

Se auzir cîteva rîsete prin lumea adunat în juă ă rul ferestrei. 4boga îmblînzi tonul în favoarea primarului 2( Am auzit c au fost închişi caii oamenilor. 7u m interesează ă ă

pe mine, nui treaba mea s ciob nesc satul >lava. 3tiu c dumneata aiă ă ă intervenit la conac, e doar satul pe care! conduci. Am nevoie s fie adusă aici plutonierul de la #hirana, în ceea ce m priveşte, mîine încheiă patrularea şi trebuie s ! v d m car la plecare.ă ă ă

( 7ici zah rul nu ni !a dat, domnule locotenent ( strigară ă cîteva femei care se apropiaser şi mai mult de fereastr .ă ă

!R( #are zah r ) întreb 4boga, cu tonul nedumerii, eu o fa naiv .ă ă ţă ă( 7i se d prin prim rie, la v duve, o ra ie de $dou sute de grame deă ă ă ţ ă

zah r pe lun , cu plat .ă ă ă( 7a mai venit ra ia de zah r de cinci luni, domţ ă nule locotenent,

>lava e ştears de pe tabel, nu mai figureaz ( a strigat primarul,ă ă ridicînd mîinile şi gesticulînd înspre femei. Iar cu caii, leam spus, au fost închişi pentru secar , nu pentru lucerna. 7u intraser decît cî iva înă ă ţ lucerna, pe la marginea p mîntului, cînd treceau în goan , dar paznicii iauă ă prins pe to i şi iau închis. 1entru c putrezeşte secara şi grîul pe care leţ ă ave i în dijm pe p mîntul altuia. "reaba voastr . +u nu p zesc nici moşia,ţ ă ă ă ă dar nici caii lor nui p zesc, domoule locotenent. 7umi mai ridica i satulă ţ

sta în cap, dumneavoastr pleca i şi eu r mîn cu ei. [ştias p gîni, seă ă ţ ă ă închin la soare.ă( 7ici vorb c dumneata ai toat competen a, şi eu, chiar dac aşă ă ă ţ ă

vrea s te sprijin, nam c derea. ?egret c nu te pot ajuta ( spuse 4bogaă ă ă dînd trist din mîini, în t cerea care se l sase în lumea de sub fereastr .ă ă ă

1rimarul voi s spun ceva, dar nu ştiu ce, privi în jur, dar nimeni nu seă ă uita la el ( şi atunci aştept din partea locotenentului s fie luat în seam .ă ă ă Dar 4boga se dep rtase în untrul od ii şi cînd se întoarse avea în mîini oă ă ă farfurioar cu dulcea de zarz re, din care înă ţă ă cepu s guste cu o linguri deă ţă argint. Xnv toarea în capot galben îi aduse un pahar cu ap 6 4bogaăţă ă mul umi înclinînduse, b u ( şi dup ce femeia cu coc disp ru tn interiorulţ ă ă ă

od ii cu farfurioara şi paharul, locotenentul se adres curtenitor primarului 2ă ă( Al cui e docarul alb cu ro i cauciucate oprit pe uli a de colo ) Fami unţ ţ

serviciu, împrumut ! şi adu! pe plutonier de la #hirana. @ai stau în >lavaă pîn mîine 6 dac se va ivi prilejul s te ajut cu ceva, am s încerc, în limitaă ă ă ă competen ei mele.ţ

( Al meu e docarul, domnule locotenent, spuse primarul, privi cufereal în jur, apropiinduse de fereastr , 3ii zise lui 4boga cu voceă ă

înceat 2ă!( Domnule locotenent, plutonierul nu mai e la hGrana. A plecat ieri să

predea la gara Feteşti doi solda i dezertori prinşi de o patrul pe drumulţ ă sub ire, dar cînd sa întors seara, nu se ştie cine !a doborît peţ >!mui"ocorilor. A fost dus la spital, degeaba m duc la #hirana.ă



Locotenentul se dep rta din nou de fereastr , se înă ă toarse apoi, calm,B îşi pusese cascheta pe cap, îşi privi ceasul şi c ut cu ochii în mul imeaă ă ţ adunat pe omul care! chemase la priveghi.ă

( 4borul cu cai e în spatele prim riei ! S dea druă ă mul la cai (strigar cîteva femei.ă

Locotenentul nu! mai privi pe primar, şi pentru c nu! z rise pe omulă ă cu priveghiul, pe care! c utase, înă chise fereastra şi trase perdelele.1rimarul a continuat s se uite cu ochi mari spre locul unde fuseseă

locotenentul, apoi privi în jur spre femeile care st teau epene şi mute. îlă ţ z ri şi pe caporal, aşezat jos pe iarb , sub fereastr , îşi cuprinsese$ă ă ă fluierele picioarelor cu bra ele şişi sprijinise b rbia pe genunchi. #arabinaţ ă era mai încolo, singur , culcat lîngă ă ă6-s zid. Din curtea (ilionarului veneamiros tare de batal fript şi de flac r de luminare. 1rintre crengile nuculuiă ă clipeau felinare din pepeni verzi cu lumin ri în untru. Se înnopta, şi toată ă ă lumea ştia c în curtea 7erejilor aveau s soseasc curînd b trînii de peă ă ă ă lumea cealalt . 1rimarul g si un loc printre şirurile de femei strînse subă ă fereastr , plec f r s se mai uite în urm , se sui în docarul alb şi biciuiă ă ă ă ă ă caii.

IM .ti ) oa*iă ă ăC#+L+ "?+I F4#/?I D+ 1?I;+>I A1?I7S+ I7 mijlocul ogr zii ardeau înalte,ă

luminînd cercurile de mese mici şi rotunde din jur, pe care erau aşezatevasele cu bulgur, colacii şi feliile de dovleac copt. 4brajii oamenilor se iveauroşii cînd se aplecau s ia cîte ceva, iar cînd fetele care înte eau foculă ţ m reau$ fl c rile cu alte crengi, ap reau în lumin şi col urile mai dep rtateă ă ă ă ă ţ ă

ale cur ii, oamenii aşeza i pe iarb , şub nuc sau pe prispaţ ţ ă111casei. Din cînd în cînd se distingea şi uli a, unde cî iva din caii scoşi de laţ ţ

obor se mişcau şi întîrziau pe lîng garduri, p scînd lacomi iarba din şan uri.ă ă ţ 1rin fa a focuţ rilor de priveghi treceau întruna Sofia şi cîteva femei,

împ r ind str chini şi dovleac celor care nu primiser înc . 1rin grupurileă ţ ă ă ă r zle e de b rba i vîrstnici, care st teau în picioare mai pe la margini, seă ţ ă ţ ă mişca la distan e mari cîteo sticl de uic galben de corcoduşe, careţ ă ţ ă ă trecea din mîn n mîn . 1rintre cei care luaser loc în primul rînd deă ă ă mese se z rea din cînd în cînd, sub pîlpîirea focurilor, locotenentulă AleNandru 4boga, care mînca un copan de pui, atent s asculte vorbele gă ăl gioase ale celui de al turi, un om usc iv şi cu gesturi repezite, ceşiă ă ăţ sublinia replicile cu 2 9asta, domnule căpitan, vo spune Ilie Stroiescu$. Inşir cu AleNandru 4boga şi cu usc ivul şi g l giosul Ilie Stroiescu se aflaăţ ă ă

înv toarea, acum se putea observa c era o femeie m run ic şiăţă ă ă ţ ă neîndemînatic 6 apoi cei doi oameni care aduseser b t lii în timpul zileiă ă ă ă şi care nu se atingeau de mîncare, dup aceea un l utar b trîn şi pleşuvă ă ă care mînca cu arcuşul în mîn şi cu vioara pe genunchi6 în sfîrşit un omă careşi inea palmele, cu degetele îng lţ ă benite de tutun, pe o carte groas ,ă poate paracliserul, Iar al turi de el ( un om masiv în anteriu şi atît deă

înalt, încît nu i se vedea fa a rotund , mare, cu ochi alţ ă baştri, barba lung ,ă

c runt şi uns , decît cînd fetele aruncau crengi în focuri6 îi r mîneauă ă ă ă mereu în lumin numai mîinile mari şi albe, care ridicau buc i grase deă ăţ



( # petenia a r mas unde trebuie, p zeşte poarta cu spatele (ă ă ă şi Ilie Stroiescu a ar tat întracolo cu mîna, ceea ce !a f cut pe 4boga s şiă ă ă duc privirea şi s ză ă ăreasc la poart un om cu o masc ce avea oă ă ă parte vesel şi una trist .ă ă

1rintre femeile, copiii mai r s ri i şi oamenii care se strînseser din toateă ă ţ ă

p r ile ogr zii spre focurile de priveghi ca s i vad peă ţ ă ă ă b tr!ni,ă îşi f cu loc şiă caporalul descoperit, aşa cum st teau to i b rba ii, descoperi i. A urmat oă ţ ă ţ ţ vreme linişte, se auzeau trosnetele crengilor in foc, b t ile paşilor celor cuă ă m şti care se roteau în jurul focurilor şi corul lor smucit 2 9omulepomule$.ă #ăpetenia lovi de cîteva ori cu un toiag în scîndurile por ii, şi m ştile seţ ă desprinser aşezînduse în grupuri împ r ite lîng cele trei focuri. Lîngă ă ţ ă ă focul din mijloc a venit şi l utarul ciupind corzile. Fetele au adus de dataă asta crengi mai groase şi au înte it focurile, apoi sau dat la o parte5 înţ spatele meselor Fl c rile sau ridicat mari, şi 4boga a z rit întreag staturaă ă ă ă preotului masiv, care dormea acum cu fa a blînd şi cu mîinile albe pesteţ ă barba rotunjit pe pîntec.ă

# petenia a b tut din nou în poart şi a strigat spre focuri 2ă ă ă( #um e soarele )( ? sare şi apune. 1epenele verde are miezul5 roşu, iar dovleacul eă

galben. Dun rea e între maluri, iar crapii ( graşi. 1 mîntul ne rabd ( aă ă ă r spuns Sofia.ă

( #ine pleac )ă( 4m tîn r, >rigore 7ereju din spi a "obolilor, a r spuns Ilieă ţ ă

Stroiescu.( #ine! izgoneşte )!!]

@■

( #asa !a aşteptat de dirnine pîn seara şi de seara pînţă ă ă diminea a( a r spuns Sofia, cu vocea înecat .ţ ă ă

A urmat un plîns înfundat de femei. Ilie Stroiescu a f cut un semn,ă l utarul a ap sat arcuşul pe corzi şi aă ă c!n-tat ceva. Din nou c petenia aă b tut cu toiagul în stîlpul por ii 2ă ţ

( Si vin neamurile nemaiştiute, s i ia vama cu vorbe şi s iă ă ă cunoasc spi ele.ă ţ

De la focul din mijloc sa desprins o masc cu l uă ă tarul al turi ( sauă apropiat de cercul meşelor. Ilie Stroiescu, spre masc 2ă

( Din ce neam, ce spi şi din ce timp vii )ţă

( Spi a "obolilor.ţ( Spi a asta nu mai e. Ar fi fost >rigore. Spi a mai tr ieşte prin femei,ţ ţ ă

dar ele au luat calea b rba ilor, spre alte sate. /nde ia lă ţ ţ ăsat soarelevremea cînd ai plecat )

( Am trecut apa la Susurlu şi la 4panez şi am rămas acolo singur,printre patruzeci şi cinci de mii de turci. Am plecat tîn r, şi b trîne ea noă ă ţ ştiu cum e în haine de plug ( a r spuns masca.ă

L utarul 2ă De m-ai #edea b tr!n, mam , am !mb -tr!nit c-o 8ain . ainaă ă ă ă mea, minune mare, leac sină &ur s are, !ndoit de sinare. "aut 8aina-nă ă ă buzunare, dau de &r un e şi soare, de m-ai #edea b tr!n, mam , !mi creşteă ţ ă ă &riul !n 8ain .ă

( Floareasoarelui neam ia fost ) 1arc ar fi feţ ă meie şi se întoarcemereu dup tine ( întreab iar Stroiescu.ă ă



4 masc de floareasoarelui se apropie de masca "obolului, îi mîngîieă barba de cîl i, îi d p rul murg de cal la o parte de pe frunte, îi pip ieţ ă ă ă coarnele de berbec, împletite cu spice de grîu, şi zice s

( #înepa pe care o s deam eu era mai alb , spicul de grîu mai galben,ă ă caii pe carei ştiu eu erau roibi şi nu murgi, iar berbecii graşi şi ciu i. +şti dinţ

alt timp, mai dinainte. #instit s fii, nu iai ruşinat vremea. #înd te b teaă ţ ă soarele iarna ( b rbatul meu, neamul t u dină ă spre vremea mea, avea din iţ de lapte şi iapa murg înă cepuse s fac mînji roibi, şi grîul s fie mai mare.ă ă ă Salcia care creşte şi din lemn uscat ne mai ştie pe to i...ţ

!!EIIU t)30 ol /* 6toa)c* 0* 0 6t .i 0* a0ă ăO;@/L I3I S#4S+S+ -4#A7#II, li L+>AS+ unul de altul cu curelele şii

trecuse pe dup um r. #alea prin praful gros şi umed cu $t lpile goale, paşiiă ă ă nu i se auzeau, îi era foame şi sete, sa aplecat şi a smuls de pe margineadrumului o mîn de iarb plin de rou şi a început.so m nînce, mergîndă ă ă ă ă mai departe spre lima din fa a cerului care desp r ea cu dunga ei violetaţă ă ţ cîmpia de norii albi şi sp l ci i ce vesteau o diminea aă ă ţ ţ

!!8cu soare. Se auzeau din spatele dungii îndep rtate, dincolo de cîmp,ă

l trat r guşit de cîine şi cucuriguri subă ă iri. /n muget de bou a bonc luitţ ă înapoia norilor, acoperind cucurigurile ( şi omul a ridicat ochii s g sească ă ă deasupra vreo ultim stea, în afar de luceaf rul de ziu , pe care! avuseseă ă ă ă mereu. în fa şi carş ancepuse s i doar fruntea. 7eg sind ( sus,$ cerulţă ă ă ă era acoperit de nori cenuşii nemişca i ( a c utat cu ochii peste cîmp unţ ă

lucru pe care s ! vad mişeînduse, şi a z rit în cele din urm înaintea luiă ă ă ă un şobolan care st tea pe picioarele dinapoi în mijlocul drumului, iar cuă labele dinainte îşi sc rpina must ile şi botul ascu it. 3obolaă ăţ ţ nul a disp rut înă iarb la apropierea omului şi a stîrnit zborul m runt şi zb tut al unui cîrd deă ă ă prepeli e, care sa frînt brusc ceva mai departe, sub spicele cafenii ale unuiţ petic galben de dughie. /n cîrd de gîşte s lbatice trecea nev zut, gîgîitulă ă lor, dup ce pierea, r spundea ascu it la marginile cîmpului. 1este toateă ă ţ pornise pe undeva r suflarea Dun rii ( şi dincolo de curgerea înă ă dep rtat aă ă apei cu pauze lungi în care lumina zorilor creştea şi mai mult şi zim uia cuţ culori sub iri norii ( se trezise balta, cu b taia scurt şi înfrigurat aţ ă ă ă frunzelor de plop, cu fîlfîit şiret de aripi uşoare care putea fi în acelaşi timp

şi lunecarea s ltat a vulpilor printre palmele de frunziş des al r chitelor.ă ă ă 4mul p r si drumul sub ire al cîmpului, şi, sim ind Dun rea aproape, îşiă ă ţ ţ ă scoase tunica veche de soldat, n cl it de praf şi cu miros greu, dezbr că ă ă ă ă apoi restul ( r mase gol şi înalt, îşi vîrî îmbr c mintea sub bra şi începu să ă ă ţ ă alerge aşa, singur, cu paşi mari, culcînd iarba sub t lpi şi c utînd din fug cuă ă ă privirile malul fluviului. Xşi arunc ghemul de îmbr c minte în golul care i seă ă ă deschisese în sfîrşit în fa ( ajunsese la un mal abrupt (, s ri în sus e peţă ă t lpi, trupul îi zvîcni în aer, întins, cu mîinile înainte, pluti cu repeziciuneă deasupra s lciilor ascunse şi culcate sub coasta malului şi se cufund înă ă fluviu, r sucinduse, izbind din urm cu picioarele fa a rece a albiei, care seă ă ţ sparse, împroşcînd în sus bulg ri mari de ap .ă ă

IDC*3.a d* i*)i



S5+ A1?41IAS+ D+ SA", /LI +L+ 3I #AS+L+ nu ar tau nici o mişcare,Ţ ă

mergea tot gol, inînd dep rtat de trup ghemul de haine sold eşti cu mirosţ ă ăţ greu şi învechit. @uşchii i se strîngeau mari la fiecare pas, o dung de ap îiă ă lucea înc pe adîncitura arcuit a spiă ă n rii. 1e picioare i se strinsese praf ă

moale şi ud pîn dincolo ie glezne, spre pulpe. Se opri, îşi privi hainele dacă ă s le îmbrace sau nu, ferinduşi n rile, nu le îmă ă!!Rbr c , porni mai departe, p r si drumul, f cu un ocol prin ierburileă ă ă ă ă

înalte de la marginea satului i ajunse la un gard cu şipci rare şi c zute,ă pe care, se vede, îl cunoştea, pentru c îl cercet cu b gare Ce seam ,ă ă ă ă

îi pip i stîlp@ şi c ut pe jos cuiele care lipseau. ?idic pe rînd şipcileă ă ă ă c zute şi le sprijini de gardul care st tea s cad . "recu cu un pas pesteă ă ă ă vîrful aplecat al gardului, se opri sub un nuc b trîn, înconjurînd deă cîteva ori o c ru cu ro i ruginite, pe care o împinse încet, so vad cumă ţă ţ ă merge. 3ia aruncat hainele sub c ru şi a ză ţă ărit acolo nişte cai mici, f cu iă ţ din coceni şi m tase de porumb. A ridicat una din juc rii, a privito şi aă ă sucito 0şi peo parte şi pe alta, lea luat şi pe celelalte, lea aşezat larînd pe una din crengile groase ale nucu: lui, unde atîrna plin derou un felinar din pepene verde, galben de cear pe din untru. Xşi duseă ă ă bra ele spre umeri, era frig, şi porni cu b gare de seam prin curtea pustieţ ă ă ( nu se auzea nici o mişcare în jur ( ajunsese în mijlocul ogr zii, scormoniă cu vîrful piciorului o grămad de cenuş , apoi alta, înc una, sa mai uitat oă ă ă dat în jur şi sa îndreptat repede spre prispa casei, cu mişă c ri uşoare, să ă nu trezeasc pe cineva. A întins mîna deasupra uşii, na g sit cheia, aă ă potrivit încet um rul, şi uşa tindei sa dat f r zgomot în l turi. A c utat cuă ă ă ă ă

privirile ceva spre gura podului, z ri scara, f cu un pas s urce, dar n rile iă ă ă ă se b tur , se uit la picioarele scă ă ă ării şi z ri un cazan mare care aveaă pe fund bulgur sleit cu buc i de carne. "rase cazanul, se aşez peoăţ ă treapt a sc rii ( dup ce luase o lingur mare de lemn de sub o grind (ă ă ă ă ă şi începu s m nînce lacom, potrivinduşi înghi iturile în aşa fel s nu fieă ă ţ ă auzite înspre uşa od ii de unde r suna din cînd în cînd un sfor ită ă ă adînc. #înd în cazan na mai r mas nimic, omul sa urcat pe scar înă ă pod, a r mas acolo o vreme, apoi a coborît îmbr cat întro c maşă ă ă ă veche de cînep şi în nişte pantaloni groşi de aba. Avea în mîini o tesl ,ă ă un cleşte şi o l di cu cuie ruginite. A ieşit din cas în curte, a dat roată ţă ă ă de cîteva ori ogr zii şi a început s repare gardul, şipc cu şipc .ă ă ă ă

I,od3l d* da)C:47;4I/L 14?7IS+ LUN ÎNC +IN SATĂ ( 6 frunte, mult înaintea

tuturor, mergeau g l gioşi Aleă ă Nandru 4boga şi Ilie Stroiescu, discutînd cuglas tare. Soarele era sus ( în urma şirului de oameni, întins peste cîmppîn spre malul Dun rii, r mîneau dîre de praf, care pluteau groase, una cuă ă ă p mîntul. 1e la mară ginile convoiuhr, copiii alergau descul i, cu nuiele înţ mîini, c utînd s in cît mai aproape de şirul oameă ă ţ ă

12!nilor rîndurile de cai care trebuiau trecu i dincolo, în balt , în urmaţ ă

podului. #aporalul se inea greu de şir, >rigore 7ereju ( îmbr cat înţ ă c maşa veche de cînep şi cu pantaloni de ab, avînd hainele de soldat laă ă



sub ioar ( r m sese s ! ajute, îi ducea carabina şi rucţ ă ă ă ă sacul cu juc rii.ă Sofia era pe undeva pe la mijlocul convoiului şi povestea femeilor care o

înconjurau cum !a g sit ea pe >rigore diminea a reparînd gardul ( b teaă ţ ă cu tesla şipc cu şipc ( şi cum caporalul, care se trezise înaintea tuturor şiă ă venise la gard, îi d dea lui >rigore din l di cui dup cui. Apoi cum leaă ă ţă ă

preg tit ea la cei trei oameni care pleac acum cîte ceva s aib de drumă ă ă ă pîn la regiment, lîng #ernavod , unde >rigore trebuia s mearg şi să ă ă ă ă ă spun c a venit şi c e s n tos. 93i noi îl crezusem pierit şi iam f cut searaă ă ă ă ă ă trecut poman $.ă ă

In fa , desprins de convoi, aproape de malul Duţă n rii ( locotenentulă 4boga mergea cu paşi elastici, rîdea tare şi! b tea pe um r pe Ilieă ă Stroiescu, l udîndu! penă tru glumele pe care nu le mai termina 2 97u le credpe toate ( striga 4boga, dînd din mîini şi gr bind pasul, uitînduse agitat înă urm ( dar le spui bine. +şti un admirabil om din popor, şi eu pre uiescă ţ poporul.$ 4boga tuşi, f cu cu ochiul, se desprinse de lîng Ilie Stroiescu,ă ă merse mai în l turi, p şind cu spatele înapoi, privi spre coada convoiului şi!ă ă z ri pe >rigore 7ereju ducîndui carabina şi rucsacul caporalului. 9#aporalulă meu are malarie şi trebuie s i port mereu de grij $ ( zise locoă ă tenentul,apropiinduse iar în linie cu Ilie Stroiescu, care gr bea acum şi mai multă pasul şii vorbea din mers 2 9Dac e >rigore cu dumneavoastr , ajunge i cuă ă ţ bine, >rigore îl poate duce şi în spate pe caporal. A ridicat o dat în spinareă un car plin cu fîn şi nu sa mişcat un pai. Se cam rupsese. osia, şi în vremece el s lta carul, al ii au legat osia, ca s poat trece cu to ii un deal$ ( şiă ţ ă ă ţ Ilie a rîs cu toat gura. 9@ rog.$ 97uă ă mai podul s fie dincoace, domnuleă c pitan. Altfel, navem b rci, au fost cîteva şi leau luat la rechizi ie laă ă ţ pichetele militare de la îrşova. înot doar se poate trece dac e podulă

dincolo, dar cine s treac s ! aduc ,ă ă ă ă121mai to i sîntem b trîni, ni sanmuiat vina. 7u mai.sîntem ca >rigore.$ţ ă

9>rigore poate trece înot, vrei s spui$ ( zise r stit locotenentul, seă descheie la tunic şi p şi mai ap sat şi cu paşi mai s lta i privind iar şiă ă ă ă ţ ă repede, din mers, în urm . 9#am asta voiam s spun ( r să ă ă punde IlieStroiescu, ajungîndu! pe locotenent şi vpr, bindui pe lîng um r (ă ă >rigore poate s aduc podul, înoat bine, se dezbrac , îşi pune hainele peă ă ă ă cap, nici no s şti i cînd are s intre în ap şi cînd are s ajung dincolo.$ă ţ ă ă ă ă 9"rebuie cercetat mai întîi dac nu sînt b rci şi dac nu e podul la malul deă ă ă aici.$ 9De b rci vam spus, podul nu e dincoace, ştiu asta de aziă

diminea , am fost eu s v d cum stau lucrurile, domnule c pitan. Drumulţă ă ă ă cel mai drept pîn la #ernavod tot prin balt r mîne. Dac a i merge peă ă ă ă ă ţ malul sta ( pe la Feteşti, calea ar fi prea lung pe la Drumul Sub ire şiă ă ţ pîn la #împul #ocorilor, şi v apuc noaptea singuri. @ai bine s treacă ă ă ă ă >rigore înot, trece pe la cotul Dun rii de aici, şi(! scade Dun rea spreă ă vadul de dincolo al podului. Dac st m sub mal, nici nu! vedem cîndă ă trece, aşa de bine ascunde lucrurile cotul sta al Dun rii. #hiar dac am staă ă ă sus pe mal, mare lucru nu se vede. @ult nu mai avem pîn la Dun re,ă ă merge i dumneavoastr înainte, coborî i şi c uta i sub coasta malului, peţ ă ţ ă ţ lîng s lcii, şi ave i s vede i c nu e nici o barc şi nici podul nu e. înă ă ţ ă ţ ă ă timpul, sta, eu merg pe aici pe deasupra malului, cu femeile, cu copiii şi cuă b trînii ştia, ca s ducem caii spre ceair, mai în susul apei, şi s le facemă ă ă ă vînt de acolo s treac Dun rea, c pe aici, pe la cot, sînt vîrtejuri, vitele să ă ă ă



ar îneca. Aşa facem. +u cu lumea plec în partea dinspre ceair şi o s inemă ţ femeile cu noi, s nu se ia dup dumneavoastr şi s ! boceasc peă ă ă ă ă >rigore. +u plec s fac manevra cu caii. @erge i s n tos, domnule c pitan.ă ţ ă ă ă Am s i spun lui >rigore şi caporalului s coă ă boare dup dumneavoastr $.ă ă Locotenentul 4boga şia scos centura, a pornit liniştit înainte şi a început

s coă boare sub mal. Ilie Stroiescu a r v şit caii cu biciul pe care!ă ă avea în mîn , a f cut semn femeilor, copiilor şi celor cî iva oameni s a ină ă ţ ă ţ ă calea cailor şi s i îmă ping pe deasupra malului înspre ceair. Sofia îns naă ă

122 ■

mers cu convoiul care se pornise şi înconjura caii ( ci sa oprit şiiaştepta pe >rigore şi pe caporal. Stroiescu a desprins eu biciul dintrun cîrdcî iva cai şi ia fug rit spre ea i 9;ezi ce faci, femeie, întoarce caii şi adui laţ ă mine, altfel se rup şi ceilal i de eîrd şi gonesc spre vîrţ tejuri s se înece$.ă Sofia, ajutat de cî iva copii, a inea calea cailor, alerga descul prină ţ ţ ţă m r cini, suflînd greu dup caii r zni i, blesiemîndui şi ajungînd cu greuă ă ă ă ţ spre grupurile de oameni care duceau grosul vitelor înspre locul dep rtat ală ceairului. >rigore voi s mearg dup m tuşasa Sofia, s i ajute, dară ă ă ă ă caporalul îi f cu semn c locotenentul a coborît sub mal şi c i aşteapt peă ă ă ă amîndoi. 3i au plecat amîndoi pe urmele locotenentului.

De sub mal, locotenentul şi caporalul, aşeza i pe un trunchi culcat deţ salcie, auzeau respira ia lui >rigore 7ereju şi bra ele lui cum izbeau înot apaţ ţ fluviului spre mijlocul albiei. ;ocile celorlal i oameni se dep rtaser mult, seţ ă ă auzeau slab, ca şi copitele cailor. 4boga trase înc rc torul pistolului, ap să ă ă ă pe arc şi scoase rînd pe rînd gloan ele, le strînse în palm şi le arunc în Duţ ă ă n re. Aştept un timp s fac şi caporalul la fel, dar caporalul întîrzia cuă ă ă ă carabina pe genunchi, ascultînd b taia bra elor lui 7ereju cum loveşte cuă ţ

putere apa. Locotenentul a rupt o creang sub ire de salcie şi a început soă ţ f rîme încet, cu din ii, bucat cu bucat , şi so m run easc . #înd bra ele luiă ţ ă ă ă ţ ă ţ 7ereju nu sau mai auzit, caporalul şia întors ochii galbeni spre 4boga şi iaspus 2 9S tragem m car un cartuş în aer, pe urma dezertorului, ca s fieă ă ă tras$. 4boga nu sa uitat la caporal, a întins mîna f r s ! priveasc , iaă ă ă ă luat carabina, a tras de mîner ( navea cartuş pe eava ( şi a lungit armaţ

în iarb . #u aceleaşi mişc ri, f r s ! priveasc pe caporal, ia deschisă ă ă ă ă ă capacul cartuşierei de piele de la centur şi ia luat gloan ele, pe care eaă ţ aruncat pe rînd în ap , urm rind atent cercurile care se desf ceau după ă ă ă c derea lor. 1rivi apoi în l turi, z ri ghemul de haine de soldat al lui 7erejuă ă ă şii spuse caporalului 2 9S nu Ic ui i. ainele astea pleac singure, cu noi$.ă ţ ă

Apoi 4boga continu s rup cu din ii cei maiă ă ă ţ!UMr m sese din ramura de salcie. Se auzeau acum dinspre ceairă ă

zgomotele cîrdurilor de cai care înotau în fluviu, sfor itul lor s ltat şiă ă nechezul ascu it, care r suna dintrun mal pîn spre malul cel lalt. Apoi unţ ă ă ă strig t dinspre ceair, în care se putea b nui glasul repezit al lui Ilie Stroiescuă ă i 9;ede i c a mai r mas o gloab b trîn la umbra de colo. în ap cu ea l$ţ ă ă ă ă ă ă Dup aceea plecarea lung a oamenilor, cu ocol mare, spre sat. 4boga saă ă

întins lîng trunchiul de salcie, şia pus mîinile sub cap şi a închis pleoapeleă obosite, clipind rar şi ferit, ca s nu! bat prea r u soarele amiezii. #aporaă ă ă lul sa ridicat în picioare, a r mas aplecat de mijloc spre fluviu, ascultîndă

încordat. Sa întors spre 4boga şi ia spus cu glas încet şi înecat M( Domnule locotenent, se aude podul. >rigore 7erejju vine înapoi, na



fugit, se întoarce cu podul. Se întoarce s ne iaăLocotenentul sa s ltat, sprijininduse în palme, şi a r mas aşa, f r să ă ă ă ă

se ridice în picioare. Se auzea podul, venea, paletele ro ii b teau rar şiţ ă regulat în albia Dun rii. Se auzea şi r suflarea grea şi ap sat a lui >rigoreă ă ă ă 7ereju printre b t ile ro ii, izbite cu toat puă ă ţ ă terea.

1e dunga de sus a malului a trecut în:fug Ilie Stroă iescu. De jos, de sub5mal, locotenentul şi caporalul, aşeza i unul lîng altul sub coroana deas aţ ă ă unei s lcii carei acoperea cu totul ( lau v zut cum coboar spre fluviu cuă ă ă paşi iu i şi cum dispare spre locul unde se oprise podul, şi de unde sauţ auzit mai tîrziu vocile 2

( >rigore, d mi s mi fac o igare, iam dat tuă ă ţ tunul caporaluluipentru cîteva juc rii, s mi mai astîmp r copiii. =ici c ai adus podul.ă ă ă ă Adev rat, nu puteai s laşi oamenii în drum. @ie nu miar fi trecut astaă ă prin cap. /itasem.

( ;ere Ilie, ave i grij pe acas . @ult nu mai e şi sc p m de viscolulţ ă ă ă ă sta. #aut i şi d le podul s plece spre regiment. 7u ştiu cum, mi saă ă ă

f cut tare foame.ăMASA CU OLINZI!U]ILii.t* d* a33/tO( ?AS/L AS"A 7/3I A7/7 A 1?I7 7I@I# A3+zarea. 7e spui c sîntemŢ ă

aproape de oraş, şl nu se vede nimic. #împie goal , şi atît. 7ici o turl , nici oă ă dîr de ium m car ( zice omul m runt de statur , îmbr cat în haine albe deă ă ă ă ă in şi cu p l rie larg de pai, adresînduse r stit adolescentului sub ire, înaltă ă ă ă ţ

şi deşirat, care se oprise descump nit în mijlocul drumului dintre miă rişti.!U8( S t cem pu in. Dac oraşul nu se vede, poate c se aude, spune,ă ă ţ ă ă

privind peste cîmpie, f r s se mai uite spre adolescent, cel lalt om, ună ă ă ă b rbat înalt şi bine legat, scuturînduşi de praf cu mişc ri zgomotoaseă ă hainele de doc vernil şi dep rtînduse de drumul cu colb gros. Atît el, cît şiă cel în haine albe dau apoi roat unui petic de iarb ars de soare, şi pîn laă ă ă urm se lungesc unul lîng altul, punînduşi mîinile sub cap şi aşteptînd aşaă ă culca i, sub soarele de amiaz , s aud vreun zgomot dintro parte sau altaţ ă ă ă a cîmpului.

Adolescentul r mîne în picioare, în colbul gros al druă mului. 1are ruşinat

c nu le poate spune eNact celoră lal i doi încotro poate fi oraşul. îşi treceţ palmele peste barba blond , moale, crescut în smocuri pe obrajii paă ă lizi Seuit nel murit în jur, privind cu ochii s i mari, albaştri cîmpia pustie cuă ă ă dungi roşcate de praf, suprapuse la marginile orizontului. Spune apoi, f ră ă s se mişte din drum, spre cei doi din iarb 2ă ă ■

( De aici de unde sîntem, ştiam c oraşul era foarte aproape şi c seă ă vedea bine. Se vedea chiar şi Dun rea. #înd eram copil, veneam aici laă

întret ierea asta a druă murilor, ca s privesc de departe oraşul meu natală care se z rea limpede în soare.ă

( 7efericirea mare ar fi ca, în ciuda faptului c nu se vede şiă nu se aude, oraşul sta al dumitale s eNiste totuşi ( zice, cu ochiiă ă

închişi, omul scurt în haine albe dup ce şia luat de pe fa p l ria de ă ţă ă ă pai şi a aşezato al turi. Apoi casc lung, întinzînduşi în sus bra eleă ă ţ



mici, l sîndule repede s cad pe lîng truă ă ă ă pul culcat pe spate. 3i, rotinduşiprivirea pe cerul albit în lumina amiezii, spune c tre cel în doc vernil, careă p rea c doarme 2 Domnule, ştia de pe aici nici cer : nu auă ă ă

"ace, în aşteptarea unei replici apoi monologheaz , cu ochii închişi subă soare 2

( 1oate am încurcat drumurile pe şesul sta moă noton, lucru mult mainepl cut decît oraşul care nu se vede şi nu se aude. @ai bine aşteptam înă gara din cîmp leg tura cu trenul care soseşte în oraş abia la nou seara.ă ă

!UP "ace iar, se încrunt , cu aerul omului care vrea s şi aminteasc cevaă ă ă

important, face un gest de plictiseal strîmbînduşi buzele groase, apoi aşaă lungit pe spate cum era, scoate cu mişc ri leneşe un ziar vechi din buă+unarul de la piept, îl desp tureşte, îl desface larg în aşa fel încît s i in şiă ă ţ ă umbr şii zice omului în doc vernil de al turi, f r s ! priveasc şi s afleă ă ă ă ă ă ă m car dac doarme sau nuă ă 1

( Ai refuzat s i citesc jurnalul în tren, mai înă ţ vinuit c am totdeaunaă prejudec i împotriva locurilor pe care nu le cunosc şi c aş fi ales specialăţ ă acest ziar vechi, obscur, pentru ami justifica şi sus ine p rerileţ ă preconcepute cu articolul unui gazetar anonim. Dar iat c oraşul nu seă ă vede şi nu se aude, ceea ce e prima dovad c pana anonimului a notată ă acum cî iva ani un lucru care a r mas valabil. 1ermitemi, deci, s i ciţ ă ă ţ tesc acum jurnalul ( zice omul în alb, şi începe lectura cu un ton f ră nuan e, cu pauze lungi 2ţ

94 metafor parlamentar prin gura unui prestigios senatoră ă guvernamental a numit marginea cîmpiei, adic lunca Dun rii, Jedenul de oă ă mie de Oilometri lungimeK. #ele dou fete, pîrîiaşele -rege şi -rigach dină

@un ii 1 durea 7eagr aflate la izvoarele Dun rii, ar coborî desigur şi maiţ ă ă ă fericite spre edenul de la marginea -ăr ganului dac ar fi aşa. Dar în acestă ă eden singurul copac cu longevitate e salcia plîng toare, iar pentru Adamulă locurilor prim vara cu ape mari e o spaim feroce, care vine adesea cuă ă cataclismul z poarelor şi inundaă iilor.$ţ

( Ai avut dreptate ( zice omul în alb întrerupînd lectura, dar f r s seă ă ă uite spre cel în doc vernil, c ruiai vorbea ( ziarul e obscur dac permiteă ă

jurnalistului sta proliN s simuleze talentul şi .umorul.ă ă4mul în alb ( dup ce mai ascult pu in, în speă ă ţ ran a c va auzi totuşiţ ă

un zgomot peste cîmp ( continu lectura pe acelaşi ton plictisit 2ă9/n calcul noteaz c broaştele şi boulb l ii cînt anual$ ( aici mi seă ă ă ţ ă

pare bine spus, deşi poate fi din greşeal ( 9cînt anual, dup inunda ii, peă ă ă ţ mai mult de o jum tate de milion de hectare de p mînt fertilă ă

12abandonat mlaştinilor şi unei vegeta ii dec zute si inuţ ă tile.$( Dar s trecem la oraş ( spuse omul în alb, parcurgînd coloaneleă

jurnalului ( s vedem unde scrie despre oraş, da, am g sit2ă ă9Diminea a, la prînz şi seara, se aud spre b l i şi spre cîmpieţ ă ţ

goarnele celor patru caz rmi din cele patru p r i ale oraşului, şiă ă ţ copitele cailor de la escadronul de cavalerie cînd se schimb garda peă podul de lemn din fa a catedralei din port. >reu de în eles de ce seţ ţ posteaz g rzi pe pod. 1odul de lemn e ridicat peste un fir de ap (ă ă ă secat acum ( care se v rsa alt dat în Dun re. Iar dincolo de pod sîntă ă ă ă mlaştini, cu am în urm se inten iona asanarea terenului şiă ţ



constituirea unei şosele care s duc la p durile luncii din zoneleă ă ă apropiate. Dar şoseaua na fost construit , podul a ră ămas cu un cap t înă mlaştini, totuşi g rzile escadronului continu s se schimbe.$ă ă ă

La acest pasaj, omul în alb îşi întrerupe lectura, urm reşte cu privirea ună uliu care planeaz sus, pe disă tan e mari, sub arcul celest f r s bat oţ ă ă ă ă

singur dat din aripi. 4mul în alb renun s mai caute cu ochii, ar fiă ă ţă ă însemnat s se suceasc din pozi ia culcat, cum se afla. @ai tace un timp,ă ă ţ ascultînd s prind vreun zgoă ă mot peste cîmpie, nu se aude.nimic ( şi zicepentru sine 2

( 7u se aude nici m car sunetul de amiaz de ală ă t dat al goarnelor dină ă cele patru p r i ale oraşului. ?eia lectura 2ă ţ

9Denumirea de port fluvial e şi ea cam metaforic . In oraşul în discu ie,ă ţ c pitanul portului, om foarte sensibil dealtfel, creşte capre în gr dinaă ă public de pe malul Dun rii ( şi, dat fiind c nu prea circul vaă ă ă ă poare, aretimp s se ocupe eNtraprofesional şi cu desă coperirea unui medicamentuniversal, un panaceu, din ierburile şi b l riile pe care i le adun şi i le fierbă ă ă cei cî iva matrozi ( pensionari pe via ai marinei de chei. în restulţ ţă timpului, c pitanul portului se ocup cu sculpă ă tura,$

175 coala a12G4mul în alb se întoarce spre omul în doc vernil, de al turi 2ă( iam spus c ai un coleg sculptor în oraşul sta. Curnalistul îlŢ ă ă

noteaz ( deci, pe undeva, are pu in probitate. Ai putea fondaă ţ ă o societate de bellearte ia oraş, împreun cu c pitanul portului, să ă ă ridica i statui în port, iar pe socluri s s pa i inscrip ii cu versuri dinţ ă ă ţ ţ )ristele şi din onticele lui 4vidiu. Dar s vedem ce a întreprins înă

anii din urm în acest sens c itanul portului însuşi. Da, undeă ă r m sesem, o clip , am g sită ă ă ă X

9# pitanul portului se ocup cu sculptura, folosind ca modele, prină ă rota ie, pe cei trei marinari de la cazaţ nul cu panaceu, n d jduind s înal e oă ă ă ţ statuie în port, în fa a catedralei, cu denumirea unui mult visat ideal 0ţ (arinar de "urs lun& .ă ă

4mul în alb îşi întrerupe din nou lectura cu un gest de nemul umire alţ buzelor 2

( Curnalistul sta nu ştie unde s pun m sura. Amestec brutală ă ă ă ă bufoneria cu tragicul, cînd avea dea face cu un mare destin.

?eia lectura 6

9# pitanul portului na terminat niciodat statuia. începea totdeaunaă ă prin a modela din lut mai întîi spatele ( iar cînd trecea la fa lucra f rţă ă ă model, din imagina ie, pe motiv c omul cînd îl priveşti în ochi e nesincer,ţ ă

îşi contraface cu abilitate figura în sensul pe care b nuieşte c i lai vrea.ă ă Dar de fiecare dat , luă crat din imagina ie, fa a statuii sem na leit cu a că ţ ţ ă ăpitanului de port, ceea ce îl f cea s abandoneze jenat varianta şi să ă ă

înceap alta, tot cu spatele.$ă( Domnule, în toat povestea asta, ratatul e jurnaă listul A avut

talent, p c tosul. #um lo fi chemînd ) Ah, semneaz cu ini iale ( ziceă ă ă ţ omul în alb. #latin pu in ziarul 6n mîini, apoi 2 s vedem ce urmeaz .ă ţ ă ă Da, neantul, în care se întretaie aromele tropicale cu cele danubieneAscult ă

9...In gr dina public a aceluiaşi port eNist :un felă ă ă



de cafenea sau ceain rie, în care un octogenar ar miuă ă ( cu turban alb si cu un cerc de alam în ureche (ărîşneşte mereu cafea proasp t pr jit , spai pahareleă ă ă ă!Mşi ceştile din ceas în ceas, curate dealtfel ( mai nimeni nu bea din ele (

iar şase ceainice mari, în aşteptarea vapoarelor de c l tori care nau venită ă şi nu vin, clocotesc în permanen , şuierînd prin trîmbele de abur ca unţă seNtet de sirene. în restul timpului, cel Nu ceainicele şi :paharelecroşeteaz , nu lucreaz ceva anume, ceea ce croşeteaz în timpul unei zileă ă ă deşir a doua zi diminea .$ă ţă

4mul în alb înceteaz lectura, mîinile scurte îi cad obosite pe lîng trup6ă ă ziarul desf cut i se aşterne pe fa şi r mîne aşa, paginile întinse s ltînduseă ţă ă ă din cînd în cînd sub r suflarea rar şi egal a unui fel de somn venit peă ă ă neştiute.

4mul în doc vernil se ridic dup un timp din iarb , îşi prmde fluiereleă ă ă picioarelor cu bra ele şi r mîne aşa, privind str in peste cîmpie, inînduşiţ ă ă ţ b rbia sprijinita pe gerainehi. Strig apoi spre adolescentul r mas în piă ă ă cioare în praful drumului dintre mirişti 2

( "aius, mai este în oraşul sta al t u, pe trotuarul care duce spreă ă gr dina public ,ă ă (asa cu o&linzi )

( +ste, domnule @arteş. =ilnic e acolo ( r spunde înviorată adolescentul v zînduse luat în seam . #înd eram copil, îmi pl cea să ă ă ă trec pe lîngă (asa cu o&linzi şi s mă ă! v d în toate deodat . ;a aminti i, vă ă ţam povestit despre ea în primele luni ale venirii mele la -ucureşti, cînd ma i cunoscut la 3coala de bellearte şi ma i luat la atelierulţ ţ dumneavoastr s înv s torn în ghips modelaje de lut. @a iă ă ăţ ă ţ

ascultat atunci cu mult interes, dar nu ştiu ce nea întrerupt discu ia, şi nţam mai reluato. Deşi mam n scut în acest oraş de cîmpie şi am crescut înă el, îl privesc totuşi cu un ochi din afar , poate pentru c fac parteă ă dintro familie din "ransilvania, venit aici în locurile din - r gan ca spreă ă ă un p mînt mai darnic. @ult timp, lucruri care or şenilor loă ă calnici li sep reau obişnuite, mie, ca şi alor mei, îmi trezeau nedumeriri pline deă farmec. (asa cu o&linzi am num rato mereu printre astfel de lucruri.ă @asa e lung , pe picioare înalte, are oglinzi culcate, cu fa a spre soare, caă ţ s str luceasc cît ine ziua. Alte oglinzi stau uşor înclinate, ca s arunceă ă ă ţ ă lumina în evantaie pe tro

!M!

tuar şi pe cuburile de piatr ale str zii @avrocordat. Altele, drepte (ă ă aşezate pe dunga ramelor ( sînt fiNate spre havuzurile înşiruite în lan peţ panta ce duce spre gr dina public pentru a amplifica lumina jeturilor deă ă ap . Iar altele ( puse în aşa fel împreun încît s comă ă ă pun unghiuri cît maiă diferite, care s cuprind numai bustul trec torilor, numai picioarele sauă ă ă numai profilul cu tîmpla şi linia gîtului. @asa apar ine unui fost neţ gustor (

înc tîn r ( pe nume Ion 1opescu, om întreă ă prinz tor, dar mereu cu eşecuriă în ceea ce încearc .ă (asa cu o&linzi ia r mas o preocupare constant , deşiă ă nego ul cu oglinzi nui aduce aproape nimic. 1oate din pricina asta ( pentruţ c localnicii trec pe ling masa lui f r s cumpere, ca şi cum ar trece peă ă ă ă ă lîng un copac de mult ştiut şi nemişcat de la locul lui ( 1oă pescu a ajuns să fac mai mult combina ii de jocuri cu oglinzile decît nego . S v spun de ceă ţ ţ ă ă am asem nat masa cu copacul. 4glinzile se ivesc pe masa lui 1opescuă



prim vara şi dispar odat cu ivirea iernii. In timpul iernii, ca şi cum ar vreaă ă s aduc o compensa ie de cuă ă ţ loare, aşaz pe mas bomboane roşii, albe,ă ă galbene, verzi, albastre şi turt dulce, f cute în cas de cele patru sau cinciă ă ă fete ale sale, care de fapt îl ajut şi la confec ioă ţ narea oglinzilor ( de lasticl pîn la ram . "oate fetele lui 1opescu sînt blonde, şterse, osoase,ă ă ă

palide, şi pe m sur ce cresc îşi trec una alteia, în ordinea vîrstei,ă ă îmbr c mină ă tea, pantofii, fundele sau m rgelele. +le p zesc pe rînd masa cuă ă oglinzi, în cele trei anotimpuri, iar iarna bomboanele şi turta dulce ( pe cînd1opescu în cea mai mare parte a timpului circul prin birturi, prin cîrciumi,ă prin pr v lii, prin pie e ( o, oraşul e plin de negustori avizi şi brutali (ă ă ţ circul de asemeni prin s lile tribuă ă nalului, prin toate locurile unde se factranzac ii, face vizite oamenilor cu ceva capital sau avere, le d sfaturi ( deţ ă multe ori pre ioase, dup cît se spune (, pe care aceştia nu le folosesc,ţ ă socotinduI un om în afar de lume. Se întoarce mereu acas jignit. Seara eă ă de obicei beat, se poart r u, insult tor, cai cele patru sau cinci fete aleă ă ă sale, deşi se spune c le iubeşte mult, scotoceşte prin micile lor lucruri,ă b nuindule c ascund banii cîştiă ă

1;2ga i Iaţ (as ,ă num r pîn noaptea tîrziu oglinzile, bomă ă ă boanele, face

calcule complicate pentru zilele urm toare, vociferînd, plimbînduse agitată prin locuin a şa, care e o magazie lung din paiant , pe care aţ ă ă compartimentato în opt înc peri egale şi ia pus firma 9otelul plugarilor$.ă

întradev r, în zilele cu tîrg de grîne, intermediarii care fac leg tura întreă ă sate şi negustori se ad postesc în încă ăperile magaziei lui, nau paturi, seculc pe jos, pe sală tele umplute cu paie ( fiecare saltea, mare cîtperimetrul înc perii. #înd 1opescu. vede c sau aşezat to i Ia rînd pe podeaă ă ţ

s se culce vine cu felinarul ( încă ăperile nau lumin ( se apleac din omă ă în om şi încaseaz taNa, mic desigur ( de multe ori trei inşi pl tind însă ă ă ă tariful unei singure persoane, pentru c în timp ce felinarul circul întroă ă parte, clien ii ( un fel de vagaţ bonzi cu capital sezonier ( se mut în parteaă cealalt 6 lucru cu atît mai uşor cu cît la acea or din noapte b uă ă ă tura

înghi it peste zi de 1opescu îi încurc paşii. Dimiţ ă ă nea a şi în cursul zileiţ urm toare îns , 1opescu e din nou proasp t, volubil, senin, politicos.ă ă ă Are uşi deschise la autorit ile oraşului. 1oate fi v zut conversînd degajatăţ ă duminica cu avoca ii, cu medicii, profesorii, ofi erii. -azacopol, care eţ ţ figura num rul unu a oraşului, îl pre uă ţ ieşte mult, îl invit cîteodat cîndă ă are oaspe i veni i din alte p r i. 1opescu are un costum îngrijit pentruţ ţ ă ţ

asemenea ocazii. 3tie bine istoria oraşului, starea conacelor şi a moşiilor,ca şi mersul antreprizelor comerciale în nego ul de cereale, de peşte, deţ vite. -azacopol îl recomand cu simpatie pe 1opescu drept ună 9enciclopedic şi un subtil om de idei$. Se crede chiar c -azacopo îlă consult în chestiunile mai complicate. 9Stima i! pe 1oă ţ pescu, eu personalnu pot concepe lumea f r 1opescu. + în el ceva de pre , care nu sup r şiă ă ţ ă ă nu cere cheltuial $ ( se spune c ar fi declarat -azacopol întro aduă ă narepublic , închinînd paharul în s n tatea lui. Iar alt dat 2 91opescu apar ineă ă ă ă ă ţ naturii oraşului, aşa cum apar ine şiţ (asa lui cu o&linzi. Dac ar lipsi, rnaşă teme ca în fa a copacilor care nu înfrunzesc prim vara sau care nuşiţ ă leap d la timp frunzele.$ De aici cred c mia venit şi mie compara iaă ă ă ţ cu copacul. Interesant c mă ă

1;;



întreba i deţ (asa cu o&linzi ( continu aprins adolesă centul, cu gesturicare o iau cînd înaintea vorbelor, rînd r mîn mult înapoia spuselor.ă Aceeaşi întrebare ( zice V încîntat #aius c tre sculptorul @arteş ( iamă puso şi eu mamei zilele trecute întro scrisoare 2 9ScriemL dacă (asa.cuo&linzi este acolo$. @ama mia r spuns 2 9@asaă cu o&linzi este. #înd vii

acas )$ Sînt sigur c mama are s v primeasc bine, iam scris deă ă ă ă ă multe ori despre dumneavoastr şi despre aten ia pe care mioă ţ acorda i. 3i am speran a c -azacopol va ar ta bun voin laţ ţ ă ă ă ţă sosirea dumneavoastr şi a domnului decorator -endorf. 4mul în alb îşiă

îndep rteaz ziarul de pe fa cu o mişcare scurt , se ridic pe coate,ă ă ţă ă ă priveşte la sculptorul @arteş, apoi la adolescentul #aius ( pare că vrea s se mire de discu ia loră ţ despre (asa cu o&linzi, dar încheie prin aface un gest de sil . =ice totuşi, dup ce se mai uit o dat peste eîmpiaă ă ă ă goal 2ă

( Domnule, eNist de mult eîmpia asta )ă#aius tresare la întrebare, apoi în)epe s mearg reă ă pede prin colbul

gros de pe drum, s i tind use pe picioaă rele lui lungi şi sub iri în pantaloniţ strim i, albaştri.ţ

( +i, unde fugi, vrei s ne laşi aici ) î,l strig -endorf, adic omul înă ă ă alb. 4raşul sta de negustori care nu se vede şi nu se aule a începută s m pasioneze. Am s fac o fresc pe pere ii de la sala de conferin e aă ă ă ă ţ ţ prim riei, în care voi figura istoria sentimental aă ă

oraşului.P 4, nu fug, zice #aius, mişeînduse încurcat cînd pe un picior, cînd pe

altul şi cercetînd nedumerit cu privirea peste cîmp, nu fug, c utam oraşul.ă-endorf izbucneşte în rîs, se lungeşte din nou pe spate, apoi se salt iară

şi r mîne sprijinit pe coate, atent la un şir lung de oameni care mergeau deăa dreptul peste mirişti şi se îndreptau spre locul unde se aflau ei, cei trei.Adolescentul continu s se suceasc încoace şi înă ă ă colo, pentru a g si ună

punct din care s poat descoperiă ăoraşul.( Se vede ) ( îl întreab omul în alb, înc atent la şirul de oameni deă ă

pe mirişte., Sus ii c -azacopol iuţ ă beşte artele, ca s folosesc eNpresiaă dumitale )

!M]( ;am spus doar, domnule -endorf ( r spunde ruşinată

adolescentul, c utînd mai departe cu ochii un semn c oraşul ar fi peă ă aproape. Doar a i primitşi o invita ie ( adaug tîn rul. 3tiu c lauţ ţ ă ă ă interesat totdeauna trupele de teatru venite în oraş, ca şi scriitorii şi artiştii

în general care trec prin localitatea noastr . Acest interes e denumit deă localnici sl biciune.ă îmi amintesc c -azacopol a scris odat în ziarulă ă oraşului despre ospitalitatea tradi ional şişi începea articolul cu cuvinteţ ă frumoase despre migra ia p s rilor.ţ ă ă

( Despre migra ia p s rilor ( eNclam omul alb, izbucnind întrunţ ă ă ă rîs cu hohote, dînd un pumn în p l ria de pai care st tea uitat al turi. /nă ă ă ă ă negustoraş devine enciclopedic şi face jocuri gratuite pe o mas cu oglinzi,ă iar -azacopol, rechinul cîmpiei, compune pentru liniştea tuturor poeme

avicole ! # uta i oraşul ) ( întreb omul în alb spre şirul de oameni venită ţ ă dinspre mirişti şi oprit lîng , drum 6 oamenii purtau saci goi lega i în jurulă ţ



mijlocului, sau f cu i sul şi îndoi i colac pe umeri.ă ţ ţ( Spre oraş voiam s mergem ( r spunde unul dină ă*i#( Adic spre oraş ( vorbeşte şi altul, mai b trîn, veă ă nit ceva mai

aproape. 1e la conace e încuiat, şi pe cine am întîlnit nea spus c grîu nuă

mai este de mult. Am aflat c o parte din grîu a fost dus în magaziileă oraşului. Ar fi acolo magazii, una lîng alta.ă( @i se pare c sînte i oamenii care au c l torit pe acoperişulă ţ ă ă

vagoanelor, cu trenul cu care am venit şi noi, spune @arteş, omul în docvernil, ridieînduse în picioare, s i vad mai bine. Dar sînte i mul i,ă ă ţ ţ peste o sut , de unde veni i )ă ţ

( +ram mai mul i, r spunde unul de prin rîndurile mai din spate, dar oţ ă parte dintre noi a plecat încolo ( şi arat cu mîna undeva, spre orizont.ă Sîntem din @oldova cu to ii. Am fost şi prin "ransilvania, dar grîu nu e, niciţ mai sus, nici mai jos de #luj. Acolo am întîlnit un tren cu dobrogeni, careneau spus c numai aici am putea g si. Dar cîmpul e gol şiă ă c ut m oraşul care nu e.ă ă

!MS( Sigur, oraşul, altundeva nu se g seşte grîu, zice altul, din rîndurileă

aflate în partea opus celui care voră bise pîn atunci. 7u v uita i la noi c nă ă ţ ăam putea pl ti, pl tim, dac nu se poate cu plat , pentru c sînt banii ieftini,ă ă ă ă ă muncim şi noi o vreme la ce e nevoie pe aici, şi tn schimb am vrea grîu, cas plec m înapoi cu ceva. Se ridicase în picioare şi omul în alb şi se uitaă ă atent la mul imea moldovenilor, distingînd dintro privire c oamenii erau deţ ă vîrste eNtreme 2 unii b trîni bine, al ii b ie andri. #ei mai mul i ( înă ţ ă ţ ţ picioarele goale.

( 3i noi c ut m oraşul, cred c e foarte aproape i( spuse omul în alb.ă ă ă "în rul de colo e chiar din oraş, idac are s ! mai g seasc ne va duce peă ă ă ă ă to i întraeolo ( şi îl ar t moldovenilor pe #aius, care continua sţ ă ă ă cerceteze cîmpul pe o arie mai larg , f r s se deă ă ă ă p rteze prea mult,ă c utînd un unghi mai potrivit deă

observa ie.ţ/n timp na mai vorbit nimeni, moldovenii saustrîns în grupuri, st teau aşa dep rta i.ă ă ţ4mul în alb şi cel în doc vernil sau desprins pu inţ rde noiisosi i şi auţ

p şit spre #aius, apoi sau oprit şiăau aşteptat.

( "utun am mai avea noi, spune un b trîn venind spre cei doi şiă întinzîndule o pung s ia. Dar de jurnală ă

ducem lips .ă4mul în alb rîde, se întoarce, ia ziarul din iarb şi i! d moldoveanului,ă ă

care! rupe şişi opreşte numai o parte, împ turindo cu grij . 4mul în alb îiă ă d şi restul jurnalului, b trînul îl ia, dar nu se atinge de ig rile pe careă ă ţ ă -encorf i le ofer , deschizînd port igaretul -endorf, pentru a! liniştiă ţ pe b trîn, care se arat foarte b nuitor, îşi r suceşte o igar cu tutună ă ă ă ţ ă din punga acestuia, o aprinde şi suflînd spre flac ra care se aprindea ori deă cîte ori tr gea cîte un fum, spune rîzînd 2ă

( Dac st m şi ne gîndim pu in, noi to i care neam strîns acum peă ă ţ ţ cîmpul sta am putea asedia oraşul care nu se vede şi nu se aude. Dar cineă ştie dac neam alege cu vreo comoar şi dac nu cumva am mai da cevaă ă ă



din buzunar ca s plec m din el mai repede.ă ă!M8@oldoveanul se întoarce spre ceilal i, r maşi mai înaţ ă poi în grupuri (

cî iva îşi împart buc i de ziar, de fapt halci mari din articolul jurnalistului,ţ ăţ f r ca vreuă ă nul s se apuce un timp s şi fac igare, privindîn aşteptareă ă ă ţ

spre cei trei str ini afla i mai încolo. 9#e iau spus oamenii colora i )$ă ţ ţ ţ 9#hiar, ce iau spus )$ (ţ se întrebat b trînul de doi inşi îmbr ca i altfel decîtă ă ţ moldovenii, în haine de covercot şi cu pantofi cu t lpi de lemn înă picioare. Aceştia doi, deşi veniser în şir cu moldovenii, naveauă saci cu ei, purtau cîteo serviet galben din carton presat.ă ă - trînul le spune ce iau spus oamenii colora i, dînd din umeri şiă ţ ar tînd spre cel în alb, care se lungise din nou pe pîntec şi privea atent ună muşuroi de furnici. 9A b tut şeaua cu povestea cu oraşul şi cu buzunarul.ă S i d m ceva$ ( spuse unul din cei doi în covercot. - trînul se dep rtează ă ă ă ă de ei şi merge din grup în grup, s mai împart ceva din ziar. 97u se ungeă ă osia aşa repede, las i ( zice cel lalt în covercot c tre prietenul s u,ă ă ă ă urm rind atent mişc rile lui @arteş, -endorf şi #aius ( poate g sim cevaă ă ă !nan&ro, cunosc dup fa , ştia trei nau chip de oameni de încredere, celă ţă ă mult lucreaz cu deam nuntul. #el în alb e pu in şi cam al turi, are o lampă ă ţ ă ă stins , uite! cum se joacă ă

cu furnicile.$( De ce e cîmpul sta aşa f r oameni ) ( întreb unul din b ie iiă ă ă ă ă ţ

moldovenilor, dar nimeni nui r spă unse.( Domnilor, se vede oraşul /ite! Lam g sit ( a început să ă■

strige #aius, b tînd în loc cu picioarele luiăsub iri şi lungi.ţ

4mul în alb şi cel în doc vernil au venit repede lîng adolescent, apoiă moldovenii, aşezînduse în rînduri strînse şi dese, dea stînga şi deadreapta lor.

( îl vede iţ ) + acolo oraşul ( şi adolescentul întinde mîna peste cîmp,rîzînd uşurat. Se vede şi (asa cu o&linzi. Str luceşte. Acum îmi dauă perfect seama de ce nu z ream oraşul ( şi doar nu eram prea departe.ă #îte delicii îmi d dea, cînd eram copil, acest joc de a privi de aici şi deă a descoperi oraşul şi cît m speriasem acum c nu! mai g sesc 1rivi iă ă ă ţ atent 2 cîmpia se desface aici în dou fîşii late, cu o diferen de nivel întreă ţă

!MPele aproape nevizibîl , fîşia pe care ne afl m şl care pleac înapoi şi astaă ă ă

care duce înainte şi e ceva mai ridicat . între panta din fa şi oraş intr , peă ţă ă o distan mare, dunga aceea verdegalben a lizierei de salcîmi dinţă ă dreapta. 3i oraşul, aşezat în golul ascuns de colo, nu se mai vedea, mai alesc pe buza pantei care! ascunde plutesc pînze suprapuse de praf greu.ă #î iva paşi bine f cu i, şi oraşul apare în întregime.ţ ă ţ

1rivesc cu to ii, moldovenii se descoper 2 oraşul st desf şurat ( cuţ ă ă ă pere ii albi, cu acoperişurile colorate, cu turlele, cu podul înalt de lemnţ dinspre lunc ( în valuri roşcate şi suprapuse de praf gros, dar transpaă rente în soarele de amiaz . /ndeva printre case, ceva sclipeşte orbitor dină vreme în vreme ( poate (asa cu o&linzi. 7u departe, Dun rea se z reşteă ă

trecînd pe lîng oraşul t cut şi nemişcat.ă ă( Dar de ce nu se aude ) spune omul în alb.



Apoi #aius, @arteş şi -endorf pornesc întracolo ( urma i de suta deţ moldoveni cu saci goi înf şura i pe mijloc şi pe umeri.ă ţ

iIIM*o)ial d* aia8ă

N\IG1 AST ZI N-AM IEŞIT DIN GAS . MI-A fost fric . Mi-e fric din Ă Ă ă ă

ce n ce !i !#$t. !nB acum c!t#a tim crezusem c teamaă n-r a#ea altmoti# dect %o$#$ cre se casc din tind !n tindă în #ia a unui om. ţ Dr !i-! dt se! c#rnd c n# eă n#!i asta. Acum c!te#a ore ncercse!s credă că fric se & de rta. ( curinseseă ă 'e neştiute o stareeuforic .ă =N3 trebuie ( $s cest c$i'ă ă ă s treac C, mi-amă ă )is. M-!

're-1;H& tit reede s ies !n oraş, am !mbr cat 8ainele de om tin ră ă ă ă ( de fat

mai s!nt t!n r, dar 8ainele astea lucrate de cl i#a ani le un rar şi numai ină ţ aştetarea unui e-#eniment de seam . Am ieşit din cas , am tra#ersat ă ă curtea cu ietriş alb, eram #esel, a#eam o bucurie care-mi d deaă nelinişte şi neast!m r, iar tuşea, care !n ultimul tim m nec iseă ă ă at!ta, nu m mai !ncerca. 3u se auzea nimic in ur c!nd am ieşit dină marc8iza casei mele, mi-am scos din buzunar lan ul de ar&int, cu c8ei, ca s ţ ă descui lac tul de la oart şi s ornesc aoi e trotuar. Am descuiat ă ă ă c8iar, era u in tim du amiaz , nu se #edea nimeni e strada ţ ă ă mea, celelalte or i erau !ncuiate şi ele, casele a#eau erdelele trase ţ ( mai mult, la &eamuri erau l sate !n os, !n lin zi, rulourile ne&re deă ă 8!rtie de camufla. E!n definiti#, de ce ies eu !n oraş la ora asta ?C A#eam

dretate, de ce ieşeam ? Aş fi #rut s & sesc un moti# şi mi-am trecut oc8iiă ă de-a lun&ul trotuarului. 3u era nimeni ( şi atunci am observat florileşi iarba. e trotuar, rin cr ă turile #ec8i ale asfaltului, crescuse iarb şiă ă flori, cu tulini !nalte, drete, lemnoase ( şi st teau nemişcate %n b taiaă ă soarelui. arc ar fi #enit clmia e dedeă subtul oraşului şi s ltaseă

ietrele ca s -şi arate iarba. $i tot in aceleaşi clie, am auzit un lucruă uimitor6 in liniştea oraşului, suna aa Dun rii, suna clar, niciodat n-oă ă auzisem din oarta casei mele, flu#iul e la o de rtare de atru-cinciă kilometri de locuin a mea. 2e a-uzeau şi s lciile de e maluri, una sc!r !ia ţ ă ţ lun&, oate era o salcie cu scorbur . Dar ceea ce se auzea mai tare şi maiă !n&rozitor era or c itul broaştelor.ă ă

Am !ncuiat oarta la loc, m-am !ntors !n curte şi am ri#it din nou rin&rilaul &ardului florile şi iarba de e trotuar. 'in atunci mi se ruse,ă ă mereu, !n fiecare an, din rim #ar !n -n toamn , un lucru obişă ă ă ă nuit s # dă ă ierburile crescute de sub trotuar. Dar acum !mi #enea !n &!nd c #e&eta iaă ţ asta a !nceut s ne curind , s ne acoere. Voiam s lec de lin& oart ă ă ă ă ă ă şi n-am utut un tim. :lorile de e trotuar erau rea !nalte, cu etale#iolent colorate şi a#eau !n starea lor de nemişcare dur sub soareleă amiezii ce#a s lba-ă

!]tic şi !nfricoş tor. e mine culorile nu m seriaser niciodat . Amă ă ă ă

fost oate absent şi nea#izat !n fa a su ţ netelor, dar culorile le-am sim it ţ totdeauna rietene. /e acordam mereu un fel de comlicitate. "!nd #eneaiarna şi z ream z ada alb şi moale e acoerişul #erde al casei mele,ă ă ă



suneam !n sinea mea EştiuC şi eram mul umit. De fat casa mea e ţ sin&ura de e strada e care locuiesc cu acoerişul colorat ( !n arteaoraşului unde stau s!nt mai mult cl diri aneFe ale institu iilor. şiă ţ

r # liilor din centru, la care culoarea nu e cultiă ă #at , dimotri# ,ă ă cenuşiul şi zidul deteriorat fiind notele de sobrietate care le

caracterizeaz . (i-a l cut soarele, iar dintre anotimuri, toamnaă ă ( entru culorile ei nuan ate. )oamna n-are culori &rele şi &roase, cum se ţ sune, roşul metalic şi &albenul de miere !mietrit ies !n e#idenă ţă datorit infinitelor trete de nuan e, care s!n&ereaz !n roşul metalic şiă ţ ă tremur rin &albenul &lacial. (-aş fi f cut oate &r dinar dac mi-aş fiă ă ă ă descoerit la tim subiecti#it ile, dar am nimerit sre alt rofesie,ăţ ă din ricina, se#erit ii mimetismului social al familiei noastre deăţ transil# neni ru i de la matc şi #eni i de mult !n acest oraş de c!mieă ţ ă ţ cu teribil accent func ion resc !n ceea ce ri#eşte acti#it ţ ă ă ile de ordin ţ intelectual. "!nd !ncerc s s desc ce#a !n curte, n-am r bdare, r sescă ă ă ă ă lucrul, dar mi-ar fi lăcut s am o &r din , !n care aş fi referat ă ă ă nuan ele discrete şi distinse. !n sc8imb, am !nercat culoarea !n ţ interiorul casei mele. (arc8iza mea are &eamurile aşezate !ntr-un oc deculori !n toate nuan ele discului lui 3eGton ţ ( lumina zilei şi a no ii ţ

un!nd !n aceste nuan e inedit de la or la or ţ ă ă ( niciodat ce#a care să ă oat fi sesizat ca reetabil. rin eretele de sticl cu &eamuri de formeă ă ine&ale al marc8izei, soarele şi luna arunc umbre luminoase !n cameraă mea de dormit e co#orul e care mi l-am dorit de la !nceut alb şi l-amsc8imbat de c!te#a ori cu altul tot alb. "!nd am !ncercat ast zi s ies !nă ă strad şi am # zut florile crescute e trotuar st!nd mari şi eene subă ă ţ soarele amiezii, mi-am !ntors ri#irile sre &eamurile marc8izei şi am

# zut c şi acolo culorile st tuseră ă ă ă ( şi m-am !ntre-!]!bat dac nu cum#a şi ele m curinseser de mult şi r m seser aşa,ă ă ă ă ă ă

iar eu, om retras de lume, continuam să le & sesc sc8imb ri, mişc ri,ă ă ă rota ii, eflu#ii. $i mi-a fost fric s m mai duc şi !n cas , unde e co#orul ţ ă ă ă ă alb toate culorile ar fi utut şi acolo s fie m rite şi orite.. (i-am amintit că ă ă am !n camera de dormit un şoarece cu care m obişnuisem şi care oateă !nceuse de mult s road culorile aruncate e co#orul alb din &eamurileă ă marc8izei ( f ră ă ca eu s fi ştiut. oate c nici co#oă ă rul nu mai este, aur mas !n continuare culorile s se roiecteze e fosta surafa a co#orului.ă ă ţă

Am ascultat atent din curte, dar dinsre camera mea nu se auzea z&omotul

m runt al şoareceluiă ( o, nu, desi&ur, la ora asta el se odi8neşte. rin ce utere, nu ştiu, dar mi-a #enit brusc !n minte !ntrebarea fundamental eă care izbutisem s-o ocolesc #reme !ndelun&at + EDe c!nd oareă a!nceut cu ade# rat s -mi fie frică ă ă )K * dret, un sentiment #a& de fric amă a#ut !ntotdeauna, de !ndat ce am intrat !n anii maturit ii şi m-am desrinsă ăţ de familia rin ilor mei, ca s arcur& sin&ur direc ia dat de ei. Dacă ţ ă ţ ă ă mi~aş fi ales eu !nsumi o alt cale, mi-ar fi fost team , sau teama ar fiă ă a#ut farmec, şi nu - teroarea c repetă cu fric ceea ce familia mea reetaseă la r!ndul ei cu saima moştenit de la cei dinaintea lor ? (i-am dat ă seama !nsă c oă astfel de team era o team cotidian , cu fra&mente toniceă ă ă de acalmie, care imi d duse şi sim ul de a cerceta ericolele şi e c!t cuă ţ

utin şi curaul ascuns de a m feri de ele. De c!nd am intrat !n le& turile ţă ă ă intime ale mediului !n care m mişc, aderasemă ( acum !mi dau seama cu



surrindere ( Ia un fel de act al fricii !n cercul rofesiei mele, care-miadunase !n r stimurile reetate de la o zi la alta asi&urarea unei am!n riă ă a c rei scaden seram s nu fie insolit . Dar frica e care o tr iescă ţă ă ă ă acum (■ c!nd oraşul tot s-a ascuns !n sine !nsuşi ( e alta dec!t ceaobişnuit , e o team &lobal care-mi nea& ce-am l sat !n urm şi sareă ă ă ă ă ă

este tim, eFun!ndu-m &ol !n fa a necunoscutului. 2imt asta şi !n aer, aşă ţ fi sim it-o şi !n a , dac aş a#ea !ndr zneala s desc8id cişmeaua din ţ ă ă ă ă curte şi s las etul s sune brutal e ietrişul alb.ă ă

!]UH astfel de team c!nd s fi !nceut de fat ? Acumă ă e ora dou du -ă ă

amiaz . %eri, !nainte de r!nz m aflam in biroul meu de referent de laă ă refectura ude ului, şi atunci mi-am dat seama cu limezime c !n &ras se ţ ă aşezase o linişte cum nu fusese niciodat şi aş i #rut s in#entez ce#a ca să ă ă ies din domina ia acestei linişti. /iniştea e care o iubeam at!ta m seria,' ţ ă o uram... mi-am amintit c cu c!t#a tim !n urm mi se f & duă ă ă ă ise unconcediu, e@ care nu-l cerusem, deşi ftizia mea f cuse ro&reseă ( nu#oiam s r sesc institu ia !n momentele e care to i le sim eau,ă ă ă ţ ţ ţ nem rturisit, nesiă &ure entru eFisten a tr it !n atunci. )ocmai entru ţ ă ă ă a!nde rta ca fals acest &!nd de nesi&uran , m reă ţă ă & team s cer ă ă insectorului nostru concediul f & duit, ca şi cum ne-am fi aflat !n situa iileă ă ţ cele mai obişnuite. Dar sim eam ne#oia s fac altce#a, cu totul altce#a, şi ţ ă s nu solicit !n numele ftiziei o fa#oare e care n-aş fi ştiut s-o folosesc, aflat ă !n sin&ur tate, entru eFisten a mea !n &enere, atunci c!nd m-aş fi # zut ă ţ ă dearte de atmosfera absorbant a s lilor de birou ale refecturii. $i n-amă ă mai mers este c!te#a uşi s cer concediu, am r mas in biroul e care-lă ă !mart cu !nc atru cole&i. )ocmai atunci, I cole&ul lonescu ini iase oă ţ

discu ie des ţ re ade# r. Ade# rul, !n sensul e care !l d lonescu, e ce#aă ă ă frumos, cam aşa cum e natura ima&inat !n for ă me erfecte. lonescuaeleaz la asocia ii c!nd se desf ă ţ ăşoar o discu ie !n birou. De data asta,ă ţ #orbind desre ade# r, a amintit aura e care, !n mod ustificat, a c -'ă ă

tat-o fostul nostru cole& de birou 7eor&escu, transă ferat nu de mult laserviciul de scrisori interdepartamentale, lonescu o#estea !n felul urm tor+ă E:ostul nostru cole& 7eor&escu nu st!mise asiuni !n la #!r-sta de JK deă ani, adic !n s fie transferat la ser#iciul de scrisori interdeartamentale,ă ă ă ser#iciu care, ştiut este, cere dese c l torii. 7eor&escu se c s torise t!rziu,ă ă ă ă din moti#e obişnuite entru un func ionar ublic care a a-uns s -şi realizeze ţ ă o sum de a#antae ersonale reă zonabile. Hdat c s torită ă ă ( cam !n ultimul

an al slubei sale la ser#iciul referen ilor ţ ( so ia sa, femeie de cas , !l urta ţ ă numai !n c m şi albe, ceea ce n-a sc8im-ă ă

!]Mbat nimic din destinul erotic al lui 7eor&escu. *ra la fel de comun şi lisit

de mistere. Hdat trecut laă interdepartamentale, a !nceut să c l toreasc foarte des, deşi entru treburi care, luate !n arte,ă ă ă a#eau u in imortan . /isa lui din oraş !n cea mai mare arte a ţ ă ţă timului i-a adus un resti&iu e care rezen a sa nu izbutise s i-l creeze. ţ ă

Atunci c!nd re#enea !n oraş din c l toriile sale st tea foarte u in laă ă ă ţ domiciliu. De !n eles c a#ea acum amante şi era un obiect al asiu ţ ă nilor.2e oate !ns b nuiă ă ( a ad u&at %onescuă ( c femeile nu-l iubeau atita eă 7eor&escu, c!t iubeau şi-i doreau c l toriile. %n sc8imb, so ia sa s-aă ă ţ !ndr &ostit cu atim sincer de el şi de#eni frumoas . /ucru careă ă ă ă Iea



consolidat c s toria, i-a f cut s se cunoasc mai bine şi s se re uiasc .ă ă ă ă ă ă ţ ă 3oble ea c l toriilor ţ ă ă ( a !nc8eiat %onescu cu &ra#itatea lui ( te aroie deade# r, şi rin tine !i aroie e al ii.C A urmat o t cere &oal du celeă ţ ă ă ă suse de %onescu. "ole&ul Vasilescu a zis deodat , #!r!ndu-şi fa a lun& şiă ţ ă neras rintre conă #orbitori 6 E%n definiti#, domnilor, ce este ade# rulă )

2une i-mi, # ro&, f r !nconur ce este ade# rul. Acum c!te#a zile ţ ă ă ă ă nu mi-a i utut da o defini ie a elec ţ ţ tricit ii. Dar ce este ade# rul ? A#!nd !năţ ă #edere, desi&ur, istoria umanit ii.C Aoi s-a retras la biroul s u şi aăţ ă !nceut s fumeze ne s tor. Vasilescu n-a f cut niciodat olitic , ziare şiă ă ă ă ă ă c r i nu citeşte, sluba la biă ţ rou o consider o cor#oad e care o face !nă ă neştire, nu are dec!t atima escuitului ( Eatima liniştiiC, cumsunea c8iar el. $i iat c el !nsuşi nu mai utea suorta liniştea şiă ă inter#enea brutal, i&nitor, !n c8estiuni e care alt dat nici nu le lua !nă ă seam . ) cerea oraşului !i seriase cunoscuta lui linişte şi-l dezarmase,ă ă de#enea a&resi#, necole&ial. Du relica lui Vasilescu am cerut imediat ă concediu ( şi a fost un as e care l-am re&retat. 4nde m duceam ? $iă aoi, trebuia !n acas s tra#ersez sin&ur oraşul ustiu. "oncediul mi seă ă ă d duse şi ar fi rut susect s m !ntorc este c!te#a minute şi s -l refuz,ă ă ă ă ă du ce mi se acordase cu o oă lite e u in obişnuit , cu sfaturi s m ţ ţ ă ă ă !n&riesc de săn tate Emai ales acumC şi cu obser#a ia c lduroas că ţ ă ă ă

n-ar fi trebuit s ezit atita de a solicita un dret care mi se cu#eneaă Eentru L starea !n care m aflamC, din moment ce mai ales, institu ia eraă ţ &ata s -mi asorde şi un a#ans entru asta, a#ans care, e dret, mi s-a l tit ă ă imediat şi re#enitor de c tre casier, care m-a felicitat c m retra& laă ă ă #reme Edin z uşeala astaC@.. "u#intele lui mi-au readus neliniştea, şi amă

ornit !n &rab de la birou sre cas , lucru e careă ă ( cum am sus ( ca s -ă

l fac trebuia s tra#ersez aroae tot oraşul. Am trecut &r bit e str zi, aş fiă ă ă dorit s !nt!lnesc e cine#a, nu ca s sc8imb o #orb , ci s # d u ină ă ă ă ă ţ ă anima ie ţ ( o, un om beat, care s se clatine dintr-un trotuar !n altul ar fiă fost o aari ie care mi-ar fi dat ce#a si&u ţ ran 5 ţă ( #oiam c!te#a lucruri cares -mi confirme c oraşul !şi continu eFisten a obişnuit . *Fisten a obişă ă ă ţ ă ţ -nuită ) Hare dac ea s-ar fi declanşat !n momentul a-cela de t cere nu m-ar ă ă fi !n&rozit ? 3u mi s-ar fi rut &rotesc şi n-aş fi fu&it ca de oă monstruozitate? "u o #reme !n urm , !mi eFlicasem re&retul c bisericileă ă din localitatea noastr de c!mie n-au ceasuri ca acelea din )ransil#ania,ă care bat orele. Dar trec!nd ieri la rinz sre cas mi-am ima&inat brusc ce ar ă fi !nsemnat ca acele aroae treizeci de biserici de aici, !n liniştea &oală

care se l sase, s !ncea s bat toate ora, e rindă ă ă ă ă ( Doamne, şi era oradou srezece, şi ar fi b tut nemilos, şi ar fi sunat este ietrele ustii aleă ă oraşului. *ra o c ldur torid , dar mi-am ridicat &ulerul 8ainei şi mi-amă ă ă str!ns re#erele la iet, !n semn de a rare, ca şi cum m-ar fi izbit şi m-ar fiă !nconurat #iscolul din toate r ile. ( ru&am ca cel u in, dac !nt!lnesc eă ţ ă ţ ă cine#a e trotuarele &oale, s !nt!lnesc totuşi ce#a care s nu m rească ă ă ă atmosfera de sf!rşit e care o resiram, lunec!nd sin&ur e lin& &ardurileă caselor mute. $i lucrul nu s-a !nt!mlat !n la strada (a#rocordat, stradaă cea mai lar& a oraşului cu cl diri masi#e, cu &an&uri lun&i şi !n&uste, careă ă r sun la trecerea cea mai obişnuit a aşilor. $i iat c e strada cea maiă ă ă ă ă lar& a oraşului #enea, s lt!nd asurzitor cu ro ile e caldar!m, o c ru cu ună ă ţ ă ţă cal !n dreata oiştii. " ru a mer&ea uimitor de !ncet, calul mai mult i iaă ţ ă cu c7-



!]]C-da 175 coala 1!!]E

itele dec!t mer&ea, dus de fr!u de o femeie b trln , care nuă ă cunoştea oraşul şi strada ( se #edea duă felul cum ri#ea !ntr-o arte şi

alta. (-am aroiat reede de locul de unde #enea c ru a, mai mult s-oă ţ abat e b tr!n sre str zile mai l turalniceă ă ă ă ( care erau nea#ateşi nu f ceau z&omotă ( entru a nu mai auzi aceast brutal subliniere aă ă liniştii. :emeia a orit căru a, m-a ri#it şi a stri&at sre trotuarul ţ unde -m aflam5 EDomnule, nu ştii dumneata unde ot & si turt ă ă ă dulce ?C Doamne, femeia #enise !n oraş cu un cal !n dreata oiştii şic utaă turtă dulce !ntr-un oraş care !ncetase de c!te#a ore s mai resire lă " uta turt dulceă ă .5 E"aut entru b iatul sta, suse b tr!na, !mi f cuă ă ă ă semn s m aroii, d du aiele la o arte din coşul c ru ei, şi-mi ar t ă ă ă ă ţ ă ă un om bolna#, t!n r, !mbr ă ăcat !n tunic militar . * b iatul meu, domnule, miă ă ă l-au trimis acum o lun acas de la sitalul militar, n-au utut s -lă ă ă #indece la iet, a fost r nit acum un an, şi-l !n&riesc acas . "aut ună ă doctor e aici. Voiam s -i cum r b iatului turt dulce, !i e oft .C (-ă ă ă ă ăam &!ndit la oescu. Dar el nu face dec!t iarna turt dulce. 3iciă odat n-aă f cut dec!t iaă rna. (a&azinele erau !nc8ise ( totuşi am îndreptato pe strada(arc8idanilor, s baiFi la or i, oate i se #a #inde. A cotit sre strada (ar ă ţ -c8idanilor, şi eu m- m &r bit sre cas , mer&!nd mai dearte e stradaă ă ă (a#rocordat. 3u du mult mers, am intrat !n lumina orbitoare a o&linzilor ă de e masa lui oescu. 3-am # zut nici una din fetele lui !n urul mesei.ă Drumul meu sre cas trebuia s tra#erseze e l!n&ă ă ă @asa cu oglinzi. (-am retras, #oiam s fac un ocol entru a lua o cale mai lun& , dar m-ă ă

am orit, f r s mai !ncerc c!te#a clie s m mişc+ o&linzile !mi ar tauă ă ă ă ă ă ima&inea r sturnat , strada era e cer, şiă ă antofii mei, in&eli i de ţ cur!nd, se #edeau susenda i e bolta celest , de care atirnam, cu &ulerul ţ ă ridicat şi cu re#erele adunate şi bo ite este iet, !nconurat tot de ţ fl c rile o&linzilor. Am lecat reede, ocolind e c!te#a str zi. /a urmaă ă ă urmei, oescu mi se ruse mereu un om rezonabil. 4n omă nefericit care işi ascunde triste ea sub o fi&ur o#ial rin tr sneli ţ ă ă ă care

!]8n-au fost niciodat sumbre. Dar acum, oescu nu deă #enise oare

sumbru rin combina ia asta de o&linzi ce emiteau ima&ini r sturnate ? H, ţ ă

cit s-a tr dat, el, care ştia s -şi oace at!t de bine o#ialitatea 5 (ul i !şi oacă ă ţ ă !n oraşul sta eFisten ele, dar el mi se ruse sin&urul om de talent. $iă ţ ă acum 5 "!nd am trecut e t!8& o&linzi seram s -i # d cele atru sau şaseă ă ă fete. *le rn-ar fi liniştit, le-am socotit totdeauna o ermanen a oraşu ţă lui, o

ermanen cu o&linzi şi cu turt dulce. Dar l!n& ţă ă ă masa cu oglinzi nu eranimeni, nu uteam şti dac oescu, omul care circula toat ziua rin oraş,ă ă mai circul rin t cerea asta a oraşului. Am !nt!lnit aceleaşi case f r ă ă ă ă mişcare !n acas , şi c!nd am auns la locuin a mea mi-am !ncuiat şi euă ă ţ

oarta, mi-am lăsat rulourile de 8!rtie de camufla la ferestre şi 2m aştetat. Ast zi la r!nz am f cut !ncercarea s ies şi am # zut florile şi iarba de eă ă ă ă trotuar. ri#eam !n curte, rin &rila, trotuarul, şi aşa m-a & sit b tr!na meaă ă #e-rişoar AleFandra, care mi-e şi #ecin . %ntrase şi #enea sre mine rină ă

oarta interioar , care ne le&a cur ile. Am ru&at-o s m !nso easc !n !nă ţ ă ă ţ ă ă



cas la mine. $tiu c d!nsa a dat totul e seama ftiziei, m-a luat cu uă ă terede bra ţ ( e o femeie !nalt şi muncită ă ( şi m-a condus sre marc8iz . E2ă ă ştii c nu mai tuşescC, i-am sus, c ut!nd o relic &!ndului ei ascuns cuă ă ă care m com timea. "!nd am auns l!n& marc8iz am ru&at-o s desc8idă ă ă ă ă ă şi s lieasc de erete ferestrele cu &eaă ă muri colorate. E%ntr acum !n casă ă

şi obser# dac mai cad culorile e co#orul albC. E"are culori ?Că ă ( m-a !n-trebat mirat , dar a dat cu bun #oin din m!ini şi a desc8is uşa sreă ă ţă camera mea de dormit. EVezi şi dac mai e acolo co#oă rul albC ( i-am zis.E"o#orul alb este, mi-a r suns ea firesc din dormitor, las , nu te mai !n&riiă ă de lucruri de asteaC. EDar şoarecele este )K AleFaridra a #enit atunci sremine şi m-a !ntrebat+ Eora iu, oate e bine s c8em un doctorC. E3u e ne ţ ă -#oie, e un lucru obişnuit, i-am r suns6 totuşi, liniştea asta... dumitale,ă

AleFandra, nu i-e u in fric ţ ţ ă ( nu fric tare, dar nu i-e fric ?C E*u,ă ţ ă ora iu, cu treburile mele... ( duc !n curte, la cişmea, s ud cu a rece o ţ ă ă ă

!!Pcomres .C E3u, te ro&, nu la cişmea. Aoi, ai obser#at, de ieri de la oraă

rimului nu rea s-au auzit z&omote in oraş. 3ici &oarnele caz rmilor ă n-au sunat m car.-Că JG #ar , mi-a r suns cu &ri AleFandra, eă ă ă c ldur mare, aşa e !n luna asta. %n caz rmi cine s mai fieă ă ă ă ? Doar e r zboi.ă 2e sune c de c!te#a zile caz rmile au fost &olite şi c militarii au lecat ă ă ă

e unde#a !n ur. "ine#a sunea c au lecat s !nconoare oraşul. "umă ă s lece din oraş ca s -l !nconoare ? H, Doamne, ce #orbe f r ă ă ă ă rest5 Hraşul nostru a fost totdeauna ferit, în cei trei ani şi ce#a de c!nds!nt #remurile astea n-am auzit o b taie de tun şi un &lon de uşc . $i niciă ţ ă nu se #a auzi, ora iu. 3-are cum. 2!ntem la ca tul c!m-iei, ţ ă ae noi ne #orocoli e#enimentele. "8iar şi nem ii de la aeroort se sune c au lecat, s- ţ ă

ar fi retras sre b l i, 3u te mai &!ndi la asemenea lucruri. 2 #orbim desreă ţ ă altce#a. /-ai # zut e 2il#estru ?C m-a !ntrebat ea, şi #edeam c mi-a susă ă asta ca s sc8imbe inabil #orbaă ( şi, sre surrinderea ei, m-amar tat uluit. E"are 2il#estru ?C AleFandra m-a condus sre at, mi-a autat ă s m aşez culcat şi mi-a sus+ E* #orba de 2ilă ă #estru, # rul t u,ă ă administratorul conacului de la Drumul 2ub ire, a trecut adineauri e ţ strada noastr cu tr sura !n &oana cailorC. E%mosibil5 am stri&at.ă ă 3-a trecut, n-a#ea cum, şi !nc !n &oana cailor şi cu tr ă ăsura, l-aş fi# zut ă .5K E3u-i nimic, ora iu, dac nu l-ai # zut, şi mie mi se !nt!ml ţ ă ă ă c!teodat , !mi e caul la treburile casei şi nu aud ce se mai etrece !n ur.Că E3u, AleFandra ar fi fost imosibil s nu-l # d, am stat mai adineauriă ă

e trotuar, aoi !n curte, !n m-ai luat tu şi m-ai adus !n cas . 3iciă ă !nainte n-a trecut, c!nd eram eu !n untru, ! i ur c l-aş fi auzit.C EAtunci,ă ţ ă mi s-a rut mie, o fi fost altcine#a, a sus AleFandra, nu-i nimic.Că E3u, nu i s-a rut, oricine ar fi ţ ă trecut trebuia s aud. !n tr sur şi !n &oanaă ă ă cailor 5 2il#estru l )ocmai din milocul M r &anului, de la Drumul 2ubă ă -ire. 3u ne-am mai # zut de aroae un an. $i dac a trecut totuşi ? Dac e ţ ă ă ă

ade# rat ? AleFandra, tu ai auzit Dun rea mai adineauri ? 2 lciile şiă ă ă broaştele.C E"!teodat , seara, le mai aud şi eu. (-am obişnuit cu ele, şiă

!]Rc8iar dac nu r sun c!teodat , le aud mereu. % i faci &rii de&eaba,ă ă ă ă ţ

ora iuC. E"it s fie ceasul ? Da, e dou um tate du -amiaz . 2une-mi ţ ă ă ă ă ă cum era 2il#estru !mbr cat ?C E:rumosC. E$i eu m-am !mbr cat frumos asă ă -t zi. 3u te mira, n-are imortan , e cu totul altce#a. AleFandra, ai coaieă ţă



albe de scris rin cas ? Adu-mi-le, te ro&.C E"red c mai am de la coiii deă ă liceu e care i-am a#ut !n &azd C. EAdu-mi-le. 4nde crezi c mer ă ă &ea2il#estru ? $i de ce n-a orit la mine ? !i s!nt doar # r. 3u s!nt su rat entruă ă c )ita l-a referat e el. %n definiti#, eu in mult la )ita şi ot deci & siă ţ ă oric!nd eFlica ii entru &esturile ei. De ce &r bea caii 2il#es ţ ă tru ? De ce

fu&ea ? Asta m intereseaz .C E3u cred c fu&ea. Dac zici c nu l-ai # zut,ă ă ă ă ă ă las -l. Doar !l ştii c e un om neoliticos din ricina #ie ii asre e care oă ă ţ duce acolo !n c!m. 3u cred c fu&ea, nu oate fi #orba de frica e care tu oă ima&inezi, aler&a şi el du interesele lui şi ale conacului. "red c &r beaă ă ă sre Mazacool, doar ştii c rin el lucreaz 2il#estru cu rorietarul de laă ă Mucureşti.C E"e fel de tr sur , ce fel de cai a#ea 2ilă ă #estru c!nd a trecut )KE i-am sus doar c a trecut !n &oan . Du c!te am z rit, tr sura eraŢ ă ă ă ă ă &alben , iar caii, ne&ri.C Am r!s. (-aş fi utut eu mira acum de #orbeleă

AleFandrei, dar i-am zis liniştit+ E"red c ai dretate, AleFandra, am u ină ţ ă febr , am s stau u in culcat. 'Adu-mi totuşi coaiele de scris. "!t mai multe.ă ă ţ "!nd #ine "aius al t u !n #acană ţă )K EVacan a lui l *l e mereu !n #acan la ţ ţă şcoala e care o urmeaz . "aius a #enitC. E3u se oate, c!nd a #enită )KEAdineauri. De aceea am intrat !n curtea ta, s te anun ( mir cum nu i-aiă ţ ă # zut. Adic , e dret, au #enit rin strada din sateC. E2e oate şi asta,ă ă

AleFandra. Dar mi-ai zis au venit. 3-a #enit sin&ur ?C E3u, a #enit cu doioameni colora i, de-ai lui.C E"olora i ? AleFandra... ţ ţ ( şi am r!s din nou (nu, nu te teme, rid de altce#a, iart -m , tu eşti o femeie bun şi n-aş #reaă ă ă s te su r.C E3u-i nimic de r!s, dar las , e semn c te sim i bine. N #enit cuă ă ă ă ţ doi oameni colora i, unul !mbr cat ţ ă în #erzui ( îl c8eam (arteşă ( şi altul înalb, Mendorf. 2e odi8nesc şi leac sre sear , s -i fac o #izit luiă ă ă ă ă MazOcool.C E$i ei la

' !]Mazacool ? AleFandra, multe se !nt!ml in oraşul sta, şi noi nu leă ă ştim5C EDoar Mazacool e cu toate le& tuă rile. 3u-i nimic de mirare,ora iuC. Eoate, e mine a !nceut s m mire obişnuin a !n momentele ţ ă ă ţ astea de t ecere ale oraşului. "aius ar fi trebuit s treac e la mine. $i elă ă ă mi-e # r, nu ? ( &!ndesc, AleFandra, c !n neamul nostru, #enit aici !n c!mă ă ă din )ransil#ania, c!nd o fi #enit, am !nceut s ne !nstr in m unul de altul.ă ă ă 3e ierdem eu, "aius, 2il#estru, )ita.C E2!nte i tineri, ora iu, #e i a#ea ţ ţ ţ coii. 3u te mai &!ndi la asta. Au lecat rude de-ale noastre !n !nă Mrazilia, şi tot nu s-au ierdutC ( mi-a r suns calm AleFandra, mi-aă ă

us mina e um r şi m-a !mbiat s m aşez din nou !n at. E!n Mraziliaă ă ă

oate s nu se iard , dar aici, AleFandra... * ade# rat, s!ntem tineri. 2 nuă ă ă ă ui i s -mi aduci colile. /as -l e "aius s se odi8neasc C. EDa, entru c ţ ă ă ă ă ă au #enit e os, este cîmp, n-au mai aştetat la &ara din cim trenul care#ine !n oraş abia seara.C Ee os ? De ce pe os ? AleFandra,nou la am!ndoi ne scaă mereu foarte multe lucruri. 2!ntemă obosi i.C Ee os, doar s!nt oameni tineri. /ui "aius !i lace foarte mult ţ s mear& e os. $i ce !nalt s-a f cut l $i i-a cresă ă ă cut o barbă &alben şi eă aşa #esel al turi de cei doi oaă meni5 (ai ales cel &ras, !n alb, Mendorf, e linde 8az şi are o foame de lu 5 !mi sunea + Doamn , n-am #eă nit sin&uri !noraşul dumnea#oastr , am !mrumutat de la $tefan cel (are o oştire de oă sut de moldo#eni, e care am masat-o !n &r dina ublică ă ă, nu dearte de@asa cu oglinzi, să ne aştete acolo (oldo#enii s!nt bine !narma i, cu saci ţ &oi. Vrem să înc rc m înă ă saci oraşul, s -l ducem altunde#a, s -l sem n mă ă ă ă



!n alt arte, ca să ă răsară din nou cum trebuie.C EMine, AleFandra. 3u temai !ntreb nimic.C E2 - i aduc colile.C AleFandra mi-a adus colile,ă ţ a #enit şi"aius o cli , ca s m salute, aoi au lecat. (-am aşezat şi am scrisă ă ă aceste coli. 3-am inut niciodat un urnal, n-am scris !n acum nimic !n ţ ă ă afar de lucr rile de birou, de c r ile oştale c tre rude si de listele deă ă ă ţ ă

c8eltuieli lunare ale casei. 3-am crezut c ot scrie at!t de mult dintr-oă r suflare şi mai ales n-am ştiut !n acuma c de sub condei sca tocmaiă ă ă ă &!ndurile pe

!Ecare #oiai s i le aşterni. * la fel de linişte !n ur. $tiu c a louat acumă ţ ă

c!te#a zile. 2trada mea ( deşi are trotuare #ec8i de asfalt ( nu e a#at ,ă are m!ntul !nc moale !n urma loii. Dac 2il#estru a trecut totuşi !nă ă ă &oana tr surii &albene şiă a cailor ne&ri c!nd eutn aflam !nc8is !n cas , ar fiă ă trebuit oricum s -l aud+ c8iar moale fiind, m!ntul str zii ar fi sunat sub ro iă ă ă ţ şi sub coite. Aş #rea s -l # d e 2il#estru, e acest om solid, &reoi, careă ă mi-a rut totdeauna c nu se clatin . Va #eni la mine ? Dar !l oateă ă ă interesa e un om si&ur e sine, ca el, s m #ad şi s m !ntrebe ce#a ?ă ă ă ă ă 2-au de rtat rea mult de mine şi el, şi "a!us. $i mai mult de-Bt ei, )ita,ă care-mi utea fi so ie. H, Doamne, ce c s to ţ ă ă rie nefericit a f cut )ita, l-aă ă luat de b rbat e 3ecea, !n seren a c nu se #a ierde !n c!mul sta, că ţ ă ă ă #a str!n&e a#ere, m!nt şi !n acelaşi tim !şi #a stra dra&ostea entruă ă 2il#estru ( a acestui om care nu-şi ermite nici m car luFul unei rieteniiă

entru a nu se abate de la e ţ lurile lui.IIIT) /3)a al:* c3 cai *)iă ă+

+ 1+ S"?ADA #A=A?@A ;+#+ "? S/?A galben cu cai negri tr paşi aĂ ă ă cotit la dreapta pe strada lung aă (arc8idanilor, în aceeaşi goan cu careă intrase în oraş, deşi acum drumul cobora întro pant destul de acă centuat ,ă ce ducea spre gr dina public de pe malul fluă ă viului. Silvestru, în picioare custatura masiv aplecat peste banca din fa Vconducea caii din spa iulă ă ţă ţ b ncii din spateW, l sase h urile înB voie, p rea întro întrecere cuă ă ăţ ă

!EUconcuren i nev zu i, ro ile eauciucate şi sub irfcale tr surii . galbeneţ ă ţ ţ ţ ă

s ltau pe calupurile caldarîmului, spi ele roşii în învîrtirea lor rapid şiă ţ ă continu îşi pierdeau culoaă rea ( se z reau aproape alburii, dac vreună ă trec tor ar fi avut curiozitatea s se uite atent la ele şi s le vadă ă ă ă

rostogolirea, dar nici un trec tor nu sta iona şi nu ciră ţ cula pe trotuare.intele şi bumbii nichela i ai hamuŢ ţ rilor sclipeau în fug sub soarele deă

amiaz pe fe ele întunecate ale .ferestrelor, mascate pe din untru în plină ţ ă ă zi cu hîrtie neagr de camuflaj. Silvestru, uitînduse cu rapiditate în dreaptaă şin stînga la casele mute, cu cur i goale şi z vorite, la şirul de magazine cuţ ă vitrine oblonite şi cu r ngi de fier pe diagonal prinse în lac te, urm reaă ă ă ă f r s vrea sclipirea nichelului de pe hamuri, care fugea odat cu tr suraă ă ă ă ă dintrun geam întraltul al oraşului. îşi lu ochii de la aceste sclipiri şi,ă printrun gest pe care un privitor lar fi putut crede nebunesc, biciui caiinegri tr paşi s mearg întro goan şi mai mare. La o distan de mai pu ină ă ă ă ţă ţ de trei sute de metri în fa a cailor, strada era barat de stîlpi deşi de beton,ţ ă care marcau intrarea în gr dina public ( şi gestul lui Silvestru de a biciuiă ă caii în plin fug şi pe o strad în pant p rea de aceea, în acest punct ală ă ă ă ă



oraşului, şi mai nebunesc, cu atît mai mult cu cît tr sura intrase brusc înă lumina orbitoare a (esei cu o&linzi, care ştergea conturul str zii şi topeaă liniile cenuşii ale caselor, încrucişa pe acelea colorate violent ale firmelor, înfl c rile toride ale amiezii, m rite şi acestea de refleNele în plin joc aleă ă ă apelor fluviului aflat la o mic dep rtare. Izbi i în frun i de aceast lumină ă ţ ţ ă ă

neobişnuit , caii negri se desprinser de oişte, zgomotul sacadat ală ă potcoavelor ( care f cuse s r sune asurzitor pavajul str ziiă ă ă ă (arc8idanilor ( se frînse, tr sura lunec din mijlocul str zii înspre trotuaă ă ă rul unde se afla (asa cu o&linzi, se izbi de mas , ro ile din partea opus seă ţ ă

în l ar în aer, rotinduse în contiă ţ ă nuare. Silvestru strînse s lbatic frîiele,ă caii se zb tur în goana lor rupt , smulgînduşi întro parte şi altaă ă ă trupurile negre %şi înspumate, b tînd aerul incendiat de fl c rile oglinziloră ă ă cu picioarele dinainte, în dreptul n riă lor, deschise mari, în sus, spre soare.Silvestru mai avu

15;timp s şi vad ină ă (asa cu o&linzi chipul crispat, întro imagine

r sturnat , cu capul în jos, mînînd caii întrun gol imens, în care singurulă ă punct de sprijin era strada fantastic aşezat şi prins cu calupurile de piatră ă ă direct pe bolta cereasc . In aceast frac iune de timp avu vreă ă ţ me s ! înjureă pe 1opescu şi toat stupida lui inven ie, 9pacostea oraşului$. #îndă ţ Silvestru sa v zut în mod normal pe picioare ( ca şi copacii din jur, cuă frunzele spre cer şi cu trunchiurile sprijinite pe p mînt ( şia dat seama că ă totuşi numai (asa cu o&linzi, bine fiNat în asfaltul trotuarului, îl salvase deă la un accident grav ( tr sura, în alunecare, izbinduse de mas , fusese frîă ănat din goana nebun , ro ile îşi rec p taser echilibrul cu pre ul cîtorvaă ă ţ ă ă ă ţ spi e despicate, iar caii, sugruma i cîteva #lipe de frînarea tr surii, r suci iţ ţ ă ă ţ

şi încurca i în hamuri, cu opritorile smulse din capul oiştii, st teau acumţ ă cu boturile tremurînd în gura tr surii, cu muşchii picioaă relor sub iriţ zb tîndulise sub pielea neagr , lucie de sudoare. =gomotul oglinziloră ă sparte sunase ascu it şi lung în liniştea oraşului ( şi Silvestru, încţ ă turmentat de momentul accidentului şi de amintirea imaginii r stură nate pecare io aruncase cu cîteva clipe înainte lumina oglinzilor, pip ia cu t lpileă ă printre cioburile lungi pentru a nu c lca pe ele, privind cu oarecare sfială ă buc ile de cer aflate înc în alte cioburi. Apoi, cu biciul în min , a intrat înăţ ă ă curtea 9otelului plugarilor$, s ! caute pe 1opescu, a b tut în ferestreleă ă mici şi înguste, dar nu ia r spuns nimeni, a privit prin geamuri, înc perileă ă erau altfel, de pe5 podele fuseser luate saltelele, iar în locul lor se vedeauă

gr mezi înalte de grîu. 1rin unele geamuri nici nu putea privi, grîul umpleaă pîn la refuz interioă rul, ceea ce! f cu pe Silvestru s se dep rteze pu in deă ă ă ţ peretele de paiant al hotelului şi s caute cu ochii şi alte semne care s iă ă ă arate mai limpede ce poate spune aceast schimbare suferit în ultimeleă ă zile de 8otelul lui 1opescu. = ri pîn la urm o firm rudimentar ,ă ă ă ă ă scris proasp t şi în grab , b tut deasupra unei uşi iă ă ă ă ă :ost rorietate aă 2ociet ii A&ricole Dun reneăţ ă ( Deozit militar de cereale. Firm la fel caă altele, to5t proaspete, z rite în fuga cailor şi pe alte cl diri din oraş. Dară ă

!E]dac pîn şiă ă 8otelul de paiant al lui 1opescu a trecut în ultimul timp,ă

f r ştirea multora, sub proprietatea societ ii de sub direc ia lui -azacopolă ă ăţ ţ şi tot atît$de repede au fost transferate... -azacopol depozitase deci de



curînd în magaziile proasp t cump rate grîul care nu putea fi decît celă ă achizi ionat în aprilie, dar pl tit abia în august, în momentul recep ion rii, laţ ă ţ ă pre ul stabilit anterior, dar cu bani devaloriza i. @intal, Silvestru înţ ţ registrarapid cîştigul fabulos al lui -azacopol, care între timp 9virase$ grîul oficiilormilitare la un pre eNorbiţ tant, cu mult înainte de declanşarea rapid aă

infla iei şi de a fi pl tit în bani f r valoare celor carei livraţ ă ă ă ser cereale.ă 9Sîntem ruina i. 7u mai am la conac decît patruzeci de vagoane deţ grîu, eNpuse nesiguran ei $ţ

Silvestru ieşi în strad , îndep rt încet cu piciorul cioburile, ca s poată ă ă ă ă înainta, controla hamurile, înnodîndule repede cu buc i de sîrm p r ileăţ ă ă ţ rupte, se urc în tr sur , biciui caii şi, înainte de a ajunge la stîlpii de betonă ă ă dinspre gr dina public , coti pe strada prină ă cipal ,ă (a#ro"ordat, în plină vitez . La sediul lui -azaă copol a aflat c Societatea Agricol a fost dizolvată ă ă de cîteva zile. Iar directorul ei, -azacopol, plecase la -ucureşti. Fusesenumit întro comisie comercial ministerial .ă ă

I*.ti d* 0ac*;: / A 4/Ă Ţ 7 #AL X7 D?+A1"A 4I3"II înainta încet pe şoseaua

pietruit care lega oraşul ( dea lungul Dun rii ( de satele dep rtate aleă ă ă cîmpului. Femeia b trîn care mîna calul smucea întruna h urile de sfoar ,ă ă ăţ ă dar c ru a se mişca la fel de încet şi f r spor. Se luminase de ziu şi seă ţ ă ă ă z reau din ce în ce mai aproape casele unui sat, înşirate pe o lunc , cu abură ă printre s lciile rare. Femeia opri calul, coborî din c ru ,ă ă ţă

!E81

potrivi aşternutul în jurul tîn rului cu tunic militar , care p rea că ă ă ă ă doarme, îi spuse încet6 9@ai avem pu in, şi ajungem$ şi se urc iar, se aşezţ ă ă pe scîndura din fa , îndemnînd calul de cîteva ori, pîn ce acesta se hot rî ţă ă ă s porneasc pe pietrele m runte, vinete şi ascu ite ale şoselei. Femeiaă ă ă ţ smucea h urile de cînep tot mai des şi vorbea singur 2ăţ ă ă

( "urt dulce nam g sit, dar iam cump rat un briceag cu două ă ţ ă ă limbi şi cu plasele de os. Ai s vezi ce frumos e.ă

#înd c ru a a intrat în sat, calul se l sa tot mai greu pe oişte. La un cotă ţ ă de uli se ivi din fa un c l re în galop, care striga în dreapta şin stînga 2ţă ţă ă ă ţ

( 1ace, se face pace Se termin r zboiul # ru a femeii mergeaă ă ă ţ greu, tras cînd întro parte,ă

cînd în alta a şoselei de calul ostenit, aplecat pe oişte. # l re ul îşi opriă ă ţ cu greu calul s nu intre în c ru , îl trase spre şan , îşi şterse fruntea cuă ă ţă ţ mîneca larg a că ăm şii şi dup fa a aspr şi încruntat p rea c e gata să ă ţ ă ă ă ă ă spun vorbe mînioase. Dar privind în c ru , îl z ri pe cel în tunic militar ,ă ă ţă ă ă ă culcat şi cu fa a palid . 3i vorbele le spuse altfel 2 liniştit, dezvelinduşi din iiţ ă ţ mari şi ascu i i întrun zîmbet de în elegere 2ţ ţ ţ

( ;ezi, femeie, c se face pace, e lucru sigur Apoi c l re ul plesniă ă ă ţ■ calul de sub el cu pumnul în coaste, îl

întoarse şi porni iar şi în galop, strigînd pe şoseaua goal , careă ă str b tea satul 2 Se face pace, oameni buni Ieşi i din case 7auzi i )ă ă ţ ţ

De pe o alt uli , înaintea c l re ului se ivi pe şosea un car, venind deă ţă ă ă ţ la Dun re, cu un butoi plin cu ap . # l re ul trecuse în goan , dar îşi r suciă ă ă ă ţ ă ă iar şi calul şi porni înd r t în aceeaşi goan , strigînd spre omul din c ru aă ă ă ă ă ţ



cu butoi 2( S napuc ziua de mîine, se face pace îndreapt caii spre prim rie,ă ă ă

to i merg întracolo, s vad mai bine ce e ţ ă ă# l re ul îşi învîrti de cîteva ori calul pe lîng c ru a omului, apoi alergă ă ţ ă ă ţ ă

mai departe, pe alte uli e.ţ

4mul care venea dela Dun re a s rit repede jos, a alergat în spateleă ă c ru ei sale şi a smuls cepul de laă ţ!EPbutoi. Apa a îşnit întrun şuvoi lung, sclipind în b taia soarelui. Apoiţ ă

omul sa aruncat în c ru dintro s rituă ţă ă r , a prins h urile, sa aplecată ăţ deasupra cailor şi ia plesnit cu biciul. #aii se smucir în ham 6 c ru a s ltaă ă ţ ă pe şosea în galopul $cailor, şuvoiul de ap îşnea în urm din butoi, sclipind,ă ţ ă l sînd o c rare adînc în praful gros.ă ă ă

( 1ace 1ace Se face pace î striga acum şi omul cu butoi în c ru ,ă ţă pierind la o cotitur a şoselei.ă

Femeia îşi mîna mai departe la pas calul ostenit. In fa a ei, dunga de apţ ă şerpuia groas , str lucind vesel în soarele dimine ii peste pietrele vinete aleă ă ţ şoselei.

Din cur i alergau spre şosea femeile, potrivinduşi în fug basmalele,ţ ă tr gînd dup ele copii somnoroşi. 4ameă ă nii care porniser spre cîmp sauă spre vii se întorceau în grab în pas întins, suflînd des şi greu, aruncînduşiă sapele şi coasele în cur ile altora, ca s ajung mai repede spre prim rie, sţ ă ă ă ă nu mai dea pe acas şi s întîrzie. /liă ă ele toate, şoseaua se umplur deţ ă lume, apoi, dintro dat , peste strig tele care treceau din om în om seă ă auzi sunetul ascu it al unei goarne. # l re ul se ivi din nou în galopulţ ă ă ţ calului, strigîfvd mai tare.

#lopotele celor dou biserici începuser s bat f r întrerupere.ă ă ă ă ă ă 4amenii curgeau spre prim rie în şiruri tot mai dese, trecînd în fug pe lîngă ă ă c ru a femeii.ă ţ

Femeia înainta cu greu cu c ru a şi calul ei prin mulă ţ imea care venea dinţ fa tot mai numeroas şi mai comţă ă pact .ă

( întoarce c ru a, femeie5. "o i mergem încolo, nuă ţ ţ mai tu în contra 1Femeia smucea mai departe h urile, îndemnînduşi calul s şi vad deăţ ă ă

drum. #alul se opintea tot mai greu, rezemat de oişte.( întoarce c ru a, femeie, nauzi ) 4mul carei tot spunea femeii să ţ ă

întoarc se lu furios dup c ru , o ajunse din cî iva paşi şi prinse cuă ă ă ă ţă ţ mîinile spi ele ro ilor dinapoi şi trase spre el cu toat puterea. # ru a seţ ţ ă ă ţ

opri. #î iva b ie andri rîser sub ire pe la marginile şoselei. Dar privirileţ ă ţ ă ţ omului c zur peste fa a tîn rului în tunic militar şi peste trupul lui, înă ă ţ ă ă ă tinspe paie. "res ri îngrozit, îşi smulse mîinile de peă

!ERspi e, s rind în l turi spre şan . @ul imea îl prinse din nou în cursul ei,ţ ă ă ţ ţ

gata s ! ia tîrîş. Dar el se desprinse cu toat puterea şi alerg din nou după ă ă ă c ru a femeii, 0 care pornise mai departe.ă ţ

( Dad , ia stai pu in.ă ţFemeia nu opri c ru a. Smucea mai departe h urile de sfoar ,ă ţ ăţ ă

îndemnînduşi calul.( Stai, dad , dumneata nu vezi, e p cat.ă ă4mul gr bi şi mai iute pasul, trecu înaintea calului şi(! opri. Femeia nuă

zise nimic, r mase mai departe cu mîinile pe h uri, privind înainte.ă ăţ



( Dad , dumneata nu vezi ) Dumnezeule zise omul, şişi puse♦ ă piciorul pe roata din fa . Se s lt aplecat deasupra c ru ei, întinse mîinile şiţă ă ă ă ţ ridic în palme capul tîn rului. Dumnezeu s ! ierte, dad . Sa sfîrşit.ă ă ă ă

4mul se d du jos de pe roat , îşi scoase p l ria veă ă ă ă che, p tat de praf ă ă şi n duşeal , şi r mase descoperit.ă ă ă

( aide i, ce sta i, se face pace, strigar spre c ru de departe al iţ ţ ă ă ţă ţ oameni care urcau de pe o uli pe şosea. ;eni i >oarna suna, clopoteleţă ţ continuau s bat . Feă ă meia trase de h uri. 1ieptul i se mişca întrunăţ sughi surd. #alul se opinti, dar na putut porni. 4mul, cu pţ ăl ria în mîn ,ă ă trecu înaintea calului, îl apuc de c p stru şi! trase dup sine, ducînd maiă ă ă ă departe c ru a spre mară ţ ginea satului.

@ul imea disp ruse de pe şosea, la cotitura dinspre prim rie. 4mulţ ă ă descoperit tr gea mai departe calul de la c ru a femeii, mergînd cu capulă ă ţ plecat. #opitele calului loveau rar pietrele col uroase ale şoselei.ţ

5 # ru a femeii a ajuns la marginea satului. 4mul care tr gea deă ţ ă c p stru sa oprit, s se mai odihneasc calul$ înainte de a porni maiă ă ă ă departe pe şoseaua care începea s urce spre cel lalt sat, unde femeia voiaă ă s ajung . Se opriser în dreptul unei cîrciumi, cu uşa larg deschis , careă ă ă ă avea al turi şi un rînd de case albe cu geamlîc poră tocaliu, în uşa cîrciumiiap ru un om scund şi firav ( poate cîrciumarul ( şi, privindu! pe celă descoperit din fa a c ru ei, strig spre el cu o voce destul de puţ ă ţ ă ternic ,ă nepotrivit pentru statura mic şi slab 2ă ă ă

!E( ;asile, ai r mas în drum, cu p l ria în mîn , de ce nai plecat la cîmpă ă ă ă

s mi aduci grîul ) 1artea de dijm iai aduso în curte, dar pea mea oă ă ţ laşi în soare.

;asile se întoarse cu spatele la cîrciumar şi zise întro parte 2( Las m , domnule 7ecea ă ă "rase calul de c p stru, c ru a se urni şi porni mai departe, pe urcuşulă ă ă ţ

şoselei. Femeia, aşezat cu fa a spre spatele c ru ei, culegea acum firele deă ţ ă ţ paie de pe tainica tn rului şi le arunca în l turi, pe drum.ă ă

Dinspre deal veneau alte trei c ru e. +rau pline cu saci, dar oameniiă ţ gr beau, strigînd şi dînd bice cailor. # ru ele coborau în goan , şi cei treiă ă ţ ă oameni strigar pe rînd la ;asile 2ă

( ;asile, unde te duci, ;asile ) Se face pace Fugnem ii.ţ3i pe rînd, cei trei oameni, dup ce au strigat şiau ab tut privirile înă ă

c ru a femeii, lau v zut pe ;asile descoperit şi au t cut. 3iau strunit caii să ţ ă ă ă mearg la pas, sau descoperit, punînduşi p l riile pe saci, şi cînd sau maiă ă ă dep rtat au biciuit din nou caii, rmînînd aşa, descoperi i.ă ţ

7ecea st tea în mijlocul şoselei. Deschisese larg poră ile şi aştepta.ţ( "rage i în untru, zise celor trei oameni şi desţ ă c rca i îh magaziaă ţ

din fundul cur ii.ţ4amenii, în loc s intre pe por i, d dur bice, şi caii pornir mai departe,ă ţ ă ă ă

în trap întins. /nul dintre ei a strigat 2( ;orbim alt dat . Acum navem timp. Ai şi dumneataă ă

r bdare, se face pace.ă7ecea a r mas în mijlocul şoselei pîn ce a v zut j cum cei trei oameniă ă ă

coborî i. spre sat trag c ru ele cu H grîu în cur ile lor.ţ ă ţ ţ I



7ecea se întoarse şi p şi cu paşi m run i spre cîrcium . Se opri înă ă ţ ă prag. La tejghea, cu fa a spre uş , st tea un b trîn cu o goarn atîrnatţ ă ă ă ă ă pe bra . - trînul ! p rea a nu vedea bine, pip ia cu t lpile podeaua uns jţ ă ă ă ă ă cu gaz ca s vin spre 7ecea, din ochi clipea des, şişiă ă

!8

sucea capul întro parte şi alta, s aud undeă ă se aflai7ecea. ' ' ....( #înd ai intrat aici ) $( Domnule 7ecea, zise b trînul lipinduşiă goarna de piept, d miă

o uic mare pe datorie, ca se face pace...ţ ă( Ieşi afar ă7ecea, dup ce !a scos în şosea pe b trîn, aă ă încuiat uşa şi a tras

obloanele.C-da 17H coala UT6) la lac )a l 0iiă ăNU SE LUMINASE +E ZIUA OlN+ SILESTRU A it)at c3 t) /3)a 6ă

/at# Caii *)i t) 0a.i ia i ) o0)i)* d* la coac *)a3 al:i d*ă ţ ă ă /03 # Co0it*l* lo) c lca3 63dat 0)i 0)a3l )o/ .i 3*d d*ă ă )o3 # T)ă ă/3)a c3 )o i ca3ci3cat* l c3it* 6 al:* t)*c*a a:iaţ ă /i it 0)it)* a)d3)il* c*3.ii al* o) 8ilo) oal*# Sil@*/t)3 *)i laţ ă ă o cotit3) t) /3)a d* 3ă ă gard c zut peste şan .ă ţ

1?21e prispe se z reau oameni dormind somnul greu al dimine ii. @ul iă ţ ţ

neînveli i,ţ c3lca i 6# 9ai*l* d* l3ţ c)3 aşa cum 6i prinsese o:o/*ala#+o)*a3 c3 fa a în sus, sau r sturna i întroţ ă ţ d3 c3 ca03lă c zută

peste marginea prispei. Femeile, chircite la picioarele b rbaă ilor, ocroteauţ cu trupul copiii.La un alt col de uli , Silvestru ocoli un cal lung, n molit, culcat peţ ţă ă

p mîntul gol,ă c3 botul întins. Silvestru biciui tr paşii.ă#înd trecu pe lîng cimitirul cu gard întreg, curat, proasp t vopsit în alb,ă ă

îl izbi frumuse ea locului. Dinţ colo de zaplaz, prin iarba înalt de un verdeă aprins, se întret iau netede c r rile b t torite. Flori de toate cuă ă ă ă ă lorile luceauprintre ierburi. Silvestru domoli caii s mearg la pas. @irosea proasp t şiă ă ă

în ep tor a iarb şi flori. "rase adînc aer în piept. 9#e mia venit )$ţ ă ă-iciui iar tr paşii şi l s repede în urm curtea cu flori.ă ă ă ăIntr pe o uli întortocheat , plin de gropi.ă ţă ă ă

/n strig t lung se auzi de undeva. 4 femeie cu voce ascu it cînta întroă ţ ă ograd îndep rtat ( cînta sau bocea, Silvestru nu în elese 2ă ă ă ţ

/ume, lume, cum e #ia a, u in sclieşte ca &8ea a, "um soarele se ţ ţ ţ i#eşte, 2e rue şi se toeşte.

#întecul se opri. Se f cu din nou linişte. Apoi se sparse în aer un zgomotă de g leat goal , trîntit pe o buz de fîntîn .ă ă ă ă ă ă

Xnainte de a intra cu tr sura pe şosea, Silvestru înă toarse capul spre loculde unde i sa p rut c sa auzit zgomotul. 4 fat tocmai lega g leata de lană ă ă ă ţ şi îi d dea drumul s zuruie în fîntîn . 9+ aşa de urî ic şi de trecut , c teă ă ă ţ ă ăntrebi de ce cînt . Sau poate deaceraă u

Silvestru p trunse cu tr sura pe şosea. ? s n in vitez o limuzină ă ă ă ă ă neagră ackard, cu perdelele trase ii recunoscu pe şofer. @aşina prefecturii

jude ului goneaţ /0)* -ucureşti.



1?;1rin dreptul cîrciumii lui 7ecea, Silvestru îşi l s caii la pas. 4bloaneleă ă

pr v liei se d dur încet în lă ă ă ă ături şi în prag se ivi "ita, nevasta lui 7ecea. "ita era în c maş şişi ferea cu palmele de r coarea dimine ii umerii goi. îşiă ă ă ţ

inea genunchii strînşi unul de altul şi de frig vinele sub iri i se desenau peţ ţ

sub pielea alb aăcoapselor, neacoperite de c maşa prea scurt .ă ă( 4preşte tr sura şi vino ( îi spuse "ita lui Sil 6ăvestru, care o în elese mai degrab dup semnele peţ ă ă 6

care i le f cea cu ovalul fe ei, rumenit înc de c lduraă ţ ă ăsomnului.Silvestru coborî tr sura în şan ul lat, pe lîng podişca pr v liei. S ri jos,ă ţ ă ă ă ă

arunc un bra de iarb proasă ţ ă p t din cutia tr surii în fa a tr paşilor, leă ă ă ţ ă trase de pe frun ile fierbin i c pe elele cu miros iute de n duşeal şi leţ ţ ă ţ ă ă aşez pe capul oiştei., Se îndrept apoi spre "ita, jă ă

f r so priveasc .ă ă ă "ita intr în circiuma întunecoas , urmat de Silă ă ă vestru, carei privea

absent papucii de catifea albastr . De raftul îmbr cat în hîrtii colorateă ă dinapoia tejghelii, atîrna o lamp afumat , cu flac r mic , roşiatic . Silă ă ă ă ă ă vestru închise: obloanele şiîncuie uşa.

( @ie frig, zise "ita, trecînduşi palmele peste şolduri ( şi p şi, strîns ,ă ă spre Silvestru.

Silvestru, f r s se uite la ea, ocoli tejgheaua, înă ă ă tinse mîna spre raft şif cu lampa mare. "ita r m sese cu gîtul întins, cu un şold str puns prină ă ă ă m tasea că ăm şii de col ul rece al tejghelei.ă ţ

Silvestru, cu lampa în mîn , c uta încruntat dea lungul raftului,ă ă

luminînd pe rînd poli ele pline de stiţ cle pr fuite, cu etichete vechi şiă decolorate.( #au i pistolul ) Iam schimbat locul.ţ( ;reau s ! iau cu mine. 1lec numaidecît spreăoraş.Auzind asta, fa a "itei începu s se trezeasc din amor eala somnului,ţ ă ă ţ

ochii verzi clipir des şi aten i, ascu induşi privirile. 3i! v zu bine peă ţ ţ ă Silvestru ctim ar ta. #u hainele bo ite, cu cizmele noroite. Avea fa aă ţ ţ r v şit , cu cute mari pe fruntea înalt şişi ascundea ochii sub pleoapeleă ă ă ă vinete de nesomn. ; zînd cum treă

!8]

mur flac ra l mpii, "ita crezu c lui Silvestru îi treă ă ă ă mur şi mîinile. Seă dep rta s ! priveasc mai bine, dar ferit, s nu fie observat c face astaă ă ă ă ă ă dinadins.

"ita merse apoi spre raft, d du la o parte cu mişă c ri încete, întîrziate,ă nişte şiruri mari de covrigi usca i, şi altele de lumin ri de seu, şi dup multeţ ă ă ocoluri, bine gîndite şi greoi f cute, scoase de sub o învelitoare lung deă ă hîrtie creponat a unei poli e un pistol autoă ţ mat şi, ca şi cum nar fi c utată aşa ceva, îl puse sub tejghea şi c ut mai departe, oprinduse apoi, neştimdă ă ce caut . Silvestru îi ceru din nou arma, de $data asta r stit. "ita se aplec ,ă ă ă lu pistolul automat şi i! întinse, zicîndui cu o voce moale, în care puse şiă mirare dea dreptul sincer 2ă

( Aveai arme şi la conac. Ai fost dezarmat ) 1leci spre oraş ) +adev rat, acolo nu se dau lupte. Dar dină spre b l i toat noaptea sau auzită ţ ă



împuşc turi. 7em ii încearc s se retrag spre -ulgaria, dar au fost întorşiă ţ ă ă ă şi risipi i de romni. Dac se îndreapt din nou spre oraş ) Dacţ ă ă ă fug spre cîmp şi se ascund în porumbişti ) 7u pleca spre oraş acum.

Silvestru rîse ( 9observ c nu dormi deloc$ ( riă dic pistolul şi la luminaă l mpii începu s se uite atent pe eava, zicînd mai departe 2ă ă ţ

( 7em ii, cî i au fost pe aici, au fost zdrobi i, nau cum s se maiţ ţ ţ ă întoarc . Acum cred c eşti liniştit .ă ă ă( Dar chiar ieri se mai aflau nem i risipi i pe cîmp, prin porumbişti,ţ ţ

prin stuf rişurile din balt .ă ă( Ieri şi alalt ieri ( zise Silvestru şi sufl pe eava.ă ă ţ( 7ecea a sc pat cu greu de gloan ele r t cite cînd a venit de laă ţ ă ă

4strov prin balt . A trebuit s se p zeasc pîn şi de focul armateiă ă ă ă ă romneşti. A fost pîn la urm dus sub escort în oraş şi inut cîtevaă ă ă ţ ceasuri pentru cercet ri. A fost învinuit c urm reşte s cumpere vin, laă ă ă ă 4strov, la pre uri sc zute, la ad postul împrejur ri lor. La ad postţ ă ă ă ă

Silvestru t cu.ă( 1leci spre oraş şi ui i c mergi pe cîmp deschis. Silvestru luţ ă ă

palmele "itei care urcau moi şi fierbin i pe sub reverele hainei ( şi leţ îndep rt . 4 priviă ă

!8int , apoi îşi relu cercetarea asupra pistolului #um st tea cu spateleţ ă ă ă

spre tejghea, Silvestru se s lt în mîini şi se aşez printre sticlele şiă ă ă paharele goale rămase de cu sear pe lemnul cojit de vopsea. Demontă ă arma, întinse cu grij piesele pistolului pe tejghea şi începu s le cure eă ă ţ atent cu o batist alb , de m tase. Scoase apoi un tub dintro geant deă ă ă ă piele carei atîrna pe um r, unse pe rînd piesele, le mont , din aceeaşiă ă

geant lu cartuşe şi umplu cele trei înc rc toare. ;îrî totul în geant , s riă ă ă ă ă ă de pe tejghea pe t lpi, se plimb o vreme p şind absent pe podelele unse ruă ă ă gaz, se opri privind pere ii afuma i ai cîrciumii, apoi îi zise "itei pe un tonţ ţ foarte obişnuit 2

( î i vînd grîu. "reizeci de vagoane. ;reau $s i ştiu preten iile.ţ ă ţ ţ Spune.

( î i spun ceea ce ştii şi tu ( zise "ita cu o voce trist , careţ ă m rturisea foarte mult reproş, ceea ce! f cu pe Silvestru s pară ă ă ă niirat. =ilele astea ( urm ea ( imediat dup armisti iu sau ar tată ă ţ ă pentru mul i zile nepre uite, dar şi num rate. Sînt zilele marilor caţ ţ ă riere (zise "ita, c p tînduşi calmul în ton ( dovad , -azacopol. #ine a c zută ă ă ă

sub loviturile bine intite ale lui -azacopol caut acum sc pare spreţ ă ă sate... ;rei s mi vinzi grîul care ia r mas la conac. i laş fi cump rat maiă ţ ă Ţ ă

înainte şi cu mine nai fi pierdut. 3i totuşi, nai procedat r u, am observată asta. în jocul ultimelor luni ai plasat grîul proprietarului, iar peal t u laiă p strat în magazii... #ît mai e front şi cit milioanele sînt ief ă tine, îmi îng duiă şi eu s fiu prev z toare. 7u cump ră ă ă ă

grîuSilvestru f cu un gest cu palma de înl turare a unor astfel de replici, seă ă

uit la gleznele albe ale "itei, la papucii de catifea albastr , apoi îi priviă ă genunchii, umerii goi. "ita se rezemase de un stîlp al casei care d dea spreă salonul cu biliard, îşi inea mîinile sub cap şi! privea comp timitoare peţ ă Silvestru.

( Scuz rm "ita. ;orbeşti de front şi de milioane în pielea goal . + bineă ă ă



totuşi s ! trezeşti pe 7ecea, el nu va l sa s i scape o tranzac ie cu grîuă ă ă ţ destul de convenabil .ă

!88( @ jigneşti. #el pu in fa de mine te ar tai înainte prevenitor şiă ţ ţă ă

ocoleai insultele. 3tii eNact situa ia din casa mea. îmi spui s mi trezescţ ă

so ul, :înd nu cu el trebuie vorbit şi hot rît, cînd este un lucru de hot rît.ţ ă ă +şti un om slab. Am sim it mai de mult c eşti un om slab.ţ ă( ;orbeşti foarte îngrijit, totdeauna ai vorbit îngrijit şi pentru asta

cheltuieşti timp ( zise Silvestru, apropiinduse de tejghea şi privind dinnou spre rafturile cu covrigi şi cu lumin ri de seu. ot rîrile le iau împreună ă ă cu tine. Dar acum e nevoie de 7ecea.

_ #înd va fi nevoie, am s ! chem. 1o i lua loc şi ascult m .ă ţ ă ă în elegerea cu grîul no putem hot rî în asemenea împrejur ri decît numaiţ ă ă în schimbul aranjamentului cu p mîntul.ă

"ita a adus un scaun, Silvestru sa aşezat f r s 5 se arate preaă ă ă mişcat de ceea ce îi amintise "ita. îşi privea atent mîinile, cu gestul deoboseal pe care! obişă nuia.

( Ar fi bine s te îmbraci. Iar podelele astea miros prea tare a gaz (ă zise el şi se ridic 6 se duse spre raft şi potrivi flac ra l mpii care începuseă ă ă s fumege.ă

"ita se aşez în locul lui Silvestru pe scaun.ă( 7u am vreme s m ocup de transportul griului ( spuse ea. 1eă ă

oamenii de aici din sat nui amestec în lucruri care m privesc. Ai terminată treierişul, mi! po i aduce liniştit.ţ

Silvestru nui r spunse. Lu o sticl din raft şişi turn întrun pahar oă ă ă ă b utur galben .ă ă ă

( + mai mult f cut din buruieni. Dar nu e periă ă culoas ( zise "ita.ă 7ecea mia f cut şi cîteva medicaă mente de cas foarte bune. Soia nu vinzi )ă( Soia ) ( întreb Silvestru mirat. ;rei soia ) ( şişi încruntă ă

chinuit fruntea. îmi pare r u, dar soia nuămai am.9;rea soia.$ Silvestru continu s aştepte absent pîn ce "ita îşi va gîndiă ă ă

cu glas tare satisfac ia de a încheia tranzac ii pe care nu avusese altcîndvaţ ţ şansa s le încheie la o asemenea anvergur , în cap tul de cîmp în careă ă ă tr ia. îşi aminti de replica "itei despre 9carierele acestoră

!8PzileY5 şi dac 9fiecare socoteşte c aceste zile sînt pentru sine$. "ita, niciă ă

ea nu le considera altfel. 9"otuşi, a spus c vrea soia ( s fie atît deă ă nepriceput )$ ( se gîndi din nou Silvestru. "ita continua s vorbeasc , elă ă ă no asculta şi mintea îl duse la confuzia pe care femeia o f ăcuse. 7ego ul cuţ soia se pr buşise, 4ficiul 9Soia$ înfiină at de ocupa ia german în vedereaţ ţ ă fabric rii uleiuriloK pierise subit, odat cu întoarcerea armelor. "ita nu f ceaă ă ă nici o deosebire între 4ficiul 9Soia$ şi Societatea Agricol care achizi ionaseă ţ grîu pentru simplul motiv c la ambele institu ii condusese -azacopol. 4r,ă ţ -azacopol, departe de a se fi pr buşit, era eroul zilei... @ulte din subă tilit ileăţ ascensiunii lui -azacopol "itei îi sc pau. Silă vestru o privi din nou, "ita

încetase, nu mai vorbea, şi aştepta ultimul cuvînt. Silvestru îşi lu un altă scaun şi se aşez lîng "ita. De afar , de pe şosea, se auzi zgoă ă ă motulcîtorva c ru e. 9A r s rit soarele$ ( îşi zise Silvestru, apoi îi spuseă ţ ă ă

"itei pe un ton care nu mai îng duia replici inutile să



( #ît p mînt ai, eNact şi unde )ă( 4ptzeci şi patru de hectare, în parcele, în zona@arosin.( 1 mînt slab. elin . 7isip. Lucrul era adev rat.ă Ţ ă ă 6 Silvestru

întreb din nou Mă

( în caz c le vei pierde... Sînt cele pe care lea i pl tit cu cîteva dubleă ţ ă de grîu un pogon pe timpul secetei ) Sînt nesigure,$ nu trebuia lucrat aşa.

( 7u le voi pierde.( In sfîrşit. De cî i ani iei uzufructul de pe celeţ lalte o sut deă

hectare, proprietatea lui 7ecea )( De şase ani. Dar am sus inut circiuma şi îngriţ jirea vitelor.( "e intereseaz s devii proprietar de p mînt )ă ă ă ă( Am spus de atîtea ori c nu, în cazul c se vor. achita datoriile peă ă

care le am fa de fra ii mei vitregi.ţă ţ( 7ecea le va achita. +l vrea pmîntul. în ceea ce m pri<eşte amă

ob inut ca proprietatea lui cu pmînt mai slab s fie schimbat cuţ ă ă p mîntul fra ilor t i, mult mai bun, hotar cu moşia .lui #ear . 7ecea nu vaă ţ ă ă ridica

nici un drept asupra depozitelor tale de grîu. #ele treizeci de vagoane iţ le vor aduce fra ii t i de la conac. Anul acesta a i avut mult p mînt înţ ă ţ ă dijm )ă

( 1u in. 1ierderea de zilele trecute nu e mare. Dar voi lua grîul înapoi,ţ 5■ ■

( Sînt lucruri care te intereseaz pe tine şi pe 7eă cea. 3tiu c ai începută s construieşti ceva întro parte a satului, cas , magazii, p tule. î i achi iă ă ă ţ ţ datoriile cu circiuma asta, cu casele de aici, cu acareturile celelalte ori cu

partea de p şune din balt , care vor reveni fraă ă ilor t i vitregi, şi prin ele veiţ ă acoperi şi diferen a de pre pentru schimbul de p mînt între 7ecea şiţ ţ ă fra ii t i. De fapt circiuma şi celelalte sînt proprietatea lui 7ecea. 7u teţ ă sim i jignit ... Fra ii t i renun s mai ridice preten iile vechi asupra aţ ă ţ ă ţă ă ţ ceea ce mai ai în alte locuri. îmi sînt obliga i. îmi revin din acestţ schimb moara lor de ulei, parcul de animale şi ferma de lîng oraş, ceea ceă pentru ei e înc o dat avantajos, îmi daă ă torau plata muncilor agricole pecare leam f cut cu maşinile timp de doi ani. 3i acum, pentru toate astea,ă nu i cer decît o bucat de pîine, sînt ostenit, nam mîncat aproape nimicţ ă de ieri diminea . D mi o bucat de pîine. "rezeşte! pe 7ecea,ţă ă ă plec m cu tr sura, cei doi fra i ai t i ne aşteapt în oraş.ă ă ţ ă ă

a# "ita p şea sigur de ea, plesc induşi papucii albaşă ă ă tri. Silvestru o

privea obosit şi dup ce ea disp ru înapoia uşii, zise oftînd 2 (ă ă 7enorocita, e ruinat .ă

!8R6 U o @i* c3 t33l aca/ăT. ? S/?A >AL-+7A 4/ 4AI 7+>?I DIS1Aruse de mult timp de peĂ

şoseaua satului, îndrepfnduse spre oraş, cu Silvestru, "ita şi 7ecea (

cînd dinspre porumbiştile cîmpului a intrat pe uli un solţă dat care mîna două iepe roibe ce tr geau dup ele un tun. Soldatul se dovedea gr bit cînd oă ă ă



femeie mt la un gard îl întreb 2 9Senciule, nu cumva eşti tu) 7u team maiă ă v zut de un an.J Senciu r spunse f ră ă ă ă

17!s opreasc tunul s 9+u sînt, dar nam timp, stau pu in, trecem cuă ă ţ

armata pe cîmp.$ Dup alte cîteva întreb ri la fel pe care i leau pus femeileă ă

şi b rba ii întîlni i, Senciu a ajuns în dreptul unui gard d r p nat,5a desă ţ ţ ă ă ă chislarg por ile şi a tras tunul în curte. 9Senciule, tu eşti )$ ( !a întrebat miratţ ă şi femeia din curtea unde Senciu adusese tunul. 9+u sînt, nevast , şi tu teă miri )$ 3i Senciu îşi lu femeia în bra e şi o duse pe sus în cas închizînd uşaă ţ ă dup el.ă

( + adev rat c a venit Senciu ) ( a strigat un om, venind în fugă ă ă pe şosea, spre mul imea care se strînseţ se ceva mai departe decurtea lui Senciu, unde iepele roibe rupeau cu gîturi întinse frunzedin salamul de la fruntea casei.

( + adev rat, ;asile. A venit Senciu cu tunul acas . Lasă ă ărl, aintrat în cas cu nevast sa, face şi el pu in dragoste şi pe urm pleacă ă ţ ă ă ă din nou pe front. #e era cu b trîna şi cu c ru a cu un cal în dreapta oiştei )ă ă ţ

"eam v zut ieri, îi duceai calul de c p stru încolo. 1 cat, am auzită ă ă ă c b iatul nici nunt nu f cuse.ă ă ă ă

;asile nu r spunse, dar dup un timp zise c tre un grup de oameniă ă ă care! chemase la o r spîntie, sub un 5 dud 2ă

( +u mam preg tit ( şişi ar t leg tura cu meă ă ă ă rinde de sub bra (ţ plec acum spre oraş. 4rdinul de chemare spune s fiu de ast zi laă ă garnizoan . Am auzit c de,acolo plec m numaidecît spre "ransilvaniaă ă ă

( La ce arm , ;asile )ă( La geniu, Sînt sergent.

Sau mai strîns şi al i oameni, cu leg turi sub bra sau pe min , urma iţ ă ţ ă ţ de femei şi de copii, sau al turat grupului în care ;asile eNplica aparateleă cu care se lucreaz Ia unitatea lui. 9"unul pe care! vede i ( şi ar t spreă ţ ă ă salcîmul de la fruntea casei lui Senciu ( e un tun tip...$ 3i le spuse tipul detun, luînd o creang de prin şan şi desenînd pe piatra şoselei mai multe tiă ţ puri de arme. @ai sosi un om, care dup ce întreb 2ă ă nA venit Senciu )$ ( şidup ce i se spuse mai mult 0pe t cute c a venit, se al tur şi el grupului,ă ă ă ă ă intrînd în vorb cu ceilal i onmoniă ţ

!P!Din sus, de pe panta şoselei, a început s coboare spre sat un şir deă

c ru e, cu înc rc tur grea, cei care minau caii mergeau pe jos, inîndă ţ ă ă ă ţ oiştile de capete. 3irul de c ru e ajunse în dreptul mul imii care aştepta nuă ţ ţ departe de curtea lui Senciu. Atunci v zur oamenii c şirul de c ru e erauă ă ă ă ţ

înc rcate cu arme. 3irul se opri, s se odihneasc pu in caii.ă ă ă ţ( Am strîns armele de pe cîmp ( spuse unul din c ru aşi f r s fieă ţ ă ă ă

întrebat. Leau lep dat în fug nem ii. Acum locul e curat Avem şiă ă ţ vreo trei nem i. Iam g sit în porumb, la ;aleacu@ure. >heorghe, sţ ă ug omul spre spatele convoiului, adu nem ii pu in încoace, s i vadă ţ ţ ă ă lumea.

>heorghe îi aduse.( Dui acum înapoi ( spuse cel lalt dup ce oaă ă menii îi v zur .ă ă

>heorghe nu plec , întîrziind vorbele 2ă( Le e cam sete, îmi fac mereu semne c ar vreaă



apă4amenii vorbeau aprins despre altceva şi se în eleţ geau care dintre cei

r maşi în sat s plece spre conaă ă cul lui Silvestru de la Drumul Sub ire.ţSenciu. ieşi de pe poart cu tunul, mergînd în fa a ieă ţ pelor roibe şi

ducîndufe de h uri. Apoi se sui pe afet şi cîrmi pe şosea spre mul imeaăţ ţ

oprit sub dud.ă( ;orbeam despre grîu ( îi zise ;asile lui Senciu, "u chiar nu mai staideloc, Senciule )

Senciu f cu semn spre porumbişti, coborî pe uli a de unde venise,ă ţ 9trebuie s mi ajung regimentul din urm , vede i c trebuie s se deaă ă ţ ă ă pmînt, ave i grij $ ( şi gr bi iepele roibe.ţ ă ă

#onvoiul de c ru e cu înc rc tura de arme porni spre oraş,ă ţ ă ă urmat de grupul celor din sat care mergeau spre garnizoan s fieă ă

încorpora i. Al turi de ei p şeau şi cei cslre r mînînd în sat trebuiau sţ ă ă ă ă ia calea spre. conacul de la Drumul Sub ire.ţ

;asile, cînd convoiul a ajuns în dreptul cur ii lui Senciu, d du bun ziuaţ ă ă unei femei care strîngea de lîng fruntea casei cîteva crengi de salcîm rupteă şi risipite pe jos. Femeia lui Senciu l s crengile şi vru să ă

!PUintre cît mai repede în cas , ferinduşi obrajii roşii de privirile oamenilor,ă

dar z ri nem ii şi se apropie sfioas de gard s i vad .ă ţ ă ă ă( Le e cam sete ( zise >heorghe spre femeia lui Senciu, ar tîndui peă

cei trei. înc de la ;aleacu@ure le e sete. 1e aici dup cîte v d, nu preaă ă ă sînt fîntîni.

Femeia întoarse capul, potrivinduşi mai bine basmaua peste obraji (dar oamenii satului nu prea priveau la obrajii ei, se uitau mai mult la urmele

ro ilor de tun l sate în curte. Femeia plec în cas şi dup un timp a adus oţ ă ă ă ă g leat cu ap şi o can de p mînt, pe care lea l sat repede în pragul por iiă ă ă ă ă ă ţ şi a început apoi s şi fac de lucru prin curte.ă ă

"îrziu, cînd convoiul de c ru e şi de oameni se deă ţ p rtase mult de sat, şiăa întret iat drumul cu alt conă voi, poate un convoi de pribegi, c ci purtauă saci goi înf şura i pe mijloc şi în jurul umerilor.ă ţ

( Sîntem moldoveni, c ut m grîu.ă ă4amenii care trebuiau s mearg spre conacul de la Drumul Sub ire sauă ă ţ

dep rtat de ;asile şi de ceilal i şi au pornit dea dreptul peste cîmp.ă ţ @oldovenii mai r m seser un timp în mijlocul şoselei. Li se p ru c oameniiă ă ă ă ă pleca i pe cîmp le fac semne, sau numai înţ torceau mereu capetele şi se

uitau spre şosea. 3i atunci moldovenii au pornit şi ei în urma celor caremergeau peste mirişti şi se îndreptau spre Drumul Sub ire.ţ

@1e drumul sub ireţs" S5tinsr "1orumbi3tilor compacte. 1rintre j colo unde drumul

sub ire apare dm emd în cînd frag mentat, nu circul nimeni, darţ ă zgomote se aud. =go

!P]mo e de ro i de c ru e şi de tunuri, de motoare de maţ ţ ă ţ şini înc rcate,ă

gonind în vitez , de şenile de,, tancuri care se deruleaz dur, nev zute. Sîntă ă ă

zgomotele care se ridic dintre lanurile înalte de porumb şi sun şi pesteă ă p r ile goale şi neumblate ale drumului .5sub ire. /n timp numai. Apoiă ţ ţ



convoaiele armatelor romneşti se ivesc, şi pe firele despletite ale drumului,printre mirişti, cîmpul începe s fie cuprins în întregime de curgeă reazgomotelor, de sclipirile armelor ce se încrucişeaz în aer deopotrivă ă deasupra porumburilor înalte cît şi deasupra şesurilor secerate.

@ult dep rtat de firul drumului sub ire, se z reşte un mic p trată ţ ă ă

verdebrun, cu laturile precis trase$ ( e o lizier de salcîmi aşezat la ună ă cap t de cîmpie, la întret ierea - r ganului cu apele dinspreă ă ă ă miaz zi ale orizontului, ce ard şi tremur transparente. In mişcareaă ă zgomotelor care inund întreaga cîmpie, micul p trat al lizierei stă ă ă singur şi nemişcat, ca un desen minuscul de geometrie, zgîriat pesteaceast întindere vegetală ă Vie şi debordant , str b tut de trecerea f ră ă ă ă ă ă oprire a convoaielor militare. D)c cineva sar apropia de lizier ,ă ă dup ce iar parcurge aproape toate laturile ca s desă ă copere întrun colţ intrarea mascat de cî iva ar ari b trîni, sar g si apoi în fa a a numeroaseă ţ ţ ă ă ţ alei din pietriş m runt şi vîn t arcuite în semicercuri printre cl dirileă ă ă aproape noi, din piatr , ale unui conac, contrastînd prin precisa ordine aă aşez rii acareturilor, cu starea impro vizat a celorlalte conacuriă ă risipite printre porumbiştile cîmpiei. în fa a remizelor cu geamuriţ

înalte,. trei tractoare stau în linie, cu remorcile înc rcate, gata preă g tite,ă acoperite cu prelate de pînz tare. #ercul din col ul magaziilor cuă ţ grîne, care reprezint una din cură ile conacului, nu arat nici oţ ă mişcare, în mijloc st singur o fîntîn , al c rei jgheab lung, c ptuşită ă ă ă ă cu tabl nichelat , str luceşte încins sub soare. @iroase a fieră ă ă

încins şi dinspre drugii grei şi la i, prinşi cu lac te mari la uşile magaziilor cuţ ă grîne. 4 pisic alb doarme pe treapta sc rii unei magazii. Sub scară ă ă ă stau o sap cu t işul în sus şi alte cîteva unelte p r site acolo deă ă ă ă

cine ştie ce om gr bit.ă!PEDin subsolul unei cl diri, aşezat nu departe de reă ă mize, ies valuri de fum

de tutun prin geamurile deschise, dar fum torii tac acolo în untru.ă ăSalcîmii înal i şi sub iri, care înconjoar cur ile coţ ţ ă ţ nacului, au crengile şi

frunzele nemişcate sub soarele amiezii. /mbra lor zdren uit de luminaţ ă torid st pe lutul albit de c ldur . Se aude de undeva, de peste cîmp,ă ă ă ă b taia dep rtat a unui clopot, care tace şi el dup uh timp.ă ă ă ă

1ietrişul m runt şi vîn t de pe aleile conacului p să ă ă treaz urmeleă proaspete ale unor ro i sub iri de tr sur .ţ ţ ă ă

Dinspre grajduri vine c tre fîntîna de lîng magazii un cal murg, b trîn.ă ă ă

#alul îşi poart buzele prin jgheaă bul gol, şi apoi r mîhe nemişcat cu capul înă jos şi cu ochii închişi.

/n mînz roib r sare de undeva şi începe s alerge pe aleile de pietriş.ă ă =vîrle din copite, se învîrteşte în jurul petei sale de umbr şi necheaz.ă Alearg spre jgheab, galopînd. Ajunge, se propteşte brusc pe cele patru piă cioare şi r mîne aşa cu capul zvîrlit în sus, cu urechile drepte, ascu ite.ă ţ 7echeaz m runt. #alul murg încerc s şi ridice botul greu din jgheab. Dară ă ă ă capul îi cade şi mai mult între marginile de tabl lucitoare. D drumul la ună ă geam t care salt trîmbe de colb din jgheab. @înzul sare întro parte.ă ă 1icioarele îi tremur . Apoi, poră neşte în goan printre salcîmii nemişca i careă ţ

înconjoar din patru p r i cur ile conacului. în urma lui se ridic din ierburiă ă ţ ţ ă un praf fin, ca un abur.

;întul bate cîteva clipe. Salcîmii îşi mişc încet crenă gile mai sub iri.ţ



#îteva frunze galbene cad.Dintre acareturi vine schiop tînd un om adus de spaă te, poate gr jdarul,ă

are în mîn o furc cu din i de fier. #aut s prind cu auzul ceva, poateă ă ţ ă ă ă locul pe unde a fugit mînzul 1ip ie cu opincile, p şind pe pietriş, dup felulă ă ă cum merge se pare c nare vederea bun , ajunge la jgheab, întinde mîinileă ă

prin jurul fîntînii şi d de coama aspr a gloabei b trîne. Apoi apuc lan ul şiă ă ă ă ţ las g leata s cad , huruind, în fîntîn . -uzele calului încep s tremure.ă ă ă ă ă ă >r jdarul, adus de umeri, r stoarn în jgheab apa rece şi limpede careă ă ă cuprinde pîn dincolo de n riă

17?ii■

botul buzat şi epos al animalului. Dar calul nu bea îşi scoate din cînd înţ cînd n rile şişi vîr iar şte botul ui apa rece. 4mul fluier scurt spreă ă ă ă locul unde se aude galopul mînzului. >alopul înceteaz . Dintro latură ă a salcîmilor mînzul roib îşi scoate fruntea intat în alb şi urechile, ciuliteţ ă

înainte. întinde botul sfor ind, toveşte în p mînt cu piciorul drept dină ă fa , alb tot pîn ia piept. 1orneşte apoi în salturi, în dreapta şi înţă ă stînga, scuturînd din cap. Dup care se îndreapt în trap m runtă ă ă spre jgheab, cu gîtul arcuit, cu botul adus spre genunchi. >r jdarul îlă prinde cu o mîn $ie sub b rbie, iar cu cealalt trage de coam calulă ă ă ă murg. ;rea s i duc spre grajduri, dar la fîntîn venise un om înalt,ă ă ă destul de tîn r înc , avea un bici în mîn ( şi! întreb pe gr jdar 2ă ă ă ă ă

( #înd se întoarce Silvestru al vostru la conac ) >r jdarul tace şiă aşteapt ca şi cum nar fi auzit,ă

apoi dup un timp îndelungat îl întreb el pe cel laltă ă ă i( #e se aude peste cîmp ) 7u prea v d şi nu prea aud.ă

( "rec armatele.( #are ) ?uşii )( Ale noastre. #elelalte nau sosit înc , poate nici nau s treac peă ă ă

aici.( Am auzit c au s treac . Aşa spunea cineva asear ( ziseă ă ă ă

gr jdarul.ă( 7em i pe aici nu mai sînt. Iau izgonit ai noştri ( zise cel lalt (ţ ă

poate s mai fie vreunul ascuns prin porumb. =ici c nu ştii cînd seă ă întoarce Silvestru )

( 7u ştiu ( r spunse gr jdarul. "rase dup sine calul murg şiă ă ă mînzul, îi împinse pe uşa deschis a unui grajd, intr şi el şi trase z vorulă ă ă

pe din untru. Apoi ia un bra de paie, le arunc întro iesle. Se suie înă ţ ă iesle, îşi pune p l ria veche la c p tîi şi adoarme adînc.ă ă ă ă

4mul care venise lîng fîntîn şi! întrebase pe gr jdar despreă ă ă întoarcerea lui Silvestru se mai suci o vreme prin cur ile conacului izbind cuţ biciul în pietrişul de pe alei6 merse spre cele trei tractoare, le cioc niă

C-da 17 coala ta177cu degetul aripile de o el de la ro i, trecu în spatele remorcilor şiţ ţ

ridic pe rînd col urile nituite ale prelaă ţ telor 2 în dou remorci erauă saci plini, omul pip W şi sim i c e vorba de grîu 6 în a treia remorcă ţ ă ă erau geamantane, baloturi, cufere din lemn şi r chit , iar înă ă truncol , prins întrun schelet de scîndur , un birou negru, sculptat pe laţ ă margini şi pe fa a sertarelor. 4mul privi atent florile complicate s pate înţ ă



lemnul biroului, apoi acoperi la loc lucrurile cu prelata. 9Silvestru vrea să se mute la oraş. #am fuge, adic .$ Se întoarse spre fîntîn şi de acoloă ă spre magazii, strig din buze, ( 9phtr $ ( spre pisica alb 5 careă ţ ă dormea pe treapta unei sc ri. 1isica pieri speriat sub scar , pe lingă ă ă ă tăişul de sap , dar veni lunecînd repede înapoi, şi s ri dea dreptulă ă

pe ling picioarele omului care o izgonise. 4mul rîse tare şi strig , mergîndă ă pe dup magazii 2 97ici o pisic nare unde se ascunde de voi$ă ă #înd ajunse dup magazii, repet vorbele despre pisic , dar zecileă ă ă de oameni care st teau înşira i la umbr t cur Fuă ţ ă ă ă mau, îşiaruncau ochii pe ziarele întinse pe iarb sau îşi c utau ceva de lucruă ă cu mîinile, cioplind o creang uscat , împletind cîteva paie g site în jură ă ă ( şi nui r spunser nimic omului cu bici în mîn venit dinspre, cur i. Laă ă ă ţ umbra tuturor celor opt magazii st teau in aşteptare mul imi deă ţ oameni, în grupuri sau r şpîndi i stingheri pîn spre salcîmii dină ţ ă apropiere @ai departe, pe sub salcîmi se aflau rînduri de c ru e cu caiă ţ desh ma i, iar pe sub c ru e, aşezate pe oluri v rgate, stă ţ ă ţ ţ ă ăteaufemeile întruncot, de vorb , unele aveau cu ele . copii de î . Subă ţ ţă una din c ru e nevasta lui Senciu vorbea cu o alt femeie, spunînduiă ţ ă c a venit şi ea la conac numai s vad ce se întîmpl , c lui Senciu, maiă ă ă ă ă curînd sau mai tîrziu, tot trebuie s i dea p mîrtt, chiar şi grîu, dară ă el are s primeasc prin 9lege$, penă ă tru c Senciu e ocupat cu frontul şi năare timp s dea roat conacelor, cum fac al ii care 9aşteapt s le5 piceă ă ţ ă ă din senin de toate$. 9Las c nici nou nu ne pic chiar aşa din senin (ă ă ă ă r spunse cealalt 5 ( la tine tot a mai venit b rbatul5 cu tunul acas după ă ă ă ă doi ani, dar eu nu lam mai v zut peal meu, am primit doar o hîrtie că ă

!PR

nu mai este ( şi femeia începu s plîng încet. 7evasta lui Senciu plecă ă ă de lîng ea şi merse la umbr sub alt c ru , unde se afla o femeie cuă ă ă ă ţă pîntecul mare:, care cosea o bucat de pînz şi c reiai zise 2 9;orbeam cuă ă ă +leonora despre grîul sta din magazii. +a credje c eu aş spune altfel.ă ă ;asile al t u ia trimis vorb de la oraş )0 A plecat spre "ransilvania)$ 9Aă ţ ă plecat, chiar alalt ieri sear , cu un tren, aşa am auzit.$ 9#înd treă ă buie să naşti )$ ( o întreb nevasta lui Senciu. 9#am în zilele astea ar fi sorocul.$ă 9;ai de p catele mele, şi de ce nai stat acas )$ 9#um era s stau, doar eă ă ă vorba de grîu.$ 9 ie oricum trebui s i dea grîu de aici sau din alt parte (Ţ ă ţ ă spuse nevasta lui Senciu ( ;asile e plecat pe front şi apoi, dac au s seă ă fac alte legi, cum se aude, poate i d şi pentru copil, aşa se spune, c deă ţ ă ă

acum are s se dea p r i şi pentru copiii mici. +u nam avut noroc de copii.ă ă ţ Sînt luat cu Senciu de doiă sprezece ani, dar de f cut, nam f cut. 7u ştiuă ă cum, dar alalt ieri, cînd a trecut Senciu cu tunul pe acas , am sim it c amă ă ţ ă r mas şi eu.$ 9S dea Dumnezeu$ (. zise cealalt ( şi cîrpi mai departeă ă ă bucata de pînz pe care o preg tea ca scutec. 9;asile al meu a avut mareă ă noroc la copii, şi dac nar fi lipsit trei ani, cît a stat închis din pricinaă

judec ii de la tribunal cu 7ecea, am fi avut acum şase copii, nu trei, patruăţ adic , cu sta, noul$ 9S v tr iasc . #ine s fie omul în bocanci care se totă ă ă ă ă ă ă plimba mai adineauri cu biciul în mîn prin cur ile conacului şi a mişcat dină ţ loc pisica alb de pe scara magaziei de colo )$ 9+ste 1etre, nu! ştii, care aă fost plecat cî iva ani cu caii şi cu c ru a la digul gr dinilor de legume de laţ ă ţ ă @ahîru. A venit şi el acum, sa adunat pe acas . +l a vorbit şi a spus prin sată c ar fi bine s fie p zite zilele astea magaziile de la conac, s nu fug grîul.ă ă ă ă ă



venit iar aici şi leau spus alor noştri 2 J#îte un sac s primim şi noi. Dac nuă ă se poate cu plat , v muncim pe acas , ne pricepem la lemn rie, la învelită ă ă ă case, la f cut saivane pentru oi, la şosele, lua ine şi v muncim.K J7oi nuă ţ ă facem slugi ( sa r stit la ei 1etre ( eu am muncit tot prin alte p r i, dară ă ţ cînd am sim it zilele astea c e ceva de ales din am rîta de via , mamţ ă ă ţă

întors în satul meu s dau o mîn de ajuă ă tor şi s cer dou . 7am întîrziat peă ă unde am pribegit, c nu ştiam acolo dincotro trebuie prinse lucrurile maiă bine, acuma cînd fiecare lucru trebuie cînt rit şi luat din toate p r ile.Kă ă ţ JDa ine grîu şi v semn m o chitan a, sîntem un sat întreg, ave iţ ă ă ţ ţ

încredereK ( iau spus lui 1etre moldovenii. J#u chitan ar fi o treab ( aţă ă zis unul din satul nostru ( 1etre, cînd stai de vorb cu oamenii t i din oraş,ă ă

întreab dac e în vigoare s le d m moldovenilor grîu pe baz deă ă ă ă ă chitan .K 1etre, cînd sa întors iar şi de la oraş la magazii, a zis c nu iaţă ă ă

întrebat peai lui de chitan , a avut altele de întreţă bat şi de pus la cale. 3i per spunderea lui a primit de la moldoveni chitan şi lea umplut cîte un sacă ţă de grîu dintro magazie, care fusese l sat deschis azidiminea deă ă ă ţă Domi ian ca s intre aer. Lumea a priceputţ ă

!R!c Domi ian a deschis magazia asta, unde e grîu cam amrstecat,ă ţ

spart şi nevînturat de pleav şi c vrea s ne ung ochii pe ferite şi să ă ă ă ă plec m de la conac. @oldoă venii sînt gr bi i şi 1etre a întrebat dac vor grîuă ţ ă din sta, lea umplut sacii cu grîu, ai noştri nu leau dat deocamdată ă c ru ele s ! care spre gara oraşului.$ 9#ine e Domi ian )$ ( întrebă ţ ă ţ ă nevasta lui Senciu. 9+ fratele lui Silvestru, el ine cheile conacului. Are fa aţ ţ pîrlit , de cîntl era mic, se zice, nici sprîncene nu iau mai crescut. Se iveşteă din cînd în cînd prin curte şi se face c nu vede c oamenii şiau trasă ă

c ru ele de ieri în jurul coă ţ nacului.$ 9Dac 1etre se amestec şi d grîuă ă ă moldovenilor, nu e drept ca noi s nu lu m, ( zice cu voce ascuă ă it nevastaţ ă lui Senciu, 4amenii vorbesc c au s aştepteă ă N 96 î9:arr'p r nitele cuă grîu bun din magaziile

it nevasta lui Senciu, 4amenii voroesu eaţ ă m. :%%%9..:seara şi au s şi încarce c ru ele cu grîu bun din magaziile încuiate şi auă ă ţ

s . plece spre sate.$ 91arc oamenii noştriă ă$ i fiiaarmilp ) #in i2$ Amn-2, r11 6e vede.

încuiate şi au s . plece spre sate.$ 91arc oamenii noştri aşteapt să ă ă ă sparg magaziile ) #ine ştie, dup cît se vede, mai mult p zesc s nu vină ă ă ă ă careva s înstr ineze grîul, şi s curg în alte p r i degeaba, mai ales cuă ă ă ă ă ţ

trecerea asta pe cîmp a fel de fel de oameni şi de întîmpl ri$ ( zise nevastaă lui ;asile.

7evasta lui Senciu plec repede spre umbra altei c ru e, seă ă ţ aşez şii spuse femeii de acolo 2 9Femeia astaă a lui ;asile mi se pare că a trecut la poc i i. 3i doar ,H îl ştiam pe ;asile c nu prea rabd citaniile.$ă ţ ă ă P

1etre şi cî iva oameni au venit înspre salcîmi şi tre 5 cînd pe /ngţ ă c ru e leau spus femeilor s se întoarc acas , cum au s se întoarc şi oă ţ ă ă ă ă ă bun parte din b rba i. @agaziile trebuie p zite, dar nu e nevoie de atî ia (ă ă ţ ă ţ trei sate s stea zi şi noapte pe lîng rampe cînd sînt şi acas Jtîtea deă ă ă

v zut şi de f cut. Dar femeile, chiar şi acelea care nu r spunser r stit, nauă ă ă ă ă vrut s plece şi au r mas la umbra c ru elor 6 unele, ca s arate c nau deă ă ă ţ ă ă



gînd s se urneasc , au început s şî al pteze copiii. 7ici dintre b rba i nuă ă ă ă ă ţ au plecat prea mul i, din cî i au plecat, o bun parte erau b trîni. #eilal iţ ţ ă ă ţ r maser mai departe pe unde erau, mutînduse dup umbr , şişiă ă ă ă povesteau întîmpl ri din nou sute optsprezece, de la nun ile lor, de la boteă ă ţ

!RU

zul copiilor. Din cînd în cînd se ctesprlndea eîte unul de la umbr ,ă mergea la fînttn , aducea de acolo g leata plin de ap şi trecea, chemată ă ă ă cînd dintro parte, cînd din alta, ca s le dea oamenilor s bea.ă ă

1etre, dup o vreme, plec peste cîmp cu vreo patru oameni.ă ă9/nde pleac iar )$ ( întreb unul dup ce cufund cana de cîteva ori înă ă ă ă

g leata plin .ă ă9La oraş, s vad dac e în regul chitan a moldoă ă ă ă ţ venilor$ ( rîse unul,

dar ceilal i îşi povesteau mai deţ parte întîmpl ri vechi.ăDe pe treptele casei de piatr a conacului, cu stîlpl groşi de lemn vopsi iă ţ

în verde ( aşezat între cî iva . nuci b trîni ( coboar administratorulă ţ ă ă Silvestru, cu mîinile în buzunare. + cu capul gol, în c maş alb şi pantaloniă ă ă albaştri. Dup el coboar un altul, înalt, cu fa a roşie, p tat de arsuri vechi,ă ă ţ ă ă f r , sprîncene, cu un fel de şapc carei acoper jum tate din frunte,ă ă ă ă ă pentru ai ascunde lipsa p rului.ă

( Domi ian ( îi zise Silvestru, f r s se uite în arm ( ar trebui sţ ă ă ă ă ă mai aştep i. 7u e timpul s pleci cu tractoarele. Dac vrei s pleci, pleacţ ă ă ă ă singur. #î i din oamenii conacului neau p r sit în ultimele dou zile )ţ ă ă ă

;orbeau încet, p reau linişti i, mergeau acum ală ţ ături, c lcau rar peă pietrişul aleilor din spate, printre rîndurile de margarete albe, umbrite deduzi.

( 4amenii de la vite au plecat to i, în afar de Ipateb trînul.ţ ă ă

Doarme în grajd, în iesle. #ei trei de la tractoare sînt în subsolul caseivechi, stau întinşi pe paturi şi fumeaz . Dintre ei, alciu ma asigurat că ă va merge cu tractoarele. Lemnarii şi fierarii au plecat ieri, dup ce miauă cerut s le achit la zi plata în grîu şi în legume.ă

Dincolo de duzi se z rea tr sura galben , pr fuit , cu caii negri tr paşiă ă ă ă ă ă în ham, care suflau înc de oboseala drumului dintre oraş şi conac, ( drumă pe care trebuia s ! str bat iar şi înapoi, imediat, ( Silvestru se înă ă ă ă dreptaspre tr sur , vorbind cu Domi ian şi privindă ă ţ

!RMferit spre magaziile dep rtate şi printre salcîmi unde se z reaă ă

mul imea oamenilor şi femeilor în aşteptare.ţ

( De cînd st lumea asta în jurul magaziilor ) ( înă treb Silvestru,ă f r s par c d vreo importan deosebit acestui fapt.ă ă ă ă ă ă ţă ă

( Xnc de ieri, cînd ai plecat spre 7ecea şi "ita. #ei mai mul i sîntă ţ din satul "itei şi al lui 7ecea, ceilal i, din satele al turate. 1e "ita ai v zutţ ă ăo )

( Ieri, am încheiat cu ea, cu 7ecea şi cu fra ii ei vitregi un transfer deţ proprietate. Iau fost blocate depozitele de grîu din magaziile închiriate

în oraş. @ai are şansa de aşi p stra grîul din magaziile noastre de aici.ă Altfel, e ruinat . Ai salut ri de la #aius. A plecat din nou spre -ucureşti, cuă ă cei doi saltimbanci colora i ai lui. ;eniser s ! caute pe -azacopol. Despreţ ă ă -azacopol nu se aud lucruri precise. Dup unii ar fi decolat cu un avionă spre "urcia. AleNandra era tare îngrijorat de starea lui ora iu. Seă ţ pierde, bietul om. #ît putere mai are, o foloseşte s şi scrie memoriile.ă ă



Lam v zut pe ora iu, sa uitat f r interes la mine, ma întrebat de "ita şiă ţ ă ă miam inut f g duiala, iam trimiso s ! viziţ ă ă ă teze. "ita sper s i cumpereă ă casa, care va r mîne în urma lui.ă

( #asa lui ora iu îmi apar ine ( zise Domi ian, potrivinduşi şapcaţ ţ ţ peste frunte. îmi era dator, a fost tot bolnav, lam ajutat mereu, iam

pl tit terminarea construc iei, doar ştii c locuin a lui st tea de mult timpă ţ ă ţ ă neterminat . De fapt, eNist între mine şi ora iu un act privind casa,ă ă ţ caremi apar ine de mai bine de doi ani.ţ

( 1oate ne pîndeşte pe to i moartea. 7am s m cert acum pentruţ ă ă o cas . 7ani nici un amestec între tine şi ora iu, nu mai ştiu în zileleă ţ astea cui şi ce îi apar ine. Ar trebui totuşi s treci pe la el, e foarte singur (ţ ă a zis Silvestru apropiinduse de tr sur , dar nu sa urcat, privi din nou spreă ă salcîmi şi înspre magazii unde şirurile de oameni se ridicaser acolo şiă aşteptau în picioare. Silvestru trecu pe o alt alee, m rginit de trană ă ă dafiriroz pitici, p şind ca întro plimbare absent .ă ă

Domi ian r mase un timp în dreptul tr surii, apoi îl urm peţ ă ă ă Silvestru şii spuse i

!R]( +u am s plec acum ca tractoarele şî cu remorcile.ă( Doar zici c î i apar ine toat înc rc turaă ţ ţ ă ă ă -2. spuse Silvestra. Dar...

"ractoarele nau cum fi luate, dar înc rc tura... #um crezi, po i pleca dacă ă ţ ă alciu Y gata s te înso easc şi dac i convinge şi pe ceilal i doi.ă ţ ă ă ţ

( Sînt aproape convinşi.( Atunci...Silvestru f cu un gest de încuviin are vag cu mîna şi se îndep rt pe oă ţ ă ă ă

alee ferit privirilor de coroanele dese şi largi ale caişilor scunzi, cu crengileă

intrate unele întraltele.Domi ian r m sese în mijlocul aleii m rginite de trandafiri roz, priveaţ ă ă ă spre o cas veche din al c rei subă ă sol, prin ferestrele deschise, ieşea fumgros de tutun. Domi ian a fluierat scurt spre ferestre şi în curînd a ap rut unţ ă om m runt, îndesat, plin de unsoare pe haiă nele de doc, urmat de al i doi,ţ unul din ei purta un acordeon pe um r.ă

( 1utem pleca, alciule ( zise Domi ian şi se înţ drept spre remize.ăalciu îl urm la mare dep rtare, apoi ceilal i doi. #el cu acordeonulă ă ţ

desf cu burduful şi începu s cînte, cu p l ria plin de unsoare dat peă ă ă ă ă ă ceaf . #înta o roă man , 9Dac dou zeci de toamne$, plecînduşi capul întroţă ă ă parte şi alta, în ritmul lent al melodiei.

Domi ian sosi în dreptul remizelor şi v zu surprins c oamenii înşira i peţ ă ă ţ lîng magazii şi printre salcîmi se îndreptau încet în ocol, spre remize, ceiă mai mul i ajunser şi se aşezar în rînduri, privind t cu i la ce se întîmplaţ ă ă ă ţ acolo. #el cu acordeonul, venind în urma lui alciu şi a celuilalt, schimbă cîntecul, alerg cu degetul pe butoanele 9başilor$ şi începu o melodieă s ltat , pe care o opri repede pentru un cîntec t r g nat, cu pauze scurte şiă ă ă ă ă rupte. alciu se urc la volanul unui tractor, d du drumul la motor, f cînduă ă ă! s se opinteasc în zgoă ă mote asurzitoare. 4amenii strînşi în şiruri în jurulremizelor şiau aprins ig ri de jurnal şi au început s fumeze, s ltînduşiţ ă ă ă capetele s ! vad pe cel cu armoă ă nica, care se oprise în spatele altui tractorşi continua

!REs cînte, deşi melodia nu se auzea de pocnetele motoă rului ambalat de



alciu.( Da i drumul şi la celelalte dou ( a strigat tare Domi ian, dar voceaţ ă ţ

nu i se auzi, numai mişcarea buzelor repeta strig tul acoperit de motor şi deă h rm laia cin tecului de armonic .ă ă ă

#î iva oameni se apropiar de scaunul tractorului unde alciu mînuia peţ ă

loc minerul vitezelor şi unul din ei, urcînduse pe roata înart din spate, îiă strig la ureche iă( #e marc e tractorul )ă( anomag Interna ionalţ( #elelalte dou )ă( Lanz-uldozere.Se urcase pe unul din Lanzuri şi cel care fusese alături de omul cu

acordeonul d du şi el drumul la motor, umplînd cur ile conacului de ună ţ zgomot care acoperea totul. "o i oamenii erau acum strînşi /ng remize, înţ ă rînduri dese, printre salcîmi nu se mai z reau decît c ru ele şi caiiă ă ţ desh ma i care p şteau iarb prin locuă ţ ă ă rile cu umbr . 7evasta lui Senciuă venise şi ea lîng tractoare în rndurile din fa şi se uita cu ochi mari laă ţă fa a lui Domi ian, la statura lui înalt şi la şapca tras pe frunte. "o i priveauţ ţ ă ă ţ spre tractoare şi remorci, numai cel cu acordeonul încerca s schimbeă cîntecele şi f cu semn celorlal i doi s mai potoleasc motoarele.ă ţ ă ă

@ult departe de remize, Silvestru p r si aleea m ră ă ă ginit de caişi, seă îndrept spre tr sura tras în spatele casei de piatr cu stîlpi verzi,ă ă ă ă desh m unul din caii negri, îl încalec şi se îndrept în direc ia laturiiă ă ă ă ţ lizierei care dinspre remize nu putea fi v zut . îşi inea calul la pas, f cînduă ă ţ ă! s mearg prin iarb şi prin flori, şi nu pe pietrişul uscat şi zgomotos.ă ă ă Ajunse în lizier , trecu printre c ru ele goale, cu hamurile zvîrlite pe oişti,ă ă ţ

rupse, c lare cum se afla, o nuia sub ire dintr/n salcîm şi începu so cure eă ţ ţ din mers, de frunze. Se apropie de o c ru cu scoar ele vopsite în culoriă ţă ţ tari, se îndrept dinadins spre ea, deşi se afla acolo o femeie cu pîntecul Iă m re şi privea urcat pe scîndura din fa , c utînd s M disting prină ă ţă ă ă ă zgomotele ce veneau dinspre remizele ascunse ochilor ce se întîmpl acolo.ă Silvestru d du bună ă

!R8 5ziua femeii, opri chiar calul în dreptul ei. Ymeia îi spuse 2 9;roiam

s ştiu şi eu ce e acolo, la remize, dar de aici nu se vede, de mers nu potă merge că6 m înjună ghie$ ( şi ar t spre pîntecul mare. 9;remuri$ spuseă ă Silvestru, 9s i dea Dumnezeu s n tate$, mai zise ( izbi calul cu nuiaua deă ţ ă ă salcîm şi îl mîn repede spre porumbiştea cea mai apropiat , de undeă ă femeia nu! mai z ri, se auzea numai foşnetul foilor de porumbă izbite de coastele calului. /n timp scurt numai, pentru c zgomoă tele detractoare dinspre remiz crescur . 7evasta lui ;asile coborî din c ru ,ă ă ă ţă inînduse cu mîinile pe pîntece, poate gemea, dar nu se auzea nimic dinţ

r p itul motoarelor. Se vîrî sub c ru şi se ghemui acolo la umă ă ă ţă br ,ă strigînd ceva, printre spi ele c ru ei. ;eni spre salcîmi nevasta luiţ ă ţ Senciu, o v zu pe nevasta lui ;asile strîngînduse sub car, dar trecu repedeă pe lîng ea, se dep rta, lu de coame doi cai care p şteau pe la margi ,ă ă ă ă nea lizierei, îi înham la o c ru plin de saci goi, se urc şi, din picioare,ă ă ţă ă ă

izbi cu biciul, mînînd înspre magazii. 7evasta lui Senciu ocoli de ladep rtare remizele, ajunse la magazia care avea o uş larg deschis , traseă ă ă



c ru a la ramp , opri caii, îşi umplu bra ele cu saci goi, s ri pe ramp ,ă ţ ă ţ ă ă p trunse spre gr mezile de grîu şi începu s umple sac dup sac, pe careiă ă ă ă tîrî pe rînd afar împingîndui şi r sturnîndui între scoar ele carului. #î ivaă ă ţ ţ oameni afla i la capetele şirurilor strînse în jurul remiţ zelor o z rir şi seă ă

îndreptar cu paşi repezi spre ea, nevasta lui Senciu nu se uit la ei, cîrmiă ă

c ru a pe lîng ramp şi f r s se gr beasc mîrta liniştit caii spreă ţ ă ă ă ă ă ă ă ă cîmp. 4amenii care o z riser îşi aduser şi ei c ru ele dintre salcîmi, leă ă ă ă ţ traser la ramp şi începur s le înă ă ă ă carce avînd grij s nu risipească ă ă boabele pe ramp . /nul chiar c ut o m tur prin magazie, g si, şi începuă ă ă ă ă ă s strîng boabele care sc paser totuşi în drumul de la gr mezi spreă ă ă ă ă ramp . îşi umpleau mai departe sacii, îi legau strîns la gur cu sfoar , seă ă ă ajutau unul pe altul s şii arunce în spate şi s i rînduiasc cumă ă ă trebuie în c ru . Se oprir din lucru cînd auzir c zgomotele de tractoareă ţă ă ă ă au început s scad .ă ă

!RP în fa a remizelor, alciu şi cu cel lalt coborîser de pe tractoare dup ceţ ă ă ă

l saser motoarele mai încet şi voră ă beau între ei 2( @ai trebuie pu in ulei.ţ( /lei parc ştiam c au. S control m la motorin . 3i ridicar amîndoiă ă ă ă ă ă

capotele, ferinduse de aburul carele n v lea în fa .ă ă ţă1rintre şirurile de oameni strînşi în jur izbucnir rîsete. Domi ian clipi dină ţ

pleoapele f r gene spre cei care rîdeauv dar rîsul pornise spre alte şiruri şiă ă se întindea spre capetele dep rtate ale rîndurilor. Femeile nu rîdeau, seă uitau mirate în dreapta şi stînga, înapoi, c utînd s în eleag rostul rîsului.ă ă ţ ă

( ;ezi s naib ceva la bujii ( a strigat alciuă ă

spre cel lalt.ă( La bujii nare. 1oate vilbrochenul.( Las m cu vilbrochenul #e s aib la vilbrochen)ă ă ă ă( Atunci la rulmen i.ţ( De unde şi pîn unde la rulmen i ) #e s aib laă ţ ă ărulmen i )ţ?îsetele oamenilor din jur pornir şi mai tare. @oă toarele dup ce sauă

mai repezit de cîteva ori, au t cut, în timp ce alciu şi cel lalt umblau laă ă piesele de sub capotele ridicatei Domi ian se dep rta de tractoare, îşiţ ă scoase port igaretul, îşi aprinse o igar şi se îndrept spre casa de piatr , oţ ţ ă ă ă ocoli şi z ri tr sura numai cu un cal la oişte. 1rivi întro, parte şi în alta. /nă ă

om se desprinse dintre şiruri şi venea spre el. 4mul ia zis lui Domi ian,ţ dup ce sa uitat la tr sur şi ia dat ocol î ă ă ă

( Se vede c cel lalt cal !a luat altcineva. #u un cal la oişte nu teă ă opreşte nimeni, po i pleca. Suiete şi porneşte încolo ( şii ar t laturaţ ă ă lizierei din spate.

Domi ian îl privi pe om, îşi potrivi şapca mai bine pe frunte, aruncţ ă igara pe alee, se urc în tr sur şi porni în direc ia ar tat , f r s se maiţ ă ă ă ţ ă ă ă ă ă

uite înapoi, trecînd cu ro ile peste nişte straturi de ceap şi de morţ ă coviDup ce nu sa mai v zut din porumbiştile aflate înapoia lizierei, omul careă ăS sf tuise rîse, d du din cap şi se întoarse spre remize, de unde dlciu şiă ă cel lalt se îndreptau în direc ia casei cu subsol, urma i de cel cuă ţ ţ

!RRarmonic , care cînta mai departe. Atunci îi z ri şi pe cei de la rampă ă ă



care se urcaser în c ru ele piie de saci şi se preg teau de plecare (ă ă ţ ă alerg spre ei strigînd, f cu semne spre şirurile de la remize, chemînd 2ă ă

( ;ede i c se întîmpl ceva la magazii !ţ ă ă( #e face i aici ) ( strigar la cei cu c ru ele pline de saci oameniiţ ă ă ţ

care veneau în fug spre ramp .ă ă

( Desh ma ile caii, sîntem aici trei sate, nu nuă ţ mai ei ( 7u v atinge i, r spunse unul dintro c ru , c nu mie fric deă ţ ă ă ţă ă ă în elepciunea voastr . D te la o parte, femeie, c te calc caii ( strig şiţ ă ă ă ă ă biciui caii.

Femeia la care strigase nu plec , prinse caii de dîrlogi, r sucindui înă ă ham. /n şir de oameni apucar că ăru a de ro i, o s i tar şi o culcar peţ ţ ă ă ă ramp . Al ii t iar h urile. 4mul din c ru se trezi sprijinit cu mîinile deă ţ ă ă ăţ ă ţă tocul uşii deschise de la magazie. S ri în picioare, prinse de gulerul c m şiiă ă ă un b trîn care se afla mai la îndemîna lui şi(! îmbrînci spre şirurileă oamenilor. Apoi scoase cu itul strigînd 2ţ

( #are se mai apropie, s ştie 1e nevasta lui Senciu na i oprito. 7uă ţ m opri i nici pe mine. ; semnez chitan , cum vau semnat şiă ţ ă ţă moldovenii ( a spus şi roti lama cu itului prin aer. #u itul îi zbur înţ ţ ă peretele magaziei, cineva suit pe ramp îi izbise pumnul si!ă prinse de mîini. #el prins de mîini se smulse din strînsoare şi! doborî pecel care! inea.ţ

( 1u in îmi pas de to i 1etrii din lume, lsa imi grîul A mai fost unţ ă ţ ţ 1etre care sa lep dat la cîntatulă

. cocoşilor 7u v atinge i @am s turat de politic , de patruzeci de aniă ţ ă ă m nînc politic şi mi sa supt burta. Iau din magazia unde am c rat ani deă ă ă zile grîu cu munca mea. Fur de la mine, auzi i ) #onacul lui #ear a fost golitţ ă

noaptea pe ascuns de al ii, alte conace la fel au fost sparte, altele au fostţ blocate de armat şi eu nu mai aştept Are s v ia şi vou grîul de sub nasă ă ă ă şi r mîne i cu biciul în mîn Sta i şi rîde i de snotiveie pe care le faceă ţ ă ţ ţ alciu cu motoarele, nave i decit ţ

S rir pe ramp şi cei afla i în celelalte cineva că ă ă ţ ăru e înc rcate cuţ ă saci, dup ei al i oameni, r sunau poă ţ ă

!Rdelele şi pere ii magaziei ( şi pe ramp , şi în untru ( de lovituri grele,ţ ă ă ■

înfundate. /nul g si un topor şi izbi în fruntea de lemn a magaziei, grîulă începu s curg în iarb , mai izbi şi în alt latur , sf rîmînd scîndurile, dară ă ă ă ă ă altul îi smulse toporul, zvîrlindu! în neştire spre moldovenii care st teauă

mai încolo aşeza i pe sacii plini şi nu se amestecau în ceart . Din nou celţ ă care izbise lu toporul, îşi f cu drum învîrtindu! deasupra capului şi seă ă arunc spre magazie s izbeasc mai departe. /n om veni în galopul caluluiă ă ă şi strig peste capetele celor înghesui i în jurul rampei 2ă ţ

( ;eni i la salcîmi, opri iv , naşte nevasta lui ;asile + singur acoloţ ţ ă ă şi voi v t ia i în cu ite 7aşte, oameni buni, no auzi i cum ip )ă ă ţ ţ ţ ţ ă

@ai întîi alergar femeile. Apoi cî iva b rba i care se oprir la distană ţ ă ţ ă ţă mare de salcîmi. Se auzeau ipetele femeii lui ;asile. 4amenii începur peţ ă rînd s se descoă pere. #ei de pe ramp coborîr f cînduse nev zu i înă ă ă ă ţ spatele magaziei. #ineva dintre salcîmi zise 2 9A n scut o fat . S iă ă ă tr iasc .$ #uvintele trecur din om în om, 9s i tr iasc $, apoi adunarea seă ă ă ă ă ă r spîndi în grupuri tă ăcute, r zle e, care nu se mai privir între ele, un timp.ă ţ ă 1e ling magazii ap ru unul din caii negri tr paşi, venea singur, plin de praf,ă ă ă



asudat, cu gîtul întins spre fîntîna unde cîteva femei scoteau ap ca soă pun la foc penă tru îmb ierea fetei noun scute. +ra calul cu care pleă ă caseSilvestru.

IIIC*a/3l d* a3) al l3i Sil@*/t)3

SIL;+S"?/, S"?A-A"l7D 14?/@-I3"IL+, A/zind zgomot de c ru eă ţ dinspre un drum ce putea fi aproape, dar pe care nu! vedea, desc leca,ă izbi calu6 cu o tulpin de porumb pe care o smulsese cu r d cini cu tot,ă ă ă aştept pîh ce trapul calului negru se dep rta spre conac, apoi porni singură ă ă pe jos, f r s p r seasc lanurile înalte de p puşoi. 7u se vedeau dincoloă ă ă ă ă ă ă de lanuri, nici întro parte, nici în alta, decît rîndurile dese

!!de tulpini, cu ştiule i groşi la încheieturi. Soarele sc p tase, înţ ă ă

porumbişti era destul umbr , şi Silvestru, g sind printre tulpinile înalteă ă ă un loc cu dovleci mari, rotunzi, galbeni, se aşez pe un dovleac s seă ă odihneasc , îşi privi mîinile cum avea obiceiul, apoi scoase dintrun tub deă bomboane o pastil albastr pe care începu so ron ie. #rezu c aă ă ţă ă

început s bat vîntul cînd auzi frunzele de porumb foşnind tot mai tareă ă şi mai aproape. Dup un timp îşi d du seama c foşnetul vine dintroă ă ă singur parte, din spatele lui, se întoarse şi privi atent întracolo, aşteptîndă

în picioare. Dup o vreme, distinse printre frunzele de sus ale porumbuluiă dou caschete ofi ereşti, vru s şi caute un loc ferit, dar nu mai avea timp,ă ţ ă cei doi înaintau gr bi i, c lcau peste tulpini, cl tinînduse pe picioare,ă ţ ă ă suflau greu, agita i, poate erau încol i i, mergeau cu pistoalelemitralierţ ţ ţ ă gata preg tite cu degetele pe tr gaci. Silvestru îşi pip i piep ii c m şii albe,ă ă ă ţ ă ă

privi repede spre dovlecii mari şi galbeni, erau prea mici ca s !ă ascund şi prea în dreptul paşilor ceă lor ce veneau în fug cl tinat , ( şi nuă ă ă mai f cu altă ceva, decît cu o mişcare rapid s duc mîna la buzunar, dară ă ă greşi, îşi scoase mai întîi ceasul, zise 9stupid$, şi! l s s atîrne de lan ,ă ă ă ţ apoi izbuti s şi scoat pistolul, s deschid piedica, s inteasc pe rîndă ă ă ă ă ţ ă caschetele care înaintau, ( şi s trag . /nul din trupuri c zu în aă ă ă ţ rin ,ă cel lalt se arunc pe pîntece printre tulpini, dar în acelaşi timp seceră ă ă aerul cu o rafal de pistolmitralier , şi Silvestru se r sturn şi el cu arma înă ă ă ă mîn , se trî întrun cot, ferinduşi cu sfor ri grele gulerul că ţă ăm şii albe să ă nu se p teze de la rana pieptului şi s nu se ating de un muşuroi deă ă ă furnici6 mai avu puterea s mai inteasc o dat spre cel r mas viu şi s !ă ţ ă ă ă ă

vad cum îşi culc urechea în iarb , înlemnind. Dup aceea gulerul c m şiiă ă ă ă ă ă albe a lui Silvestru se înfund în muşuă roiul de furnici.

^- "îrziu, dinspre drum, un grup de solda i romni sosi la loculţ împuşc turilor. Dup ce c utaser mult, îi gă ă ă ă ăsir mai întîi pe nem i şi erauă ţ gata s plece, cînd un locotenent venit în urma lor pe alt rînd de porumb îlă descoperi şi pe Silvestru. #easul îi atîrna de lan alţ ături şi locotenentul seopri, ascultîndui atent tictacul

!Ufin. îşi chem solda ii, li(! ar t pe Silvestru, le f cu semn s se uite şiă ţ ă ă ă ă

spre ciudatul ceas de aur care lucea între frunzele late ale dovlecilor mari,rotunzi şi galbeni. Locotenentul se aplec , sprijininduse întrun geă nunchi, îl

întoarse uşor pe Silvestru cu fa a5 spre cer, îi lu ceasul de aur în palm şiţ ă ă voi s i! vîre în buzunaă rul mic de sub cureaua maro de piele împletit , dapă



atinse un mic buton şi capacul ceasului se desf cu in lumin , rotund şiă ă str lucitor, descoperind în fa a ofi eă ţ ţ rului şi a solda ilor fotografia oval aţ ă unei femei frumoase, cu umerii goi, care rîdea cu din ii albi, cu buzeţ c rnoase. 1e fotografie, o semn tur ascu it , 9"ita$. Locotenentul privi maiă ă ă ţ ă atent fotografia înr mat în caă ă pacul de aur şi observ în ochii limpezi aiă

femeii cu umeri goi o lucire ironic ascuns , care r spundea în liniileă ă ă buzelor, în n rile uşor dilatate. Locotenentul înă chise capacul, care pocnicristalin, vîrî ceasul în micul buzunar de sub centura pantalonilor albaştri ailui Silvestru, se ridic , spuse unui soldat s r mîn lîng omul sfîrşit înă ă ă ă ă c maş alb şi se îndrept cu ceilal i ostaşi spre cel mai apropiat sat.ă ă ă ă ţ

Femeile îmb iaser fata noun scut şi o culcaser ( lîng maic sa (ă ă ă ă ă ă ă întro c ru care fusese adus lîng ramp , dup ce carele pline de saci auă ţă ă ă ă ă fost date în l turi spre remize. /n b trîn a luat caii de la c ru a femeii luiă ă ă ţ ;asile de dîrlogi şi a pornit spre sat. Femeile, cîte erau printre salcîmi sau în

jurul magaziilor, şiau înh mat şi ele caii la c ru e şi au pornit dup b trîn.ă ă ţ ă ă #î iva b rba i au f cut la fel, dup ce au strigat spre cei rţ ă ţ ă ă ămaşi 2 9;enimmîine, ave i grij pe aici, s nu ia careva grîu$.ţ ă ă

începuse s se însereze, cei r maşi îşi aduseser caă ă ă rele spre magazii şi(şi preg teau în ele aşternuturi de iarb pentru culcare. #î iva întrebară ă ţ ă dac a venit 1etre de la oraş, unul r spunse 9na venit, poate nu vine înă ă seara asta$. ;ocea altuia a r sunat groas 2 9#ine ştie, s nu se in de alteă ă ă ţ ă lucruri pe acolo$, ( dar restul oamenilor t cur , mişcarea din jurulă ă magaziilor se potolea.

*-da 17S coala tt!Mmoldovenii îşi culcaser sacii plini pe p mînt ca s se poat întinde peă ă ă ă

ei la vremea nop iiţDinspre cîmp începur s creasc zgomote lungi, surde, se auzir totă ă ă ă mai aproape, mai clare şi mai puternice în aerul serii, r sunînd amplificate,ă cu ecouri rotitoare între marginile orizonturilor. /n om g si o scar , o spriă ă jinide fruntea unei magazii şi se urc pe acoperiş. Al ii îl urmar şi în curîndă ţ ă acoperişul era în esat de oameni care priveau în picioare, peste cîmpie. 7uţ mai era loc, scara a fost luat , proptit pe fruntea altei magazii, sa umplută ă şi acolo acoperişul şi apoi, pe rînd, acoperişurile celelalte, de la remize, dela case, de la grajduri.

( #e se vede ) ( întrebar moldovenii care nu se hot rau s seă ă ă desprind de jos, de lîng sacii lor plini.ă ă

( ;in încoace armatele ruşilor. "rec pe cîmp can palm , locul eă cur at de nem i. /n convoi cînt dintro margine. 7auzi i deacolo de jos )ăţ ţ ă ţ Se aude cîntînd gros şi sub ire pe mai multe voci.ţ

( #um sînt )( @ul i, ies şi tot ies de sub toarta cerului de acolo şi vin, şi vin.ţ/nul din moldoveni le f cu semn celorlal i, luar scara, se îndreptară ţ ă ă

spre casa de piatr cu stîlpi groşi verzi, se urcar pe acoperiş, şi au începută ă s priveasc mu i, spre cîmpul cuprins de armă ă ţ ate...

a,l6/3l i3i Cai3/B+7D4?F @+?>+A X7AI7"+A L/I #AI/S 3l lui @arteş, cu mîinile la spate,

c lca pe miriştea pustie, c utnd la fiecare pas s şi aşeze talpa peă ă ă



muşuroaiele de cîrti e care se s ltau de sub p mînt, se în l au negre şiţ ă ă ă ţ rotunde, unele dup altele, pe galbenul pr fuit al cîmpului secerat.ă ă

7u se mai auzea nimic peste cîmp. Soarele sc p tase de tot, l it mareă ă ăţ şi roşu printre vîrfurile zdren uite aleţ

!S

porumbiştilor înalte şi verzi. /mbrele lungi ale celor trei trec toriă g l gioşi se mişcau singure şi speriate, lunecînduşi capetele pîn spreă ă ă orizontul opus soarelui. /n sunet gros de vapor se sparse la un cap t deă cîmpie.

( Asta nui sunet de vapor, sta e urlet omenesc, ( strig -endorf ă ă spre #aius şi @arteş, care r m seser mult în urm , dep rta i unul de altulă ă ă ă ă ţ şi p şeau str ini, fiecare pierdut în norii plutitori de praf de pe miriştileă ă goale, ferinduşi paşii de muşuroaiele de cîrti e ce se s ltauţ ă pretutindeni în jurul lor. Ascult , #aius, sfîntule adolescent, ( strig din nouă ă -endorf, spune ce vapor trece pe Dun rea nev zut , dac sunetul care saă ă ă ă auzit e siren de vapor, sau ce urlet omenesc trece pe cîmpia p r sit , dacă ă ă ă ă vocea groas , care a plesnit mai adineauri burta cerului din dreptul soareluiă apus, a fost glas de om.

( 4, desigur, a fost un glas r guşit de 2'm ( r să ă punde pi ig iat #aiusţ ă din locul unde se afla. A fost glasul lui #onstantin 1ierdutul Iiul, regelenebun al cîmpiei. #onstantin e. un r t citor tren ros, care tr ieşteă ă ţă ă singur şi ascuns, se iveşte rar, şi atunci cînd se iveşte, mai ales după seceriş, îşi strig venirea prin acest sunet gros de vapor. #onstantină 1ierdutul Iiul e înalt, ia uitat soarta m sura, mul i spun c atunci cînd îşiă ţ ă mişc statura pe cîmpie i se vede umbra întunecînd fa a soarelui.ă ţ

-endorf izbucni în hohote de rîs şi strig batjocoriă tor lui #aius.

( @ai departe, spune mai departe, #aius, aş fi preferat ca Sunetul să fie de vapor, miar fi dat speran a c Dun rea ne vegheaz setea şi cţ ă ă ă ă fluviul european ne mai leag cu lumea şi c nu ne vom pierde pe această ă ă cîmpie cheal , amenin at de invazia muşuroaielor astea umede deă ţ ă cîrti e.ţ

( 4, Dun rea e departe acum, ne îndreptam spre partea opusă ă fluviului, spre mijlocul cîmpiei unde se poate auzi în timpul nop iiţ c elul p mîntului. # elul pmîntului nu latr în cîmpie, se aude numai unăţ ă ăţ ă mîrîit dep rtat de sub p mînt, şi ştiule ii de porumb încep atunciă ă ţ s cad în praful fierbinte, în timp ce iepurii plîng, de frica mistre ilor care să ă ţar putea s vin cu n rile în vînt, în c utarea ştiule ilor c zu i de boalaă ă ă ă ţ ă ţ

nop ilor preţ!8vestitoare de secet , 7am auzit iepurii plîngînd, dar se zice c se strîngă ă

şi pleac în alte ascunzişuri cad mijă locul cîmpiei începe s geam .ă ă( 3i atunci apare regele #onstantin 1ierdutul Iiul, rîse iar şi -endorf,ă

din locul unde se afla.( 7ar trebui s rîde i, domnule -endorf, e foarte periculos s rîde iă ţ ă ţ

de poveştile cîmpului. 7u, #onstantinnu apare în leg tur cu vreună ă eveniment aparte, apari iile lui sînt mai degrab întîmpl toare. +l nu vineţ ă ă noaptea niciodat şi niciodat spre sate, în calea oamenilor. +l nu vrea să ă ă sperie pe nimeni. Apare seara, la apus, cînd cîmpul e gol, cînd nu maitrece nici un om, nici un car şi nici o umbr în afar de a lui pe drumurileă ă dintre mirişti. Se spune c regele #onstantin 1ierdutul vine atunci să ă



se scalde, în serile rare cînd la capetele cîmpiei începe s creasc o apă ă ă str vezie, ireal , un fel de abur prin care p s rile nu zboar cînd trec s şiă ă ă ă ă ă caute cuiburile, iar lumina de sear a soarelui se transform în chiă ă purilecelor care au tr it cîndva şi azi nu mai sînt, mai ales chipuri de femei careă au sfîrşit cu dragostea netr it . In aceast blestemat ap de aer şiă ă ă ă ă

lumin se scald #onstantin 1ierdutul Iiul.ă ă( 7u v d nici o ap str vezie, ireal , la orizont, soarele apuneă ă ă ă banal, iar poveştile tale, #aius, sînt nişte biete tr sn i de adolescent nedată ă la femei, hohoti iar şiă -endorf.

Din nou se auzi, din ce în ce mai aproape, sunetul gros de vapor. 3i seauzir peste cîmp paşi rari, ap sa i, zgomot uscat, sec, de mirişte c lcată ă ţ ă ă sub t lpi. /n nor înalt şi gros de praf se z rea înaintînd de pe o mirişte peă ă alta, acoperind vederea soarelui celor trei trec tori, -endorf, @arteş şiă #aius, careşi aruncau mai departe replici, continuînduşi conversa ia.ţ

( #aius, strig -endorf, de data asta gîtuit parc , se aude regeleă ă venind, vine nebunul, spunene cum s l întîmpin m, care e ceremonialul,ă ă s ne declar m supuşi sau soli ai unei alte împ r ii )ă ă ă ăţ

( 4, nu vine #onstantin 1ierdutul, dac . vede oaă meni nu vine. Ii eruşine, vara umbl aproape gol, pe tren ele de îmbr c minte care iauă ţ ă ă r mas pe umeri şi pe şolduri de multe ori îi creşte iarb , numai cu caii seă ă

!P împac #onstantin 1ierdutul Iiul, dar nu cu orice cai, cu caii f r st pîn,ă ă ă ă

îi las s i pasc iarb de pe şolduri şi de pe umeri.ă ă ă ă-endorf ip dintro dat din tot pieptul 2ţ ă ă( ;ine #onstantin 1ierdutul, uite!, Dumnezeule, e plin de iarb , eă

înalt şi plin de iarb , vine întrun nor de praf, cred c pe um rul stîng are ună ă ă

cuib, îi d roat o pas re cu aripile galbene...ă ă ă( întradev r, vine, domnule -endorf, domnule @arteş, veni i lîngă ţ ă mine, mie fric ( strig #aius, l sînduse pe mirişte, prinzînduşiă ă ă picioarele lungi cu mîinile sale sub iri, deşirate, şi începu s plîngţ ă ă speriat, cu

sughi uri.ţ-endorf r mase locului, statura lui scund şi groas în epeni acolo undeă ă ă ţ

se afla. 7umai @arteş înainta spre chipul dep rtat, tulbure, înalt, înv luit înă ă praf, care se cl tina sub cer şi care urla sunete de vapor din ce în ce maiă lungi şi mai groase.

#aius strig spre @arteş, printre sughi urile speriate de plîns 2ă ţ

( Domnule @arteş, nu v apropia i de #onstantin 1ierdutul, nuiă ţ striga i numele, nu! atinge i, tntoarce iv , domnule @arteş, fugi i,ţ ţ ţ ă ţ dac v apropia i şi ve i vorbi, ve i r mîne mut...ă ă ţ ţ ţ ă

@arteş îns nu se opri, mergea c tre namila de praf din fa a lui, f cînduiă ă ţ ă cu mîna, strigîndu! pe nume. 9@ ria"a, vreau s culeg o floare de peă ă um rul maiesă t ii dumneavoastr de iarb .$ Sunetele de vapor r suăţ ă ă ă nau maiapropiate şi mai mînioase.

( Dun rea, Dun rea, se vede Dun rea, s alerg m spreă ă ă ă ă Dun re, uite ce aproape e fluviul, uitei malurile şi apa, l sa i! peă ă ţ regele la nebun, hai s ne sc ld m ( strig -endorf cu o bucurieă ă ă ă ă■ neobişnuit , şi începu s alerge spre apa limpede colorat în culorileă ă ă apusului, care ap ruse foarte aproape deă ei.

( 7u e Dun rea, nu e Dun rea, domnule -endorf ( strig #aiusă ă ă



plîngînd mai tare şi mai însp imîntat ( nu e fluviul, e groaznic ce esteă acolo, e apa celor f r via şi cine intr n ea se pierde, e apa în careă ă ţă ă vine s se scalde #onstantin 1ierdutul ( spuse #aius şi îşiă

!R înfund fa a pe genunchi, dind drumul unui plins cu sughi uri dină ţ ţ

ce în ce mai caraghioase. $5@arteş înainta spre namila din fa a lui, care, creştea pe m sur ce seţ ă ă apropia, dar, brusc, statura tulbure de praf îşi lunec trecerea în alt parte.ă ă @arteş se gr bi 8 ajung , dar ea disp ru întro porumbişte,ă ă ă gemînd.

-endorf alerga înspre partea unde credea c e Duă n rea şi apa frumosă colorat de apus, începu s şi lepede pe rînd p l ria, haina, c maşa,ă ă ă ă ă pantalonii, ciorapii, pantofii, r mase gol, aerul devenise fierbinte, din ce înă ce mai uscat, praful se îndesise, plutea peste cîmp în straturi5colorategroase, roşii, albastre, verzi, portocalii, galbene, vinete.

( ;eni i, domnilor, s facem baie ( strig -endorf ţ ă ă@arteş se întoarse, se îndrept spre -endorf, începu s rîd şi el, #aiusă ă ă

se ridic de pe mirişte, alerg spre cei doi. -endorf îşi luase hainele subă ă bra , @arteş îşi scoase şi el pantofii, îşi suflecase pantalonii şi intrase şi elţ dup -endorf, în aerul str veziu şi colorat care treă ă mura peste cîmpul gol.-aia începu, -endorf, gol, d dea din mîini rîzînd de pl cere, p şind atentă ă ă prin apa fier 0 binte a v zduhului de cîmpie, pe care no mai sim iseă ţ niciodat în via a lui.ă ţ

@arteş începu .s cînte, c lca s rind ca şi cum şiar fi b l cit picioarele,ă ă ă ă ă -endorf cînta şi el dup @arteş rîzînd cu hohote, #aius li se al tur , îşiă ă ă şterse lacrimile noroite de pe obraji, zîmbi, se desc l şi el şi intr cuă ţă ă

îndr zneal în aerul de sear aprins care plutea gros şi leneş. #întau to iă ă ă ă ţ trei, poate o melodie şi un teNt pe care! n scoceau cum le venea în gînd şiă la gur , rîdeau veseli, inînduse de bra , trecînd prin apa imaginar , ferici iă ţ ţ ă ţ c z riser undeva în fa a lor nişte stîlpi care anun au o gar sau o halt 2ă ă ă ţ ţ ă ă H, ce sear minunat , o, ce slendid #ia , o, ce a , o, ce lume, o, ceă ă ă ţă ă■ oameni, soare care-aui cu basme este creştetele noastre, rintre basmeleneroade, bucur -ne cu ce#a, f ca drumul nostru lun& rintre miriştile &oaleă ă s aun& la !nt!na cu o cum n rotit e comori de sub m!nt, cu alt ă ă ţ ă ă ă ă ca t. !n l at sre alt soare, sre alt soare, sre ună ă ţ ă

!semafor de &ar , s aPl m din nou o cas , o acas , oă ă ă ă ă

aca-nendorî se desprinse de bra ul celor doi, îşi şterse atent trupul cuţ

c maşa ca dup o baie bun , se îmă ă ă br c , îşi puse pantofii în picioare,ă ă p l ria pe cap, merse un timp gol pîn la brîu, pîn socoti el c pînzaă ă ă ă ă c m şii sa uscat, apoi îmbr c şi c maşa şi se gr bi si ajung din urmă ă ă ă ă ă ă ă pe ceilal i doi. @arteş se înc l ase şi el, îşi lţ ă ţ ăsase în jos manşetelepantalonilor sufleca i.ţ

@ergeau acum to i trei al turi, t cu i, linişti i, oboţ ă ă ţ ţ si i. "recur pesteţ ă cîleva linii de cale ferat şi ajunşi la cidirea unei halte întîlnir un militară ă b trîn care se plimba cu o rani grea în spate pe pl cile sparte ale peă ţă ă ronului n p dit de iarb .ă ă ă

( Domnule, ti întreb -endorf pe militarul cu p ru) alb, o s treacă ă ă ă vreun tren pe aici, pe la halta asta )



@ilitarul se opri din plimbarea lui pe peron, îşi scoase rani a, o rezemţ ă de uşa încuiat a haltei, se aşez pe un bolovan care inea loc de treapt laă ă ţ ă intrarea în clădire şii r spunse lui -endorf în sil 2ă ă

( #e tren s treac ) 7u mai trece nici un tren, nici pe aici, nici peă ă altundeva. "renurile nu mai circul decît de dou ori pe spt mîn , aşa eă ă ă ă

ordin, mar ea şi şîmb t . Ieri a fost mar i. Avem de aşteptat pînţ ă ă ţ sîmbt...AU+EiAMUSA)9i0C:X7D @A@ 1?+=+7"A" LA 14A?"A #A@Inului studen esc de pe stradaţ

#heiului s mi iau camera în primire, ca proasp t student al Facult ii deă ă ăţ istorie din -uureşti, purtam înc arm , r zboiul nu se teră ă ă minase, abia5 mă

întorsesem dintrun spital de r ni i din #ehoslovacia, de la 1istan ( şi maiă ţ şchiop tam înc . La ieşirea din spital mi se înmirmse ordinul de trecere înă ă rezerv , dar miam p sjtrat uniforma, naveam altă ă ă

UU îmbr c minte, tunica de sublocotenent aviator mia deă ă venit hain deă

purtare, voisem s i scot tresele de la manşete, dar stofa fiind veche şiă decolorat , iar tresele solid cusute, ( am renun at.ă ţ

in ghereta de la poarta c minului studen esc nam g sit pe nimeni. /şaă ţ ă era deschis , am intrat şi am aşă teptat. Am ieşit apoi şi mam plimbat princurtea îngust cu pietriş roşcat şi f r copaci. #l direa c minului era lung ,ă ă ă ă ă ă veche, vopsit în violet, cu patru etaje, fieă care mai scund cu cît era mai sus,multe ferestre aveau ochiurile mascate cu placaj sau chiar cu scînduri negeluite, b tute în cuie. 1ere ii p strau urmele bombardaă ţ ă mentelor aeriene pe

toat l imea şi în l imea zidurilor. @am întors în ghereta portarului, voiamă ăţ ă ţ s mi mai odihnesc piciorul nevindecat înc , najn g sit nici un scaun, şi amă ă ă început s citesc cele cîteva anun uri din avizier, printre care se afla şi listaă ţ cu num rul cameă relor şi cu studen ii repartiza i în ele. 7umele meu nu eraţ ţ trecut pe list . @iam adus aminte, v zîndum lips , c de cîteva ori înă ă ă ă ă ultimii ani numele meu na mai fost, nimeni nu ştia dac mai pot fi cuă adev rat, şi ori de cîte ori mam ivit din nou am avut sentimentul c treă ă buies iau un loc pe care mi! pierdusem şi c multora le stîrnesc mirare prină ă firescul cu care îmi umplu iar şi un pahar cu ap sau ridic furculi a dintrună ă ţ tacîm care începuse s devin numai o amintire a mea. "ragicul acestaă ă simplu al întoarcerii la eNisten lam sim it de fltîtea ori, şi tinere ea mea,ţă ţ ţ

care a trecut prin atîtea vie i întrerupte, fusese în stare s caute şi nota deţ ă umor din acest tragic care nu reuşise s m umileasc . 3tiam, aflat în fa aă ă ă ţ listei din ghereta c minului studen esc unde numele meu înc nu era, că ţ ă ă trebuie s locuiesc în caă mera UM, şi am urcat sc rile de lemn f r balustradă ă ă ă spre etajul I. Am dat de un coridor lung şi îngust ( cu plafon înalt ( carestr b tea etajul de la un cap t la altul, cu camere egale înşiruite pe laturi, şiă ă ă cum ambele ferestre de la capetele coridorului erau astupate şi era

întuneric, miam aprins lanterna şi am pornit întîia mea c l torie de student,ă ă spre camera UM. Duşumeaua era c ptuşit cu tabl galvanizat , rupt dină ă ă ă ă loc în loc, curat îns j vopsit de curînd, culoarea maro p stra luciulă ă ă ă

UMproasp t, aproape neatins. /nele camere aveau uşile scoase, peă

/ng pere i st teau aliniate cîteva t blii în repara ie, leam cercetat pe rîndă ţ ă ă ţ



cu farul lanternei, pe una din ele scria cu cret alb num rul UM, şi amă ă ă intrat prin canatul gol din dreptul acelei t blii. [rn luminat pe rîndă paturile din odaia unde fusesem repartizat, leam num rat, erau !E,ă din fier, cu pleduri şi cearşafuri grosolane, cu saltele umflate, umplutecu paie, ca şi pernele. 7ici un pat nu era desf cut, sosisem deci priă mul,

înc lcasem poate o elementar modestie venind cel dintîi, dat fiind că ă ă f cusem parte dintre aceia care reuă şiser s smulg aceast cl direă ă ă ă ă aproape prin 9agresiune unei societ i fantom care o declarase imobilăţ ă intangibil, şi ar fi trebuit s aştept s intre şi so inaugureze primii cei treiă ă sute de proaspe i studen i, adolescen i abia ieşi i din liceele dinţ ţ ţ ţ provincie şi pentru care noi, tinerii întîrzia i ce ne reluam tinere ea al turi deţ ţ ă ei, ne zb tusem s aib o cas pe care nu cred c n d jduiau so aib atîtă ă ă ă ă ă ă ă de repede. Dar prea mult îmi dorisem un pat, voiam de atîta timp dreptulla un pat, îl aveam acum şi m gr bisem s ! aflu şi s m lungesc cită ă ă ă ă eram de înare şi de obosit cu satisfac ia c m pot lungi viu, cu capul pe oţ ă ă pern curat , nepîndit de pericolul absură ă dului. Am încercat ferestrele, două dintre ete Jau c pă tuşite cu scînduri, nu se puteau deschide, pe a treia,cea mai mic , cu ochiuri de placaj, am deschiso larg, şi în camer aă ă p truns pu in lumin de zi. +ra sear , fereastra d dea spre o curteă ţ ă ă ă ă al turat cu dou case mici, cu mult iarb şi cu cî iva duzi b trîni6 o femeieă ă ă ă ă ţ ă vîrstnic şi groas , îmbr cat întro rochie de stamb înă ă ă ă ă florat ,ă dep na în curte nişte borangic, aşezat pe un butuc rotund, ( maă ă privit şi, continuînd s mişte vîrtelni a cu piciorul, iar cu mîinileă ţ scurte şi albe s fac gheme din firele galbenp mia zis cu o voce, cuă ă

întîia voce care m saluta ca om aflat dup atî ia ani lîng un pat deă ă ţ odihn 2ă

( -un seara, domnule ofi er. A i venit ) Domnul ;erioti ) dusă ţ ţ pîn la col . +u sînt doamna ;eriotis.ă ţ( @ie cam foame, doamn ;eriotis, iam spus eu firesc, neştiind cineă

sînt domnul şi doamna ;eriotis.U]( @ia mai r mas de ieri nişte arpacaş cu carne de oaie. #ît s fieă ă

ceasul, domnule ofi er, ma apucat noaptea.ţ

( + abia şapte şi jum tate. 1u in arpacaş ar fi bun, pune ii mai multă ţ ţ ă sare. 7ave i un bec prin cas , aici lipseşte şi aş vrea lumin , doamnţ ă ă ă ;eriotis.

( Am un bec mare, de fotograf, mi !a dat un om care a plecat acum os pt mîn în Serbia. Dac e bun, vi! aduc.ă ă ă ă

@am îndreptat spre comutator cu lanterna, lam demontat cu lamabriceagului, navea arc, iar leg turile erau ruginite, mîncate, rupte. Am t iată ă de la priz caă petele de fire, leam înn dit la comutator, şi ( cînd doamnaă ;eriotis a venit cu becul de fotograf al sîrbului plecat în repatriere ( eramgata. Am c rat în spate t blia uşii de pe coridor, am prinso bine între două ă ă paturi, mam c rat spre plafon şi am înşurubat para mare, argintie, aăţă becului de fotograf. Doamna ;eriotis a învîrtit comutatorul, şi camera a fostinundat de Lumin .ă ă

( Doamne, e ca la bal ! ( a zis doamna ;eriotis. 1ere ii erau albi,ţ cîteva clipe am închis ochii, s mă ă

obişnuiesc cu acest interior alb şi curat. 7ici o pat , deaş fi z rit una cîtă ă



de mic , ochii mei, care st tuser treji pe cîmpuri pr fuite şi noroioase, ar fiă ă ă ă m rito pîn la dimensiunile amenin toare ale unei guri de tun. 3i am sim ită ă ţă ţ c piciorul m doare r u şi mam lungit pe patul de lîng fereastr .ă ă ă ă ă

(2 Sînte i r nit, domnule ofi er )ţ ă ţDoamna ;eriotis mia ar tat o can de p mînt, în caremi aduseseă ă ă

pu in uic .ţ ă ţ ă( + din marmelad de sfecl , am f cuto în cas , .e bun şi nu vă ă ă ă ă ă cost mult. #înd vine so ul meu, careă ţ

e domnul ;eriotis, cine s spun c a sosit în camera UM, domnule ofi er )ă ă ţ7o mai ascultam, st team întins pe pat, îmi strîngeam pleoapele, ştiamă

c o s nceap febra, lumina beă ă ă cului m înfuria. @am prins cu mîinile, aşaă lungit cum eram, de drugii reci de fier de la cap tul patului şiă

UEscrîşneam în t cere. Doamna ;eriotis mia stins luminaăşi a plecat.7am izbutit s stau mult aşa, miam c utat pe înă ă tuneric lanterna şi,

sprijinindum de paturi, am ieşit pe coridor. "ot mişcîndum încoace şiă ăncolo, am g sit o înc pere, un fel de sp l torie cu jgheab de lemn vechiă ă ă ă prins de brîul unui perete sub vreo zece robinete de tuci, iar întrun col ,ţ

întro niş , un duş f r sit şi un cazan de baie, lam cercetat, era în bună ă ă ă ă stare, şi sar fi putut înc lzi ap în el dac aş fi avut lemne. Am sfîşiat cuă ă ă lama briceagului tocul de piele al revolverului şi, rotunjind cîteva buc i,ăţ am f cut garnituri pentru robiă netele cazanului, erau defecte, apa îşneaţ pe la ghiventele mînerelor. Am umblat prin toate camerele etajului şi amg sit destule resturi de scînduri, r mase de la repara ii şi strînseă ă ţ ordonat pe lîng pere i. Am aprins focul la cazan şi am f cut întîia baieă ţ ă

cald cumsecade de cînd m întorsesem în ar , de pe front. 7u ştiu de ceă ă ţ ă miau venit în gînd versurile pe care +ugen mi le scrisese pe margineaunui ziar vechi, înainte de a ne pierde unul de altul f r s ne maiă ă ă

întîlnim de atunci 6 îmi venea s rîd de versurile lui sub duşulă fierbinte f r sit , cred c am şi recitat, pe o melodie improviă ă ă ă zat ,ă 2earacare u&e a lui +ugen, rîzînd şi mai mult cînd am observat distan a dintreţ ritmul grav al poeziei şi curgerea monoton , continu , banal a apei, dară ă ă atît de pl cută ă

Seara mea a ierit şi azi ca o c!mie, %n noatea t cut , cu miez ă ă de #ecie. "e nebun s bat !n lac te neştiute de sor i ? "imia n-are or i.ă ă ă ţ ţ 2 b!b!i rin stele şi rin &r!u, 2 -mi fie sete aştetind s #in din cer,ă ă ă ă

QO0mot de rlu ? Ars mi-e &ura,ă2f rlm bul& ri usca i, sub t li, de arin ( r!d &reierii. ln la lună ă ţ ă ţ ă ă ă ă

!nnoad cu to ii un sc!r iit de !nt!n .ă ţ ţ ăURAm prins în balamale uşa camerei UM, am închiso, am b ut uica deă ţ

sfecl şi am mîncat arpacaşul bine s rat, aduse de doamna ;eriotis. Luminaă ă becului de fotograf nu m mai sup ra atîta, mam hot rît pentru patul deă ă ă lîng fereastra deschis şi mam întins linişă ă tit. Aşteptam somnul. Se auzeadin strad vocea unui vînz tor de ziare strigînd apari ia jurnalelor deă ă ţ seara.

( Domnule ofi er, ma chemat vocea din curte a doamnei ;eriotis,ţ sa întors domnul ;eriotis de la col şi v transmite bun venit. -ulgaria iaţ ă izgonit şi ea pe nem i, domnul ;eriotis v poate aduce ziarul de seara.ţ ă



Dup pu in timp sau auzit b t i în uşa camerei mele.ă ţ ă ă( Intra i,, domnule ;eriotis.ţA intrat un om înalt, sub ire, îmbr cat întrun cosţ ă tum cafeniu impecabil

( cu un ziar în mîn . 1urta o musta aspr neagr , frînt la col urile gurii,ă ţă ă ă ă ţ avea f lcile mari, fruntea mic , tîmplele albite frumos ( mam mirat cumă ă

poate cineva în lbi atît de elegant. #lipea des şi nu iam putut observa ochii.ă ? m sese în cadrul uşii. A împ turit atent ziarul, !a vîrît cu grij înă ă ă ă buzunar, a scos un carnet şi mia spus pe un ton lipsit de nuan e 2ţ

( Sînte i @ereu Andrei, student la slavistic anul I, fost prizonier,ţ ţă ă înv tor de .profesie, sublocotenent în rezervăţă ă $

( 7u.Domnul ;eriotis a clipit şi mai des, ma cercetat atent pe sub gene, f ră ă

s şi lase ochii descoperi i, a coborît iar şi privirea pe carnet, parcurgîndă ţ ă lista sa de nume 2

( Fostul locotenent Slivat DomozsOi, refugiat polonez, 0 c s torită ă nelegal cu farmacista Agora >rigorescu, sub numele pretins de?adovici, nu pute i fi. Slivat nare dreptul la c min, în plus e suspectatţ ă de bigamie şi trebuie s şi l mureasc situa ia.ă ă ă ţ

@iam privit ceasul, trecuse de opt, devreme înc , dar somnul veneă a.( 7u am al i foşti ofi eri sau ofi eri la camera asta, şi nici în alteţ ţ ţ

camere, a zis domnul ;eriotis, iar printreUPstuden ii în vîrst de pe situa ia mea, comunicat de aşazisul comitetţ ă ţ ă

de asisten universitar , nave i cum s fi i. ?estul sînt b ie andri. 7uţă ă ţ ă ţ ă ţ figura i la mine. Dou sprezece paturi le am trecute cu nume precise. 1atulţ ă al paisprezecelea r mîne gol pîn se va l muri cazul Slivat. 1entru ală ă ă

cincisprezecelea pat nu am deocamdat repartizat pe nimeni, pîn cînd ve iă ă ţ fi dumneavoastr sauă altul.( #ît cost becul ) am întrebat scurt.ă( Dou mii patru sute de lei. #u condi ia s nu! arde i decît pentruă ţ ă ţ

strictul necesar. -ecul se închiriazănumai.@i se pl tise leafa de sublocotenent trecut în rezervă ăpe dou luni înainte, am num rat U de lei pentru bec, bani ieftini, deă ă

hîrtie devalorizat , la care am ad ugat, cu aproNima ie, pre ul uicii deă ă ţ ţ ţ sfecl şi al arpacaşului, şi iam înfms domnului ;eriotis, care ia luat euă discre ie, f r s i numere, ia aşezat întrun portmoneu v rgat în verde şiţ ă ă ă ă

galben, şi apoi a început s calculeze atent, cu creionul în mîn , pe o fil aă ă ă carnetului.

( 1riza pe care a i desfiin ato cost ] de lei. Scîndurile folosite laţ ţ ă înc lzirea cazanului se imput la o sum ( provizorie ( de o mie patruă ă ă ■ sute de lei, pîn la fiNarea definitiv a pagubei. A i for at întreă ă ţ ţ buin areaţ robinetelor, nereparate înc , care urmeaz aă ă ii drese de cei angaja i şi pl ti iţ ă ţ pentru asta. Datora i o garan ie. in s v atrag aten ia c aceast cl direţ ţ Ţ ă ă ţ ă ă ă nu e dec!t temorar c min studen esc, !n la rezol#aă ţ ă rea liti&iului cu ceifrustra i. ţ

Am vîrît mîna prin buzunarele hainelor, leam golit H de baniiamesteca i printre micile mele obiecte (ţ o t oglind , o cutie cuă aparat de ras, livretul militar, cîteva M plicuri cu scrisori de acum trei ani,primite de la 4lga, revolverul şi cele dou înc rc toare, carnetul nouă ă ă



de student în anul I ( am ales dintre ele patru sute de lei şi iam întinsdomnului ;eriotis. ( Acum ieşi afar ă

A luat banii, ia vîrît cu aceleaşi mişc ri ordonate în portmoneul v rgat,ă ă a scos juranlul de sear , !a desă

UR

p turit cu calm, mi !a întins şi a zis cu acelaşi ton egal cu care îmiă vorbise pîn atunci 2ă( ;eşti<din -ulgaria.Dup aceea a rupt fila de carnet cu numele celor de la camera UM şi aă

aşezato lîng mine pe pat 2ă( Lua i în grij aceast camer . Semna i acum în carnetul meu pentruţ ă ă ă ţ

cele cincisprezece paturi şi pentru echipamentul lor. #amerele de pe laturasting a coriă dorului sînt rezervate fetelor. In c min sînt interziseă dansul, concubinajul, muzica şi manifesta iile politice.ţ

#arnetul domnului ;eriotis st tea întins deasupra pieptului meu şimiă aştepta semn tura 6 am împins în l turi mîna care! inea şi am întrebat2ă ă ţ

( >hereta de la poart e încuiat )ă ă( + încuiat acum, ( a r spuns domnul ;eriotis.ă ă( 1red mi imediat cheia. 3i pe cea de la uşa de intrare a c minului.ă ăAm aşteptat, lucrurile îmi st teau risipite în jurul meu pe pled, mă ă

for am s nu m ia somnul, strîngeam în pumnul drept minerul pistolului,ţ ă ă patul începuse s se muleze pe m sura mea şi nu mai era neprimitor6ă domnul ;eriotis a t cut un timp şi mia întins cheile. Leam luat şi leamă l sat s cad printre lucrurile din jurul meu.ă ă ă

( Semna i pentru totul şi semna i şi pentru chei, mia zis pe acelaşiţ ţ ton dinainte.

7u iam r spuns.ăDomnul ;eriotis mia spus noapte bun , a p şit calm spre ieşire, a stinsă ă lumina şi a p r sit camera.ă ă

( Aprinde lumina ( iam strigat.Sa înapoiat liniştit şi a aprins lumina. @ia întins un baston.( /itasem de el( a zis ( îl l sasem afar , la uş , de fapt uşa nu e încă ă ă ă

gata, mai trebuie reparat , a i montato prea devreme. -astonul vi!ă ţ trimite doamna ;eriotis.

( #ît cost ) ?epede ă( @ jigni i.ă ţ#da !PE coala !]

U@am ridicat pe coate şi am privit în tavan @a cuprins oboseala şi mai

mult, miam l sat din nou capul pe perna de paie şi am închis ochii 2ă( Stinge lumina, domnule ;eriotis 7oapte bun .ă( Da, a zis el.Dar a r mas pe loc. Am deschis ochii şi lam sură prins clipind spre

scrisorile de acum trei ani ale 4lg i, risipite pe pat printre celelalte obiecte.ă Am privit absent la chipul eap n al lui ;eriotis, caremi spiona m . runteleţ ă ă mele lucruri, f r s aib aerul c face o groază ă ă ă ă nic ho ie.ă ţ

( ;a sosit o scrisoare ( mia spus el cu aceeaşi naturale e cuţ caremi privise lucrurile. Sînte i, deci, domnul sublocotenent Arhip.ţ Scrisoarea primit poart acelaşi scris cu cele pe care le ave i lîngă ă ţ ă dumneavoastr ( şi mia fost înmînat ieriă ă .



3i domnul ;eriotis mia întins rece întîia scrisoare a 4lg i, dup trei ani,ă ă în care nu aflase prea multe despre mine. Apoi ;eriotis mia spus pe acelaşiton 2

( #ontez pe punctualitatea dumneavoastr Vmia aşezat printreă lucruri o invita ie scris cu indigoW. La ora opt diminea a sînte i.. invitatţ ă ţ ţ

pentru cercet ri la biă roul...3i mia spus biroul institu iei 5 care continua înc s şi eNercite drepturiţ ă ă poli ieneşti de suspec.tare politic .ţ ă

@iam c utat cu gesturi încete obiectele din jurul meu, iam înapoiată invita ia, apoi am luat bastonul de lîng pat şi, lungit cum eram, iam privitţ ă atent lemnul lucios de corn, sucindu! în palme, uitîndum din cînd în cîndă la fruntea mic a domnului ;eriotis şi la dunga adunat dintre sprînceneă ă care parc şi b tea joc de mine.ă ă

Domnul ;eriotis a plecat f r s i spun ceva, na stins lumina, lam auzită ă ă cum calc pe duşumeaua soă nor de tabl galvanizat a coridorului, cu paşiă ă ă epeni, egali, şi cum coboar pe sc rile de lemn spre ghereta de la poartaţ ă ă

c minului.ăAm citit scrisoarea 4lg i, m aflase deci, avea s vin curînd, m întrebaă ă ă ă ă

ce ştiu de +ugen, 9nu se poate, tr ieşte şi el, nui aşa )$ ( ah, ce cuvinte,ă 4lga, cum le

U!po i folosi, B Dumnezeule, cum sau obişnuit oamenii sa spunţ ă

9tr ieşte$ şi 9nu tr ieşte$ ! înseamn c nu mai trebuie s dorm 3i somnulă ă ă ă ă nu mia mai venit un tunp. 3i mam gîndit la +ugen, 9nui aşa)J. +lr m seseă ă G lt.ma1! memoria mea, deşi ultima oar ne şi ne despar isemă ţ abia cu o jum tate de an înă

11F3)o3l d* 06i*

A ( ?I1, 74I 7 SA L/A@ 7I#I4DA" >?AD/L. de sublocotenent, miaĂ

spus +ugen, şi replica lui îmii vine acum clar în minte şimi redescoperă ă momentul2 ultim tr it împreun . 1este o lun ar fi trebuit s pri mimă ă ă ă ţ tresele de sublocotenen i aviatori mecanici ( a.î d ugase el. Darţ ă aerodromul de pe istm nu mai e, şi niciH comandorul.

U!U îmi privesc tresele, acum le aveam, dup întoarceă rea armelor. #u cîteva

clipe înainte, voisem s le descos, lucru pe care am s ! fac, desigur,ă ă foarte, curind, am s izbutesc, poate, dup o vreme s mi cump r un altă ă ă ă costum de haine, vine pacea. Atunci îns , cu o juă m tate de an în urm , nu iă ăam r spuns lui +ugen ia întrebare, de fapt chiar întrebarea lui intise atunciă ţ altundeva, altceva voia s ştie de la mine, dar nu era înc timpul s i spună ă ceea ce el pîndea cu naivitate s afle.ă

+ugen mia aşteptat atunci r spunsul, îi auzeam respira ia, st team peă ţ ă banca din fa a lui, aproape ne atingeam genunchii, dar nu m vedea,ţ ă

în untrul furgonului de pîine în care c l toream era întuneric, prin dungileă ă ă de aerisire de la streşinile furgonului nu pătrundea lumin , ci doar un fel deă umbre ce veneau spre noi odat cu zgomotele violente de afar .ă ă

( Arhip, poate ai adormit. @ai eşti aici )( Sînt. Spune mai departe. @ gîndeam la 4lga. Scrisorile eiă



cred c m caut de doi ani şi ceva. Fata asta scrie enorm de mult, şi lucrulă ă ă sta a f cut ca treipatru scrisori s m g seasc totuşi.ă ă ă ă ă ă

( Da. în eleg. #u atît mai mult cu cît nu eşti un Sentimental şi pe cîtţ cu putin nu vorbeşti ca în liteţă ratur . "otuşi, î i plac basmele )ă ţ

( @ult. #înd trebuie s le repovestesc îmi dau seama c , deă ă

fapt, fac altele noi. #înd e vorba de basme, mintea se bucur .ă+ugen a rîs, îl f cusem s rîd şi era bine aşa. @ia zis apoi 2ă ă ă( Da. -asmele au cerul deasupra şi i las mereu loc s leţ ă ă

m reşti. îmi vine în gînd un momentcheie din aproape toate basmele 2 ceiă care pleac s ating trîmul cel lalt las pe unde trec dîre de cenuşă ă ă ă ă ă pentru a li se şti urma şi pentru a fi ajuta i la primejdie ^e cenuşţ ă nu se ating p s rile, şi urma r mîne. Scrisorile 4lg i te caut pe distan eă ă ă ă ă ţ mari, ca între 1ol şi @editerana. Dumnezeule, cîte urme de cenuşă

între #airo si #ercul polar Am ars de atîtea ori, şi tot mai avemcenuş .ă

( Despre altcea, +ugen. S vorbim despre altceva.ăU!M( Fie, despre altceva. S vorbim despre5copil rie.ă ă( Ar fi bine şi nimerit.( Atunci, pot începe. Aveam unsprezece ani şi m numeam +ugen.ă

1rea mult nu crescusem, eram m runt fa de cei deo vîrst cu mine,ă ţă ă naveam decît douăzeci şi patru de Oilograme. 9Las !, nu! mai umili iă ţ ( spusese o m tuş ( dac e aşa cum e, cred c e un semn c areă ă ă ă ă s creasc dintro dat mare. + un semn al norocului.$ 4amenii dispun deă ă ă rezerve mari de generozitate şi de profe ie, mai ales ( surprinz tor ( cîndţ ă v d c prea multe în jur nau s se sprijine şi cînd nu prea au ce s ating .ă ă ă ă ă

3i cum norocul avea s vin oriă ă cum$, tata ma dus la eNamenul de admiterede la şcoala militar tehnic aeronautic de la @ediaş. S aştept acolo,ă ă ă ă adic , de la vîrsta de unsprezece ani gradul de sublocotenent peă care spera s ! primesc la dou zeci şi unu 91entru asta trebuie s ştiiă ă ă s rabzi. "o i din faă ţ milia noastr au ştiut s rabde. #a s fiu înv toră ă ă ăţă şi s port pantofi, am r bdat mai mult decît oricare dintre fra ii mei. Ai grij ,ă ă ţ ă +ugen, î i vorbesc ca unui om mare$, mia spus tata cînd ma adus dinţ Dobrogea, dintre pietre f r iarb şi dintre ultimele geamii, în oraşul ardeă ă ă lean @ediaş, cu şcoala între aerodromul militar şi turlele aproNimativgotice, ale c ror ceasuri nu b teau niciodat ora eNact . 1esteă ă ă ă nou sute de candida i oe cincizeci de locuri la admiterea în şcoal ,ă ţ ă

singura din ar , paremise, gratuit . Aproape o mie de copii deţ ă ă unsprezece ani umpluser oraşul, care mirosea de deă parte a mezeluri.La vizita medical , un colonel doctor nea pus la to i cei aproape o mie,ă ţ pe rînd, o lamp fierbinte la c lcîi. @ai tîrziu am aflat c f cea asta ca să ă ă ă ă ne încerce sensibilitatea, refleNele, în sfîrşit. "o i trţ ăgeau speria i c lcîiul laţ ă apropierea l mpii. +u am r bă ă dat ( nam clintit c lcîiul ( şimi amintescă vorbele r stite ale colonelului doctor i 9+Ntraordinar,ă rara a#is R Lai învinspe Abile $ "ata m aştepta afar , iam f ă ă ăcut din cap un semn c 9da, amă r bdat$ şi mam plimă bat prin curte f r s şchiop tez. 4 mie de copii au aă ă ă ăflat şi rdeau, au p r sit aleile de pietriş ale şcolii, sau risipit pe aerodromă ă şi au inventat acolo un joc, 9lampa

U!]şi c lcîiul$, în care to i se întreceau s nu r mîn ă ţ ă ă ă rara a#is. @au



chemat şi pe mine şi miau dat, drept stim , rolul colonelului doctor. @ultă ă vreme în timpul JeNamenelor de admitere, pe alei şi pe aerodrom, copiii aucontinuat s joace 9lampa şi c lcîiul$, spre satisfac ia pă ă ţ ărin ilor, careţ aveau astfel momente de relaNare în aşteptarea rezultatelor. Amreuşit la eNamen. Aproape şase sute de copii dintre cei eareşi

tr seser c lcîiul din fa a l mpii fierbin i nau fost, în schimb, admişi.ă ă ă ţ ă ţ Al ii ( îndep rta i la probele urm toare. 1rintre ei se aflau şi trei fii ai unuiţ ă ţ ă tat venit pe jos de la vreo şaiă zeci de Oilometri dep rtare şi care, ca s iă ă hr nească ă !n ' timpul eNamenului, adusese cu el şi vaca. 4 p ştea laă marginea aerodromului, pe malul rîului "îrnava, şi cînd iau venit copiii de lavizita medical , îmi amintesc c a muls vaca şi lea dat lapte s bea. Fuseseă ă ă ia @ediaş şi cu un an în urm , dar cei trei copii mi reuşiser la eNamen,ă ă venise şi atunci tot cu vaca dup el, aşa cum a venit şi în al treilea an,ă cînd eu devenisem deacum elevsoldat. Intrase în legend , şi pînă ă la urm iau fost primi i copiii în şcoal . Fericit, tat l a vîndut vaca şi aă ţ ă ă b uto toat , oprea trec torii pe strad şi le spuă ă ă ă nea 2 9;ede i, ştiam eu cţ ă aşa are s se întîmple$. #înd mi sau dat întîii bocanci de elev militar, nu iăam putut înc l a, c lcîiul îmi era ars şi mare şi nu înc pea. Atunci miamă ţ ă ă v zut, miam cojit şi miam dat în lă ături prima cenuş , ca s m potă ă ă

înc l a şi s merg cei zece ani pîn la ob inerea treselor. @i se pare că ţ ă ă ţ ă vor . besc cam înflorit, dar prea nu am acum nimic în jur. în definitiv, vreaus spun c a a e un om bun, credem , şi dac mia spus s rabd a f cutoă ă ţ ţ ă ă ă ă cu convingerea 8 trebuie s înving l sîndui pe al ii s cread c maşă ă ă ţ ă ă ă l sa îngenuncheat. +l e un om vechi, mai p să ă treaz amintirea vremuriloră cînd se tr ia sub turci. Dac ar fi ştiut îns c , f r s vrea, m preg teşteă ă ă ă ă ă ă ă ă s tr iesc sub nem ii cu banderol , cred c sar fi întrebat, dac nui maiă ă ţ ă ă ă

bine s mi trag repede c cîiul. Am vorbit despre copil rie. D miă ă ă ă acum alt subiect.+ugen a t cut şi a aşteptat. Dar înc nu iam spus vestea pe care oă ă

aştepta şi pe care sim ea c o de in şiţ ă ţU!Eio ascund. +ugen vorbea de obicei mult. ?ostind, el aproape cînta

cuvintele întrun fel pl cut şi foarte fiă resc ( îi r m sese lucrul sta, poate,ă ă ă ca o glum de pe timpul cînd îşi spunea amuzat lec iile ( iar de cîndă ţ c l toream ascunşi în furgonul de pîine vorbea şi mai mult, şi îmi d deamă ă ă seama c el r m sese înc un copil, la cei dou zeci şi unu de ani ai s i,ă ă ă ă ă ă

împlini i cu cîteva s pt mîni în urm pe aerodromul de front, improvizat deţ ă ă ă

istmul pe care! p r sisem în împrejur ri grele. Avea o minte vie şi ascu it ,ă ă ă ţ ă dar din toate lucrurile pe care le afla, le înv a sau le cunoştea, îi pl cea săţ ă ă fac , cu o seriozitate de copil, jocuri frumoase, foarte ciudate uneori,ă dar mereu curate, pe care sim ea nevoia s le arate şi altora, el însuşi miratţ ă de ele, dar cu o mul uţ mire naiv şi şireat de ce a fost el în stare s fac şiă ă ă ă s descopere. F cea repede leg turi între no iuni şi luă ă ă ţ cruri disparate, îipl cea s le aduc pe toate la împreă ă ă jurarea pe care o tr ia în acel momentă şi s le dea senă sul pe care el îl voia neap rat, totdeauna inînd să ţ ă scoat din orice sentimentul de bun tate şi omenie, 9miracolulă ă omeniei$, cum spunea el, roşind. Atît numai c de la un timp avea preaă mult aplecare spre partea trist a lucrurilor şi m gîndeam c asta, dac seă ă ă ă datoreaz împrejur rilor prin care treceam, nar trebui s lase pentruă ă ă totdeauna semne în firea lui de om prea tîn r, prea crud, la care ineamă ţ



ca un frate mai mare. 7u ştiam ce puteam face, se l sa prea mult înă voia mea de la o vreme şi aş fi vrut, mai ales acum, s fie mai sigur de sineă şi s nu mai ia în seam fiecare lucru m runt şi neînsemnat şi s ! ridiceă ă ă ă mereu la gravitatea împrejur rilor pe care le parcurgeam. Sim eam c vreaă ţ ă s par vesel, îşi continua jocurile sale ştiute, dar schimbarea peă ă

care no doream şi navea rost tocmai acum se f cuse. @aturitatea lui (ă ivit între asedii şi eNplozii ( începea s se muleze pe tragic, îşi mai cheă ă ma jocurile fragile, dar adev rul era c se îndoia acum de sine întrun modă ă dureros şi era prea preocupat de asta. 9#eva sa pr buşit$ ( cum spuneaă chiar el. Dac inusem şi ineam înc s ne salv m, cu riscuri pe careă ţ ţ ă ă ă singur fiind nu leaş fi acceptat, o f ceam foarte multă

U!8pentru: el. 9Lipseşte ceva, Arhip, navem o idee pentru care s neă

salv m. 1 r sim ceva şi nu punem altceva,, în loc. #el pu in dac amă ă ă ţ ă începe s nu mai r bd m.$ ;orbea cam grav de la un timp, şi cum vorbeaă ă ă şi mult, şi lung, şi înflorit, m irita.ă

Furgonul de pîine se vede c intrase pe o şosea r u pietruit ( poateă ă ă distrus în timpul retragerilor spre îmbarcare ( cotea des, se oprea, în jură se auzeau ro ile de tun izbind margini tari de gropi şi de talazuri surpate,ţ ceva mai departe, dar continue, şenilele tancurilor, eNploziile întîrziate careurm reau retragerea, iar aproape de noi vocile înv lm şite ale solda ilor,ă ă ă ţ comenzile în nem eşte, trecerea motocicletelor cu zgomot repezit, brutal,ţ

împiedicat, şi al autocamioanelor de mare tonaj ambalate sub greutate,care claNonau, aprindeau şi stingeau farurile, des, repetat, din clip în clipă ă ( sim eam asta prin dungile înguste de aerisire ale furgonului Soarele nuţ apusese înc , dar luminile farurilor se aprină deau şi se stingeau, m rindă

rostogolirea înv lm şelii, a zgomotelor care intrau unele întraltele cuă ă violen şi dup care ne puteam închipui ( ascunşi cum eram în furgon (ţă ă convoaiele care se întret iau, se amestecau, se rupeau. Dar nu mai potă recompune vacarmul, nici m car sumar, memoria mea refuz şi cred:c vaă ă ă refuza întotdeauna, pe m sur cemi voi rec p ta dreptul simplu laă ă ă ă eNisten . De cîteva zile c l toream ascunşi în furgon, mîncam numai pîine,ţă ă ă niciodat nu mîncasem atîta pîine, iar mirosul ei, caremi pl cuse totdeauna,ă ă sim eam c mi ia respira ia. 3i totuşi, furgonul de pîine era singura leţ ă ţ g tură ă ce ne mai r m sese cu ara şi ( cum spunea +ugen ( 9abia acum afl m cită ă ţ ă de tare miroase ?omnia a pîine$. +ugen poate aştepta s i r spund5 la falsaă ă lui întrebare dac vom mai lua sau nu gradul de sublocoteă nent. 3tiam c deă

mult nu! mai interesau tresele. -rusc, mia pus întrebarea adev rat 2ă ă( #rezi c sa descoperit lipsa noastr ) 3i ce se va întîmpla acum ) #eă ă

spune 1avel ) 3i el vorbeşte pu in ca şi tine şi no s spun nimic, a reluatţ ă ă +ugen, dar cu o batjocur în glas pe care nu io ştiusem.ă

3i atunci iam spus scurt 2U!P( în seara asta trebuie s p r sim furgonul de pîine.ă ă ă( 3i !ncotro fu&im,?( 7u fugim, iam r spuns cu r ceal . Xncerc m s str batem5ă ă ă ă ă ă

peninsula #rimeea şi s ajungem la @area 7eagr , printre trupeleă ă germane în retragere, şi de acolo, spre ar . Dac te intereseaz , despreţ ă ă ă peninsula prin care trecem acum a scris "olstoi. "rebuie s i schimbi uniă ţ forma de maistruaviator. De ast sear devenim solda i infanterişti. +u mă ă ţ



am schimbat.3i iam întins hainele de soldat pe care le primisem de la 1avel cu cîteva

ore înainte, în timp ce +ugen dormea, sau se f cea c doarme.ă ă+ugen a luat hainele groase de postav. 7u mia r să puns. Lam auzit cum

îşi scoate în întunericul furgonului uniforma de maistruaviatormecanic. I

am ascultat foşnetul hainelor şi aşteptam s i aud şi fîşîitul c m şii deă ă ă m tase pe care trebuia s şi8 schimbe cu o c maş de cînep . Dar fîşîitulă ă ă ă ă c m şii nu sa auzit. +ugen întîrzia. # zu, pe podeaua c ptuşit cu tabl aă ă ă ă ă ă furgonului, un obiect care a sunat enervant de delicat fa de zgomoteleţă brutale ce veneau de afar . 1ort igaretul de argint al lui +ugen. îl va ridica )ă ţ 7u lam auzit pip ind duşumeaua. Semn bun. + gata deci s ! considereă ă pierdut şi uitat. Dup un timp ma întrebat 6ă

( 1ot s mi p f trez c maşa bleu şi cravata neagr )ă ă ă ă#red c era gol cînd ma întrebat de cravat şi de că ă ămaş ( pentru că ă

în timp ce vorbea am auzit foşnetul moale şi m t sos al celor dou lucruriă ă ă care alunecau şi ele pe podea lîng port igaret.ă ţ

( 7u p strezi nimic, iam r spuns.ă ă( Actele )( 7imic.( ;om avea alte acte ) ia dat 1avel pe lîng haine şi alte acte )Ţ ă( Solda i ( ajunge. 7ea f cut rost la fiecare de o puşc mitralier .ţ ă ă ă

ineo pe a ta lîng tine.Ţ ăIam întins arma. 1ip ind prin întuneric din furgon so ia, +ugen miaă

atins fa a cu degetele. îi tremura mîna. 4 clip ( şiţ ă aoi m-a lmuit.ă 4dat şi înc o dat strigîndumi 6ă ă ă

U!R

( +şti orgolios şi laş. + poate ultimul moment şi m puteai socoti totuşiă egal cu tine, şi nu s m ocroteşti ca pe o lehuz . D mi acum arma.ă ă ă ăDup o vreme Mă ,J.( Arhip, am un ceas de la +caterina. !! p strez. Apoi, tot cu calm voit 2ă( "e mai gîndeşti la 4lga ta ) + chiar aşa urît cum miai spus) 3iă

pistruiat ) 7u cred, iubita ta trebuie s fie frumoas . +şti un omă ă ă admirabil, Arhip. 1ovestirile lui "olstoi despre #rimeea le ştiam.

îl auzeam cum îşi scoate pantofii uşori, elastici, şi cum îşi trage bocanciide infanterist şii încearc pe poă deaua de tabl a furgonului. Apoi cumă strînge cu putere şireturile groase de curea. 4 curea a pocnit sec, ( şiascultam cum încerca s i înnoade capetele rupte. ( iam povestit cumă Ţ

mia d ruit +caterina ceasul ) + înc rcat puşcamitralier )ă ă ă ă( 7u.( -ine ( a spus +ugen, mişcînd încet, de cîteva ori, înc rc torul, apoi aă ă

culcat arma pe podea. S i povestesc întîmplarea cu ceasuQ, a reluat el. Dară ţ mai întîi s i spun despre un om care trecea în fiecare an pe strada noastră ţ ă din -abadag, cînd eram copil. I se spunea 2oldatul, cu S mare cum ai fi spus%onescu sau amlet. + tot o chestiune de cuvinte, cum zici tu c mi place să ă trag din cuvintele cemi convine numai, dar, credem , acum nam să ă imaginez prea mult. @ ascul i ) 1oate te gîndeşti la altceva. #um aiă ţ s fii profesor de istorie ( de pild . Aş vrea s tr iesc, s te v d student. "uă ă ă ă ă ă ce i pui în gînd împlineşti. +u nu ştiu ceaş putea lua de la cap t. 1entru cţ ă ă #a trebui s ne relu m &enera ia şi s ne retr im tineă ă ţ ă ă re ea netr it . ţ ă ă

Se opri. /ltimele cuvinte le rostise atît de grav, încît vocea nui mai



sem na deloc. ?eveni îns la vocea lui obişnuit ( şi, mirat el însuşi deă ă ă schimb rile astea bruşte, a rîs.ă

( D mi lanterna ta, Arhip. Las , nu e nevoie S ştii c tunica asta deă ă ă ă la 1avel mie prea larg şi nu are to i nasturii. în schimb pantalonii sînt preaă ţ strim i6 iar moletierele nau şnururi la capete. 1avel io fi dat furieţ

U!rului cîteva pîini pe uniformele astea ( şi furierul !a înşelat. S iă ţ povestesc cu 2oldatul ?

( @ai avem cel mult o or , dou de mers cu furgonul. 1ovesteştemi.ă ă( Dac #om fi rinşi, ce se #a !nt!mla? Vom fi eFecuta i ?ă ţ Apoi, din nou pe tonul obişnuit 2( Aveam şapte ani cînd am v zut întîia *ar ( pe str zile -abadaguluiă ă ă

( 2oldatul. 3tia cîteva limbi ( se zicea ( era b trîn şi se credea c elă ă înv ase limbile multor oameni, din nu ştiu cîte ri, tr gînd cu puşca în ei.ăţ ţă ă 7aş putea jura asta, deşi se spunea c ar fi f cut parte din unit ileă ă ăţ volante ale armatelor habsburgice care cutreierau +uropa. 4bservasemc ştia întradev r cîteva cuvinte în diferite limbi, vorbe pe care, copil fiind,ă ă le b nuiam mai degrab strig te şi eNclama ii, mai ales c b trînul le ipaă ă ă ţ ă ă ţ cam nearticulat. In Dobrogea noastr , fiecare în elege eNpresii uzualeă ţ greceşti, turceşti, sîrbeşti, cîteva ruseşti şi bulg reşti.ă 2oldatul ştia şifran uzeşti, şi italieneşti, foarte multe nem eşti ( şi, dac mi aduc bineţ ţ ă aminte, le spunea mai ales la be ie, cînd îi pl cea s strneasc rîsul. Darţ ă ă ă lumea nu prea rîdea de el, îl privea cu triste e. 4 m tuş a mea ( totţ ă ă m tuşa care m socotise un copilă ă norocos ( îmi zicea2 97a luat2oldatul sta de la neamurile pe unde a fost decît vorbele porcoase şiă

înjur turile. @are isprav .$ îmi amintesc că ă ă 2oldatul avea un ceas de

buzunar, mare cît o turt , cu un turn de cetate desenat sub limbi.ă 4bişnuia s ne arate cît de rezistent îi era ceasul, îl arunca în uli , îlă ţă izbea cu vîrful bocancului, ne punea pe noi copiii s îl aducem din şari şiă ţ apoi ni! trecea pe rînd pe la urechi6 iar noi ne minunam 2 ceasul b tea maiă departe. Limbile nu se mişcau niciodat , dar de b tut, ceasul b tea. "ataă ă ă mia spus c în anul cînd venise el înv tor la -abadag omul acela purtaă ăţă tunic de soldat, nu trecuse mult timp de Sa primul r zboi mondial. Iă ă se zicea 2oldatul prin toate oraşele prin care r t cea ( şi trecea prină ă multe, ca s i se dea de mîncare şi s poat tr i şi el, unii spuă ă ă ă neau că trecea uneori şi grani ele Sa crezut un timp c şi caut familia, casaţ ă ă sau poate o ar .ţ ă )rece 2olda-

UUtul ( se zicea pe strada noastr cînd era v zut venind, obosit şi plin deă ă

praf. Dup un timp nu mai avea tunic militar , purta haine de trg, dar îiă ă ă r m sese numeleă ă 2oldatul ( şi cînd am crescut ceva mai mare numi amintesc s se fi întrebat lumea dac el mai caut ceva sau nu. Dară ă ă 2oldatul ise mai spunea înc . @i se pare c nu crezi ce i spun.ă ă ţ ■( "eam crezut.

( "u vorbeşti totdeauna pu in, înc de mic cred c vorbeai aşa, g seştiţ ă ă ă termenul potrivit ( a zis +ugen. 7u devii, adic , f r s vrei, fabulist. 1oateă ă ă ă pentru c eşti crescut la sat. raniiă Ţă fac lucruri, şi asta le d , cred, mă ăsuracuvintelor. Lucr torii, sau altfel, pictorii şi sculpă torii trebuie c au deă asemenea aceast m sur . 1entru mine, cuvintele sînt tare ascunse. #aută ă ă cîteodat cu multe vorbe în elesul unui cuvînt. S fie un semn c ( dacă ţ ă ă ă am s tr iesc ( sînt predestinat s devin scriitor ) a zis +ugen, şi a rîsă ă ă



m runt. Aş vrea, totuşi, s i fac un dar. Am la mine poeziaă ă ţ 2eara care fu&e,pe care am scriso pe marginile. unui ziar vechi. ?up numai partea undeinotat poezia, ziarul nare decît comunicate dubioase de r zboi transmiseă ă de agen ia D.7.-.ţ

Am auzit sfîşierea uscat a ziarului, care mia stat mult timp în urechi.ă

Am luat poezia de, la +ugen. +l ma întrebat 2( S i spun cum mia dat +caterina ceasul ei )ă ţAm t cut amîndoi. #ineva de afar a încercat cu eforă ă turi repetate să

deschid uşa din spate a furgonului. /şa era încuiat , în plus blocat peă ă ă din untru cu o eava de puşc prins în cîrlige. =gomotele violente şiă ţ ă ă

înv lmă ăşeala se mai dep rtaser , furgonul p rea c urc panta unui deal6ă ă ă ă ă pe mica fereastr mat ce d dea înspre caă ă ă pr se z rea, ca o umbr lat ,ă ă ă ă spatele mare al lui 1avel, care mîna caii furgonului. #el care încercase uşa,dup ce o zgîl îise de cîteva ori,. nu mai revenise.ă ţ

( Spune povestea cu ceasul, iam zis dup un timp lui +ugen.ă( #u ceasul +caterinei a fost simplu. 7e întorceam de la un bal,

diminea a. Aveam optsprezece ani, eram întro permisie, trebuia sţ ă plec pentru inc un an laă

UU!şcoala militar de la @ediaş, iar apoi, dup cum ştii, înă ă ractica

mecanic de front,ă cum fusese numit , prin euă femism, trecerea promo ieiţ noastre sub comand geră man . +ra diminea , veneam de la bal, r s reaă ţă ă ă soarele, şi ideea +caterinei a fost s ne schimb m ceasurile. #red c a fostă ă ă clipa cînd trebuia so s rut, dar nam îndr znit. 7u s rutasem niciodat oă ă ă ă fat . Asta am povestito bine, sînt sigur.ă

( Foarte bine. 7ai înflorit nimic.

Am rîs amîndoi încet şi, f r s vrem, neam atinsă ă ămîinile.( #îte zile s fie de cînd am trecut istmul ) ma întrebat +ugen. 7eă

apropiem de mare ) V3i a început iau s vorbeasc mult, avea ună ă neastîmp r voios de a vorbi, c ruia abia mai tîrziu, cînd +ugen na mai fostă ă deloc, iam pre uit în elesulW. 7am coborît din furgon decît nop ile (ţ ţ ţ spunea ( şi atunci numai furînd cîteva minute. Aş vrea s v dă ă ziua. De os pt mîn aproape nam mai v zut decît stelele. Aş vrea s cucerescă ă ă ă ă dreptul elementar de a vedea cum mai arat oă zi. 7u mie team , Arhip, că ă ai s rîzi de mine şi de cuvintele pe care le foă losesc. Ar trebui oare s fac şiă s vorbesc altceva acum, care s fie mai potrivit momentului şi furgonului )ă ă

1rostii. #ear putea fi mai potrivit ) "u nai înv at s rîzi de oameni, ştiuăţ ă asta, 5# ci, din p cate, a rîde de oameni e un lucru care se înva , şi încă ă ţă ă cu metod .ă

Am auzit zgomotul cataramei de la centura pe care +ugen încerca s şiăo prind peste tunica de soldat. 3i atunci iam spus 2ă

( +ugen, am veşti sigure c am fost cita i acum C cîteva zile,ă ţ tu, eu şi ceilal i colegi ai noştriţ din ractica de front ( am fost cita i peţ ordin de zi ca disp ru i,ă ţ

. c zu i în incendiile aerodromului de pe5 istmul încercuit. Am fostă ţ înainta i la gradul de sublocotenen iţ ţ ost mortem. Am aprins lanterna şi iam luminat catarama, ca so poat încheia.ă

( Stingeo, mia zis. 7u e nevoie. + gata. Spun: mai departe.( -ine @ai departe. Locotenentul german -e^ohner, care l saseă



promo ia noastr ca detaşament de sacrificiuţ ăUUUpe aerodromul încercuit de pe istm şi fugise cu singurul avion r masă

dup evacuarea escadrilelor germane, a fost interceptat şi doborît. Saă salvat cu paraşuta, a revenit pe aerodromul abandonat şi a izbutit s treacă ă

apoi! printre linii, pu in vreme dup plecarea noastr . A aflat c tr im. 7uţ ă ă ă ă ă mai sîntem sublocotenen i postumi.ţ )r imă ( -e^ohner a :autentificat asta în fa a tribunalului militar din peninsul , unitatea aeronautic german careţ ă ă ă nea avut sub comand promo ia nea cerut pedeapsa capital . Sînă ţ ă tem dedou ori f r identitate, în mod oficial. Iar a treia oar acum, din propriaă ă ă ă noastr voin , în haine de ină ţă fanterişti f r nume. Ast sear , la coborîreaă ă ă ă din furgon, va trebui categoric s ne desp r im, altfel, împreun putem fiă ă ţ ă uşor recunoscu i. /mple i bine, buzunarele cu pîine. Asta e tot. 7uţ ţ mai evreme de imaginat nimic.

Am aprins lanterna, am îndreptato spre +ugen şi lam întrebat 2( #ît e ceasul ) @i sa f cut foame.ă( 3apte şi dou zeci, seara. Am stins lanterna.ăFurgonuW p r sise şoseaua pietruit , mergea acum pe ua drum deă ă ă

p mînt, urca. #rengi groase de copaci izbeau marginile dubei, în dungile deă aerisire se prindeau şi se rupeau frunze mari, proaspete, umede, poateplouase înainte de a fi ajuns noi aici. 7u. 1loua chiar, din ce în ce mairepede, acoperişul de tabl suna m runt, era o ploaie de prim var şi miă ă ă ăam amintit c sîntem în apriă lie !]]. In furgon a p truns un aer tare, deă munte, şi mirosul de pîine deveni din nou pl cut, mi sa f cut şi mai tareă ă foame, eram din cîmpie, şi muntele îmi f cea totdeauna foame. Am rupt oă pîine în dou , iam întins jum tate lui +ugen şi am început5 s mînc m cuă ă ă ă

poft . 1loaia s rea în untru prin dungile de aerisire, ne uda pîinea şi haineleă ă ă de solda i, frunzişul proasp t înv luia tot mai mult furgonul, era un continuuţ ă ă foşnet, sim eam p durea şi în untrul dubei, de cîteva ori neam aplecatţ ă ă chiar amîndoi rîzînd, ca şi cum am fi fost afar şi am fi trecut direct pe subă crengile mari şi ude.

( @i se pare c sînt stejari, a zis +ugen.ăUUM3i sa ridicat în picioare, a întins buzele spre dungile 5de aerisire şi a

început s prind între din i picurii care s reau pe lamele înguste de o el.ă ă ţ ă ţ( De fapt, a zis el sorbind mai departe ( şi aşa mia r mas +ugen înă

memorie ( de fapt, noi sîntem acum oameni liberi. #um nu se poate mai

liberi. S ne bucuc m, deci. Ar trebui s cînt mă ă ă ă 7audeamus.#ineva a b tut, uşa sa deschis toat , şi în cadrul ei 5a ap rut staturaă ă ă

elegant a lui ;eriotis. 1urta un pardeă siu în carouri mari, cafenii, aveam nuşi albe şi o floare la butonier .ă ă

( #e doreşti, domnule ;eriotis )( ;reau s v întreb dac mai ave i nevoie de mine. 5Au început să ă ă ţ ă

soseasc studen ii în c min.ă ţ ă( +şti totuşi un om delicat. î i mul umesc. îns po i pleca, nu e nevoieţ ţ ă ţ

de dumneata.( -un seara.ăDup plecarea lui ;eriotis, miam îmbr cat tunica -ecolorat deă ă ă

sublocotenent aviator, mam sprinnit în bastonul de com, am ieşit pecoridor, şi pîn tîrziu am montat împreun cu ceilal i studen i uşile laă ă ţ ţ



camere.iIE I ,ROIZORIIŢ 17" coala1

Clo0ot3l l3i ,olid*)&SA

m % / F4S" "I@1/?I #A?+ 3IA/ A? "A" S+@iml de sfîrşit prin sfîrşitulĂ unui om. 9#u el sa sfîrşit o lume$ ( e o eNpresie dintre cele mai obişnuite,nu ) Da, sînt vorbe obişnuite, le folosim ca pe o banalitate, fiind gata f cuteă de cine ştie cînd, dar dac ne oprim sa le pricepem în elesul, începe s neă ţ ă fie team de ele ca de un fir rupt între dou veşnicii. Aşa mia fost mie friră ă de cuvintele 9cu el sa sfîrşit o lume$, auzindule cînd

UU8sa pr p dit un om ce mi se p ruse totdeauna o fiin neînsemnat . 7uă ă ă ţă ă

era nici bun, nici r u, nu venea de niă c ieri şi nu pleca nic ieri. 94m f ră ă ă ă istorie$, ziceam. 3i totuşi, se folosiser cuvintele 9cu el sa sfîrşit o lume$ laă pierderea lui ( şi mia fost şi mai fric . Xnsemnaă 2k nu în eleg şi nuţ

în elesesem ceva foarte grav, c omul acela reprezentase ceva enorm.ţ ă Independent, poate, de via a lui cotidian , banal , ştears ,ţ ă ă ă fragmentat dup capriciile evenimentelor dinafar , purtase în el un mareă ă ă blestem sau un neobişnuit rost pierdut, iar eu nu fusesem în stare s v dă ă m car ceva din toate aceste minusuri pre ioase de sintez . Dac aş fi fostă ţ ă ă mai atent, miar fi fost team mai demult, înc de cînd tr ia zilnic aşa ciimă ă ă tr ise, cînd crezusem c i se potriveşte foarte bine obseră ă va ia pe care oţ

f cuse cineva despre destinul s u 2 9omul sta îşi tr ieşte mai mult umbraă ă ă ă decît chipul$. S fi fost greşeala mea fundamental socotind c el nuă ă ă dusese decît o continu via provizorie, umilit pîn şi de zigă ţă ă ă zagul celormai m runte întîmpl ri, captiv lor pîn la nimicirea celui mai naiv visă ă ă ă personal de zi sau de noapte) S nu fi fost în stare s v d c o astfel deă ă ă ă eNisten purta semnul tulbur tor al destinelor celorlal i ) S nu crede i cţă ă ţ ă ţ ă spun toate astea impresionat de aceast c lă ă ătorie pe un drum de ar , înţ ă tr sura asta veche, anacroă nic pentru timpul nostru cosmic. Sar p rea că ă ă nici pe dumneavoastr , domnule, nici pe doamna care st al turi pe bancă ă ă ă nu v intereseaz aceast c l torie. Dar, ierta im , nu ma i cunoscut.ă ă ă ă ă ţ ă ţ 7umele meu e @iron -asarabescu. Al dumneavoastr , AleNandruă L sc reanu ) Doamă ă na #orvin... Scuze, doamn #orvin, ave i alt nume decît5ă ţ dînsul, credeam c domnul L sc reanu v e fiu. Drumul pe care mergem nuă ă ă ă duce decît spre o comun neînsemă nat şi se poate spune c o int atît deă ă ţ ă mic nu poate atrage trei oameni str ini unul de altul, zece oameni sau oă ă sut de oameni, decît numai pentru acelaşi scop. 7u m sfiesc, deci, s vă ă ă ă spun c şi eu merg în comuna asta de cîmpie cu acelaşi scop ca şiă dumneavoastr . S m reculeg o clip în fa a omului care sa stins înă ă ă ă ţ aceast comun , departe de oraşul unde tr ise pierdut şi şters, deci tocmaiă ă ă omul despre care v spuneam c mia fostă ă

UUP

fric atunci cînd am auzit spunînduse la vestea siîrşitului lui 2 9cu el saă sfîrşit o lume$. 7umele acestui om, dup cum cred c şti i, e 1opescă ă ţ uf şi



întratît de provizoriu era în cele mai intime case ale eNisten ei sale încîtţ nimeni nu putea jura dac fetele sale blonde şi şterse sînt patru, cinciă sau şase la num r. 1oate vom afla acum, cînd îi omagiem sfîrşitul.ă 4bserva i, vizitiul de la tr sura asta veche îşi strig din cînd în cînd caii peţ ă ă nume. 1oate c în felul sta ne ironizeaz anonimaă ă ă tul. S nu ne întreb m deă ă

ce tr sura are legat de capul oiştii un clopot care r sun asurzitor pesteă ă ă cîmp. + ora opt, a apus soarele. #lopotul trebuie s aib o poveste, nici că ă ă se poate, o poveste care va deveni misterioas cînd copiii de azi vor deveniă maturi ( şti i bine, poţ veştile le fac copiii cu longevitate ( şi povestea va fiatît de teribil , încît nu va mai p stra clar nici imaă ă ă ginea cîmpiei, nici aclopotului. Aceste legende stupide cu clopote şi cai V Dar s t cem pu in. S ă ă ţ ăX întreb m pe omul de pe capra tr surii, pe nume 1olider, ce a fost cuă ă zgomotul care a r sunat atît de ciudat peste cîmp şi a revenit de cîteva oriă

în urechile noastre. 4mul sta, 1olider, e r ut cios, vam spus dinainte că ă ă ă observasem asta, zice c au r sunat hohotele mele de rîs peste cîmp. 7u,ă ă nam rîs. 3i, dup cîte ştiu, nici dumneavoastr na i rîs.ă ă ţ

II, l )ia d* 0aiă ăU?#l7D S# ?IL+, AL+A7D?/ L[S#A?+A7/ auzise voci în camera sa deĂ

la etaj, dar un timp nu distinse nici una din cele pe care le cunoştea. 4daia îiera de obicei invadat pe cealalt scar , de serviciu, prin sala de depozit aă ă ă unui anticariat unde lucra în aburi de

cafea şi de maşin de spirt un anume @atei Ionescu, care achizi iona şiă ţ mobil veche, şi, neavînd spa iu din pricina mald relor de c r i, împingeaă ţ ă ă ţ fotoliile cump rate, scriă

UUnurile, etajerele, canapelele, în camera lui L sc reanu, motivînd gestulă ă cu aceste cuvinte, mai degrab cu reproş decît cu inten ie de scuze 2 9sîntă ţ lucruri foarte scumpe şi nu în eleg s le las în acest depozit ingrat, undeţ ă optzeci la sut din stivele sufocante de tip rituri ce vin de pe o zi pe altaă ă sînt maculatur produc toare prin sine de mucegai$. Invadîndui camera luiă ă L sc reanu cu mobile, @atei Ionescu socotise neimportant am nuntul că ă ă ă grupurile familiare de vizitatori ai depozitului foloseau şi ei camera luiAleNandru L sc reanu pentru discu ii preă ă ţ lungite, discu ii privind mai pu inţ ţ c r ile aflate în depoă ţ zit 6 @atei Ionescu eNpedia % rapid volumele deoarecare interes. 4bişnuit s aud voci în camera sa, AleNandru L sc reanuă ă ă ă

evita s se întoarc acas în timpul zilei, venea seara numai, cînd odaia i seă ă ă golea şi cînd @atei Ionescu, obosit şi de depozit, şi de vizitatori, se retr geaă cu mult firesc în 9înc perea cu mobile$, ca s se odihă ă neasc o or întrună ă somptuos fotoliu galben şi s şi bea ultima cafea înainte de a porni spreă domiciliul s u aflat întrun cartier îndep rtat al -ucureştilor. 3i azi AleNană ă druL sc reanu se întorsese acas dup şapte seara, dar vocile continuau să ă ă ă ă eNiste în camera sa, îşi controla ceasul, era aproape zece, şişi spuse c ,ă mai mult decît el, @atei Ionescu trebuie s fie foarte iritat c nu sa putut reă ă trage la timp s şi petreac ora de ticuri în fotoliul gală ă ben. ?ozeta deaerisire dinspre scar a depozitului ar ta c sala anticariatului e încă ă ă ă luminat , se auzeau dintre stivele de c r i paşii nervoşi, în aşteptare, tuşeaă ă ţ mîniat a lui Ionescu, pe cînd dincolo, în camer , vocile îşi ură ă mau calmecursul, ignorînd timpul. +rau voci multe, ca niciodat , probabil toate fotoliileă



arhetipuri, date fie de istorie, fie de fic iunea literar , clasiţ ă fic m eNisten e5ă ţ reale... Domnilor, ne Invadeaz lecturile, zadarnic surrealisrmil, el na putută rezolva nimic, coşmarul lecturilor se substituie vie ii şi faciesurilor, darţ personal, crede im , nu cedez acestei... + groaznic, noţ ă ianul lecturilorformeaz prejudec i înc din copil rie, lecturile conduc paradoNal laă ăţ ă ă

iner ie intelectual în via a obişnuit , se poate vorbi chiar de oameniţ ă ţ ă care citesc din iner ie...ţ#î iva paşi uşori,. elastici, ritmînd cu discre ie un rîs jovial, schi ar pesteţ ţ ţ ă

coloanele ziarului liniile de statur ale unui om suplu, pu in demodat, trecută ţ de cincizeci de ani.

( Dar e domnul ;esper, domnul ;lad ;esper, na i îmb trînit deloc,ţ ă acelaşi pas şi acelaşi aer optimist.

( Sînt de mult aici, dar se vede c am început s devin o prezenă ă ţă tîrzie. îmi permite i s iau loc ling dvs., nu v teme i, nu m aşez înţ ă ă ă ţ ă fotoliul galben. @ mul umesc cu acest taburet de figura ie. @ simt atrasă ţ ţ ă de discu iile agitate despre actualitatea febril , am fost mereu obişnuit sţ ă ă fiu un contemporan docil.

( ;a i c s torit, desigur.ţ ă ă( De opt ani ( şi rîsul uşor al lui ;lad ;esper sun iar şiă ă

limpede peste vocile din camer şi peste liă terele ziarului, cu o und deă melancolie. Aş putea spune c într adev r mam c s torit numaiă ă ă ă pu in. #ircui la fe5 ca şi înainte, singur, pe rela iile de mult aşeztte, laţ ţ care adaug f r traumatisme rela iile noi. #amera astaă ă ţ

UMU

o ştiu de foarte mult timp, de pild , de acum cincispreă zece sau

optsprezece ani. Apar inea unei $:doamne, pu in rud cu mine, doamnaţ ţ ă #orvin, p doamn distins . 7umele ei sună ă ă! întrucîtva a Istorie, dar s şti iă ţ c doamna #orvin era o fiin preocupaă ţă t mai mult de fragmenteleă anotimpurilor, pe care le celebra f cînd delicioase sorturi de dulce uri, deă ţ zarz re verzi, de flori de m ceş, de cireşe şi vişine, de caise şi c pşuni.ă ă ă

"oamna îns o. deconcerta5pe doamna #orvin, o scotea din categoriaă eNisten ei sezoniere, pot s v spun f r s greşesc prea mult c na oferitţ ă ă ă ă ă ă niciodat cuiva dulcea de gutui. 1oate nar trebui s fac legă ţă ă ături atît detriste, dar doamna #orvin a disp rut prin surprindere toamna ( şi ;ladă ;esper rîse iar melodios, cu melancolii discrete.

AleNandru L sc reanu se mut mai jos pe scar , se aşez şi scutur largă ă ă ă ă ă

ziarul pentru a îndep rta dintre coloanele şi titlurile negre liniile feline aleă domnului ;lad ;esper, care luase propor ii pe întregimea celor dou pagini.ţ ă Dar statura lui reveni cu gesturi largi de sub apele rupte ale literelor negreşişi limpezi mişcările plutitoare şi rîsul jovial. 4 nou scutur tur eneră ă ă vat aă ziarului, dar ;esper rezist înalt, rîzînd fin, meă lancolic, ap sînduşi ocrotitoră p l ria alb de pai cînd pe un rever, cînd pe altul, ca pe un colac de salvare6ă ă ă fiindc trebuie s fi avut o p l rie de pai care s $conă ă ă ă ă vin moliciuniiă mişc rilor sale.ă

( ; m rturisesc sincer c nu ştiu sigur ce profeă ă ă sie avea doamna#orvin, o ştiam mai mult ca doamn distins , dealtfel miera rud foarte5ă ă ă

îndep rtat . Lucra întradev r la5 teatru, cum sus ine iă ă ă ţ ţ dumneavoastr )ă

1robabil c ;esper se adresase creatorului de costuă me de teatru ( şi



tîn rul L sc reanu de pe treptele de afar îşi d du seama c pierduseă ă ă ă ă ă pasagii întregi din discu iile vocilor din camer , lucru pentru care se felicit ,ţ ă ă dar convorbirea de dincolo se relu pe paginile ziarului, f cînd din rîndurileă ă de tipar o ap din ce în ce mai neagr 2ă ă

( Dar v jur, domnule ;esper ( era vocea costumierului ( v jur că ă ă

doamna #orvin mia fost asistentăUMMla costumele de epoc , schi a admirabil mai ales costuă ţ mele de tineri

dreg tori, eNplicabil poate pentru o fat b trîn ca dînsa. #rede im , laă ă ă ă ţ ă teatru era cu totul alta. + drept, avea trac la costumele lui amlet, dar pe allui H oratio îl eNecuta f r greş. ; aminti i replica lui o ! ratio cîndă ă ă ţ reapare fantoma 2 9...Stai, n luc , de nu ai ! grai de om, cu orice grai s ă ă ămi spui...$ #red c doamna H #orvin ştia re 'lica sau o sim ea f r so ştieă ţ ţ ă ă prea bine, i tr ia toate replicile care constituiau rolul scutieruluiă pentru c era foarte tulburat în fa a hainelor lui o I ratio, care i se iveauă ă ţ de sub degete, ca un rol perfect H înv at transpus în stof . La costumeleăţ ă antice ( care I pot fi considerate dac nu mai simple, mai tranşante, nuiă aşa ) ( îmi amintesc cum creatorulşef ma îndemnat s i dau totuşi să ă lucreze costumul lui 4reste. 97u, % iam replicat maestrului, dincolode 1ilade nu îndr z 2 neşte.$ 3i iam dat, deci costumul lui 1ilade. 1oateă şi 6 în ceea ce priveşte doamna #orvin, lecturile ( dac j lea avut,ă deşi personal nu sînt convins de anvergura C lor ( substituise ceva carese potrivea unor aspira ii ! matrimoniale pe care şi le credea cuvenite.ţ +ra tulburat cînd lucra în atelierul teatrului, dar, cînd pleca spre doă miciliu,devenea calm , poate pentru c îşi consumase esen a eNisten ei la masaă ă ţ ţ de schi at costume, pe planul i elevat al istoriei şi fic iunii. întoars acas ,ţ ţ ă ă

tr ia liniş .l tea acelor pauze casnice sezoniere în afara timpului istoă ric,cum spunea i dvs., domnule ;esper. A avut doamna ! #orvin lecturi sau nu,ţ nare importan , îmi voi men ine H p rerea c lecturile, aşa cumţă ţ ă ă m rturiseam domnilor de j la Litere...ă 'A

( Am spus doar c nu sîntemă de la Facultatea de îiLitere.( 7am sus inut c doamna #orvin se sustr gea timpului istoricţ ă ă

( spuse ;esper cu triste e în glas, dar m gîndesc cu regret c nam ştiutţ ă ă am nuntul cu teaă trul, aş fi în eles atunci mai bine c gestul ei de a ceţ ă lebraanotimpurile captîndule în transparen a dulce urilor de fructe însemnaţ ţ

poate mai mult decît vagul0 sim istoric pe care îl au ati ia... @ar interesa foarte multţ ţ

am nuntele de destin ale unei asemenea fiin eă ţUM]1oate numai tîn rul AleNandru L sc reanu, pe Y nam avut pl cerea s ă ă ă ă ă

! cunosc şi care ne ocoleşte cu o elegant discre ie, are favoarea de a ştiă ţ foarte, jnult despre enigmatica eNisten a acestei doamne aproapeţă anonime şi mai ales despre dispari ia ei, poate chiar despre clipele ei deţ apus în lumea în care a c l torit şi sa refugiat... ?epet, doamna #orvin aă ă fost a femeie distins .ă

( 7u recunosc pericolul lecturilor, dup cum nu recunosc aşaăzisa evaziune pe planurile epocilor trecute de istorie ( interveni o vocegroas ap sat r guşit pe vocale. Sîntem to i prea solicita i deă ă ă ă ţ ţ



istoria prezent , se face în zilele noastre prea mult istorie,ă ă palpabil , or de or , pîn în cel mai îndep rtat col al planetei, niciodată ă ă ă ă ţ ă nu sa f cut atîta istorie sub privirile zilnice ale oamenilor. >r bi i, înă ă ţ aceast epoc modern s prindem în micul etalon al propriilor noastreă ă ă ă clipe eNtraordinara istorie, navem şanse, de multe ori, decît : z rim înă ă

fug istoria, de pe scundul nostru promontoriu învîrtit circular peă mecanismul perfect al prejudec iăţ lor, de la fereastra automobilului, sauprin hubloul, avionului, Jcînd e cazul şi cînd avem prilejul.

( >reşit, domnule, interveni vocea cuiva, probabil a regizoruluide film, aducînd contraargumentele neorealismului şi ale ultimelor luiconsecin e.ţ

( Iar ca pietoni ( continu netulburat vocea apă ă ăsat r guşit la vocaleă ă ( ne îng duim cîteodat r gazul s citim la repezeal o carte cu o singură ă ă ă ă ă pagin 2 afiă şul 7a i observat ce mult sa dezvoltat acea sintez aţ ă artelor numit afiş ) Dar s fim rezonabili. Sus inînd c navem şansa deă ă ţ ă a ne identifica istoriei, am putea ajunge la perfidia de a ne scuzahiatusurile noastre cotidiene de istorie, sau, dimpotriv , de a identificaă istoria ocupa iilor noastre aproNimative de slujbaşi înscrise înţ tro ierarhiecalchiat dup un presupus tabel contemă ă poran de istorie ( ceea ce ar fistrident, nu ) ( ca şi preten ia imberbilor cu tunsoarea aci preaţ scurt , aci prea lung , ce se vor crezu i c sfideaz cine ştie ceă ă ţ ă ă iner ii ale zilei pentru aşi confirma lor înşişi n nui în elege istoria,ţ ă ţ cînd de fapt sînt nişte conformişti foarte

UMElimita i ai acelui gen de iner ii laterale, spre deosebire de iner iileţ ţ ţ

principale, care, s mi fie iertat eNpresia, sînt mult mai cuprinz toare înă ă ă

ceea ce le priveşte. #are istorie, domnilor, cînd fiecare invoc istoria peă potriva limitelor eNisten ei sau m suratelor lui perspective ) Facem cuţ ă bun ştiin prea multe legende despre istoă ţă rie şi despre noi înşine.#rede im , domnilor, c un prieten al tat lui meu era considerat mort deţ ă ă ă vreo douăzeci de ani şi ceva, avusese gradul de sergent. +i bine, s pt mînaă ă trecut acest om mia adus o scrisoare, ma salutat respectuos şi a inut s ă ţ ămi spun 2 9@ bucur c am fost transferat ca factor poştal în cartierulă ă ă dumneavoastr . #e mai face tat l dumneavoastr )$ Iam r spunsă ă ă ă uluit M 9Doar ştii, a i pierit împreun în r zboi...$ @a privitţ ă ă mirat M 9Da ) Aşa se spune ) + o greşeal .$ 1oate s fi fost întradev ră ă ă o greşeal , istoria na avut timp s se întoarc şi s corecă ă ă ă teze

legendele despre fostele lor drumuri de moarte şi de minim via , şiă ţă legendele sau impus în locul istoriei eNacte. Se prea poate s treacă ă provizoratul legendelor drept istorie şi în tomuri groase, deşi, dup cîte ştimă cu to ii, nu i se poate imputa nicidecum epocii noastre c nar aveaţ ă mijloace de a nota şi de a reprezenta cît mai aproape de verosimil ce se

întîmpl pe p mînt şi sub soare.ă ăA urmat o t cere jenant , cîteva monosilabe de proă ă test, t ceriă

prelungite, mişc ri de fotolii, paşi irita i. ;lad ;esper disp ru brusc dină ţ ă paginile ziarului. L sc reanu f cu un gest de apropiere a paginilor, parcă ă ă ă pentru a! reînchega şi ai da posibilitatea s se retrag mai conform cuă ă polite ea sa, dar oricît cuprinse aerul cu ziarul, figura disp rut intempestivţ ă ă nu reveni. 1ăl ria lui alb şi larg de pai alunec singur cînd pe planulă ă ă ă ă

înclinat al unei pagini, cînd pe cel lalt, şi Aleă Nandru L sc reanu se silea caă ă



roata borurilor s nu se rostogoleasc pe sc ri în fa a unei perechi de b trîniă ă ă ţ ă care înaintau încet, tem tori, pe culoarul prost luminat al etajului deă dedesubt. 1 l ria c zu de pe margineaă ă ă

UM8paginilor şi se s lt în jos pe trepte spre picioarele b trînilor, care seă ă ă

opriser privind mira i spre L sc reanu6 care alerga aplecat pe sc ri să ţ ă ă ă ă ajung din urm roata alb de pai. 7o ajunse la timp, b trînii speria i se deă ă ă ă ţ p rtar unul de altul, p l ria lunec printre ei, la dreapta, rostogolinduseă ă ă ă ă mai departe pe sc ri, urmat în fug de L sc reanu, care schi un semn deă ă ă ă ă ţă scuze, şoptind în trecere E 9p l ria de pai$. 9+ra o p l rie )$ ( întrebă ă ă ă ă b trîna în urm , la care b trînul duse un deget la buze. @ai statur un timpă ă ă ă pe coridor, pîn cînd paşii repezi ai lui L sc reanu se oprir undeva. Apoi,ă ă ă ă

întrista i c nu v zuser nici o p l rie, b trînii intrar în locuin a lor.ţ ă ă ă ă ă ă ă ţIII,loaia .i :i/*)ica 0* )oat*L. :J:^vi:u 1 "?/7S+S+ X7 @I#A #+AS4?nic rie de pe scara■ Ă ă

mezaninului şi ramase in cadrul uşii deschise, cu ziarul desf cut atîrnînduiă în mina. 7u fusese niciodat aici, deşi trecuse zilnic timp de cîtiva cni peă ling pr ; lia asta de scar . #iti firma de pe peretele din stînga pentru aşiă ă ă ă aminti numele ceasornicarului, nume peste care trecuse de atitea ori cuochii şi nu! înregistrase bine 2 S#À?"=. #e simplu,

UMRSchârtz. Schârtz st tea dup uş , pe un fel de buă ă ă tuc îmbr cat înă

blan de iepure. Aplecat deasupra unei mese mici, întrun semiîntunerică tulbucat de un bec cu lumina pitit printre mald re de şuruburi şi roti e ruă ă ţ

ginite, meseriaşul privea nemişcat printrun tub prins sub arcada ochiuluistîng maşin ria veche a unui ceas deştept tor. 1e peretele din fa a lui seă ă ţ z reau vag pă ăpuşi f r culoare şi, printre ele, în pozi ii cu totul neă ă ţ fireşti,p s ri mici împ iate 6 L sc reanu îşi roti privirea s descopere pe pere i ună ă ă ă ă ă ţ ceas sau mai multe ceasuri, dar nu v zu nici unul. Imaginea de timpă

înapoiat stăruia în cîteva tablouri p tate, lipsite de identitate artisă tic , cuă chipuri vopsite eap n.ţ ă

7u departe de Schârtz, în dreapta, un om c runt, cu fa a striat deă ţ ă riduri adînci sprijinit în palme, aşezat pe un scaun de aluminiu înalt cît oă etajer , voră bea cu glas tare spre un paravan de carton galben 2

( Dumnezeu va f cut pe toate blonde, fetele mele. Sînte i preaă ţ

blonde, prea s race şi prea slabe, ave i o spaim fiN în ochi şi cine ştieă ţ ă ă dac se va afla vreodat c a i putea fi şi voi frumoase. Sînte iă ă ă ţ ţ frumoase, dar tr i i împotriva voastr , din pricina a ceea ce cred al iiă ţ ă ţ despre voi şi despre mine c am fi. Lumea v confund pe una cu alta şi nuă ă ă prea mul i din oraşul nostru au ştiut dac sînte i patru, cinci sau şase,ţ ă ţ fetele mele. Sînte i şase, desigur, vo spun eu, tat l vostru, 1opescu.ţ ă

3i 1opescu se îndrept de spate şi cioc ni nervos în paravanul galben.ă ă Apoi 2

( @ crede i, domnule Schârtz )ă ţSchârtz continu s stea nemişcat deasupra maşiă ă n riei vechi.ă1opescu f cu semn cu mîna spre paravanul galben, chemînduşi poateă

■

fetele, s vin spre el. îşi l s din nou capul în palme şi reîncepu 2ă ă ă ă( ;am. chemat, fetele mele, s veni i pe un dîmb cil iarb de laă ţ ă



marginea drumului. @ersesem aproape o o zi întreag peste cîmp. Azi nuă mai ştie nimeni seceta din !]8, de dup r zboi. +u m aşezasem sus peă ă ă dîmb, de atîta praf devenisem de p mînt, miam lipit spatele de un trunchiă de piatr înalt t iat în patru col uri.ă ă ă ă ţ

UM

Se prea poate s fi fost cîndva o piatr Oilometric sau o cruce cuă ă ă bra ele pierdute. 4raşul din care plecasem nu se mai z rea.ţ ă1opescu cioc ni din nou în paravan Ră( 3tiu c nu m asculta i, domnule Schârtz.ă ă ţ( 7am zis c nu v ascult. #easul sta are peste patruzeci de ani.ă ă ă( +i bine, fetele mele, na i îndr znit s urca i spre mine. 1rivea i înţ ă ă ţ ţ

urm cu fric miriştea goal pe care o str b tusem sub un soare crunt. Seă ă ă ă ă înserase bine şi un fel de umbre lungi ale nim nui încercau s se culceă ă imense pe miriştea epoas lunecînd între orizonturi f r s şiţ ă ă ă ă g seasc loc potrivit. 3i nu se aşezau, şi deă ă veneau şi mai lungi, neînchipuitde lungi.

4 nou cioc nitur în paravanul galben. Schârtz spuse 6ă ă ă( Da.( Da, fetele mele, vedeniile acelea lungi de seară eă pe cîmpie erau

numite de cunosc tori umbra cerului, în serile de var tîrzie şi secetoas şiă ă ă numai pe cîmpie se poate vedea umbra asta a cerului. 3i din toate p ră ileţ orizontului se auzea un muget de vite fl mînde. 3i cte o înjur tur clară ă ă ă sub cer, atît de clar , încît i se adresa direct.ă ţ

( @ia i mai spus aşa ceva ( zise Schârtz întorcînd maşin riaţ ă ceasornicului vechi pe partea cealalt .ă

1opescu scoase din buzunarul hainei în carouri o sticl de rachiu vîn şiă ăţ

b u, strîmbînduse. #ioc ni în paravan şi întinse bra ul cu sticla spreă ă ţ Schârtz.( ;am spus mereu, de ani de zile, domnule 1opescu, c nu beau şiă

nu fumez. Acum e vorba despre cei doi negustori. 7u v teme i...ă ţ1opescu izbucni întrun hohot de rîs larg. F cu un gest timid deKă

ocrotire, spre paravanul galben, apoi E( 7u v teme i c rid. @iam amintit de doi neă ţ ă gustori, doi cunoscu i aiţ

mei, acum b trîni şi nes ra i.ă ă ţ, 1oate c au fost nes ra i totdeauna, dar pentru c se mişcaser mult,ă ă ţ ă ă

întro parte a vie ii lor, prin tîrguri, pe uscat şi pe ap , cum se zice,ţ ă dobîndiser o gravitate şi un mister care le ascundeau lipsa de har şi erauă

lua iţ24!drept gînditori, deşi unul nu era decît negustor de brînz fr mîntat , iară ă ă

cel lalt de feştile de lumin ri. +i bine, aceşti trişori de personalitate...ă ă1opescu suci în palme sticla de rachiu, p rea ruşiă nat, vru s privească ă

spre Schârtz, dar nu , îndr zni, nici spre paravan nu privi, nu cioc ni înă ă peretele galben de carton, suspendat acolo pe scaunul înalt de aluminiu.Schârtz5 acceler învîrtirea şurubelni ei prin. golurile maşin riei deă ţ ă ceasornic, se gr bea evident, pentru a putea s spun ceva f r caă ă ă ă ă repararea ceasului s întîrzie, vîrî, în sfîrşit, corpul maşin riei în capaceleă ă carcasei şi zise 2

( Aceşti negustori care treceau drept cet eni solizi.ăţ( +i bine, şi care erau nelipsi i din loja prim riei la par zi, iar duminicaţ ă ă



de la slujba catedralei din centru, aceştia doi erau gravi şi cînd mestecaualvi . 1uteau spune orice neadev r despre cer şi despre oameniţă ă şi erau. crezu i. 7evestele lor deveniser la ifel de grave, şi creditul moral alţ ă celor doi se cvadrupl . 7u iam urît, deşi eNisten a mea fusese clasat dină ţ ă punct de vedere public conform aprecierilor infailibile ale unor astfel de

oameni gravi, lucru care mi sa întîmplat şi recent, întrun alt mod, dinpricina altor oameni gravi ( nu iam urît, îi stimam, pentru c mie, ca şiă altora ca mine cu mintea t ioas , ne produceau o teribil veselie. /morul,ă ă ă aceast demiurgic sl biciune, chiar cînd e involuntar , sl biciune careiă ă ă ă ă mîntuie şi pe cei ce no au...

( 1e asta nu mia i spuso pîn acum, a i început s ad uga i de laţ ă ţ ă ă ţ dumneavoastr ( zise Schârtz uitînduse mirat la 1opescu prin micaă lunet a tubului de ebonit de la ochiul stîng.ă

( ;ede i, fetele mele blonde, lumea... Domnule Schârtz, ceiţ cu ochiul dumneavoastr drept de e aşa de ciudat )ă

( @i se pare, domnule 1opescu, nu vam spus pîn acum chiar eNact,ă cu ochiul drept nu mai v d de multă

1opescu b u din sticla de rachiu. Izbucni în rîs 2ă( Imbecilii +i bine, negustorii ştia aveau magaă zinele fa în fa ,ţă ţă

paralele pe o fund tur , la etaje cu terase fa în fa , unde nevesteleă ă ţă ţă ap reau diminea aă ţ

17? coala 3U]!şi se salutau cu solemnitate. întro zi cei doi se ceart , cred c d.introă ă

confuzie. Dup ceart zidesc uşileă ă a magazine s nu mai fie fa înă ţă fa , îşi sparg casele în spate f cînduşi fiecare intrarea de magazin spreţă ă

străzile opuse cu care se învecinau cl dirile. +i bine, au fost considera iă ţ pentru asta şi mai serioşi 2 d duser dovad de intransigen . 7u maiă ă ă ţă puteau sc pa ei înşişi de presă tigiul lor imaginar. 1e cînd eu, dimpotriv , m.ăam c znit, degeaba, toat via a aproape, în oraşul meu, s fiu stiă ă ţ ă mat pentruceea ce sînt, pentru ceea ce eram în stare, dar eram pus mereu înimposibilitate de a ar ta ce vreau şi ce pot. 3i nam izbutit s schimb o iotă ă ă din condamnarea pe via care mi se semnase ceas de ceas, an de an f rţă ă ă s ştiu, f r s fi crezut c e posibil o asemenea invazie de imbecilitateă ă ă ă ă ă public întrun secol civilizat. 0 Dac laş mai fi g sit pe marele omă ă ă @iron -asarabescu, cu care fusesem coleg un an la -elleArte, el miBar fi

în eles tragedia, pentru c , deşi nam devenit pictor sau poet, eu am avutţ ă

totdeauna o fire de aN5tist Am fost ! predestinat tragediei., H

Schârtz trase un sertar de la masa din fa a lui,ţ M scoase unpachet şi, înainte de a! desface şi a începe. s m nînce, zise, f r s seă ă ă ă ă

întoarc spre uş 2ă ă( 1ute i lua loc, domnule L sc reanu AleNandru Lsc reanuţ ă ă ă

tres ri, nar fi crezut că ăSchârtz îi ştie numele. Se aşez pe un scaun în stînga ceasornicaruluiă

şi privi mai departe spre 1opescu, care, nemişcat pe scaunul înalt dealuminiu, vorbea acum mult C mai încet 2H

( S plec m de aici, fetele mele + diminea , s H trecem pesteă ă ţă ă mirişte şi s g sim ceva.ă ă 5H



( 4 gar ( spuse ap sat Sch^artz, t induşi pîineaC felii şi ungîndo cuă ă ă magiun. H

( Am ajuns dup prînz la o gar , nu mîncasem ni] mic ( continuă ă ă 1opescu. +ra luni dup prînz. "renul trecea pe acolo de dou ori peă ă spt mîn 2 luni la prînjji şi sîmb t la prînz. Aşa era imediat dup r zboi.ă ă ă ă ă ă

Sosisem prea tîrziu, era luni dup prînz, şi aveam de aştepta pînă ă sîmb t la prînz. >ara era în plin eîmpie, cu uşiH date de perete, prină ă ă sala goal şi înalt vedeai, spr6ă ă

U]Ump, întro parte luna, şi întralta soarele. 1 s rile zburau prin sală ă ă

dintro parte în alta a miriştilor. +ram singur cu fetele mele, pe peronuldeşert, cînd a ap rută "onstantin ierdutul !nt!iul. ;e&ele nebun al c!miei. +lnu cunoştea şi nu recunoştea pe nimeni. F cea asta f r s insulte. Se urcaă ă ă ă la o gar în cîmp si cobora ia alta, f r s întrebe unde merge trenulă ă ă ă urm tor. +ra f r int . Aducea cu el un aer de pustiu. /mbla în c maş şiă ă ă ţ ă ă ă iarna, şi cum era înalt, foarte înalt, primul cap pe care! z reai pe timp deă ploaie, sub fulgi de z pad , sau pe vreme cu soare, era capul luiă ă "onstantinierdutul !nt!iul. 3i atunci, luni dup prînz, eu cu fetele mele neam întîlnită singuri pe peron cu "onstantin ierdutul !nt!iul. ;enea din cîmp din parteadinspre lun , şi a traversat sala g rii, cu capul printre p s ri spre parteaă ă ă ă dinspre soare. A ajuns pe peron, a dus palmele la gur , şja dat capul peă spate şi a urlat, spre cîmpul gol şi ars din fa , un sunet gros de vapor. Iamţă dat dou numere, unul de !] cifre şi altul de !R cifre, ştiam c are nevoie să ă ă fac o înmul ire, aşa obişnuia, şia dus din nou pală ţ mele la gur şi, dup ceă ă sunetul s u de vapor sa stins, mia dat rezultatul eNact, calculat în gînd, laă

înmul iţ rea celor dou numere, de !] şi de !R cifre, mîniat în t cere c nuiă ă ă

alesesem numere cu cifre mai multe. Fetele mele, ca s i aduc oă ă mul umire, sau c znit mult timp s fac înmul irea lui #onstantin cu vîrfulţ ă ă ă ţ unui ciob de c r mid pe întreg peronul de pl ci albe şi spre am r ciuneaă ă ă ă ă ă lor sau încurcat pe la sfertul socotelilor şi voiau s întrebe înc o dată ă ă rezultatul calculat mai înainte în gînd de regele cîmpiei. Dar "onstantin^ierdutul !nt!iul plecase, se dep rtase în apele uscate de foc nev zut aleă ă miriştii, se oprea din loc în loc, şi cînta gros, spre soare, sunetele grave devapor. +l na strigat niciodat un om pe nume, nu recunoştea pe niă meni, eraun suveran al pustiului, dar atunci, luni dup prînz, cînd abia se mai z reaă ă sub ire şi înalt pe mirişte, a,strigat spre mine 2ţ

( 1opescule, pe tine te cunosc. S i tr iasc fetele blonde şi frumoase.ă ţ ă ă ;ino, peste cîmpul sta e o gar peă ă unde trece un tren luni noaptea.

U]MAm vrut s ! ajungem din urm , dar nam putut, fugeam pe epii miriştii,ă ă ţ

cîteodat îl mai vedeam înalt şi sub ire cl tinînduse prin v p i, ne chemaă ţ ă ă ă poate iar, şi se dep rta f r s ne aştepte, din statura lui care uneaă ă ă ă p mîntul cu cerul se desprindea uneori şi se ridic o mîn lung , îi vedeamă ă ă umbra pe soare şi din nou nulj mai z ream. Dincolo de el, la margineaă cîmpiei, p rereaW unui salcîm sau ceva ca un copac. Spre salcîm p alergaă "onstantin ierdutul !nt!iul, el care nu avusese vreodat o int . +ra aşa deă ţ ă cald, încît c lcam cu ochi închişi de frica soarelui, mergeam înaintea feteloră

s şi poat lep da ele hainele şi s umble cum or vrea Doamne, cele şaseă ă ă ă fete ale mele alergau în urma mea goale pe mirişte, fl mînde şi secate deă



e şi cum seU]Emai închin , şi o dat cu asta, eu şi cu tine, >rigore, şî H sacul t u dină ă ă

cap, afl m c am dus vremea la groap ! şi în vreme de pace, cînd puteamă ă ă şi noi s ne facem oaCl meni şi s mîngîiem timpulă ă

S Altcineva îşi b tea afar , la pragul uşii, t lpile bo! canciloă ă ă rH

( Al i paşi de fl mînd. A intrat pe uş un preot.ţ ă ă( 1 rinte, ar fi fost mai bine s nu fi stat cu casele jl al turi ( a zisă ă ă

b trînul aspru La miezul nop ii am fi C dormit amîndoi linişti i, fiecare5 înă ţ ţ patul lui. iH

( Am auzit clopotul lui 1olider.( #lopot de cobe. A venit @atei.( Domnul @atei ) 3i doamna în verde )( 7o cunosc pe$ doamna, spuse @atei privind în l turi Am venită

cu acelaşi tren, a coborît în gar , nu mai avea tren mai departe pînă ă sîmb t la prînz şi azi e abia luni noaptea...ă ă

ranul b trîn a micşorat flac ra l mpii, sa aşezat pe pat, şia scosŢă ă ă ă cizmele, ciorapii lungi şi groşi de lîn împletit în patru, şia dezbr cat hainaă ă ă şi pantalonii de aba. şi lea aşezat sub cap, sa lungit, şia tras o p tură ă peste el, gemînd şi aşezînduşi oasele 9@ie mie cam somn$ ( a zis.

( @îine, doamna pleac mai departe ( spuse @atei Ionescu repede,ă pentru a! mai prinde pe b trîn treaz. + o gar întrun loc pe unde treceă ă trenul mar i. Dac at putea merge întro odaie s se odihneasc . + ud deţ ă ă ă ă

ploaie şi tremur .ă

( @am înc lzit ( spuse rîzînd femeia tîn r în vrrde, sim indă ă ă ţ c btrînul o pl cuse, îl surprinsese cum îi priveşte aburii verzi ce i seă ă ridicau în jurul umerilor şi p rului negru rev rsat pe gîtul înalt Aş vrea să ă ă mai rinîn aici, cu to ii 7u m sperii aşa uşor ( spuse feţ ă meia şi f cuă flac ra l mpii mai mare.ă ă

( #asa mea e plin ( zise b trînul c scînd voit, r sf înduşiă ă ă ă ăţ cuvintele şi rostindule pe ales ca s Le. scalde mai bine în aburiiă verzi. =ilele astea miau sosit rude şi prieteni chiar de pe timpul primuluir zboi monă dial, pe care nu le mai ştiam, sau le ştiam trecute sub

U]8alte zodii şi pe seama altora ( şi b trînul, din culcuş, îşi ar t din ii încă ă ă ţ ă

tari spre locul dintre flac ra l mpii şi gîtul înalt şi dezgolit al femeii.ă ă 91orc b trîn$, zise, popescu, b u din sticla de rachiu, se strîmb şiă ă ă reîncepu 2 7u ştiu ce vor str inii ştia de la mine ( a spus mai departeă ă b trînul. Am crezut c m socotesc bogat, şi pe vremea asta deă ă ă foamete şi de r zboi neterminat au venit s mi cear ceva. Au v zut că ă ă ă ă nu sînt bogat, dar nu pleac . Am pîn şi în buc t rie un ofi er pensioă ă ă ă ţ nar cusabie şi decora ie de pe vremea celor mor i, face fel de fel de teorii despreţ ţ un al treilea r zboi mondial, ca şi cum ar vrea s r mîn singur pe lumeă ă ă ă dac sar întîmpla un asemenea pr p d. #e e mai r u e c to iă ă ă ă ă ţ profe ii ştia nau somn. ;orbesc mult şi despre pace, f r s doarm , îşiţ ă ă ă ă ă

închipuie c dac or s in mereu ochii deschişi au s vad . 1ovestescă ă ă ţ ă ă ă despre lucruri frumoase netr ite şi de neatins ( şi aici b trînul se uit la 0ă ă ă femeia în verde cu ochi reci, de ghea , duşm noşi ( cine ar crede c laţă ă ă



vremi atît de grele pot s pofteasc lucruri ce ar trebui ştiute mai întîiă ă înc din leag n ) # de foame nu fac asta. #ine ştie, poate din prea multă ă ă pustiu. Sînt mul i, aproape dou zeci, miau umplut od ile, se plimbţ ă ă ă prin casa mea f r s m mai ia în seaă ă ă ă m , seara joac c r i în odaiaă ă ă ţ ofi erului chel cu sabie, cînt roman e, vorbesc despre istorie printre uşi,ţ ă ţ

se sup r unul pe altul. =ilele trecute au fost la vîn toare de ra e pe balt şiă ă ă ţ ă sau întors împ r i i pe tabere şi certa i pe pacea neîncheiat înc .ă ţ ţ ţ ă ă 1l nuiesc acum s scrie un feă ă ! de istorie a satului, în frunte cu unulmodos, ;lad ;esper, umbl pe la arhiva prim riei, trec din poart înă ă ă poart pe la casele oamenilor şi am auzit c întreab dac ştie cirfeva de oă ă ă ă biseric pe roate care ar fi o mare avere, şi care sar fi aflat la noi în sat nuă ştiu.cînd Sa aflat, se zice, o biseric pe roate în satul nostru, acum două ă sute de ani şi mai bine. Dar pentru pu in timp a stat biserica asta în sat laţ noi, fusese ascuns aici sub malul Dun rii de frica t tarilor, dar pe urm auă ă ă ă venit nişte oameni c l ri şi au luato, ar fi pl tit pentru asta nişte calupuri deă ă ă aur unui grec cu patru neveste turcoaice şi care pe urm şiar fi dat foc laă cas cu aur cu totă

U]Pşi ar fi plecat spre Athos, descul , da, a fost o biseric pe roate, aşa seţ ă

zice c spuneau str bunicii noştri înainte de aşi fi îngropat p rin ii, dar auă ă ă ţ luato cu şase cai galbeni, potcovi i cu bani de pe vremea împ ra ilorţ ă ţ #onstantin şi +lena, şi au duso, undeva, so înveleasc în cear alb cu caiă ă ă şi c l re i cu tot. +ra un lucru biserica pe roate, pe unde o mai fi, poate că ă ţ ă acum roiurile de albine fac miere în coaja ei de cear alb ( zise b trînulă ă ă şi ..e întoarse cu fa a la perete, f r s mai fi privit spre feţ ă ă ă meia tîn r înă ă verde, şi mai zise 2 9nave i decît s alerţ ă ga i dup zilele s pt mînii, şi dacţ ă ă ă ă

nu le prinde i, tot e bine, izbuti i s le încurca i m car, mar ea cu vineţ ţ ă ţ ă ţ rea şicu sîmb ta, şi asta s şti i c e ceva pentru o via de om$ ( şi adormi, cuă ă ţ ă ţă sfor ituri.ă

1opescu se opri, întîrzie cu privirile spre un tablou prins spre col ulţ paravanului galben 2

( + doamna -ogomileanu, domnule Schârtz, da ) Aşa mia i spus,ţ sînt sigur.

3i 1opescu ar t spre un portret al @ riei Stuart ( dup detaliile deă ă ă ă costum.

( Da, sînt sigur c vam spus, actri a #atinca -ogoă ţ mileanu în rolul@ riei Stuart la 1aris, în !U. La înă toarcere mia adus atunci dou dină

perechile de p puşi pe care le vede i, în costume 9@ rie Antoinette$,ă ţ ă primite de la cineva din vechiul cartier @arais, de la un artizan care nu f ceaă nego , d ruia numai, în clipe de uitare de sine ( r spunse Schârtz.ţ ă ă

( Doamna -ogomileanu era înc tîn r , din nou li, ber ( eNplic 5ă ă ă ă ă 1opescu cu gesturi largi şi vesele spre paravanul galben ( prin ulţ dalmat renun ase so mai chinuiasc cu gelozia lui subistoric deţ ă ă rege medieval balcanic f r tron. Domnule Schârtz ( spunea #atincaă ă -ogomileanu în !U ( sînt fericit , b trînule prieten Schârtz, eă ă departe acum coroana halucinant dalmat , sînt din nou #atinca, ceă ă frumos bat ceasurile dumneavoastr de por elan, l sa im s le ascultă ţ ă ţ ă ă cum f ceam cînd eram copil ...ă ă

Aici 1opescu t cu, suci sticla de rachiu în palme, privind uimită în podele, sticla era aproape goal .ă



U]R( ;ai, de ce sînte i pansat la ochiul drept, domnule Schârtz ( spuseţ

Schârtz, continuînd replica întrerupt de 1opescu.ă( 7imic, doamn -ogomileanu, o simpl oboseal a ochiului ( reluă ă ă ă

1opescu şi b u repede, proptmduşi buzele aproape închise pe guraă

sticlei ca s poat face pu in economie din rachiul r mas, poate înă ă ţ ă ă vederea unei replici viitoare. ; sup ra i, doamn -ogomileanu, dac v facă ă ţ ă ă ă în dar un mic ceas de mîn , unicul ceas luă crat de mine în întregime,ierta im , îl lucrasem mai demult pentru altcineva, dar...ţ ă

( Dar e mult mai potrivit pentru dumneavoastr , doamn ,ă ă primi i! împreun cu aceşti doi canari roşii pe carei am de la unţ ă vameş din strîmtoarea >ibralt.arului. De ce sînte i atît de trist, domnuleţ L sc reanu ) spuse Schârtz, cu acelaşi ton.ă ă

L sc reanu tres ri din nou auzinduşi numele şi c ut s îndep rtezeă ă ă ă ă ă ă gîndul c Schârtz, ca atî ia al ii, ce par absen i la trecerea şi la eNisten aă ţ ţ ţ ţ lui, îi judec via a cu fiecare gest, la fiecare gînd intim.ă ţ

( "rece i de cî iva ani pe lînv mezaninul meu, urca i sc rile, le coborî iţ ţ ă ţ ă ţ şi na i intrat niciodat în ceasornicţ ă ăria mea. #a s fiu sincer, din pricinaă asta, de pe scaunul meu scund c ptuşit cu blan de iepure, nam izbutit să ă ă v v d prin lentila acestui tub decît pîn la genunchi, cînd trecea i. ;ă ă ă ţ ă■ cunosc doar pîn la genunchi, domnule L sc reanu. Ave i trei perechiă ă ă ţ de pantaloni, nu ) #ei mai uza i sînt cei gri. Dou perechi de pantofi■ ţ ă 1urta i cîte o pereche de. sandale doi ani dea rîndul #îteva zile, eraţ

înainte de un #r ciun, a i purtat şi nişte galoşi. Ia i uitat undeva, poate la oă ţ ţ persoan agasant , şi nu va i mai dus s i lua i.ă ă ţ ă ţ

( ; mul umesc, domnule Schârtz, spuse 1opescu, privind prină ţ

golul sticlei de rachiu, ceasul de min e superb, e o bijuterie.■ ă Am s ! trimit pe tîn rul ;lad ;esper s v aduc un portret al meuă ă ă ă ă în rolul @anei Stuart. #red c are s v plac domnul ;lad ;esper, eă ă ă ă adev rat, e foarte tîn r, dar e atît de fin, de prevenitor, are un cult ală ă conversa iei atît de elevat, incit îi tace pe cei din jur s pluteasc .ţ ă ă 4, denPar fi atît de tîn r,ă

U]prea tîn r pentru o @ rie Stuart ca mine, ai s te conă ă ă vingi, b trînulă

meu prieten Schârtz ( şi 1opescu v rs pe podele ultimeleă ă pic turi din sticla de rachiu zicînd 2 9Dumnezeu so ierte pe nefericitaă femeie #atinca -ogomileanu$. Apoi 2 domnule L sc reanu, lamă ă cunoscut pe tat l dumneavoastr , inginerul. +ra un om. De foarte mult timpă ă trec pe la.domnul Schârtz şi! rog s m prezinte dumneavoastr . îmiă ă ă spune mereu c nu e posibil, c nu v cunoaşte decît pîn la genunchi.ă ă ă ă ;reau s v iau martor la un proces de mare omenie. ;reau s mi recap tă ă ă ă identitatea. ;reau s m realipesc mie înă ă sumi. Am fost desp r it de mineă ţ

întrun mod fantastic, e un gol pe care mie fric s i m sor singur, eu namă ă ă fost ceea ce un paralelism imaginar crease din persoana mea şi a creat apoidin mine pe nişte tipare nepotrivite mie, în aşa fel încît pot ap rea multoraă drept o trist absen de la istorie, cînd de fapt eNisten a mea e plin rieă ţă ţ ă istorie, atît de plin , c de multe ori par neverosimil, incomod, arogant,ă ă

neconform cu limitele propriului meu destin. 7u sînt crezut, dateleeNisten ei mele m runte, în loc s m confirme în fa a altora, m contest .ţ ă ă ă ţ ă ă



Din asemenea pricini, chiar casa din oraşul meu e greu s fie dovedit că ă ă ar fi fost a mea, deoarece pe o perioid întreag de ani de zile, de laă ă secet încoace, din !]E pîn în !E8, adic vreo zece ani, se crede c aşă ă ă ă fi fost absenteist, nimeni nu mar fi v zut m car r t cind sub numeleă ă ă ă meu. Absenteist ) 4, doamne, eu alergam cie colocolo s mi cîştigă

eNisten a pentru mine şi pentru fetele mele şi o iege absurd maţ ă declarat absenteist .întro perioad de ani cea mai agitat din via a mea lă ă ţ 3i nu mi se mai permite s m întorc şi s intru în proă ă ă pria mea cas . 1ute iă ţ fi de acord cu mine, tuturor ne trebuie timpul s ne tr im via a propriuzisă ă ţ ă şi e absurd s ne cheltuim o groaz de vreme pentru a infirma o viaă ă ţă imaginar creat prin aproNima ii str ine nou . -ineîn eles, foacteă ă ţ ă ă ţ mul i fac un act de bun voin ciepunînd efortul de a neţ ă ţă reînchega.m car sumar prin ipoă teze, dar a proceda sumar în cazuldestinelor e mai riscant decît în aritmetic , pentru c se pot omite sauă ă atinge nepotrivit multe lucruri, poate tocmai acelea ce

UEmerit respect delicat, inînd de esen ialul unei eNisten e. /nii cred că ţ ţ ţ ă

biografia mea ar fi alta decît aceea pe care sus in c aş fi avuto şi c aş fiţ ă ă alimentato cu întîmpl ri ce nu pot fi crezute ca reale, vede i, nu sînt decîtă ţ unul singur şi inalienabil, în timp ce al i opt, sau douţ ăzeci, s zicem, ocupa iă ţ cu treburile lor,, cu inten iile lor, cu lucrurile care îi privesc şi pe care şi leţ cunosc foarte .6bine, e posibil s fi spus şi s spun c nu mau v zut 5i întră ă ă ă ăo anumit perioad $a vie ii lor, sau atunci cînd mau ; zut şi cînd ei erauă ă ţ ă ocupa i cu lucrurile lor grave sau nu, eu st team cu spatele, dar de aici nuţ ă se poate nicidecum în elege c aş fi fost absenteist de la istorie. 1enţ ă tru că acela naş mai fi eu 9-ineîn eles c nu sînte i dumneavoastr $, mţ ă ţ ă ă

încurajeaz foarte mul i, 9dar e o lips de date de aproape zece ani înă ţ ă filele destinului dumneavoastr , o eNisten neconfirmat care bineîn elesă ţă ă ţ c trebuia m car provizoriu notat prin m rturiile altora, ave i cale deschisă ă ă ă ţ ă s aduce i datele dumneavoastr , dar pentru aceasta trebuie timp în care,ă ţ ă an de an, lun de lun , trebuiesc refundamen ate cu dateă ă ţ semnificative pentru consensul general, nam spune c e nevoie să ă cheltui i pentru asta un timp egal cu perioada consideţ rat lipsa, dar o s vă ă ă trebuiasc destul vreme în acest scop, pentru a v realipiă ă ă dumneavoastr înşiv , cum spune i, şi avem toat încrederea c ve i$ă ă ţ ă ă ţ izbuti, domnule 1opescu 6 onestitatea dumneavoastr dinainte şi de după ă golul nejustificat ne d convingerea în dreptatea dumneavoastr şi vă ă ă

vom sprijini, dac e necesar.$ #asa e în bun stare, aşa cum era cînd amă ă plecat pe secet s mi reg sesc eNisten a, s m redescop r, nuă ă ă ţ ă ă ă en m singur, altfel miar fi fost mai uşor, eram cu cele şase fete... ( aici1opescu ezit , t cu, privi sticla goal , apoi relu ( e drept, miau trebuită ă ă ă zece ani, altora le trebuie o via întreag pentru a se închega ( artiştii, deţă ă pild , nu ) ( s zicem, s nu m consider artist, deşi destinul meu,ă ă ă ă @iron -asarabescu, pictorul celebru, ar putea aduce m rturie, altora,ă zic, le trebuie mai mult, nu zece ani, nu o via întreag , ci genera ii deaţă ă ţ rîndul pentru a se m rturisi în ceva, pentru aşi arata esen ele neştiute, euă ţ am avut nevoie de vremea modest de zeceă ■

UE!ani ca s descop r nişte lucruri simple, dar cutremură ă ătoare, în numele

omeniei, poate c e tîrziu s mai fiu luat în seam , poate nar mai trebui.ă ă ă



Dar trebuie, dac tat l dumneavoastr ar mai fi tr it, el ştia aproape totă ă ă ă despre mine...

( Dar tat l meu tr ieşte ( spuse L sc reanu, sură ă ă ă prins la vorbele lui1opescu.

( 7u se poate ( strig 1opescu, coborînd de pe scaunul de aluminiuă

şi îndreptînduse încordat spre AleNandru. Ierta im , am spus cevaţ ă insult tor... ( şi 1oă pescu se o jri încurcat sub tabloul cu portretul @ rieiţ ă Stuart. Dar... se hot rîse... Aşa se stabilise de m rturiile unor eNisten e careă ă ţ au supravie uit... tat l dumneavoastr mur... un bombardament, sauţ ă ă altceva, dup aceea... + monstruos, unele m rturii sînt mai groazniceă ă decît moartea. +Ncelent, tat l dumneavoastr tr ieşte, îmi va fi martoră ă ă un om care şi el fusese desp r it întrun mod fantastic de el însuşi, îmiă ţ voi rec p ta identitatea, voi locui iar şi în casa mea, m voi realipi mieă ă ă ă

însumi. 1oate şi dumneavoastr îmi ve i fi martor...ă ţ( Dar e un lucru atît de greu s v relua i casa din oraşulă ă ţ

dumneavoastr ) ( zise L sc reanu, evitînd priă ă ă virile p trunz toare ale luiă ă 1opescu.

1opescu se urc şi se reaşez pe scaunul de alumiă ă niu ( zise 2 97u evorba de asta, nicidecum numai de asta, nui nimic dac na i în eles încă ţ ţ ă totul, domnule L sc reanu, sînte i tîn r, ave i vie ile tuturor înamieaă ă ţ ă ţ ţ dumneavoastr , chiar şi pe cele care sau stins$ ( şişi l s capul în palme.ă ă ă Dup un timp cioc ni în paravanul galben 0ă ă

( Avea şase înc peri easa ( începu Sch^artz ( o împ r isem înă ă ţ şase înc peri pentru cele şase fete ale mele. @ie îmi oprisem un colă ţ izolat unde lucram la registrele unei companii de topometrie.

( Dar lucram mult şi pentru mine ( spuse 1opescu (5 aveam o

pasiune secret , pe care am aflat apoi c o au sau o caut f r s ştieă ă ă ă ă ă nou oameni din zeceă . Lucram intrun stil foarte originalDescopeream istoria. # s fiu sincer, perioada m2grd i6l r nu maţ tulburat atîta cit epoca fanariot , cu confuziile ei încurcate înă

UEUfantastic. Dar noi romnii nam avut niciodat o istorie obscur , afla iă ă ţ

fiind totdeauna la punctul maNim de tragedie de la r spîntia imperiilor.ă( /n sol t tar ( anun Sch^artz.ă ţă( #e vrea )( anul t tar a fost jignit. Ia fost r pit de oş5tî de prad str ine calulă ă ă ă

primit în dar de la regele polonez. /n cal istoric, trecut în toate cronicile,

cîştigat de şleahticii polonezi de la sultanul turc în campania din -oemia.( #ine ştie de calul hanului t tar )ă( A fost vîndut de cineva marinarilor genovezi de pe un vas de la

>ala i, drept caţ l al celei mai tinere principese austriece.( S fie întrebat pîrc labul de >ala i, dar el ine de dreg toriileă ă ţ ţ ă

@oldovei.( 1îrc labului de >ala i i sa t iat capul din ordiă ţ ă nul hanului t tar. ;asulă

genovez a fost distrus f r s se fi g sit calul, în timp ce marinarii italieniă ă ă ă erau pleca i în Delta Dun rii s se conving c acolo vin şiţ ă ă ă ă p s rile polare s şi scoat puii. Solul t tar vrea, penă ă ă ă ă tru hanul s u,ă supunerea m rieitale, treizeci de mii de galbeni şi cincizeci de feă cioare.

1opescu rise cu hohote 2( Am fost mazilit de turci de o lun şi mai bine. #ronicarii Sublimeiă



1or i au şi scris în istoriile lor c mi sa t iat capul. Spune ii soluluiţ ă ă ţ t tar c nu mai eNist. -ani nam, cu cei din urm zece mii de galbeni miă ă ăam cump rat moartea, iam pl tit unui capugibaşî s încredin ezeă ă ă ţ 1oarta prin înscrisuri c am fost pedepsit şi c mi sa t iat capul. #împurileă ă ă neau fost arse, oamenii pribegesc. Fecioarele au fost duse cu biserica

pe 6 roate la ad post spre mun ii "ransilvaniei 3uu, dac şhanul afl c deşiă ţ ă ă ă sînt mort tr iesc, aşteapt smi cer cu daruri scumpe tronul prin el, dar nuă ă mai pot fi domn, locul meu a fost şters din istoria sultanului, poate după aceea s mai fiu, dar sultanul e înc tîn r. "otuşi, s i se trimit hanuluiă ă ă ă ă calul pe care arul îl cîst.igae de la regele suedez şi pe care !a r t cit pe laţ ă ă apele @oldovei şi a fost g sit$ pe drumul Focşanilor btrin, f r şa si f ră ă ă ă ă

însemne şi cu r ni deschise. 3i aşa nu! doă reşte nimeni.UEM7( #alul acela nu mai e. A revenit cavalerilor germani din -raşov,

printro în elegere cu principele maţ ghiar. Lucru consemnat decancelariile imperiilor vecine, deşi calul se afl în grajdurileă m rieitale, din 1 durea Ialomi ei, iar la -raşov a fost trimis un cală ă ţ tîn r înc de pe timpul domnitorului dinainte şi f r ştirea lui. Sînt ună ă ă ă p c tos, m riata, dar cavalerii -raă ă ă şovului sînt orgolioşi, calul adev rat fiindă b trîn şi bolă nav li sar fi p rut fals, şi, cine ştie, neam fi trezit cu incursiuniă şi din partea lor. anul t tar... Dar, uite, a sosit acum o solie turceasc ,ă ă cîmpul arde din nou, aud c hanului t tar i sar fi smuls spatele cuă ă plumbi de archebuze pe cînd f cea dragoste în cortul lui verde cu Dudaă#ruda, o femeie frumoas din satul -ucureştilor. Duda a sc pat vie şiă ă

nev t mat dt sub hanul mort şi a trecut în grija paşei, Aziz. 1rin Aziză ă ă sultanul v triă mite o scrisoare, lui capugibaşî care primise cei zecemii de galbeni i sa t iat capul, scrisoarea, cred, v cere, iar şi capul.ă ă ă

( Da, s citim scrisoarea 2ă *u, e acest m!nt uniă cul Dumnezeu şi!m rat ne!n#ins, st !n al lumii !nă ă tre&i, cel mai mare a r tor al celor doiă ă sfin i, soarele şi luna. % i #estesc ie, rea ne!nsemnat #ala8, entru ţ ţ ţ !nt rirea coroanei noastre, dar şi entru ieirea ta şi ustiirea locurilor ă tale, c am ornit !n cea mai mare &rab cu !ntrea&a utere a !m r ieiă ă ă ăţ noastre şi a ri ţă lor suuse şi te #om c uta şi te #om rinde !n locurile taleă cele mai ascunse, #om nimici rin foc, ustiiri, ucideri şi distru&eri e ai t iă şi e cei ce in de tine. "a e broaşte... coiii #oştri şi femeile #oastre ţ

&rele... Domnule Sch^artz, spuse 1opescu, dumneavoastr , care sînte i ună ţ fel de neam , nu vi se pare, scrisoarea asta seam n cu aceea transcrisţ ă ă ă de notarul >eorg raus din Sighişoara pe la ! 8 şi ceva, în cronica

"ransilvaniei.( Scrisorile celor ajunşi în culmea puterii seam n între ele. nu e ună ă

plagiat.( In casa mea, întrun timp, luase obişnuin a s m vizitezeţ ă ă

un copil, un b iat, eu nam avut parte de b ie i ( zise 1opescuă ă ţ îndreptînlii _ cie spate acolo pe scaunul de aluminiu ( era copilul unorrefugia i poloţ

UE]nezi veni i în !] în oraşul nostru de cîmpie, care au plecat apoi,ţ

cînd cu seceta, în alt parte. - iatului îi m rturiseam cîte ceva dină ă ă



istorie, aşa cum se zice c @oliere îşi încerca comediile în fa aă ţ buc t resei. Dar ( zise 1opescu schi înd un gest vag c tre L sc reanu ( ă ă ţ ă ă ă paginile de istorie cele mai serioase pe care lea i pţ ătruns cu onestitatesau pe care lea i tr it numai, încerca ile în fa a celui mai nevinovatţ ă ţ ţ şi mai nefericit ccpil. @ asculta mirat, m privea uimit, filial, se aşeza peă ă

podea, îşi prindea genunchii cu palmele. 3tiam atunci c vorbeam clar.ă #înd b iatul se îngrozea, însemna c alunecasem în patima de aă cultiva s lb ticia istoric prin cuvînt. +venimente vechi, sau foarte vechi,ă ă ă

începuse s şi le închipuie petrectîte pe o cîmpie galben în întreă ă gime,unde se vedea totul, datorit soarelui puternic care ar ta umbreleă ă pîn la cele mai îndep rtate margini. 1utea fi diminea , amiaz sau după ă ţă ă ă prînz, în povestirile mele, imensitatea de galben solar a cîmpiei, iacă putea da o no iune de timp, aceea era de zi continu , deci ora eternţ ă ă avea ascult torul meu mereu în fa .ă ţă

( 3i a v zut lunecînd dintro parteă în alta a cîmpiei biserica pe roate.( 1oate c biserica pe roate venea dinaintea voieă vodatelor stabile şi

timpul prin care a c l torit ea a fost nem surat dac lumin rile ei topite auă ă ă ă ă învelito neştiut în cear alb cu c l re i cu tot. Avea dou oişti. #u două ă ă ă ă ţ ă ă oişti pentru c oamenii cîmpiei nu ştiau de unde au s vin invaziile maiă ă ă

întîi.( Dincotro are s vin amenin area ) ( întrebau cei tineri (ă ă ţ

zise Sch^artz, întors cu luneta tubului de ebonit spre în l imea luiă ţ 1opescu.

( Din toate p r ile ( r spundeau cei vîrstnici ( zise 1opescu.ă ţ ă #împul arde. Iam dat foc, s i primim pe invadatori cu foc şi par . Auă ă s calce cu caii pe scrum. 1ulberea în urma copitelor are s fie cenuş .ă ă ă

1oate c sau strîns la marginea cîmpului şi au înconjurat focul împins spreă noi. De foame, rup ştiule ii cop i dea gata de pe tulpinele porumbului.ţ ţ #înd m nînc , li se frig degetele. Fl c rile îi a î mai mult decît mierea şiă ă ă ă ţ ţă grîul pe care nau s ! ating cum trebuie.ă ă 7e vor femeile, patima

UEEpentru femeile noastre lea uscat cerul gurii mai mult decît dogoarea

focului. Femeile noastre simt asta. De spaim cele tinere au devenit maiă frumoase. 1lîngînd, unele se leag la cap cu basmale galbene, iar altele îşiă

împletesc cozile în fa a caselor cu uşile în fl c ri. /iteo pe =ida, st n drumţ ă ă ă cu p rul desf cut, cu m rgele verzi pe gîtul în l at ca un şarpe alb spreă ă ă ă ţ marginile cîmpului. =idele astea, cu dragoste de r spîntie. 7u încerca i (ă ţ

striga omul care nu ştia în ce parte a bisericii s înă hame mai repede caii (nu încerca i s le sui i pe =ide în carele voastre cînd ne vom biciui caii şiţ ă ţ vom fugi spre mun i la ad post, în capul convoiului cu biserica asta peţ ă roate. =idele vor s ri din c ru e în galopul caiă ă ţ lor şi cu t lpile pe cenuşa cuă @]a# vor fugi înapoi spre bra ele invadatorilor, mai repede decît caii noştriţ

înainte. 3i le vor lua turcii, t tarii sau al ii pe caii lor, r să ţ ă tignite de spaim , şiă le vor c ra cu bacurile pe Dun re, vreuna va nimeri pe pernele unui paşă ă ă sau ale altuia, înainte de a deveni roab ca toate celelalte. 3i toateă vor plînge pîn la urm cîmpul nostru ars înainte de cuă ă les şi oamenii l sa iă ţ aici care le puteau fi b rba i şi lear fi f cut s rodeasc pe cenuş şi peă ţ ă ă ă ă cîmpul sec. 1e cine aştep i, =ida, în mijlocul drumului şi între por ile înţ ţ fl c ri, cu spatele la biserica gata de drum )ă ă

( - trîn neputincios, glumeşti strîmb în zile rele, cum te maiă



rabd vremea dinainte adunat în pr p dul sta, mîi caii bisericii pe roateă ă ă ă ă de cîteva ori pe an şi spui vorbe de scîrb . 1arc nai vedea femeile şiă ă fecioarele cum urc în biseric vasele de lut cu smîn a grîului pentruă ă ţ sem natul de dup stingerea focului.ă ă

( Din nenorocire vorbesc, =ida, am avut şi eu fete tinere şi frumoase şi

naş fi vrut s le ştiu pierdute cu urî enie. @ uit ce frumoase sînte i. 3i nuă ţ ă ţ mai ştiu bine în ce parte s înham caii şi v d pe coastele bisericii briul deă ă n duşeal veche, şiau şters caii convoaielor celor dinaintea noastră ă ă spin rile şi şeile alergînd pe /ng ro ile bisericii steia care poart în untruă ă ţ ă ă ă sfin ii şterşi de vreţ me şi fecioarele noastre pentru lauda zilei de mîine.

L sc reanu se apropie de portretul @ riei Stuart şi privi atentă ă ă 2UE8( 3ti i, domnule Schârtzţ t portretul seam n pu in cu doamna #orvin.ă ă ţ

A locuit cu ani în urm în aceast cl dire, în înc perea pe care o locuiesc euă ă ă ă acum, nvea i pe atunci ceasornic ria aici. +ra o femeie cu întinse reţ ă la ii,ţ prin vîrst şi ocupa ii nar fi fost imposibil s se fi cunoscut cu doamnaă ţ ă -ogomileanu. Avea un tulbur tor talent la desen ( bineîn eles, nu vreau să ţ ă spun c dînsa a f cut acest portret doamnei -ogomileanu ( desena cosă ă tume de epoc . Dar, ciudat ( în ceea ce priveşte costumele feminine (ă doamna #orvinK schi a numai îmbr c mintea eroinelor de comedie. Seţ ă ă poate ca la rolurile tragice, dac lucra şi pentru aceste roluri în uneleă cazuri eNtreme, s fi transpus cu fin ironie ceva din umorul costumelor deă ă comedie. S i fi schi at doamna #orvin cîteodat şi costumele doamneiă ţ ă #atinca -ogomileanu ) Doamna -ogomileanu în rolul @ riei Stuart pare înă acest tablou uşor ti dat prin aerul de umor al detaliilpr de costum. Am înă ă camera mea un tablou foarte reuşit, e f cut de un pictor reputat, ună

portret care aduce întrucîtva cu imaginea aceasta, deşi nu cred c poate fiă vorba de doamna -ogomileanu, şi tabloul acela seam n şi mai mult cuă ă doamna #orvin, iar costumul arat şi mai limpede lima ironic aă ă talentului de. costumier al doamnei #orvin. + un portret de actri , înă ţă mod sigur, în rolul de Lad @achbeth.

( Lad @achbeth ( zise Schârtz pe un ton sec .( numi amintescca doamna -ogomileanu s fi inut la acest rol, atît de incomod pentruă ţ actri ele cu adev rat femei, incit s şi fi dorit un portret.ţ ă ă

( S mergem pu in sus la mine ( spuse L sc reanu atingînd uşor,ă ţ ă ă f r s vrea, um rul lui 1opescu înso i im . 1utem vedeaă ă ă ă ţ ţ ă tabloul. La mine sus sînt nişte voci str ine, zilnic sînt acolo, dară ast sear . au întîrziat prea mult, sper c vom fi singuri.ă ă ă

1opescu zise, de pe scaunul s u înalt de aluminiu, atent laă zgomotele puternice de afar din strad 2 2 ( 1lou cu g leata. #îndă ă ă ă eram cu fetele... !, 3i 1opescu îşi5încorda şi mai mult auzul. ?îse uşor 2 26( 7u, clopotul lui 1olider nu se aude.

#da !PE coala !PUEPSchârtz încuie ceasornic ria şi împreun cu 1opescu urcar sc rile,ă ă ă ă

urmîndu! pe L sc reanu în oamera acestuia.ă ăIntrar . în camer , ploaia de afar se auzea şi mai puternică ă ă

în fotoliul galben, @atei Ionescu, cu o ceaşc de cafea pe genunchi,ă privea vr jit, frînt de mijloc 2 în fa a lui, o femeie tîn r , în rochie verde, udă ţ ă ă ă



o mai ştiau eNact, st tea cu obloanele trase, micile cump r turi, se zicea, iă ă ă le f cea un b trîn valet, pe nume +leonor, din fosta curte a mareşaluluiă ă 1rezan. îmi anun asem vizita ia dînsa printro scrisoare tip rit pe un cartonţ ă ă la o imprimerie de pe strada Antim, pe care o inea un sirb naturalizat ceţ avusese, pîn în momentul trecerii truă pelor spre cucerirea -erlinului, şi un

magazin de închiriat puşti de5 vîn toare. In sfîrşit, respectasem rigoă rile,cartonul cred c sosise la. timp înaintea mea, am urcat sc rile spreă ă apartamentul doamnei #una -ogomileanu, am tras de un şnur în fa a uneiţ uşi de stejar care avea sus, la în l imea ochilor, un p trat de gratii de ară ţ ă

U8!Tgint, în spatele c rora dou şiruri de clopo ei sub iri au început s cînte.ă ă ţ ţ ă

@ia deschis un b trîn îndatoritor, dup gesturi poate s fi avut ceva dină ă ă ceea ce fusese valetul +leonor de la curtea mareşalului 1resan. @amprezentat 2 9Filip$. - trînul +leonor a t cută ă # 4 umil şi resă pectuoasă nedumerire. Am spus c sînt aşteptat şi c miam anun at vizitaă ă ţ printro scrisoare. 9îng dui imi s întreb dac sînte i domnulă ţ ă ă ţ seminarist )$ 9#red c pe mine m aşteapt azi doamna -ogomileanu$ (ă ă ă am r să puns pu in iritat ceremoniei b trînului. 9Ilustra noastr st pîn ,ţ ă ă ă ă #una -ogomileanu, va l sat un r spuns$ ( a zis b trînul şi maă ă ă invitat în hol, rugîndum s iau loc întrun scaun verde cu sp tară ă ă

înalt. @iam amintit c se spunea c doamna #una nu are în casa cu ecouriă ă tîrzii calendar şi orologii, adic ziua şi anul ar fi fost aboă lite, ce observam învizita mea era c locuin a tr ia o alt dimensionare a timpului, printrună ţ ă ă portic al holului se z rea un fundal cu un enorm sistem de discuri albeă care ar tau mişc rile şi .conjuncturile planetelor @i sa adus o scrisoareă ă

pe o tav , ling scrisoare o carte, un volum legat în piele, din !R]P,ă ă imprimat la tiparni a lui Anton 1ann. #una -ogomileanu îmi scria 2ţ9"inere Filip. ?egret c trebuie s cobor pu in. + pentru întîia oar cîndă ă ţ ă

mi se întîmpl lucrul groaznic de a coborî înainte de venirea unui oaspete.ă @ vei viă zita, sper, poate dup întoarcerea dumitale de la ;iena, unde, nuă m bucur, î i vei face studiile. 1raterul e banal, imita iile de la 1alatulă ţ ţ Imperial al ;ienei s le treci cu bine. Dumnezeu s i vegheze mintea şiă ă ţ bucuriile #una -ogomileanu$ -ucureşti, noiembrie RTJU

Am citit data scrisorii cu glas tare, noiembrie !]M. ;enisem tîrziu, în!]]. Doamna #una -ogomileanu coborîse pu in, în noiembrie !]M. înţ ad postul cartierului, în timpul unei alarme aeriene, şi nu se mai întorseseă

niciodat . Iam scris totuşi doamnei #una -ogomileanu, mul uminduiă ţ pentru investitura de tîn r peste timp pe care mio acordase şi am înmînată r spunsul b trînului stupid şi descoperit +leonor, care a zîmbit ins cu satisă ă ă fac ie c îşi poate îndeplini şi postum o datorie fa de st pîna sa. Ii scriamţ ă ţă ă doamnei -ogomileanu c nam să ă

U8Umai pot veni niciodat acas la dînsa, din pricina unei greşeli nedemneă ă

pentru un tîn r, şii ceream iertare. Dintre noi doi, cel întîrziat, cel cu ecouriă tîrzii, 5eram eu, şi trebuia s isp şesc. #înd am p r sit locuin a doamă ă ă ă ţ nei#una -ogomileanu, discurile albe ar tau c luna în B cepuse s intre înă ă ă umbra solar a p mîntului.ă ă

IAdd*da CJNTECE +E CJM,IE



O3l di i/i03)i7isip alb, nisip întins, =i şi noapte ai tot nins. 3i miam pierdut urmele,

>a mocanul, turmele. ;ine #riv ul, le scurm , Sînt s rac de nam nici urmăţ ă ă ă/rmele zboar la nori Dup cîrdele deă ă ciori.#aut undeam fost ( şi plec, 3i pe lîng mine trec. Frica mie. şi mieă

ruşine, Am s m lovesc de mine, =iua. în amiaza mare. 1e cmpul întins laă ă soare.Dar eu trec mereu şi vin #a pe lins om str in.ă ăCKt*c d* /*a)ăM -to)c aca/ă ăC3 /oa)*l* a/i it 6 c a. #ţ ă ăC3 0)a d3lc* 6t)* /*l* .i di iă ţŞi c3 oa/*l* i*):i i#ţM /alt di oa/*l* toat*ăŞi calc 6t)* 8i3 .i oa0t*#ă6i t)*c* 3:)a 0* l3ăŞi-i la/ 0* )3t* )6 #ă ţă ă,6 la 8i3a al:ă ă6i r sar steleleă 6t)* barb şi iarb .ă ăU8P.ISalcîmul din - r gană ăSalcîm nalt, salcîm sub ire, /mbra ta, cîteva fire, St pe lung, nu st peţ ă ă

latul, Atîrn ca spînzuratul. 3i oricît o bate vîntul 7atinge umbra p mîntul.ă ă 7o ajung, şi mult aş vrea S m odihnesc sub ea, # m arde dogoarea.ă ă ă ă

/mbr , s m sui la tine, # tu nu cobori la mine. 7u m sui, a mai fostă ă ă ă ă

unul 1e nume #ostea 7ebunul, Sus la umbr sa urcat, Deo crac saă ă c rat 3i pe cmpul gol şi spîn Sa spînzurat de salcîm.ăţăainaDe mai vedea b trîn, mam , Am îmb trînit co hain . aina mea,ă ă ă ă

minune mare, 1leac singur s are îndoit de spinare.ă ă ă ă5 Ar haina f r mine, 1rintre boi abia se ine.ă ă ă ţt 4 bate vîntuntre boi5 3iBo întoarce înapoi.;ine haina înspre mine S mbrace oase str ine.ă ă#aut hainan buzunare. Dau de gr un e şi soare. De m*i vedea b trîn.ă ţ ă

mam . îmi creşte griul în hain "ă ăU8RU8#ocoşulA t iat noaptea în zim i. #reasta e mai sus de sfin i. 1e cer, pieptul şiă ţ ţ

pîntecul. 1rin urmele frînte ale zim ilor, la îşnit cntecul, De la pintenii deţ ţ rou La ciocul de lun nou . #ntatul suna a ghea , Spart de dimineaă ă ă ţă ă ţă

între stele 1este cmpul de negur cald .ă ă#înd s ! aflu mai bine cum cnt . #um îşi împlînt zim ii culorilor înă ă ă ţ

noapte şi în ghe uş, Am v zut doar soarele "opindui în urcuş aripile, ciocul.ţ ă 1intenii şi ghearele.

UP1e miriştea ars şi lat , La dunga cerului spart Deo vizuin de soare,ă ă ă ă



Spre asfin it şi r coare Se salt un cap de şarpe 1rintre n luci verzi de ape.ţ ă ă ă3arpele cu cap de vultur, #u plete galbenen jur, La gît cu soarele roat ,ă

#u piept şi sfîrcuri de fat , #u coroan de regin , #u aripilen arin . St cuă ă ă ţ ă ă pieptul dezgolit "remurat în asfin it.ţ

Am c tat dropian soare # eram densur toare. @iam dus mîna pesteă ă ă ■

cmpi 1rintre praf şi printre ghimoi Am vîrît mîna în cer 3i am dat, vara. deger. @ia degerat mîna toat 2 4ntinsesem dup fat , #înd so fur ( prină ă ă degete @ia trecut şarpele rece.

271C*)* 6)la o#urge Dun rea în somnă>eme ca un om#ere gîrla om.La cotlonul lui IonSentoarce cu peştii în sus3i cu r d cini de pomă ă#ere gîrla om.Aznoapte pe rîndAu c zut prispele în p mîntă ă@ia venit apa la brîu#u streşine şi cu grîu.Ad)*i Mo)t3Andrei @ortu din S ltava, o de fete şi de mori, A murit de patru ori.ă ţLampuşcat întîia oar 1e un piept de fat mare. A vrut fata s !ă ă ă

îngroape, Dar nu !a g sit peaă proape. 7umai hainele din pat Sîngerate, leangropat.

#orbii trec, timpul se duce, aine goale zac sub cruce.Andrei @ortu, gur dulce, Sa sculat un deal s urce, # uitase să ă ă ă m nînce. Sa ivit a doua oar , încerca un geam s sar #un picior de lemnă ă ă ă de plop, întro noapte la o moar . Lampuşcat din nou, s moar , 3ia c zută ă ă ă

în noaptea chioar 1leosc ind apa murdar . Ia r mas lemnul de plop înă ă ă ă roata oprit n loc.ă

UPUUPMTSa sculat Andrei din balt # vroia ap curat . Sa ivit şia treia oar 1eă ă ă ă ă

cmp gol de - r gan, întro var , întrun an, 1e la #onacul lui #ear . 3i eraă ă ă ă

a treia oar F ro mîn şio ureche, #u iarb crescut n ghete. A cerută ă ă ă ă Andrei, s plece,ă

can de ap rece.ă ă#a s i dea, #ear Sucitul Ia cerut în schimb cu ituă ă ţ l.! !a dat Andrei, iar #ear Lampuşcat din nou, s moar . A murită ă ă

#ear Sucitul 3iangropat cu el cu itul.ă ţ7u putea Andrei s moar 3ia venit şia patra oar , +ra toamn , eraă ă ă ă

sear . 7avea mîini bune sapuce, 1icioarencotro se duce 7umai ochiiă priveau dulce. +ra alb. albit şin gene, Avea barb şin sprîncene. 7u puteaă Andrei s moar 3ia venit şia patra oar întro margine de sat 2 Spuneaă ă ă basme la copii 1rin tufişuri şi prin vii. Dar aici !a împuşcat 3i nu sa maiar tat.ă

UP]



Salcia "r ieşti întro s rutare Salcie f r spinare. Stai cu fa a şinspre soare, 3iă ă ă ă ţ

nspre ap la r coare, 3i eşti rece, şi eşti cald , Salcie, salc de balt .ă ă ă ă ă3i cînd vine apa mare, 1iere plopul, iarba moare. 7umai tu stai plutitoare

1este lumea de sub ap . 3i cînd piere apa moart Stai sub cer ca după ă ă

poart , Salcie, fat înalt .ă ă ă@am întors îmb trînit. 7u mai erai de g sit. "ea vîrît cinevan foc ) "eă ăa p scut vreun dobitoc 5 Am g sit un ciot în loc. Iar din ciot creşteau l stareă ă ă #u faguren sub ioare. "eai iubit şi pe sub tin , #înd erai doar r d cin .ţ ă ă ă ă

UPEO ) oa0t*ă ăL3ca @) :iilo)ăA priponit ziua alb 3i mi sancurcat în barb . -arba alb pe deaă ă ă

ntregul @ tragen nisipul negru. 1ragul zilei dinspre noapte Are caseleă surpate.

Lunca mea cu cai m run i îmbreza i cu scai în frun i. Am furat cu eiă ţ ţ ţ iubite, # au iasc la copite.ă ă

Luncai cu c r ri pierdute, Are nuferi pe cucute. @au c tat duşmaniină ă ă lunc 3iau uitat s se mai duc .ă ă ă

Lunca meai plin de oase, Deşi fac vr biile case.ă ă#înd m culc jos o ran îmi vin vr biilen palm , 3i le las s ciripeasc ,ă ă ă ă ă ă ă

3i le las s m cunoasc .ă ă ăUP8UPP?ug pe gheaă ţă1iatr sau #ntec de dobrogean b trînă ă

=ac pe Dun reanghe at , @ie carnea de r ni b l at . @aş s lta în sus,ă ţ ă ă ă ţ ă ă pe coate. @apas stelele toate. @apas luna pe gur , @ inentroă ă ă ă ţ muşc tur . A intrat luna în mine 3i m latr ca un cîine.ă ă ă ă

"aci, lun , nu mai l tra, "aci c ne aude lumea, "aci, în fiare nu m da.ă ă ă ă I i dau din c ldura mea, Dun rea om dezghe a 3iom aduce prim vara, î iţ ă ă ţ ă ţ dau peşti şi ierbi înalte, î i dau plopi şi ape calde, îauzi, inima cemi bateţ 1rintre apelenghe ate. >hea a groas nu se ine A trosnit ghea a sub mine 2ţ ţ ă ţ ţ #arnea mea arde şi sap , @ia intrat o mîn n ap 3i m n eap n degeteă ă ă ă ţ ă Dun rea cald cu peşte.ă ă

#ine blestem şi scurm De m uit la minen urm ) îmi v d tinere eaă ă ă ă ă ţ toat 1ref cut n col i de piatr , 1ietre sparte, de ierbi pline, @ai b trîneă ă ă ţ ă ă

decît mine.1iatr i ( tot ( popa #ustur , 1loaia verdei cînt n gur 1iatr iă ă ă ă ă

clopotul, nu sun , 3i de el dasc luatîrn . @înai e de piatr spîn , #u totă ă ă ă ă ştreangul împreun . /nde st mîna pe ştreang Sa strîns ploaia verdeă ă cheag. Sa ros piatra şi sa supt, Din mîn ştreangul sa rupt.ă

1iatr i ploaia, plou var, 1icurii în aşchii sar.ă ă1iatr i #hira la fîntîn , 3i sub soare, şi sub lun . #hira mea, #hiră ă ă ă

satan , ? mas de fat v dan ,ă ă ă ă ă ăUPRUP@ireas f ră ă ă c33ă ?ezemată d* fîntîn , Stă ă /3: soare .i /3: l3ă

C3 toarta l* ii- 6 # A-0i*t)it C9i)a *:3 #ă ţ ă ă #hir ,ă C9i)ă ă de0iat) 6tiă plînge 0loaia 0* a ,loaia di 3) d* 0iat) #ţă ă ă



CKt*c d* dii*aţă#mpie, cu por i d rîmate,ţ ă#u ierbilen cer v rsate.ă#reşte iarb n cer, şiii stele,ă3i în c lcîiele mele.ă

întind mîna înainte3i îovesc în soare, un dinte.#are tocmai r s rea, ă ăIn gingie sîngera.

întind mîna înapoi3i dau de noapte în toi.@am ridicat în picioare, @iam v zut umbra pe soare. 3i de umbr ,ă ă

îngerii 7u mai vedeau ugerii Au c zut îngeriin iarb Din c leîie s îmiă ă ă ă soarb Lumina scurs prin barbă ă ă

Dau un pas s mi tai c rare, @iam julit degetul mare 2 Dumnezeuă ă st tean genunchi Lam s dit şi! f cui trunchi, "runchi cu umbr de salcîmă ă ă ă 1entru cînd voi fi b trîn, S am umbr şi r coare #înd moi topi pe picioareă ă ă ă Deatîta lumin mare.ă

"rec torul 1 mîntuluiă ăAm împins un rîu în mare, @ia r mas setean izvoare.ăURU

A/)*/* De sus e neştiuteO)8 0* @at)ă6 oa0t*a A3l3i No3 /a3 CKt*cd* **i* t6 )ă ăLumen jar, jar peste lume, 1 mîntule, nu m spune. -oabe rele,ă ă

boabele, Carule, tu soarbele. -oabe bunearunc mile, printre ele bob deă ]ur, faur, om de aur, taur, iute ca un graur.#ulc i ochiin palmaă ţ *a ca s amă 6 degete inele cu pietre negre

dragules racule.ă "aur,aur,ban de aur,s i rup zim ii cu din ii,ă ţ ţ ţs tendoi, din tine s fac doi,ă ădin doi s fac trei. o mie din ei,ădin o mie s fac unul,ă

în pat s tearunc, pe piept s te culc.ă ăDin ii t i albipietriceleţ ăs mi rîd pe piept m rgele,ă ă ădragule,magule.4$t c@ne)ti din ochii negrişi arunci djr ei scînteis mi pui ! urechi cercei,ădragulempratule.UR]URE#u itul deţ a3)Am tr it in stuf, pe plaur, 3iam g sit cu iă ă ţ t de aur.



Am g sit cu it de aur, 1rintre oase, pe un plaur.ă ţFlori am retezat cu el, #ol ul lunii de pe cer, /n mistre şiun corcodel.ţ ţLuna am zvîrliton ap , Florile în pat de fat , @istre ul lam dat la cîini,ă ă ţ

#orcodelul la st pîni.ăLunan pat nu m mai bate, #îinii nu mai dau s latre 3i st pînii s mă ă ă ă ă

cate.@iam uitat cu itul meu înde p tîiul t u.ţ ă ă ăAm pierdut cu it de aur. Altul nu g sesc pe plaur,ţ ăUR8plaurul sa înecat, >hiolul e adînc şii lat. Lunai mare şi m .vinde,ă@istre ul m ia în dinte, @ iau cîinii şi st pînii.ţ ă ă ăLa tine nui loc în pat, "eai l it, teai m ritat.ăţ ă

"eam pierdut cu it de aur, Altul nu g sesc pe plaur.ţ ă#alc şi p mîntul se crap , Intrun el ca întro teac .ă ă ăURPMa)ti* 3t c3 lac)iiăS t ce i la circium .ă ă ţ ăAuzi, p mîntul se zdruncin .ă ă1lînge o mireas grea In drum şi pe vreme rea. ;rea s nasc , vîntuoă ă ă

ndoaie, 3io zvîrle în ghea şi ploaie. 7aşten vînt, cu crengile, 1e p mînt,ţă ă cu ierbile, 1entuneric f r cer, 1îndit de lupi în ger.ă ă ă

Soarele o fi dormind, #e stearp o finc lzind )ă ăB t)63lăAm r mas albit în cmp.ă7inge z pada pe plug, Sa dus p mîntul afund.ă ă1 mîntul nu! mai ajting S ! mai calc şi s ! mai plîng.ă ă ă

Soare nui, doar umbra mea ? mas de cînd cu vara. +albit cuă ă ă chiciure, îmi st umbra ur ure, 3i trec stelele prin ea, "rece mar ea,ă ţ ţ ţ vinerea.

2H2O3l .i oa)t*a+3da C)3daA)a cu plugul la vale 3imi s pam mormîntun cale. 4ricît plugul îlă

împingi, 7u vezi moartea de opinci.@ clatin de somn. @or furnicile în pom Dun rea îmi seam n , + sucită ă ă ă ă

şi galben .ă

Aram cu plugul la deal, 7u vedeam moartea de cal.@ uitam peste p mînt, 7u vedeam moartea de vînt.ă ă@oartea nui, ceo fi cu ea ) # ştiam co s m ia.ă ă ă7u mat vine Duda,#ruda,1aparuda,

în vara asta de scrumS joace goal în druă ă m,S i curg sudoarea şiroaieă ăpe pîntecul negrumursecat pe la şolduri de lupişi s aduc ploaie,ă ăde secet s m despoaie.ă ă ă

109349952 iarna barbatilor stefan banulescu

Documents