1 universitatea tehnicĂ a moldovei cu titlu de manuscris

of 215 /215
1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris CZU: 0658.5/.7:665.632(478)(043.2) FRĂSÎNEANU PANTELEMON PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI DISTRIBUŢIEI ŞI FURNIZĂRII GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA Specialitatea 521.03 Economie şi Management (în sectorul gaze naturale) Teză de doctor în ştiinţe economice Conducător ştiinţific: ____________________ BUGAIAN Larisa, dr. hab., prof. univ. Consultant ştiinţific: ____________________ ARION Valentin, dr. hab., prof. univ. Autor: ____________________ FRĂSÎNEANU Pantelemon Chişinău, 2015

Upload: hoangque

Post on 02-Feb-2017

234 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris

CZU: 0658.5/.7:665.632(478)(043.2)

FRĂSÎNEANU PANTELEMON

PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI DISTRIBUŢIEI ŞI FURNIZĂRII

GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea 521.03 – Economie şi Management

(în sectorul gaze naturale)

Teză de doctor în ştiinţe economice

Conducător ştiinţific: ____________________

BUGAIAN Larisa,

dr. hab., prof. univ.

Consultant ştiinţific: ____________________

ARION Valentin,

dr. hab., prof. univ.

Autor: ____________________ FRĂSÎNEANU Pantelemon

Chişinău, 2015

Page 2: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

2

© FRĂSÎNEANU PANTELEMON, 2015

Page 3: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

3

CUPRINS

ADNOTARE .................................................................................................................................. 5

АННОТАЦИЯ…………………………………………………………………………………...6

ANNOTATION..............................................................................................................................7

LISTA ABREVIERILOR……………………………………………………………………….8

INTRODUCERE ........................................................................................................................... 9

1. LIBERALIZAREA PIEŢEI GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ŞI

PROBLEMELE EXISTENTE ................................................................................................... 15

1.1. Conceptul de management al întreprinderilor în condițiile de monopol natural ................... 15

1.2. Evoluţia pieței gazelor naturale în R. Moldova în context european .................................... 27

1.3. Managementul național al sectorului gaze: între conceptul de monopol natural și cel de

liberalizare a tarifelor..................................................................................................................... 37

1.4. Concluzii la capitolul 1 .......................................................................................................... 53

2. DIAGNOSTICUL SITUAŢIEI ECONOMICO-MANAGERIALE A DISTRIBUŢIEI ŞI

FURNIZĂRII GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA…... ....................... 55

2.1. Evoluția sectorului energetic al Republicii Moldova ............................................................ 55

2.2. Managementul distribuției gazelor naturale la nivel naţional ............................................... 68

2.3. Diagnosticul economico-managerial al Sistemului național de distribuire a gazelor

naturale...........................................................................................................................................81

2.4. Concluzii la capitolul 2 .......................................................................................................... 93

3. MANAGEMENTUL DISTRIBUŢIEI ŞI FURNIZĂRII GAZELOR NATURALE LA

NIVEL REGIONAL. STUDIU DE CAZ SRL ,,BĂLȚI-GAZ“ .............................................. 95

3.1. Managementul distribuţiei gazelor naturale în cadrul SRL ,,Bălți-gaz“ ca reprezentant al

distribuţiei şi furnizării de gaze naturale în R. Moldova…………………………………….......95

3.2. Analiza consumurilor, cheltuielilor și costurilor de producție, ca părți componente ale

prețurilor ...................................................................................................................................... 107

3.3. Performanța activității economice – element al funcției de control a managementului

întreprinderii ................................................................................................................................ 114

3.4. Concluzii la capitolul 3 ........................................................................................................ 119

4. METODE ŞI TEHNICI DE PERFECŢIONARE A MANAGEMENTULUI DE

DISTRIBUŢIE ŞI FURNIZARE A GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA ................................................................................................................................ 120 4.1. Simularea comportamentului consumatorilor în funcție de schimbările prețurilor la gazele

naturale ........................................................................................................................................ 120

4.2. Prognozarea prețului de livrare a gazelor naturale prin aplicarea metodei analitice….......126

4.3. Menținerea echilibrului cererii și ofertei la gazele naturale prin crearea depozitului

inflaționist .................................................................................................................................... 131

4.4. Aplicarea tehnicii Reţelelor Petri Hibride în determinarea tarifului de livrare și distribuţie a

gazelor naturale............................................................................................................................ 136

4.5. Argumentarea prețului de livrare și de distribuție a gazelor naturale consumatorilor

finali.............................................................................................................................................143

4.6. Monitoringul consumului de gaze pe piața R. Moldova prin contorizarea inteligentă ....... 145

4.7. Concluzii la capitolul 4 ........................................................................................................ 154

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI ............................................................. …156

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………... 161

ANEXE………………………………………………………………………………………...172

Anexa 1. Alternative ale strategiei de distribuție a GN………………………………………...173

Anexa 2. Caracteristicile alternativelor strategice de distribuție a GN………………………... 173

Anexa 3. Balanţa energetică a Republicii Moldova pe anii 1995, 2005-2013…….….………..174

Anexa 4. Balanţa energetică a Republicii Moldova pe perioada 1995-2013…………………...176

Page 4: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

4

Anexa 5. Structura balanţei energetice a R. Moldova în 1995 și 2005-2013…………………..177

Anexa 6. Structura principalelor tipuri de resurse energetice ale R. Moldova, 1960-2013…....178

Anexa 7. Nomenclatorul activităţilor economiei şi industriei în R. Moldova…….....................179

Anexa 8. Volumul şi dinamica producţiei industriale şi energetice a R. Molodva, în 1995,

2005-2013………………….. …..……………………………………………………180

Anexa 9. Indicii de dezvoltare a producţiei energetice şi industriale în R.Moldova,1995-2013.181

Anexa 10. Tipologia activităţilor economice și structura producţiei energetice din sectorul….

energetic al R. Moldova……………………………………………………………182.

Anexa 11. Valoarea şi dinamica producţiei pe tipuri specifice de activităţi energetice,

1995-2013………………………………………………………………………… 183

Anexa 12. Dinamica indicatorilor cantitativi și calitativi ai SE şi industrial în R.

Moldova, anii 1995-2013………………………………………………………… 184

Anexa 13. Contribuţia genurilor de activităţi în crearea Produsului Intern Brut al R. Moldova,

1995 și 2005-2013………………………………………………………………….185

Anexa 14. Transliterare…………………………………………………………………………186

Anexa 15. Balanţa energetică privind gazul natural a R. Moldova, 1995-2013……………......187

Anexa 16. Dinamica structurii şi a distribuţiei GN pentru consum intern în R. Moldova,

1995-2011…………………………………………………………………………...188

Anexa 17. Alegerea combustibilului în alimentarea autovehiculelor pentru motoarele cu ardere

internă……………....................................................................................................190

Anexa 18. Datele agenţilor economici ai Sectorului Energetic al R.Moldova, anul 2010…………...191

Anexa 19. Datele agenţilor economici din sectorul GNG pe anul de gestiune 2011……….….192

Anexa 20. Dinamica exportului de GN de către SA„Gazprom” în țările CSI, Statele Baltice

și Europa, 2003-2013……………………………………………………………….193

Anexa 21. Geografia exporturilor GN de SA„Gazprom” în țările CSI și Statele Baltice,

2009-2010………………………………………………………………..................194

Anexa 22. Exporturile GN de SA „Gazprom” în țările Europei, 2006-2011…………………..195

Anexa 23. Întreprinderile de distribuţie a gazelor afiliate și neafiliate SA „Moldovagaz”….....196

Anexa 24. Indicii principali de gazificare a R. Moldova (situaţia pe judeţe la 01.01.2001)…...197

Anexa 25. Indicii de gazificare a R. Moldova (situația distribuţiei regionale a gazelor naturale

de către SA „Moldovagaz” la 01.01.2012)………………………………………….197

Anexa 26. Harta geografică a zonei de activitate a întreprinderii SRL „Bălţi-gaz” …………...198

Anexa 27. Harta administrativ-teritorială a Republicii Moldova………………………………199

Anexa 28. Rezultatele financiare ale întreprinderii SRL „Bălţi-gaz” 2001, 2006-2013……….200

Anexa 29.Dinamica lungimii și sporul de creștere a reţelelor de distribuţie a GN ale întreprinderii

SRL ,,Bălți-gaz”, 2005-2013………………………………………………………..201

Anexa 30. Structura și sporul de creștere a reţelelor de distribuţie a GN pe filialele întreprinderii

SRL „Bălți-gaz”, 2005-2013……………………………………………………….202

Anexa 31. Dinamica indicatorilor cantitativi ai SRL „Bălţi-gaz”, 2005-2013………………...204

Anexa 32. Activele şi sursele de finanţare a întreprinderii SRL „Bălți-gaz”, 2010-2013……..205

Anexa 33. Dinamica consumurilor şi cheltuielilor operaţionale ale SRL „Bălţi-Gaz”, 2005-

2013…………………………………………………………………………………206

Anexa 34. Potenţialul economico-financiar al întreprinderii SRL „Bălţi-Gaz”, 2010-2013......207

Anexa 35. Analiza SWOT a întreprinderilor de distribuţie a gazelor în zona de Nord………..208

Anexa 36. Date inițiale privind optimizarea prețului de livrare (a tarifului) la GN, în funcție de

acoperirea cheltuielilor inflaționiste de perspectivă………………………………..209

Anexa 37. Exemplu de achitare de către consumatorii finali a valorii integrale pentru gaze….210

Anexa 38. Utilizarea Rețelelor Petri în modelarea calculului tarifului de realizare a GN……..211

Anexa 39. Necesităţi de GN în scopuri tehnologice pentru consum intern în R.Moldova, 1995 și

2003-2013…................................................................................................................................214

Page 5: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

5

ADNOTARE

Numele şi prenumele autorului: Frăsîneanu Pantelemon

Titlul tezei: Perfecţionarea managementului distribuţiei şi furnizării gazelor în Republica

Moldova

Gradul ştiinţific solicitat: teză de doctor în ştiinţe economice

Localitatea: Chişinău

Anul perfectării tezei: 2015

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie (184 titluri),

38 anexe, 161 pagini de text de bază, 60 tabele și 39 figuri.

Numărul de publicații la tema tezei: rezultatele sunt publicate în 15 lucrări științifice.

Cuvinte-cheie: distribuţie, furnizare, management, monopol natural, resurse energetice, gaz

natural, preț liberalizat, relaţia producător – distribuitor – client, resurse limitate, efect economic,

eficienţă

Domeniul de studiu: Specialitatea 521.03 Economie şi Management (în sectorul gaze).

Scopul studiului constă în: cercetarea proceselor de distribuţie și de furnizare a gazelor naturale

în Republica Moldova şi a managementului acestora; argumentarea necesităţii perfecţionării

managementului în scopul reducerii costurilor de producţie şi creşterii eficienţei întreprinderilor

cu activitate de distribuție și furnizare a gazelor naturale, prin identificarea și aplicarea diferitor

metode și tehnici contemporane manageriale de eficientizare.

Obiectul cercetării îl constituie sectorul de gaze al Republicii Moldova, în general, iar în special

– întreprinderea regională de distribuţie și furnizare a gazelor naturale SRL „Bălţi-gaz”, ce

asigură cu gaze naturale consumatorii casnici şi necasnici din nordul republicii.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a tezei constă în propunerile privind perfecționarea

managementului distribuţiei şi furnizării gazelor naturale ce ar asigura liberalizarea pieței prin

eliminarea treptată a tarifelor reglementate la gazele naturale în R. Moldova.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în elaborarea mecanismului de liberalizare

treptată a sectorului de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale conform actelor regulatorii ale

Republicii Moldova și ale Comunității Energetice.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei sunt determinate de posibilitatea utilizării

abordărilor teoretice și a propunerilor privind eliminarea treptată a tarifelor reglementate și

liberalizarea sectorului gaze, ce au drept scop să contribuie la perfecţionarea managementului

distribuţiei și furnizării gazelor naturale în Republica Moldova.

Rezultatele ştiinţifice şi propunerile practice au fost implementate în cadrul activităţii

întreprinderii SRL „Bălţi –gaz” în 2009-2013 prin modelarea proceselor de formare şi ajustare a

tarifelor GN cu ajutorul reţelelor Petri cu confirmarea de ANRE. Ministerul Economiei al

R.Moldova a acceptat implementarea contorizării inteligente ca instrument de evidentă

transparentă a consumului real în continuitatea liberalizării tarifelor la GN.

Page 6: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

6

AННОТАЦИЯ

Фамилия, имя: Фрэсыняну Пантелемон

Название диссертации: Совершенствование менеджмента распределения и снабжения

газом в Республике Молдова.

Соискание ученой степени: кандидата экономических наук

Место защиты: Кишинэу.

Год представления диссертации: 2015

Структура работы: введение, четыре главы, заключениеи рекомендации, библиография (184

наименований), 38 приложений, 161 страниц основного текста из 212, 60 таблиц и 39 фигур.

Количество публикаций по теме: Результаты были опубликованы в 15 научных работах.

Ключевые слова: дистрибуция, поставка, менеджмент, натуральная монополия,

энергетические ресурсы, натуральный газ, либерализация цен, отношения производитель –

дистрибьютор – клиент, экономический эффект, эффективность.

Область исследования: Специальность 521.03. Экономика и менеджмент (в области

натурального газа).

Обьект исследования составляет газовый сектор страны в целом и, в частности,

региональное предприятие по распределению и поставке природного газа – ООО «Бэлць-газ»,

которое обеспечивает природным газом бытовых и не бытовых потребителей на севере

страны.

Научная новизна и оригинальность диссертации состоит в разработке предложений по

совершенствованию управления дистрибуцией и поставкой природного газа в условиях

либерализации рынка за счет постепенного перехода к нереглементированным тарифам на

природный газ в Республике Молдова.

Важное научное решение проблемы состоит в разработке механизма постепенной

либерализации сектора дистрибуции и поставки природного газа в соответствии с

нормативными правовыми актами Республики Молдова и Энергетического Сообщества.

Теоретическая и практическая ценность работы определяется возможностью

использования теоретических подходов и предложений по поэтапному переходу к

нереглементированным тарифам и либерализации газового сектора, которые направлены на

повышении эффективности менеджемента дистрибуции и поставок природного газа в

Республике Молдова.

Внедрение научных результатов: Внедрение научных результатов: Результаты

исследований и практические рекомендации по теме были проанализированы и использованы

в прогнозировании тарифов на природный газ на предприятии „Moldova-gaz” в 2009-2013

годы при помощи сетей Петри, которые в дальнейшем были утверждены Национальным

Агентством по Регулированию в Энергетике. Министерство Экономики Р. Молдова

способствовало внедрению новых газовых счетчиков, которые позволяют получать точные

данные расходов природного газа.

Page 7: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

7

ANNOTATION

Author’s name and surname: Frăsineanu Pantelemon

Title of the thesis: Improving management of of natural gas distribution and supply in the

Republic of Moldova.

Requested scientific degree of the thesis is to obtain the PhD degree in economy

City: Chisinau

The year of perfecting thesis: 2015

The structure of the thesis includes introduction, 4 chapters, conclusions, bibliography (184

titles), 38 appendixes, 161 pages of main text from 212, 39 figures, 60 tables.

Number of publications on the thesis’ theme: the results were published in 15 scientific works.

Key words: distribution, supply, management, natural monopoly, energy resources, natural gas,

liberalization price, the relationship producer-distributor-client, limited resources, economic

impact, effectiveness, economic effect, efficiency

The field of study Specialty 08.00.05. Economy and Management (in the gas activity)

The purpose of the research is to research the processes of distribution and supply of natural

gas the Republic of Moldova and their management's, argument need for improvement in order

to reduce production costs and increase efficiency of business activity regarding the distribution

and supply of natural gas by identifying and applying various methods and techniques of

contemporary managerial efficiency.

The object of research is both gas sector of the country in general and in particular regional

enterprise distribution and supply of natural gas – LLC "Balti-gas, which provides natural gas to

households and non-households in the north of the country.

The novelty and scientific originality consists of proposals for improving the management of

distribution and supply of natural gas through contributions that ensure liberalization by gradual

elimination of regulated tariffs for natural gas in the Republic of Moldova.

Important scientific problem solved is to develop the mechanism of gradual liberalization of

the distribution and supply sector of natural gas according to regulatory acts of the Republic of

Moldova and the Energy Community.

Theoretical significance and practical value of the thesis is determined by the possibility of

using theoretical approaches and proposals for gradual elimination of the reglemented tariffs and

liberalization of gas natural sector which aim to contribute to improving the management of

distribution and supply of natural gas in the Republic of Moldova.

The scientific results and practical proposals were implemented within the enterprise SRL

"Balti -gaz" in 2009-2013 by modelling the NG tariffs formation processes and adjustment using

Petri nets that is confirmed by the ANRE. Ministry of Economy of Moldova has accepted the

implementation of smart metering as a means of transparent and real consumption as continuity

for NG tariff liberalization.

Page 8: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

8

LISTA ABREVIERILOR

AD – alte distribuţii (utilizarea GN ca materie primă în scopuri neenergetice)

AE – agent economic (persoană guridică ce desfăşoară activitate economică)

AEC – activităţii economice şi comerciale SAU AEC?

ANRE – Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică

BE – balanţă energetică (necesităţile şi consumul de resurse energetice)

BEC – balanţă energetică şi de combustibil (instrument de evidenţă a necesităţilor şi

consumului de energie la nivel național)

BNS – Biroul Naţional de Statistică

CAEM – Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (nomenclatorul activităţilor

economice generale şi agregate)

CE – centrală electrică (sistem de instalații care produce energie electrică)

CEC – complex energetic şi de combustibil (totalitate de ramuri ce asigură comunitatea

cu resurse energetice)

CET – centrală electrică cu termoficare (sistem de instalații care produce energie

electrică şi termică)

CG – combustibil gazos

CHE – hidrocentrală electrică / hidrocentrală (centrală electrică folosită pentru a

transforma energia mecanică a apei în energie electrică)

CTGN – consum total de gaze naturale (cantitatea de GN consumată de un anumit

consumator pe parcursul unui an calendaristic)

EE – energie electrică

GN – gaz natural (combustibil natural, sursă de căldură)

GNCV – gazului natural comprimat pentru vehicule

GNG – gaze/gaze naturale/gazoase/gazos (gaz natural în stare gazoasă)

GNL – gaz natural lichefiat (gaz natural transformat în stare lichidă)

GPL – gazelor petroliere lichefiate

gs – ponderea, greutatea specifică a unei părţi în total

mii tone c. c. – mii tone combustibil convenţional (unitate de măsură ce permite

comparabilitatea între diverse RE)

NPC – Agenţia Naţională de Protecţie a Consumatorului

NT – necesităţi tehnologice (utilizarea GN ca RE combustibilă la producerea de

bunuri economice şi la întreţinere de sferele social-economice, cu excepţia

sectorului energetic / electroenergetic)

OD – operator de distribuţie

OTS – operator de transport şi de sistem

PE – Parlamentul European

RE – resurse energetice (purtători de energie)

REC – resurse energetice şi combustibil (purtători de energie şi combustibil)

REP – resurse energetice primare (produse ale naturii)

RES – resurse energetice secundare (produse în urma transformării)

RM – Republica Moldova

SA – societate pe acţiuni (formă organizatorico-juridică de întreprinderi)

SE – sector energetic (sector ce asigură comunitatea cu energie)

SGN – sector gaze naturale (sector care asigură populaţia şi sferele productive şi

neproductive cointeresate în consumul de GN)

TE – transformări energetice (transformarea GN în alte tipuri de energie, utilizarea

acestora ca RE combustibilă la producerea energiei electrice şi termice)

UE – Uniunea Europeană

Page 9: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

9

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Orice producţie sau serviciu presupune

utilizarea anumitor tipuri de resurse consumate în funcţie de rezultatele cantitative şi calitative

finale, indiferent că sunt utilizate de diverse unităţi de producţie în cadrul activităţilor economice,

în sfera socială sau în gospodăriile individuale.

Una dintre aceste activităţi ţine de achiziţia, transportarea, distribuţia și furnizarea gazelor

naturale, parte componentă a sectorului energetic al Republicii Moldova. În ultimii ani,

întreprinderile ce formează sectorul de transportare, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale se

confruntă cu diverse probleme, eficienţa activităţii lor fiind în descreștere. Pornind de la cerinţele

economiei de piaţă, desfăşurarea oricărei activităţi economice trebuie să mizeze pe principii de

eficienţă economică. Situația actuală dovedește necesitatea de a întreprinde măsuri ce ar

eficientiza activitatea sectorului gaze din țara noastră.

În Republica Moldova, gazele naturale reprezintă resursa energetică de bază, constituind

cca 40% din consumul total de energie utilizat, în principal, de sectorul rezidenţial, la centralele

electrice şi termice, ca carburant pentru transporturi. Aprovizionarea cu energie în societatea

modernă este crucială, atât pentru bunăstarea cetățenilor, cât şi a economiei.

Sectorul gazelor naturale al unei ţări cuprinde ansamblul activităţilor desfăşurate de

operatorii economici pentru producţia, transportul, înmagazinarea, distribuţia şi furnizarea

gazelor naturale (GN), biogazului, biometanului, gazelor petroliere lichefiate (GPL), gazului

natural lichefiat (GNL) şi gazului natural comprimat pentru vehicule (GNCV), precum şi

instalaţiile şi echipamentele folosite pentru realizarea acestor activităţi. De la proclamarea

independenţei sale, Republica Moldova se confruntă cu mari provocări în domeniul energiei, ce

includ:

dependenţa practic totală de importul resurselor energetice primare;

posibilităţi modeste pentru diversificarea importului;

progresul lent în ceea ce privește promovarea eficienței energetice şi energiilor

regenerabile;

nivelul ridicat și instabilitatea prețurilor la energie;

riscurile existente privind securitatea aprovizionării cu resurse energetice şi energie;

lipsa interconexiunilor electrice operaţionale cu Vestul;

necesitatea unei mai mari transparențe, integrării și interconectării mai intense la

piețele europene de energie.

Page 10: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

10

De-a lungul a două decenii, politica energetică naţională a fost şi este axată pe crearea

unei piețe concurenţiale a gazelor naturale şi a electricităţii, pe asigurarea securităţii

aprovizionării cu energie și dezvoltarea durabilă a sectorului energetic [10]. Crearea premiselor

structurale, instituţionale, legislative şi regulatorii pentru liberalizarea efectivă a pieţei energiei

electrice şi gazelor naturale a reprezentat dintotdeauna o prioritate. În perioada 1997-2000, în

sectorul electricitate al R. Moldova a avut lot loc o structurare orientată spre liberalizarea pieţei şi

funcţionarea ei în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor.

Activităţile au început cu înființarea în 1997 a Autorităţii Naționale de Reglementare în

Energetică (ANRE) ca autoritate publică centrală, având drept atribuții principale elaborarea

reglementărilor necesare funcționarii pieței concurenţiale de energie electrică şi gaze naturale. În

pofida importantelor schimbări structurale ce au avut loc la acel moment, procesul de liberalizare

a pieţei ulterior s-a stopat, rămânând îngheţat pe o perioadă de circa zece ani.

În sectorul gaze, schimbările au fost şi mai modeste: a fost doar înfiinţată Societatea pe

Acţiuni „Moldovagaz” (1999), responsabilă de sistemul naţional de gaze naturale. În 2011, odată

cu aderarea R. Moldova la Comunitatea Energetică, guvernul revine la problema liberalizării

pieţei electricităţii şi GN, astfel subiectul liberalizării pieţei energiei devine iarăşi actual.

Strategia energetică a Comunităţii Energetice, adoptată în 2012, a formulat priorităţile:

1) crearea unei pieţe concurenţiale integrate (regionale) a energiei;

2) atragerea investiţiilor în sectorul energetic;

3) asigurarea securităţii şi durabilităţii aprovizionării cu energie a consumatorilor [163].

În acest context, în 2013 a fost adoptată Strategia energetică a R. Moldova până în anul

2030 [59], care declară prioritară integrarea pieţei energetice naţionale cu piaţa energetică a UE –

obiectiv ce urmează a fi atins către anul 2020. Pa parcursul ultimilor ani, Guvernul Republicii

Moldova promovează cu insistenţă politica de liberalizare a pieţei interne a energiei, inclusiv a

GN, şi de creare a unei pieţe concurenţiale. Conform Strategiei Naționale de Dezvoltare a

Republicii Moldova 2012-2020 (art. 2, par. 61), pentru perioada 2013-2020 se prevăd măsuri

privind diversificarea căilor şi surselor de aprovizionare cu gaze, a tipurilor purtătorilor de

resurse (gaz natural, gaz natural lichefiat etc.), precum şi crearea depozitelor de

înmagazinare/stocare a gazelor.

În domeniul gazelor naturale o periadă durabilă a existat situaţia de monopol natural, care

asigură serviciile de transport, de înmagazinare/stocare sau de distribuţie a gazelor naturale de

către un singur operator pentru o zonă determinată. În contextul cadrului legislativ modern,

activităţile manageriale de transport, distribuţie şi furnizare a GN se separă una de alta, iar

Page 11: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

11

distribuția gazelor naturale are loc în baza unui preț stabilit conform liberei concurențe dintre

distribuitori.

Printre savanții autohtoni, care și-au adus aportul în soluționarea unor probleme economice

din sectorul energetic sunt: V.Arion (managementul întreprinderilor sectorului energetic);

L.Bugaian (managementul costurilor); A.Cojuhari (politicile economice la etapa tranziției);

S.Gorobievschi (calitatera vieții în R.Moldova); V.Moraru (eficienţa energetică); I.Preaşca,

V.Prohniţchi, A.Oprunenco (securitatea energetică a R. Moldova); Postolatii V. (dezvoltarea

durabilă a sectorului energetic); C.Ţuleanu, V.Tonu (distribuţia și utilizarea gazelor naturale);

Todos P., Sobor I. (dezvolatrea surselor de energie regenerabilă) etc.

În condițiile economiei de piață se impune ca întreprinderea și producătorii să-și îndrepte

acţiunile sale spre cercetarea nevoilor pieţei şi realizarea intereselor clienţilor prin producţia

oferită, asigurîndu-le creșterea calității vieții [66]. Reieșind din aceste deosebiri, problemele

evaluării situaţiei tehnico-economice, a proceselor de management şi a direcţiilor de dezvoltare a

sectorului de gaze naturale la etapa contemporană, în Republica Moldova, până în prezent nu au

fost cercetate. Situaţia creată în domeniul serviciilor de distribuţie şi furnizare a GN într-o

oarecare măsură a rezultat din cauza lipsei unei administrări eficiente, a existenţei unui

management neadecvat, menţinerii unui nivel ridicat al costurilor şi al preţului de comercializare.

Alegerea temei tezei a fost determinată și de necesitatea soluţionării unor probleme

ştiinţifico-practice care privesc eficientizarea distribuției și furnizării GN.

Astfel, tema cercetării – Perfecţionarea managementului distribuţiei şi furnizării gazelor

naturale în Republica Moldova – este una actuală.

Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul tezei constă în: cercetarea proceselor de distribuţie

și furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova şi a managementului acestora;

argumentarea necesităţii perfecţionării managementului prin optimizarea tarifelor şi creşterea

competitivităţii întreprinderilor cu activitate de distribuție și furnizare a gazelor naturale, prin

identificarea și aplicarea diferitor metode și tehnici contemporane manageriale de eficientizare.

Obiectul cercetării îl constituie sectorul de gaze al R. Moldova, în general, și SRL „Bălţi-

gaz”, în particular. Întreprinderea SRL „Bălţi-gaz” de distribuţie și furnizare a gazelor naturale în

nordul republicii este una dintre primele în țară, care din 2014 activează în condiții de îmbinare a

monopolului natural cu concurența provocată de gazoductul Îași–Ungheni.

Pentru realizarea cercetării, în funcţie de temă şi obiect s-au stabilit următoarele sarcini:

•Studiul bibliografic referitor la managementul general al serviciilor și sinteza

conceptului de management al distribuției și furnizării GN;

•Determinarea dependențelor dintre sectorul gaze și sectorul energetic ale R. Moldova;

Page 12: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

12

•Evaluarea impactului aderării Republicii Moldova la Comunitatea Energetică prin

analiza cadrului legislativ regulator al sectorului gaze al republicii;

•Diagnosticul economico-managerial al sistemului național de distribuție/furnizare a GN;

•Determinarea situației tehnico-economice a întreprinderilor sectorului gaze: studiul de

caz SRL ,,Bălți-gaz“;

•Perfecționarea managementului distribuției și furnizării GN prin implementarea

instrumentelor de optimizare a tarifelor la GN.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în elaborarea mecanismului de

liberalizare treptată a activităților manageriale a sectorului gazelor naturale, conform actelor

regulatorii ale Republicii Moldova și ale Comunității Energetice (CE).

În urma realizării sarcinilor şi atingerii obiectivului stabilit, au fost elaborate următoarele

elemente de noutate ştiinţifică, înaintate în teză:

Sinteza conceptului de management al distribuţiei și furnizării GN;

Argumentarea modalităților de activitate managerială a întreprinderilor sectorului

gaze în condițiile de monopol natural și liberalizarea tarifelor, conform cerințelor CE;

Evidențierea rolului distribuţiei și furnizării gazelor naturale ca una dintre cele mai

importante activități în cadrul managementului sectorului gaze;

Determinarea tarifului de echilibru la distribuție și furnizare a GN ca factor de

creștere a eficienţei sectorului gaze în Republica Moldova;

Implementarea metodelor și tehnicilor manageriale contemporane, orientate spre

eficientizarea managementului sectorului gaze: menținerea echilibrului cererii și ofertei la GN

prin crearea depozitului inflaționist; aplicarea tehnicii Reţelelor Petri Hibride în determinarea

tarifelor optime de livrare, distribuţie și furnizare a GN; argumentarea prețului binom de

distribuție și furnizare a GN consumatorilor finali; monitoringul consumului de GN prin

contorizarea inteligentă a consumatorilor finali.

Metodologia de investigaţie a cuprins abordări fundamentale şi specifice privind

noţiunile, clasificarea, evaluarea, utilizarea instrumentelor şi rapoartelor anuale financiare și

contabile. În cadrul cercetărilor au fost aplicate metodele de cercetare: dialectică, analitică, de

prognozare economică; metode statistice de observare, comparare, selectare şi grupare. În

cercetare s-au utilizat diverse metode şi tehnici analitice, precum sunt: sinteza, inducţia, deducţia,

analiza economică, diagnostica, analiza matematică şi statistică.

Baza informaţională a investigaţiilor au format-o legile şi hotărârile adoptate de

Parlamentul şi Guvernul R. Moldova, actele normative, de referinţă şi legislative care sunt în

Page 13: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

13

vigoare ale Comunităţii Energetice, lucrările specializate editate în ţară şi în străinătate. Baza

informaţională este formată din sursele informaţionale de nivel macro- și microeconomic:

rapoartele financiare, datele statistice ale întreprinderilor de furnizare a GN și resurselor

energetice. Au fost utilizate materiale publicate oficial în aspect macroeconomic, în ediţii

periodice şi anuale de tipul publicaţiilor statistice şi actelor normative ale Agenţiei Naţionale de

Reglementare în Energetică a R. Moldova.

Argumentările ştiinţifice, procedeele metodologice şi instrumentele aplicate în lucrare au

valoare teoretică şi aplicabilitate practică.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constau în:

Elaborarea direcțiilor de perfecţionare a managementului distribuţiei și furnizării GN

în cadrul întreprinderilor sectorului gaze a economiei naţionale;

Determinarea măsurilor concrete pentru sporirea eficienţei serviciilor de distribuţie și

furnizare a GN;

Aplicarea în practică şi în procesul didactic a mecanismului ştiinţific privind

managementul distribuţiei și furnizării GN, propus în teză;

Stabilirea și utilizarea efectelor posibile ale perfecţionării managementului

întreprinderilor de distribuţie și furnizare a GN.

Rezultatele cercetării pentru știință și parctică poartă un caracter teoretico-

metodologic şi aplicativ, care au evidenţiat măsurile de îmbunătăţire a distribuţiei și furnizării

GN la nivel regional şi de sporire a eficienţei sectorului gaze din R. Moldova la nivel național.

Cercetările pot fi aplicate de către întreprinderile de distribuţie și furnizare a GN pentru a-şi spori

eficienţa economică și competitivitatea lor. Măsurile de perfecţionare a distribuţiei și furnizării

GN sunt considerate – de ANRE şi Ministerul Economiei – importante și teoretic argumentate.

Aprobarea rezultatelor. Rezultatele cercetării au fost expuse în 15 lucrări ştiinţifice,

publicate în diverse culegeri de articole, inclusiv opt – în reviste ştiinţifice (2 – cat. B; 6 – cat.

C), trei comunicări publicate în Anale universitare și patru – la conferinţe internaţionale și

naționale, cu un volum de 5,16 c. a.

Teza de doctor a fost discutată în cadrul şedinţei Catedrei „Economie şi Management în

Industrie” şi în cadrul Seminarului ştiinţific de profil al UTM. Rezultatele ştiinţifice şi

propunerile practice au fost implementate în cadrul activităţii întreprinderii SRL „Bălţi –gaz”

în 2012 prin modelarea proceselor de formare şi ajustare a tarifelor la GN cu ajutorul reţelelor

Petri, cu confirmarea de ANRE. Ministerul Economiei al R.Moldova a acceptat implementarea

contorizării inteligente ca instrument de evidentă transparentă a consumului real în continuitatea

liberalizării tarifelor la GN.

Page 14: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

14

Structura tezei. Scopul şi sarcinile cercetărilor efectuate de către autor au determinat

următoarea structură a tezei: introducere, patru capitole cu conţinut teoretic şi aplicativ, concluzii

şi recomandări, sursele bibliografice ce au stat la baza studiului dat. Pentru realizarea cercetării

de interes economic şi social, s-a determinat următoarea logică de cercetare:

În Introducere sunt prezentate aspectele generale privind actualitatea temei cercetate,

sunt descrise obiectivele, sarcinile și elementele de noutate ale cercetării.

Capitolul 1 – Liberalizărea pieţei gazelor naturale în Republica Moldova şi problemele

asociate – reprezintă o sinteză a conceptelor de management al întreprinderilor între condițiile de

monopol natural și ale economiei de piață. Au fost determinate funcțiile managementului

sectorului gaze, rolul și importanţa distribuţiei și furnizării gazelor în eficientizarea

managementului acestui sector; a fost caracterizată evoluţia pieței gazelor naturale din R.

Moldova în context european; a fost elaborat conceptul managementului sectorului gaze.

Capitolul 2 – Diagnosticul situaţiei economico-manageriale a sectorului de distribuţie și

furnizare a gazelor naturale din Republica Moldova – expune evoluția sectorului energetic în

funcție de sectorul gaze din Republica Moldova, specificul managementului distribuției și

furnizării GN la nivel naţional. A fost efectuat diagnosticul economico-managerial al sectorului

național de distribuire și furnizare a GN și au fost determinate problemele lui la etapa actuală.

Capitolul 3 – Managementul distribuţiei și furnizării gazelor naturale la nivel regional.

Studiu de caz SRL ,,Bălți-gaz“ – este destinat părţii aplicative a tezei și redă studiul de caz SRL

,,Bălți-gaz“, în care se cercetează: managementului distribuţiei și furnizării GN în cadrul SRL

,,Bălți-gaz“; analiza consumurilor, cheltuielilor și costurilor de producție, ca componente ale

tarifelor; performanța activității economice ca element al distribuţiei și furnizării GN.Totodată,

se prognozează comportamentul consumatorilor în funcție de schimbarea prețurilor la GN.

Capitolul 4 – Metode şi tehnici de perfecţionare a managementului distribuţiei şi

furnizării gazelor naturale în Republica Moldova – propune un șir de metode și instrumente

privind creşterea eficienţei serviciilor respective la nivel naţional prin liberalizarea treptată a

pieţei GN, formarea tarifului binom şi sporirea eficieței aprovizionării consumatorilor cu GN.

Teza se finalizează cu prezentarea concluziilor generale. În Încheiere sunt expuse

concluziile şi recomandările teoretice şi practice privind asigurarea unei distribuţii mai eficace

şi eficiente a GN prin liberalizarea prețurilor acestora.

Cuvinte-cheie: resurse energetice, gaze naturale, distribuţie, monopol natural,

liberalizarea preţurilor, managementul distribuţiei și furnizării, sector energetic, sector gaze,

balanţă energetică, economie de piaţă, cost de producţie, tarif de echilibru. eficienţă economică.

Page 15: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

15

1. LIBERALIZAREA PIEŢEI GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ŞI PROBLEMELE

EXISTENTE

1.1 Conceptul de management al întreprinderilor în condițiile de monopol natural

Este cunoscut faptul că pentru a se pune pe piață producție este necesar de realizat

anumite activități operaționale, anumite procese de producție în cadrul întreprinderii. Anume prin

aceste activități se atinge obiectivul de bază al managementului oricărei întreprinderi.

Pentru a realiza eficient obiectivele curente, la fiecare nivel ierarhic al întreprinderii se

desfășoară – în aspect orizontal și vertical – anumite activități economice. De realizarea

proceselor manageriale și în funcție de capacitatea personalului de conducere, responsabil de

desfășurarea atribuțiile sale, depinde calitatea activităților operative, funcționale și dezvoltarea

sistemului de producție în ansamblu.

Astfel, putem considera că realizarea managementului presupune existența nemijlocită a

unor domenii de activitate ale întreprinderii, prin care se exercită activități profesionale și

specializate în anumite direcţii. În funcție de aspectul practic al managementului general,

conținutul acestor direcţii sunt de fapt funcțiile întreprinderii [95, p. 18].

Un rol decisiv în desfășurarea activităților unei întreprinderi îl are organizarea per

ansamblu a proceselor de muncă fizică şi intelectuală, inclusiv a elementelor acestora, precum și

analiza lor în vederea grupării după următoarele caracteristici:

nivelul obiectivelor, omogenitatea sau complementaritatea lor;

nivelul de pregătire al personalului;

specificul metodelor, tehnicilor şi instrumentelor manageriale utilizate.

Organizarea managementului constituie mijlocul prin care se realizează obiectivele

firmei, iar conținutul și modul de realizare a managementului în cadrul întreprinderii sunt

condiționate de sistemul de obiective al firmei.

Astfel, putem deduce că scopul realizării obiectivelor specifice și generale,

funcționalitatea întreprinderii se redau prin ansamblul grupelor de activități, cadrul cărora îl

constituie activităţile omogene sau complementare, care sunt desfăşurate de anumite persoane cu

o anumită specialitate, prin folosirea unor metode şi tehnici speciale, angajate și atrase pentru

exercitarea proceselor executive, în funcție de natura activităților desfășurate de întreprindere și

de elementele comune ce le caracterizează, în practică, în urmă delimitării activităților pe baza

acestor criterii și a specialiștilor. Astfel, s-au stabilit cinci funcții manageriale ale unei

întreprinderi [122, p. 150; 153, p. 45; 156, p.189]:

Page 16: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

16

Funcția de producție cuprinde totalitatea activităților de bază și auxiliare, care

asigură desfășurarea procesului de producție, a procesului de fabricare a produselor gata sau a

procesului de prestare a serviciilor. Astfel, în cadrul acestei funcții factorii de producție se

transformă în diferite bunuri, precum materiale și servicii, corporale și necorporale, cu destinație

finală sau intermediară de consum. Funcția dată mai este numită funcția operativă.

Funcția comercială cuprinde totalitatea activităților care asigură desfacerea

producției finite și, de asemenea, asigură aprovizionarea cu factori materiali a întreprinderii

pentru exercitarea continuă și neîntreruptă a activității productive. Această funcție mai este

numită funcția de marketing. Se consideră că funcția dată se delimitează în trei activități:

aprovizionarea tehnico-materiala, desfacerea și marketingul propriu-zis.

Funcția de cercetare–dezvoltare reprezentă ansamblul activităților desfășurate în

cadrul firmei, în scopul producerii unor idei noi și transformarea lor în noutăți utile.

Funcția financiar-contabilă cuprinde activitățile de evidență, de măsurare și

comparare a rezultatelor și cheltuielilor, adică de comensurare a rezultatelor, de exercitare a

controlului și analizei economico-financiare în cadrul întreprinderii.

Funcția de personal cuprinde activități de asigurare a întreprinderii cu resurse umane,

în funcție de volumul de producție și de comercializare/vânzare a produselor finite, a produselor

și serviciilor, de selectare și promovare a personalului, în scopul motivării lui; cuprinde

activitățile de realizare a obiectivelor din domeniul asigurării și dezvoltării potențialului uman,

necesar dezvoltării întreprinderii și desfășurării activității economice curente în condiții de

eficientă și competitivitate.

După cum observăm, din totalul funcțiilor generale putem evidenția activitățile

operaționale, pe care le-am menționat la începutul capitolului că sunt activități de bază ce

realizează sarcina managementului – producerea și comercializarea producției finite. Respectiv,

prin activitatea de producție și cea comercială se satisfac nemijlocit nevoile consumatorilor, fie

privați, fie publici.

În cadrul economiei contemporane, agenţii economici se axează pe scopul de bază al

afacerii, care constă în crearea clienţilor, deoarece anume clientul este cel ce va aduce venit.

Adevărata valoare a clientului constă în faptul că acesta acceptă ceea ce i se propune şi i se oferă,

în funcție de tipologia şi stilul producţiei ce trebuie consumată. În economia centralizată,

managementul întreprinderii era orientat în mod primordial spre oferirea bunurilor fabricate fără

identificarea şi satisfacerea nevoilor umane, fără a lua în seamă motivele, preferinţele și gusturile

consumatorilor. La un moment dat, producătorii s-au ales cu cantităţi enorme de producţie,

Page 17: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

17

cantităţi de producţie oferite pieţei și nevândute, iar producătorii nu-şi mai puteau recupera banii

investiţi în afaceri.

Producătorii au început „să piardă” clienţii cu care au conlucrat timp îndelungat şi pe baza

cărora ei îşi satisfăceau nevoile şi interesele individuale, ce constituia esenţă unei economii

centralizate. Ca urmare s-a început criza economică, care a înregistrat stocuri esenţiale de

producţie, de apariția cărora au fost învinuiţi înșişi producătorii, și anume:

Piaţa era definită şi totalmente dictată numai de ei, fără a accepta anumite idei și

cererea consumatorilor, în sensul formării produsului viitor.

Producătorii nu erau orientaţi spre satisfacerea nevoilor şi intereselor reale ale pieţei.

Au apărut dificultăți în realizarea obiectivelor antreprenoriale, deoarece ele nu puteau

fi realizate în măsura aşteptată.

Resursele economice au diferite perioade de recuperare în timp și dacă nu sunt

întreprinse anumite modificări în activitatea de desfacere a produselor, întreprinderile riscă să nu-

şi menţină piaţa şi, astfel, activităţile lor pot fi ineficiente.

Astfel, în condițiile economiei actuale se impune ca întreprinderea și producătorii să-și

îndrepte acţiunile lor spre cercetarea nevoilor pieţei şi realizarea intereselor clienţilor prin

producţia oferită, în funcţie de aşteptările acestora. Desfăşurarea managementului nu mai poate

fi dezvoltată în aceeași modalitate ca în perioadele precedente, activitatea agenților economici nu

mai poate fi efectivă şi eficientă.

Remarcăm că anume aceste realități au provocat apariţia în viaţa economică a unui aşa

instrument managerial ca marketingul, manifestarea şi activităţile căruia s-au accentuat la

începutul secolului al XX-lea în SUA [46, p.38]. Deci, reiese că pentru soluţionarea problemelor

enumerate ale pieței vine în ajutor instrumentul aplicativ de marketing. Pe măsura evoluţiei

conceptului de marketing, acesta a căpătat diverse interpretări şi abordări [106, p.28].

Ca punct de pornire în definirea marketingului ca o componentă importantă managerială

este noţiunea formulată de Asociaţia Americană de Marketing, iniţial numită Asociaţia Naţională

de Marketing şi Reclamă (din 1926 până în 1973), conform căreia:

1. Marketingul este realizarea activităţilor economice ce dirijează plasarea produselor şi

serviciilor de la producător spre consumator sau utilizator [114].

2. Institutul de Marketing din Anglia definește marketingul ca proces de management

prin care se identifică, se anticipă şi se satisface eficient şi profitabil cerinţele consumatorilor

[46].

Page 18: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

18

3. În viziunea savantului american Philip Kotler, specialist notoriu în domeniul

economic, marketingul este un tip de activitate umană îndreptată spre satisfacerea nevoilor şi

necesităţilor prin intermediul schimbărilor [94].

4. Stanton W. formulează noul concept generalizat de marketing ca un sistem de

activităţi economice referitoare la programarea preţurilor, promovarea şi distribuirea produselor

şi serviciilor menite să satisfacă cerinţele consumatorilor actuali şi potenţiali [95].

5. În altă concepție, marketingul este un mijloc de vânzare şi de promovare a produselor

şi serviciilor [95].

6. Savantul american Peter Drucker menționa că marketingul este întregul business,

văzut din punctul de vedere al rezultatului final, care trebuie să fie punctul de vedere al

consumatorului. De aceea interesul, preocuparea şi responsabilitatea pentru marketing trebuie să

pătrundă în toate domeniile activităţii firmei [95].

7. Marketingul este formarea ideii unui anumit produs, ambalarea lui şi transmiterea în

mâinile publiculuii [95].

8. Marketingul presupune luarea deciziilor privind orientarea şi organizarea producţiei

pentru desfacere, urmărind nu numai satisfacerea cererii, ci şi stimularea ei [153, p. 11].

9. Marketingul conturează absolut toate problemele ce ajută la promovarea unei afaceri,

din momentul conceperii ei, ca atare, până la momentul în care produsul/serviciul oferit este

cumpărat şi, mai mult, până când clientul devine dependent de tine [155, p. 120].

Urmărind diversele opinii ale specialiştilor privind fabricarea şi comercializarea

producţiei pe piaţă cu scopul obţinerii veniturilor preconizate, formulăm unele concluzii:

Toţi cercetătorii au formulat opinii diferite ce ţin de conţinutul, esenţa marketingului,

dar luate în ansamblu, acestea se încadrează în cercetarea dată prin faptul că aportul fiecăruia a

contribuit la impunerea unei noi viziuni economice.

Producătorii manifestă un nou tip de gândire, prin care doresc să-şi realizeze

obiectivele lor, în funcţie de satisfacerea cât mai amplă a necesităţilor cumpărătorilor.

Totalizând cele expuse, putem afirma că marketingul este o componentă importantă a

procesului managerial şi social, prin care întreprinderile obţin ceea ce le este necesar prin

crearea, oferirea şi schimbul de produse care au o anumită valoare, precum şi modul de

organizare a managementului contemporan, orientat spre satisfacerea în mod profitabil a

necesităţilor clientului.

În viziunea autorului, pentru efectuarea eficientă a activităților manageriale în cadrul

întreprinderii trebuie luate în consideraţie interesele economice ale consumatorilor, factorii

mediului social în care activează angajații (nivelul veniturilor în societate, oferta produselor,

Page 19: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

19

concurenții etc.), iar prețul produselor va fi stabilit în funcție de jocul cererii și ofertei (figura

1.1).

Fig. 1.1. Conceptul managementului contemporan al firmelor nipone

Sursa: exemplul filozofiei japoneze (ex. NISSAN, MITSUBICSHI ș.a.)

După cum vedem în figura 1.1, în centrul managementului întreprinderii se află întrebarea

Pentru cine producem?, care definește caracterul afacerii.

Pe măsura evoluţiei, perceperea marketingului a fost şi este în funcţie de două aspecte:

marketingul ca ştiinţă (1) şi marketingul ca artă și ca proces (2).

Astfel, Philip Kotler susţine că marketingul este atât artă, cât şi ştiinţa de alegere

corectă a pieţei-ţintă de atragere, de menţinere şi amplificare a numărului de consumatori prin

intermediul impunerii cumpărătorului a încrederii că anume el reprezintă valoarea superioară a

companiei; de asemenea, el este orientat spre înţelegerea problemelor consumatorilor şi reglarea

pieţei, în funcţie de cerere şi ofertă [94, 1-30].

La fel, marketingul poate fi cercetat şi în alte două aspecte, cum ar fi aspectul practic şi

aspectul ştiinţific, unde, pe de o parte, se redă ansamblul activităţilor cu ajutorul cărora

întreprinderile acţionează pentru cunoaşterea necesităţilor prezente şi viitoare ale societăţii, iar

pe de altă parte, este o concepţie cu privire la orientarea şi desfăşurarea proceselor de producţie

conform nevoilor consumatorilor [153, p. 22].

Evident că, eficacitatea şi eficienţa unei afaceri va depinde în mare măsură de maturitatea

activităţilor de marketing [94], unde, prin abordările sale, s-a impus ca funcțiune managerială în

orice întreprindere. Astfel, activităţile de marketing ca funcție contribuie la realizarea sarcinilor

şi obiectivelor specifice, pe care şi le stabileşte întreprinderea întru realizarea obiectivului

general, figura 1.2.

Denumirea afacerii

Mediul social

Mediul companiei

Ce? Pentru cine

producem?

Cum ?

Page 20: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

20

Fig. 1.2. Funcțiile de marketing ca instrument managerial Sursa: elaborată de autor în baza surselor studiate

Așadar, prin figura 1.2 percepem mai mult partea aplicativă a marketingului. Fiind

recunoscut ca instrument managerial, acesta orientează întreprinderea spre satisfacerea

exigenţelor consumatorilor.

În calitate de exemplu al realizării acestui concept am putea aduce cazul managementului

Companiei „General electric” [114, p. 18]. Specialiştii departamentului marketing al acestei

companii au apreciat la timp importanța studiului pieţei drept o întruchipare a filozofiei

managementului contemporan. Aportul principal pe care l-au demonstrat ei a fost că ignorarea

aplicării marketingului deseori poate duce la falimentul firmei.

Profesorul Universității din Harvard, cercetătorul în domeniul administrării T. Levitt

consideră că ”cauza reducerii, a încetinirii sau a încetării creşterii economice a activităţii în unele

ramuri nu este saturaţia pieţei, ci incompetența în managementul marketingului” [46, p. 37].

Reieșind din cele expuse mai sus, considerăm că încetinirea creșterii economice este o

problemă importantă, legată de nediversificarea producţiei pe piață; la fel este o problemă ce

ţine de ineficacitatea managementului firmei, prin neîndeplinirea în maniera efectivă a funcţiilor

lui. Ambele aceste laturi ţin de orientarea greșită a viziunii economice spre realizarea intereselor

individuale ale producătorului, de care ,,depinde apoi dezvoltarea societăţii în ansamblu,

progresul ei social şi economic” [46, p. 56].

Din cele menţionate rezultă că aria de preocupări a marketingului ca instrument

managerial este foarte largă (figura 1.2), reflectându-se într-o măsură utilă şi cuprinzând măsura

contribuţiei lui în activităţile de bază ale oricărei întreprinderi, de la activitatea de cercetare, la

Coordonarea activității de marketing

Producție

Venit prin satisfacerea necesităților

clienților

Studiul pieței PUNCT DE

PLECARE

REZULTATE

CONCENTRARE

Necesitățile clienților

MIJLOACE Distribuție, promovare

Vânzare

Page 21: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

21

cea de producţie, la cea comercială, de distribuţie/vânzare a mărfurilor şi la cea de analiză a

consumului final al acestora, ce pot fi privite ca sfere de activitate ale managementului

întreprinderii.

Totodată, menționăm că, din ansamblul de responsabilităţi pe care şi le-a asumat

marketingul ca instrument managerial cu ieşirea lui pe „avanscena” economică, având

preocuparea de bază consumul, în aşa fel este unul din factorii esenţiali în dezvoltarea unei

întreprinderi contemporane, deoarece acest fenomen constituie în mod firesc şi punctul de

pornire, şi punctul de încheiere al activităţii economice. Baza „studiilor de piaţă – studiilor

consumului viitor şi al celui final”, constă în elaborarea unui program de producţie în funcţie de

aşteptările consumatorilor, clienţilor creaţi, dar, desigur, şi în funcţie de posibilităţile

producătorului.

Așadar, am putea spune că necorespunderea cantităţilor vândute cu cantităţile de

producţie produse şi oferite pe piaţă de către producători ţine de faptul că se fabrică pur şi simplu

ceea ce este convenabil producătorului, respectiv, în funcţie de specializarea acestuia. La acest

capitol îl cităm pe Peter Drucker, care menționa: „Produceţi ceea ce puteţi vinde, în schimb să

încercaţi să vindeţi ceea ce puteţi produce” [43].

Menționăm că locul managementului în practica economică a lumii contemporane este

legat de misiunea lui, prin care acesta este predestinat să urmărească diverse dependenţe, metode,

tehnici şi procedee, aplicarea anumitor acţiuni în accelerarea procesului de desfacere a

producţiei. La etapa contemporană el este indispensabil în orice activitate economică [18; 46;

94]. El este frecvent utilizat în toate ţările, indiferent de gradul de dezvoltare economică a

acestora. Anume managementul influenţează viaţa fiecăruia, fiind activitatea prin care se oferă

oamenilor un anumit nivel de trai, de care ei au nevoie, în funcţie de veniturile lor. O activitate

economică contemporană în cadrul întreprinderii își poate realiza obiectivele stabilite numai dacă

va accepta unele confruntări reale cu societatea. Realizarea eficientă a proceselor manageriale de

azi este dependentă de factorii mediului extern.

În acest sens, considerăm că agenţii economici trebuie să respecte anumite reguli:

Nu trebuie să propună pieței ceea ce pot produce, dar ceea ce doreşte piaţa, din ceea ce

putem produce și din ceea ce avem.

Nu producătorul dictează activităţile economice, ci consumatorii prin cererea sa.

În procesul desfacerii producţiei trebuie luate în calcul nu numai cerinţele

consumatorilor, dar şi motivarea lor.

Page 22: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

22

În viața socială este importantă nu numai producerea strictului necesar de produse, dar

şi formarea unor stocuri (rezerve), în caz că apar și alți clienți.

Numai prin diversificarea produselor se poate urmări satisfacerea deplină a cererii

dinamice a consumatorului şi comercializarea acestora.

Nu poate fi atinsă reproducerea necesară doar prin activitatea de bază, dacă nu este bine

urmărită politica de desfacere, deoarece s-a demonstrat că cu timpul resursele devin tot mai

limitate.

Într-un mod deosebit este efectuat managementul întreprinderilor ce activează în

condițiile de monopol natural (MN). O întreprindere are situația de monopol atunci când ea este

unicul producător al unui produs omogen din ramură, în prezența unui număr mare de

cumpărători.

Esenţa şi trăsăturile fundamentale ale monopolului natural în economia de piaţă au fost

cercetate de John Stuart Mill în 1848. El a stabilit care este diferenţa dintre monopolul artificial

(MA) şi monopolul natural (MN). MA este creat de stat şi statutul său e reglementat prin acte

legislative, iar o eventuală desfiinţare a lui ar putea favoriza creşterea patrimoniului [21, p. 85].

Următorii paşi în analiza monopolului natural i-a întreprins în 1883 funcţionarul

Ministerului Comerţului din SUA T. Farer. Dacă savanții J. Mill, A. Smith şi McCulloch

utilizau noţiunea "infrastructură", A. Smith folosea noţiunea "natural" cu privire la monopol [21,

p. 52]

Clasificarea diverselor premise ale producţiei ce corespund monopolului natural a fost

efectuată de S. Bailey (1825) şi Nassau Senior (1836). Aceștia erau de părerea că guvernul este

capabil să creeze sau să sprijine statutul monopolului natural [28, p. 81].

În sensul larg al acestui termen, teoria MN, ca parte componentă a teoriei economice, se

dezvoltă începând cu anii ʼ60 ai secolului al XX-lea. Această teorie reprezintă o parte a unor

capitole mai generale ale teoriei economice, cum ar fi "organizarea pieţei" sau "organizarea

industriei" ("market organization" ori "industrial organization"). În teoria organizării industriei,

noţiunile "piaţă" şi "firmă în condiţiile pieţei" sunt fundamentale.

Prin termenul "piaţă" se subînţelegea orice comunitate bazată pe relaţiile directe dintre

cumpărători şi vânzători. Piaţa poate fi concurenţială sau neconcurenţială. Un tip de piaţă

neconcurenţială este piaţa cu MN.

Monopolul natural reprezintă o stare specifică a pieţei, ce se caracterizează prin

dominarea ei stabilă de un singur agent economic. Fenomenul MN se produce atunci când

mărimea optimă a întreprinderii, specifică ramurii date pentru o anumită perioadă de timp şi într-

o anumită etapă a evoluţiei sale tehnice, capătă asemenea proporţii, încât capacitatea de absorbţie

Page 23: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

23

a pieţei respective poate fi satisfăcută complet de un singur producător, a cărui mărime nu o

depăşeşte sau o depăşeşte doar un pic pe cea optimă. În asemenea caz, pe piaţă se poate "instala"

numai o singură firmă de mărime eficientă, care obţine economii numai pe baza cheltuielilor.

Prin mărimea optimă a întreprinderii ca unitate de producţie se subînţelege mărimea determinată

de punctul minimum al funcţiei "livrare–cheltuieli limitate" (exprimate prin punctul de

echilibru), specifice pentru condiţiile tehnologice şi economice de funcţionare a întreprinderii.

Odată cu creşterea volumului producţiei întreprinderii, cheltuielile maxime scad continuu,

inclusiv până la saturarea pieţei (satisfacerea cererii), iar ramura respectivă, în asemenea condiţii,

poartă semne de MN. Acestor ramuri le sunt caracteristice cheltuieli maxime mult mai reduse

decât cheltuielile medii pentru producerea unei unităţi de producţie. În cadrul infrastructurii

urbane, aceasta se referă la serviciile de alimentare cu energie electrică şi termică, la

aprovizionarea cu gaze, gospodăria reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, legătura

telefonică.

Resursele implicate în astfel de activităţi economice sunt pe cât de limitate, pe atât de

rare, iar unele sunt chiar epuizabile şi nu mai pot fi reproduse, regenerate, ca, de exemplu, gazul

natural, resursă care este obiectul de cercetare în lucrarea dată.

În cazul asigurării cu GN este vorba de menţinerea îndelungată a acestei situaţii pe piaţă

în condiţii de funcţionare normală a economiei în ansamblu, când cererea e stabilă şi puţin

depinde de mărimea preţului, iar coeficientul elasticității cererii faţă de preţ este aproape nul.

Probabil, singura cauză a unui asemenea cumul de factori poate să fie aceea că mărimea

optimă a întreprinderii de aprovizionare cu GN este determinată de investiţiile de capital unice

mari, necesare pentru a începe să funcţioneze, deoarece capacitatea pieţei se caracterizează

printr-un dinamism mai mare decât mărimea optimă a întreprinderii, ce depinde mai mult de

factorii tehnologici, decât de cei ai preţurilor.

Curba "cheltuieli–livrări" apare, în asemenea caz, ca un indicator pentru determinarea

cheltuielilor iniţiale, care sunt incomparabil mai mari decât cota cheltuielilor variabile. Evident

că limitarea, în asemenea caz, constă în specificul tehnologiei producţiei. Respectiv,

monopolistul, realizând economii pe baza volumului mare al producţiei sale, va avea cheltuieli

specifice mult mai mici decât acelea pe care le-ar putea avea în domeniul infrastructurii cu firme

concurente relativ modeste ca mărime. Apariţia în unele ramuri ale infrastructurii – de exemplu,

în gospodăria alimentării cu gaze – a unei noi firme ar contribui la dezvoltarea concurenței în

acest domeniu [60].

În R. Moldova, MN este reglementat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

582 din 17 august 1995 (Regulamentul cu privire la reglementarea monopolurilor), unde este

Page 24: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

24

identificat că ,,MN este situaţia când producerea, transportarea, comercializarea, procurarea

mărfurilor şi grupurilor de mărfuri reciproc substituibile, precum şi prestarea anumitor tipuri de

servicii, în virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic, se află sub controlul

direct sau indirect al unuia sau al câtorva agenţi economici. În domeniul MN, de rând cu agenţii

economici de stat, îşi pot desfăşura activitatea şi agenţii economici privaţi” [92].

În legislaţia străină, MN este identificat cu o stare a pieţei de mărfuri, când satisfacerea

cererii pe această piaţă este mai eficientă în cazul lipsei concurenţei, date fiind particularităţile

tehnologiei producţiei (în legătură cu reducerea considerabilă a cheltuielilor de producţie pentru

o unitate de marfă concomitent cu creşterea volumului producţiei), iar mărfurile subiecţilor

monopolului natural (apa, energia, telecomunicaţiile etc.) se consideră nesubstituibile.

În această ordine de idei, cererea pe piaţa respectivă de mărfuri, produse de subiecţii

monopolurilor, depinde într-o măsură mai mică de schimbarea preţurilor la aceste mărfuri, decât

cererea de alte tipuri de mărfuri. După cum vedem, aceste determinări sunt foarte asemănătoare

şi nu se contrazic, în principiu, cu definiţiile teoretice adoptate de ştiinţa economică mondială şi

prezentate mai sus.

Cu toate acestea, la desfășurarea MN în domeniul asigurării cu GN trebuie să se ţină cont

şi de prezenţa obstacolelor economice şi neeconomice în calea pătrunderii pe piaţă, inclusiv de

politica tolerării mărfurilor şi capitalurilor străine pe piaţa naţională. Evident că, în economia R.

Moldova, cercul ramurilor ce activează în condițiile MN poate fi formal mult lărgit ca urmare a

practicării în continuare a tehnologiilor învechite, a reducerii cererii solvabile, a dezvoltării

insuficiente a infrastructurii transportului.

Din acest motiv, suntem de acord cu autorii care dau o definiţie mult mai vastă MN, ca o

singură piaţă cu prezenţa a două sau a câtorva întreprinderi ale unei ramuri. Astfel, economistul

american W. Sharkey consideră că MN este prezent pe piaţă atunci când o singură firmă poate

deservi această piaţă mai bine şi la preţuri mai mici decât oricare alt grup din două sau mai multe

firme. Totodată, o eventuală concurenţă ar putea fi dezastruoasă pentru ramura respectivă [28, p.

178-186].

Poate fi formulată o definiţie destul de cuprinzătoare a MN în care, în anumite

circumstanţe externe, mecanismul concurenţei de piaţă nu funcţionează. În cazul dat, lista MN

poate fi completată cu întreprinderile din ramurile utilizatoare de resurse naturale limitate, de

exemplu, canalele de televiziune şi radiodifuziune.

Monopolul natural, în asemenea cazuri, poate fi definit drept modalitatea de activităţi

când crearea mediului de concurenţă pe piaţa de mărfuri (inclusiv prin importul de producţie pe

Page 25: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

25

piaţa respectivă), indiferent de mărimea cererii, este imposibilă sau ineficientă din punct de

vedere economic, ţinând cont de nivelul actual al cerințelor unei piețe moderne.

Caracteristicile pieţelor şi ramurilor cu trăsături de MN în infrastructură, pe baza

definiţiei prezentate mai sus, ne permit să propunem principiile metodologice ale definirii

cercului întreprinderilor ce ne interesează, în ale cărei limite trebuie determinate:

limitele geografice ale pieţei de producţie;

prezenţa mărfurilor-produse similare şi gradul de monopolizare a pieţei economice;

determinarea necesarului acestui fel de producţie în limitele geografice ale pieţei

(capacitatea de absorbţie a pieţei);

determinarea dependenţei măsurii acestui necesar de mărimea preţului;

relaţia statistică dintre nivelul cheltuielilor maximale de producere a mărfii respective şi

volumul producţiei la întreprinderea monopolistă.

Analiza funcţiei "livrare–cheltuieli maximale" (în descreştere sau în creştere) în punctul

corespunzător capacităţii globale de desfacere a pieţei permite de a trage următoarea concluzie:

dacă funcţia în punctul respectiv descreşte, înseamnă că pe piaţă se poate instala numai o singură

întreprindere, care obţine economii pe baza volumului său mare de producţie, iar ramura

respectivă are trăsături de MN.

După cum vedem, o asemenea metodă este foarte dificilă. În practică, de obicei, nu se

face investigarea generală a tuturor ramurilor economiei pentru a afla dacă există sau nu există în

cadrul lor condiţii favorabile pentru MN. Identificarea MN în realitate are, în mod tradiţional, un

caracter de precedenţă, adică raportarea unui element oarecare al infrastructurii la categoria MN

este, de regulă, rezultatul cercetărilor unor chestiuni şi fenomene concrete, întreprinse de

organele antimonopol. Cercul ramurilor cu caracteristici de MN în infrastructură este determinat

cu o precizie absolută de nivelul şi de natura tehnologiilor utilizate în economie şi acest cerc,

datorită acestui fapt, este destul de cunoscut fiecărei ţări sau regiuni la momentul dat. Totodată,

de criteriile MN se face uz:

în timpul dezbaterilor judiciare antimonopol, pentru a dovedi (sau a combate)

apartenenţa unei ramuri la MN;

pentru "verificarea" justeţei includerii ramurii în lista MN.

În practică, adesea se recurge şi la considerente de ordin contrar. Astfel, deoarece orice

MN (de exemplu, gospodăria reţelelor de alimentare cu apă) dispune de o cotă de 100% pe piaţa

de mărfuri respectivă, posedarea unei asemenea cote a pieţei de un alt agent economic poate

constitui condiţia necesară pentru a considera că e vorba de încă un MN.

Page 26: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

26

Limitele şi capacităţile unei pieţe sunt stabilite de legea respectivă a R. Moldova. În

conformitate cu acestea sunt stabilite limitele la produsele şi hotarele geografice ale pieţei,

structura contingentelor de vânzători şi cumpărători. La baza determinării limitelor la produse

trebuie să stea opinia cumpărătorilor cu privire la substituirea sau înlocuirea reciprocă a

mărfurilor (serviciilor). Necorespunderea dintre caracteristicile mărfii şi ale echivalentului ei, ori

după gradul de substituibilitate reciprocă, ori după nivelul calităţilor de consum (însuşirile fizice,

caracteristicile tehnice, de exploatare, valorice) servește drept temei pentru a separa produsul

respectiv şi a-i atribui calitatea de piaţă monopolistă.

Limitele geografice sunt stabilite corespunzător teritoriului în a cărei rază marfa este

efectiv accesibilă consumatorului, fără ca acesta să facă cheltuieli sau eforturi suplimentare. Dacă

pe o piaţă de mărfuri delimitată, un oarecare agent economic nu dispune de o cotă-parte de

100%, acesta nu poate fi considerat MN.

Potrivit definiţiei prezentate mai sus, de MN propriu-zise ţin o serie de ramuri

infrastructurale, legate de exploatarea diverselor reţele tehnologice. În primul rând, dintre acestea

fac parte: electroenergetica, gospodăria reţelelor de gaze, reţelele de alimentare cu apă şi de

canalizare, reţeaua telefonică, căile ferate, transportul urban pe şine. Despre caracterul

descreşterii funcţiei cheltuielilor maximale (şi medii) pentru ele vorbeşte raportul dintre creşterea

potenţialului de producţie al întreprinderii şi creşterea volumului de investiţii capitale necesare

pentru aceasta. Evident că lor le sunt caracteristice investiţii iniţiale importante, necesare pentru

organizarea funcţionării sistemului în ansamblu. Dezvoltarea unei întreprinderi care dispune deja

de o bază proprie de producţie cere mult mai puţine investiţii specifice pentru sporirea

capacităţilor de producţie până în punctul în care se va epuiza întregul potenţial (capacitatea de

tranzit a reţelelor, drumurilor, conductelor etc.).

În Republica Moldova, pieţele cu trăsături caracteristice MN sunt reprezentate prin

următoarele domenii (Hotărârea nr. 582 din 17.08.1995 cu privire la reglementarea

monopolurilor, publicată la 26.10.1995 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 59-60, cu

ulterioarele modificări până în 2010):

producerea, transportarea şi distribuţia energiei electrice;

producerea, transportarea şi distribuţia energiei termice;

distribuţia şi furnizarea gazelor către consumatori;

serviciile gospodăriei reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;

serviciile sistemului de electrocomunicaţie şi comunicaţie poştală;

traficul intraurban cu transportul marşrutizat;

Page 27: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

27

traficul feroviar;

serviciile aeroporturilor.

Problemele de politică economică abordate de MN se referă la modul în care o firmă

poate fi împiedicată să profite de avantajul poziţiei sale, în sensul de a creşte preţul şi de a

restricţiona cantitatea. Aici statul intervine şi are şi justificare economică să o facă prin politici de

reglementare (de regulă, sectoriale). Domeniile ce activează în condițiile de MN sunt obligate să

se conducă de politicile regulatorii ale statului, elaborate pentru domeniul dat.

1.2. Evoluţia pieței gazelor naturale în R. Moldova în context european

Subiectul de cercetare al actualei teze îl constituie sectorul gaze al R. Moldova, fiind

parte componentă a sectorului energetic al țării. Reformele efectuate în aceste sectoare țin de

implementarea cerințelor Uniunii Europene (UE), conform Acordului de Liber Schimb, semnat

de R. Moldova în 2014.

Pe parcursul a două decenii, politica energetică a UE a fost și este orientată în mod

constant spre realizarea a trei obiective principale:

stabilirea prețurilor accesibile și competitive la energie;

dezvoltarea durabilă din punctul de vedere al mediului;

asigurarea majoritară cu energie a cetățenilor UE

Pentru atingerea acestor obiective, integrarea pieței interne a Republicii Moldova în

complexul energetic al UE devine o cerință fundamentală prin atingerea unui nivel de eficiență și

al costurilor. Existenţa unor piețe naţionale ale energiei puternic integrate, cu surse diversificate

de energie, și solidaritatea în situații de criză reprezintă soluţii sigure pentru securitatea

energetică a țării.

În UE, accentul se pune în continuare pe diversificarea aprovizionării cu gaze, pe

construirea legăturilor care lipsesc, în vederea conectării zonelor izolate; dezvoltarea propriilor

resurse energetice cu emisii reduse de carbon și asigurarea integrării surselor de energie

regenerabile într-un mod sigur și fiabil; creșterea investițiilor în rețele inteligente;

responsabilizarea consumatorilor și aplicarea în mod egal a legislației comune în domeniul

energiei în întregul spaţiu al UE.

Cooperarea regională este importantă pentru atingerea acestor obiective, iar crizele

recente demonstrează că acțiunea izolată a statelor-membre nu mai reprezintă o opțiune. În

ultimii ani au fost obținute progrese substanțiale în ceea ce privește modul de funcționare a pieței

energiei, însă Comisia UE menţionează că sunt necesare eforturi mai mari pentru a integra

piețele, a îmbunătăți concurența și a răspunde noilor provocări. Finalizarea edificării pieței

Page 28: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

28

interne a energiei a UE a avut drept termen-limită anul 2014 [10]. Piaţa energiei în UE este

privită ca un instrument-cheie pentru realizarea obiectivelor, la care cetățenii UE aspiră cel mai

mult: creșterea economică, asigurarea locurilor de muncă, certitudinea asigurării nevoilor de bază

la un preț accesibil și competitiv, utilizarea sustenabilă a resurselor limitate.

Comisia UE menţionează că obiectivele 20/20/20, asumate către anul 2020, de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de seră, de promovare a energiei regenerabile și eficienței energetice

vor fi totalmente îndeplinite [138]. În comunicarea sa „Perspectiva energetică 2050”, Comisia

Europeană subliniază că obținerea integrării depline a rețelelor și a sistemelor energetice ale

Europei și continuarea deschiderii piețelor energiei sunt esențiale pentru realizarea tranziției către

o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și menținerea aprovizionării în condiții de

securitate și la cel mai scăzut cost posibil [118].

În UE se insistă asupra trecerii de la tarife reglementate la energie către preţuri

concurenţiale. Chiar dacă prețurile reglementate permit acoperirea costurilor de operare, acestea

nu transmit semnalele de preț adecvate care sunt necesare pentru asigurarea unor investiții

eficiente. Ele sunt percepute de către investitori ca un indicator de interferență politică, fapt ce

frânează investițiile.

Actualmente, mai multe state-membre (Germania, Suedia, Regatul Unit, Austria şi altele)

au asigurat formarea prețurilor la electricitate și la gaze fără intervenția statului, inclusiv pentru

consumatorii finali, însă există şi state, inclusiv Romania, cărora UE le-a cerut eliminarea

treptată, în timp util, a prețurilor reglementate.

Iernile din 2006-2009, întreruperile temporare în aprovizionarea cu gaze au afectat

puternic statele est-europene. Acest lucru a reprezentat un semnal de alarmă clar, care a

evidențiat necesitatea unei politici energetice comune la nivel european. Astfel, în 2014, Comisia

Europeană a lansat Strategia europeană a securităţii energetice [44], ce viza măsuri pragmatice

pentru asigurarea securității energetice, care să ofere, pe termen scurt, resistenţă la şocuri și

întreruperi în aprovizionarea cu energie, iar pe termen lung – o dependență redusă de anumiți

combustibili, furnizori de energie și rute de aprovizionare cu energie. Strategia în cauză se baza

pe opt piloni esențiali, care promovau împreună o cooperare mai strânsă, benefică pentru toate

statele-membre, respectând în același timp opțiunile energetice naționale, și care sunt susținuți de

principiul solidarității:

acțiuni imediate care au avut ca obiectiv creșterea capacității UE de a face față unei

întreruperi majore pe parcursul iernii 2014/2015;

consolidarea mecanismelor de urgență/solidaritate, care includ coordonarea

evaluărilor riscurilor și a planurilor pentru situații de urgență; protejarea infrastructurii strategice;

Page 29: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

29

moderarea cererii de energie;

construirea unei piețe interne complet integrate şi funcţionale;

creșterea producției de energie în Uniunea Europeană;

continuarea dezvoltării tehnologiilor energetice;

diversificarea surselor externe de aprovizionare și a infrastructurii conexe;

îmbunătățirea coordonării politicilor energetice naționale și transmiterea unui mesaj

unitar în politica energetică externă.

UE dezvolta o conlucrare îndeaproape cu vecinii și cu partenerii săi din cadrul

Comunității Energiei, inclusiv cu Ucraina și R. Moldova, în scopul fortificării securităţii

energetice a acestor ţări [40].

În scopul întăririi securității aprovizionării cu energie, în 1991, la Bruxelles au fost

lansate negocierile cu privire la adoptarea Cartei Europene a Energiei. Acest document prevedea

o cooperare activă a UE cu statele din Europa de Est și ţările CSI. În 1994, la Lisabona a fost

semnat Tratatul Cartei Energiei – un document multilateral, având drept obiectiv „stabilirea unui

cadru de promovare pe termen lung a colaborării în domeniul energiei” pe axa Est–Vest, pornind

de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul a intrat în vigoare în anul 1998, el se

bazează pe respectarea principiilor Pieţei Interne a Energiei. Cele mai importante prevederi ale

Tratatului se referă la protecţia investiţiilor, comerţul cu materiale şi produse energetice, tranzitul

şi soluţionarea litigiilor [125; 126; 127; 128].

Comisia Europeană joacă un rol central în dezbaterea dintre diferiţii actori de pe piaţa

energiei, unii dintre ei dorind descentralizarea pieţei, iar alţii dimpotrivă – o mai puternică

centralizare. Prima comunicare a Comisiei Europene care aborda chestiunea unei politici

energetice comune datează din 1995 şi s-a numit Cartea Verde „For a European Union Energy

Policy”. În acelaşi an a urmat Cartea Albă „An Energy Policy for the European Union”, apoi o

nouă secvenţă de comunicări în 1996 şi 1997, numite „Green Paper for a Community Strategy –

Energy for the Future: Renewable Sources of Energy” (1996) şi respectiv „White Paper: Energy

for the Future – Renewable sources of Energy” (1997) [172]. Aceste documente stau şi la baza

actualei politici energetice comune a UE şi a legislaţiei europene.

În vederea armonizării și liberalizării pieței interne a energiei în UE în condițiile de MN,

în perioada 1996–2009 au fost adoptate trei pachete legislative succesive de măsuri, care

abordează accesul la piață, transparența și reglementarea, protecția consumatorilor, sprijinirea

interconexiunilor și nivelurile adecvate de aprovizionare cu resurse energetice şi energie [36, 37,

39, 40, 41].

Page 30: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

30

Primul pachet legislativ a inclus două directive europene [39, 40]:

1. Directiva 96/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 1996

privind regulile comune pentru piaţa internă de energie electrică.

2. Directiva 98/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998

privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.

Prima directivă a electricităţii și Prima directivă a gazelor naturale, adoptate în 1996 și,

respectiv, în 1998, stabileau regulile comune privind producția, transportul, distribuția şi

furnizarea energiei, iar în cazul gazului natural au fost introduse și reguli de depozitare a gazelor.

Primul pachet legislativ a inclus reguli detaliate privind organizarea și funcționarea sectoarelor,

accesul părților terțe la rețelele de transport și distribuție, criteriile și procedurile care trebuie

respectate în selecționarea concurențiala a ofertelor și în acordarea licențelor și permiselor de

operare a sistemelor. El a eliminat monopolurile legale ce existau în sectorul energiei, impunând

necesitatea liberalizării treptate a pieţei (promovarea dreptului marilor consumatori de a-şi alege

furnizorii).

În plus, în cazul întreprinderilor vertical integrate, directivele prevedeau un nivel minim

al separării („decuplării”) activităților reglementate (transport, distribuţie, înmagazinare gaze) de

cele concurenţiale (producere, furnizare).

Adoptarea Primului pachet energetic a fost urmată de publicarea de către Comisie a mai

multor rapoarte de monitorizare a evoluției pieței comunitare, a înlăturării obstacolelor în calea

liberei circulații a electricității și gazelor, precum și cu privire la creșterea gradului de deschidere

(liberalizare) a pieței. Piața energiei electrice a fost deschisă în 1999, iar cea a gazului – în 2000,

însă gradul de liberalizare continuă să difere destul de mult de la un stat-membru la altul.

Al doilea pachet legislativ european a fost adoptat în 2003 și a inclus [36, 40]:

1. Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003

privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi abrogarea Directivei

96/92/CE.

2. Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003

privind normele comune pentru piaţa internă a gazelor naturale şi abrogarea Directivei 98/30/CE.

A doua directivă a electricităţii și a doua directivă a gazelor au consolidat cadrul legal

stabilit anterior în domeniul energiei. Pachetul II energetic a prevăzut deschiderea completă a

piețelor cu amănuntul de energie electrică și gaze: toți consumatorii comerciali și cei casnici

trebuiau să devină eligibili, începând cu 1 iulie 2004 și, respectiv, 1 iulie 2007.

Page 31: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

31

În ceea ce privește generarea de energie electrică, a doua Directivă a electricităţii a limitat

posibilitatea de a utiliza proceduri de ofertare pentru noi capacități, în cazurile în care se

preconiza un deficit de energie în aprovizionarea consumatorilor.

Al doilea pachet solicită întreprinderilor energetice să aibă conturi separate în evidențele

contabile pentru fiecare dintre activitățile de transport și de distribuție, în vederea evitării

discriminărilor, a subvențiilor încrucișate și a denaturării concurenței. A fost recunoscut la nivel

european că regulile prevăzute de Pachetul energetic II privind separarea activităţilor de pe

segmentele transport şi distribuţie de cele de producere şi furnizare nu au asigurat o funcţionare

adecvată a pieţelor, îndeosebi în cazul întreprinderilor vertical integrate.

Al treilea pachet, adoptat în aprilie 2009, cuprindea noi propuneri legislative ale Comisiei

Europene orientate spre eficientizarea funcționării pieţei interne de energie electrică şi gaze

naturale a UE, şi include două noi directive şi trei regulamente [37, 38, 126, 127, 128]:

1. Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009

privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei

2003/54/CE.

2. Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009

privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a

Directivei 2003/55/CE.

3. Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13

iulie 2009 de instituire a Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din

Domeniul Energiei.

4. Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13

iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie

electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003.

5. Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind

condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului

(CE) nr. 1775/2005.

Obiectivele Pachetului energetic III sunt următoarele:

Independența operatorilor sistemelor de transport față de controlul unor anumiți

producători/furnizori de energie.

Accesul nediscriminatoriu al terților la rețelele de distribuție către consumatorii finali

de gaze naturale și la capacitățile de stocare a gazelor.

Consolidarea protecției consumatorilor – măsuri de protecție socială adecvate, care

însă să nu distorsioneze competitivitatea pieței (în special cu privire la obligația de a proteja

Page 32: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

32

consumatorii vulnerabili, de a oferi consumatorilor informații transparente privind facturile și

contractele, de a stabili un mecanism alternativ pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor).

Reglementarea accesului terților la instalațiile de stocare a gazelor și a gazului natural

lichefiat (GNL) și stabilirea regulilor cu privire la transparență și la raportarea periodică a

rezervelor de gaze.

Autonomia autorităților locale de reglementare energetică, cu management și surse de

finanțare în afara influenței politice.

Începând cu 3 martie 2011, Pachetul energetic III a înlocuit Pachetul II. El a înăsprit

cerinţele în ceea ce privește accesul părților terțe la rețele de transport şi distribuţie și a propus un

şir de măsuri de consolidare a rolului autorităților naționale de reglementare în domeniul energiei

(ANRE). Pachetul III, de asemenea, a consolidat normele referitoare la separarea structurală

între activitățile de transport, pe de o parte, şi activităţile de producţie/ furnizare ale

întreprinderilor vertical integrate, pe de altă parte.

În scopul asigurării unei independenţe reale a operatorilor sistemelor de transport,

Pachetul energetic III oferă trei modele posibile de funcționare a managementului sectorului gaze

[130, 131]:

1) Separarea totală a proprietății asupra sistemelor de transport: entitatea care deține

sistemul de transport este și operator de transport (operator of transmission system – OTS).

Această situaţie presupune că întreprinderea vertical integrată îşi vinde rețelele de

gaze/electricitate altei entităţi, care ulterior devine proprietar şi operator al sistemului de

transport (full ownership unbundling);

2) Crearea unui operator de sistem independent, care nu este şi proprietarul sistemului

de transport. Această situaţie presupune leasingul rețelei de transport către o companie separată și

independentă, monitorizată de ANRE (independent sistem operator – ISO). Modelul ISO este

considerat o excepţie de la obligaţia implementării primului model şi un stat-membru are dreptul

de a-și alege modelul ISO exclusiv pentru operarea unui sistem de transport care, la data de 3

septembrie 2009, aparţinea unei întreprinderi integrate vertical.

3) Crearea unui operator de transport independent; variantă în care proprietatea este

deținută în continuare de compania-mamă, doar controlul rețelei fiind transferat către o companie

subsidiară, sub supravegherea autorității de reglementare (independent transmission operator –

ITO).

Importanța separării propuse în Pachetul III reiese din necesitatea:

• asigurării accesului nediscriminatoriu la reţelele de transport – condiţie esenţială

pentru a stabili o concurenţă loială între furnizori;

Page 33: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

33

• stimulării investiţiilor în infrastructură – de exemplu, atunci când interconectările noi

pot avea un impact negativ pe cota de piaţă a unui furnizor influent.

Menţionăm că cel de al treilea Pachet a redus atât interesul, cât și capacitatea multor

operatori de pe piaţa gazelor de a reveni la comportamente discriminatorii sau de a opri

construcția unor infrastructuri importante.

În prezent, 96 dintre cei aproximativ 100 de operatori de transport și de rețea din Europa

au fost certificați ca fiind în conformitate cu unul dintre modelele de separare prezentate în

Directiva III a gazelor [41]. Comisia UE monitorizează situația și veghează, de asemenea,

asigurarea conformității cu normele UE în condiții de concurență.

Pachetul III prevede competenţe mai puternice şi mai multă independenţă autorităților

naționale de reglementare a pieței energiei, care trebuie:

să fie distincte din punct de vedere funcţional şi independente de orice entitate publică

sau privată;

să aibă un buget anual separat pentru resursele umane şi resursele financiare adecvate;

să aibă puterea pentru a stabili sau aproba tarifele reglementate (T + D) şi metodologia

lor de calcul; a pune în aplicare dispoziţiile de protecţie a consumatorilor; a emite decizii

obligatorii pentru întreprinderile de pe piaţă; a impune sancţiuni eficiente, proporţionale şi de

descurajare.

O altă prevedere importantă, ce decurge din Pachetul III, este siguranţa alimentării cu

electricitate şi gaze naturale – obiectiv de o importanţă vitală pentru toate statele UE [120]. Iată

câteva propuneri privind securitatea energetică şi solidaritatea dintre statele-membre:

Promovarea infrastructurii necesare şi diversificarea surselor energetice;

Îmbunătăţirea relaţiilor externe cu ţările din afara UE, pentru identificarea unor noi

furnizori, dar şi pentru optimizarea relaţiei cu Rusia, principalul furnizor al UE;

Revizuirea legislaţiei privind stocurile de gaz şi petrol şi crearea unui mecanism de

răspuns la criză;

Un mai mare accent pe eficienţa energetică;

Utilizarea mai bună a resurselor şi a rezervelor energetice.

Al treilea pachet, care a intrat în vigoare în martie 2011, până în prezent nu a fost încă

transpus în aplicare în întregime de toate statele-membre. UE nu a reușit să respecte termenul

stabilit (anul 2014) pentru finalizarea pieței interne a energiei. În comunicarea sa din noiembrie

2012, Comisia a stabilit un plan de acțiune pentru a-și asigura succesul pieței interne a energiei

[120]. În septembrie 2013, Parlamentul european a adoptat o rezoluție referitoare la eficientizarea

Page 34: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

34

pieței interne a energiei, și-a exprimat susținerea față de crearea unei Comunități Europene a

Energiei, din care să facă parte statele-membre, și a subliniat importanța îmbunătățirii

coordonării proiectelor de infrastructură și a studierii unor noi abordări în materie de finanțare a

investițiilor în rețele energetice. Detalii privind implementarea celui de-al treilea pachet energetic

au fost stabilite în comunicarea „O guvernanță mai bună pentru piața unică” [120].

Relațiile dintre R. Moldova și UE au fost lansate formal odată cu semnarea în 1994 a

Acordului de Cooperare și Parteneriat, care prevedea cooperarea economică între țara noastră și

UE, inclusiv în domeniul energiei. Astfel, articolul 60 stipulează că cooperarea se va desfăşura în

cadrul principiilor economiei de piaţă şi al Cartei Europene pentru Energie şi pe fundalul

integrării progresive a pieţelor de energie din Europa.

În 1997, Guvernul R. Moldova a iniţiat un proces amplu de reformare a Sectorului

energetic – de restructurare şi privatizare, în scopul liberalizării ulterioare a pieţei energiei

electrice şi GN. În acelaşi an a fost instituită autoritatea publică centrală de reglementare în

domeniul energiei – Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Ulterior, Parlamentul

Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 1525 din 19.02.1998 cu privire la energetică, iar în scurt

timp după aceasta a adoptat alte două legi – Legea 136 din 17.09.1998 cu privire la gaze şi Legea

137 din 17.09.1998 cu privire la energia electrică, care au introdus principiile fundamentale de

organizare şi reglementare a activităţilor manageriale pe piața gazelor și energiei electrice

[101,102]. Legile nr. 136-137, în principiu, au reglementat politica în domeniul electricităţii şi

gazelor naturale, organizarea, funcționarea, rolul și atribuțiile ANRE, eliberarea autorizațiilor,

licențelor, accesului la sistemul electroenergetic şi sistemul de GN, obligațiile de serviciu public

şi protecția consumatorilor, piața, prețurile şi tarifele.

Legea 136 a electricităţii nu permitea ca unitatea transportatoare să fie concomitent şi

furnizor de electricitate. În cazul unităților de distribuţie, acestea puteau fi concomitent şi

furnizori de energie electrică la tarife reglementate. În contrast acestei situaţii, Legea 137 a

gazelor permitea unităţii transportatoare, precum şi celor de distribuţie să activeze concomitent

ca și furnizor de gaze [anexa 1,2].

În 2005 a fost semnat Planul de Acțiuni UE–R.Moldova în cadrul Politicii Europene de

Vecinătate, iar în 2009 ţara noastră a aderat la Parteneriatul Estic. Prin Legea nr. 117 din

23.12.2009, R. Moldova a aderat la Tratatul de constituire a Comunității Energetice [104]. În

martie 2010, țara noastră a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Comunității Energetice,

cu obligaţia implementării prevederilor acquis-ului comunitar, capitolul „Energie”.

În acest context al integrării europene, R. Moldova a purces la transpunerea Pachetului

energetic II. Astfel, în scurt timp au fost elaborate şi adoptate legile [101,102]:

Page 35: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

35

Legea 123 din 23.12.2009 cu privire la gazele naturale;

Legea 124 din 23.12.2009 cu privire la energia electrică.

Legile 123-124, adoptate în 2009, au introdus elemente de noutate în SE național, multe

din ele reprezentând o reală provocare pentru ţară. În Legea 123/2009 cu privire la gazele

naturale este stipulat că operatorul reţelei de transport (operatorul de transport) trebuie să fie

independent din punct de vedere legal și orice întreprindere care desfăşoară activitate de

producere sau de furnizare nu poate deţine licenţă pentru producerea sau furnizarea gazelor

naturale. Operatorilor reţelelor de distribuţie (operatorilor de distribuţie), care deservesc pană la

100 mii de consumatori finali, Legea le permite obţinerea de licenţă pentru furnizarea gazelor la

tarife reglementate, cu condiția separării funcţionale a activităţii de distribuţie de cea de

furnizare. Operatorii reţelelor de distribuţie, care la momentul intrării în vigoare a Legii

123/2009 deserveau peste 100 mii de consumatori finali, au fost obligați – până la 01.01.2013 –

să separe legal şi funcţional activitatea de distribuţie de activitatea de furnizare a gazelor naturale

la tarife reglementate, prin reorganizare, creând două întreprinderi: una de distribuţie şi alta de

furnizare. Operatorul reţelei de transport și operatorii reţelelor de distribuţie sunt obligaţi să

asigure accesul la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale tuturor utilizatorilor de

sistem şi terţilor, fără discriminare.

Republica Moldova, în calitatea sa de membru cu drepturi depline la Tratatul Comunității

Energetice și ca parte contractantă, este obligată să transpună și să implementeze acquis-ul UE,

capitolul „Energie”. Iată de ce, ulterior, Legile 123/2009 și 124/2009 au fost completate cu noi

prevederi, ce au rezultat din necesitatea transpunerii Pachetului energetic II al Uniunii Europene.

Astfel, în anul 2014 au fost adoptate:

Legea nr. 27 din 13.03.2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 124- XVIII

din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică;

Legea nr. 125 din 11.07.2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 123-XVIII

din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale.

Legea nr.123 cu privire la energia electrică a fost modificată astfel încât să creeze cadrul

necesar pentru aplicarea Directivei 2005/89/CE privind măsurile menite să garanteze siguranţa

aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri. Astăzi Legea cu privire la gaze

naturale prevede în mod expres realizarea măsurilor necesare creării unei pieţe liberalizate a

gazelor naturale, astfel încât consumatorii finali să aibă posibilitatea să procure gaze naturale în

condiţiile pieţei concurenţiale.

Page 36: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

36

Conform Deciziei Consiliului Ministerial din 6 octombrie 2011, părţile contractante la

Tratatul Comunităţii Energetice trebuie să transpună până la 1 ianuarie 2015 aşa-numitul „Pachet

energetic trei” [118].

În prezent, Guvernul R. Moldova depune eforturi pentru transpunerea prevederilor

Pachetului energetic III al Uniunii Europene în legislaţia naţională. La etapa curentă se lucrează

asupra elaborării unor noi versiuni ale legilor cu privire la gazele naturale şi energie electrică

[102], aprobarea cărora, cel mai probabil, va avea loc în perioada 2015-2020. De asemenea, pe

parcursul ultimilor ani a fost dezvoltată şi baza legislativă secundară, necesară liberalizării pieţei

energiei [76, 87–92], dar acest proces până acum nu este realizat.

Prevederile Directivei gazelor cu privire la nediscriminarea şi protecţia

consumatorului. În scopul implementării Directivei gazelor, în toate state-membre ale UE s-au

făcut modificări la cadrul instituţional şi de reglementare, necesar aplicării regulilor pe piaţă,

protecţiei drepturilor consumatorilor, soluţionării disputelor dintre participanţii la piaţă, asigurării

principiului nediscriminării.

Problema nediscriminării se referă, mai întâi de toate, la accesul la sistem, îndeosebi în

cazul în care sistemele de transport sau de distribuţie aparţin companiilor vertical integrate.

Pentru a evita discriminarea în asemenea cazuri, este necesară intervenţia statului, deci

impunerea unor reglementări. Consumatorilor eligibili, precum şi noilor furnizori intraţi pe piaţă,

trebuie să li se ofere absolut aceleaşi condiţii de acces la reţea şi de comerţ ca şi altor

consumatori pe care-i deserveşte compania de distribuţie. Pentru implementarea Directivei

gazelor, statele-membre au avut de adoptat un şir de măsuri cu privire la asigurarea principiului

nediscriminării.

Noua legislaţie (Pachetul energetic III) privind managementul sectorului gaze conferă

consumatorilor un şir de drepturi, după cum urmează:

Schimbarea furnizorului de gaze naturale sau electricitate să se poată produce într-un

interval de timp de trei săptămâni.

Schimbarea furnizorului de gaze naturale sau electricitate este gratuită.

După schimbarea furnizorului de energie, consumatorul trebuie să primească un decont

final de lichidare, în cel mult şase săptămâni de la schimbarea furnizorului.

Clienţii pot cere, iar furnizorii sunt obligaţi să le pună la dispoziţie toate informaţiile

relevante privind consumul de energie.

Furnizorii de energie electrică sunt obligaţi să detalieze în documentele informative

cerute de clienţii finali ponderea fiecărei surse de energie din mixul energetic furnizat.

Page 37: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

37

În ceea ce priveşte operarea reclamaţiilor şi soluţionarea extrajudiciară a litigiilor,

statele-membre trebuie să înfiinţeze un mecanism independent, al cărui scop principal este

tratarea prioritară a plângerilor consumatorilor.

În ceea ce priveşte informaţiile despre drepturile consumatorilor, statele-membre

trebuie să alcătuiască o listă concisă şi clară. De asemenea, furnizorii de energie electrică sau

operatorii de sisteme de distribuţie au obligaţia de a prezenta tuturor clienţilor lor un exemplar al

listei cu drepturile consumatorului de energie.

Este o obligaţie a tuturor statelor-membre să garanteze că toţi clienţii casnici

beneficiază de servicii universale. Prin servicii universale se înţelege dreptul de furnizare pe un

anumit teritoriu a energiei de o calitate bine definită, iar preţurile trebuie sa fie transparente,

nediscriminatorii şi posibil de comparat cu preţurile altor furnizori.

Dreptul de a beneficia de servicii universale îl au şi micile întreprinderi (companiile cu

maxim 50 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane de Euro).

O mai bună informare a consumatorilor şi punerea la dispoziţia acestora a unor

instrumente de comparare a preţurilor practicate de furnizorii concurenţiali pentru fiecare

categorie de consumatori constituie măsuri complementare în acţiunea de protejare a

consumatorilor.

1.3. Managementul național al sectorului gaze: între conceptul de monopol natural și cel de

liberalizare a tarifelor

Pachetul III legislativ energetic al UE impune Republicii Moldova un standard ridicat al

obligaţiilor de serviciu public şi protecţie a consumatorului, și anume: dispoziţii care să permită

clienţilor schimbarea furnizorilor în termen de trei săptămâni; obligaţiile furnizorilor de a pune la

dispoziţia consumatorilor informaţii; obligaţia furnizorilor de a elabora proceduri eficiente de

soluţionare a reclamaţiilor; protecţie specifică pentru consumatorii vulnerabili [120].

Pachetul III include un număr semnificativ de măsuri menite să protejeze consumatorul

european. Una dintre cele mai importante schimbări aduse în managementul sectorului gaze

vizează statutul clientului/consumatorului de energie şi dreptul acestuia la date obiective şi

transparente privind consumul. Consumatorii trebuie să aibă acces la datele privind consumul,

preţurile asociate şi costurile serviciului, astfel încât să fie în măsură oricând să se adreseze

concurenţilor pentru a le fi prezentată o ofertă de alternativă.

Pentru a edifica noi obiective de producţie de biogaz, biometan, GNL şi GNCV sau de

noi sisteme de transport, înmagazinare şi distribuţie a gazelor naturale, agentul economic

respectiv trebuie să obțină o autorizaţie. Desfăşurarea activităţilor de furnizare a GN, a

Page 38: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

38

biogazului/biometanului, GNL, GNCV, GPL, de înmagazinare a GN, a sistemelor de transport,

de distribuţie, a terminalelor GNL, precum şi administrarea pieţelor centralizate de GN se

realizează pe bază de licenţă.

Pachetul III energetic prevede eliminarea treptată a tarifelor reglelementate. În acest

context, promovarea metodelor de calcul al tarifelor nereglementate este foarte actuală.

Activitatea de transport al GN constituie serviciu public de interes naţional. Transportul

GN se realizează de către operatorul de transport şi de sistem (OTS), certificat de ANRE. Pentru

a garanta alimentarea fiabilă cu energie, toate întreprinderile care deţin în proprietate sisteme de

transport, inclusiv întreprinderile vertical integrate, acţionează ca operatori de transport şi de

sistem. În cazul în care OTS este o altă entitate, proprietarul sistemului de transport trebuie să

coopereze cu OTS în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestuia.

Operatorul de transport şi de sistem are în principal următoarele obligaţii:

să opereze sistemul de transport în condiţii de siguranţă;

să întreţină, să reabiliteze, să modernizeze şi să dezvolte sistemul de transport în

condiţii de siguranţă, de eficienţă şi de protecţie a mediului;

să asigure accesul terţilor la sistemul de transport în condiţii nediscriminatorii, în

limitele capacităţilor de transport şi cu respectarea regimurilor tehnologice;

să întocmească şi să urmărească bilanţul de gaze naturale intrate în sistem şi, respectiv,

ieşite din sistem;

să realizeze servicii de sistem necesare pentru accesul şi exploatarea reţelelor de

transport;

să asigure aplicarea regulilor privind managementul congestiilor, inclusiv pe

conductele de interconectare, precum şi aplicarea normelor de atribuire a capacităţilor de pe

aceste conducte;

să organizeze şi să administreze piaţa de echilibrare a gazelor naturale în vederea

asigurării echilibrului fizic şi menţinerii sistemului în parametri operaţionali;

să elaboreze planuri de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport în

concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de GN şi a surselor.

De regulă, OTS urmează să-şi procure gaze pentru acoperirea pierderilor ce au loc în

reţeaua de transport şi să contracteze capacităţile de rezervă necesare.

Este important de menţionat că în cazul în care proprietarul sistemului de transport face

parte dintr-o întreprindere vertical integrată, proprietarul sistemului de transport este

independent cel puţin în ceea ce priveşte statutul său juridic, organizarea şi procesul decizional

Page 39: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

39

faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul gazelor naturale. Acest lucru încă nu

înseamnă neapărat separarea proprietăţii pe segmentul transport gaze.

Distribuţia GN şi independenţa operatorului de distribuţie. Activitatea de distribuţie a

gazelor constituie şi ea un serviciu public de interes general. Distribuţia gazelor naturale se

realizează de către operatorul de distribuţie (OD). Operatorul este obligat să deservească toţi

consumatorii din teritoriu fără discriminare.

În cazul în care OD face parte dintr-o întreprindere vertical integrată, acesta trebuie să fie

independent cel puţin în ceea ce priveşte forma sa juridică, organizarea şi procesul decizional, în

raport cu celelalte activităţi care nu au legătură cu distribuţia. Este important de menţionat că

această regulă nu creează obligaţia separării proprietăţii asupra activelor aparţinând operatorului

de distribuţie faţă de întreprinderea vertical integrată.

În vederea asigurării independenţei OD, care face parte dintr-o întreprindere vertical

integrată, faţă de celelalte activităţi desfăşurate de acesta din urmă se aplică un şir de criterii.

Pentru operatorii de distribuţie integraţi vertical, care deservesc un număr de până la 100.000 de

clienţi finali, Directiva europeană a gazelor III face excepţie la ceea ce priveşte independenţa OD

de agentul economic vertical integrat.

Înmagazinarea subterană a gazelor naturale reprezintă un ansamblu de activităţi şi

operaţiuni realizate pentru depozitarea şi/sau extracţia unor cantităţi determinate de gaze

naturale. Înmagazinarea gazelor se desfăşoară de către operatorul de înmagazinare în scopul:

asigurării securităţii în alimentarea cu gaze naturale a clienţilor finali;

armonizării variaţiilor consumului cu sursele de gaze disponibile;

asigurării permanente a echilibrului fizic al sistemului naţional de gaze.

Această activitate este complet reglementată de către ANRE, atât funcţional, cât şi

comercial.

Dacă operatorul de înmagazinare face parte dintr-un operator economic integrat vertical,

el trebuie să fie independent cel puţin în ceea ce priveşte forma juridică, organizarea şi procesul

de luare a deciziilor faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul, distribuţia sau

înmagazinarea. Această separare însă încă nu înseamnă şi separarea proprietății, după cum a fost

menţionat şi mai sus.

Furnizarea gazelor naturale, de regulă, se realizează de către furnizorii independenţi sau

furnizorii de ultimă instanţă. Furnizorul (independent) de gaze naturale este obligat:

să-şi desfăşoare activitatea de comercializare pe bază de contracte, conform cerințelor;

Page 40: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

40

să respecte standardele de performanţă pentru serviciul de furnizare prestat în baza

contractelor-cadru;

să încheie contracte de achiziţie a gazelor naturale, astfel încât să asigure acoperirea

consumului pentru clienţii săi;

să asigure înmagazinarea gazelor naturale, conform cerinţelor;

să pună la dispoziţia clienţilor datele relevante privind consumul acestora pe o

perioadă ce cuprinde cel puţin ultimii 5 ani;

să permită clienţilor schimbarea efectivă a furnizorului de gaze naturale în termen de 3

săptămâni de la data solicitării;

să pună la dispoziţia clienţilor datele relevante privind consumul acestora şi să

înfiinţeze puncte unice de contact pentru informarea clienţilor finali.

să înfiinţeze puncte unice de contact pentru informarea clienţilor finali cu privire la

drepturile acestora, la legislaţia în vigoare şi la căile de soluţionare a litigiilor.

Furnizorul de ultimă instanţă are obligaţia de a furniza GN clienţilor finali al căror

furnizor se află în situaţia de a i se retrage licenţa de furnizare în cursul desfăşurării activităţii sau

în orice altă situaţie identificată de ANRE, în care clienţii finali nu au asigurată furnizarea de

gaze naturale din nicio altă sursă.

Separarea contabilă a activităţilor reglementate şi a accesului la sistem. În majoritatea

ţărilor, sectorul GN, până relativ nu demult, era reprezentat de o companie monopolistă, cu o

structură vertical integrată, ce dezvolta tot şirul de activităţi – producţie, transport, distribuţie,

furnizare. În noile condiţii, este important a separa activităţile cu caracter concurenţial, cum sunt

producţia şi furnizarea, de cele monopoliste – transportul şi distribuţia. O concurenţă reală pe

piaţa energiei nu poate fi asigurată fără un acces nediscriminatoriu la reţeaua de transport şi de

distribuţie pentru oricare agent economic. Urmează ca activitățile de transport, distribuţie şi

înmagazinare să fie separate de alte activităţi economice cu caracter concurenţial, evitându-se

astfel discriminarea, subvenţionarea încrucişată şi distorsiunea pieţei.

În acest sens, pot fi aplicate trei forme de separare:

separarea completă – legală, juridică;

separarea funcţională – managerială;

separarea contabilă.

Separarea completă, evident, este cea mai bună cale de a asigura concurenţa pe piaţă.

Separarea funcţională (separarea prin management) a activităţilor în cadrul unei companii este

Page 41: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

41

mai puţin eficientă, ea presupune separarea activităţilor concurenţiale de cele reglementate şi

stabilirea pentru ele a unor structuri manageriale separate.

Directiva gazelor III cere separarea, cel puţin la nivel contabil, a activităţilor de transport,

distribuţie şi înmagazinare pentru companiile vertical integrate [120]. De menţionat că

majoritatea statelor deja au ales calea separării contabile. Cele mai radicale măsuri ce ţin de

separarea activităţilor sunt luate de către Marea Britanie şi Italia.

Pentru a face reală concurenţa pe piaţă, consumatorii eligibili trebuie să aibă acces la

conductele de gaze, precum şi la alte facilităţi ale sistemului de gaze, pentru a-şi transporta

volumele de gaze contractate. În acest sens, legislaţia europeană prevede doar o singură

modalitate de acces – accesul reglementat, în baza tarifelor publicate. Directiva gazelor III cere

punerea în aplicare a unui sistem de acces al terţilor la sistemul de transport și de distribuţie și la

instalaţiile de GNL pentru toţi clienţii eligibili, inclusiv întreprinderile de furnizare. Acest sistem,

bazat pe tarife publicate, trebuie aplicat în mod obiectiv și fără discriminare între utilizatorii

reţelei.

Structura existentă a sectorului gaze în R. Moldova. În trecut, toate guvernele naţionale

au considerat normală implicarea lor totală în sectorul energiei. Modelul de atunci de organizare

a sectorului presupunea controlul central asupra întregului sistem energetic – de la producerea

resurselor energetice primare până la furnizarea energiei finale, având următoarele caracteristici

(conceptul MN):

drepturile exclusive ale statului de a construi şi a opera obiective în sectorul

energetic;

lipsa oricărei forme de concurenţă;

reglementări în detaliu, grad ridicat de planificare şi control strict;

operare integrată pe verticală;

tarife pe bază de costuri de producţie.

Dezavantajele modelului vechi de management erau următoarele: nu exista concurență,

cei care planificau totodată conduceau şi operau cu sistemul; nu-şi asuma riscurile şi

consecințele; consumatorii nu luau parte la procesul de luare a deciziilor.

În anul 1997, R. Moldova a iniţiat reforma în sectorul energiei, care avea ca scop final

liberalizarea pieţei. Modelul nou de organizare a sectorului energetic, promovat la nivel

paneuropean, se sprijină pe trei piloni. (i) concurenţă, (ii) transparenţă şi (iii) nediscriminare.

Asigurarea unei pieţe concurenţiale a presupus realizarea a trei paşi-cheie: restructurarea

vechiului sistem, complet controlat de stat; privatizarea întreprinderilor de producere, transport,

Page 42: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

42

distribuţie şi furnizare; asigurarea unui cadru regulatoriu necesar formării şi funcţionării unei

pieţe liberalizate [102]. În prezent, la nivel naţional, cadrul legal necesar desfăşurării activităţilor

specifice sectorului GN, inclusiv liberalizării pieţei interne a gazelor, este stabilit prin Legea nr.

123/2009 din 23.12.2009 cu privire la gazele naturale (denumită în continuare Legea gazelor), cu

modificările şi completările ulterioare, şi prin alte reglementări secundare în domeniu. Legea

gazelor stabileşte că Ministerul Economiei este organul central de specialitate al administraţiei

publice în domeniul gazificării, el asigură monitorizarea securităţii furnizării gazelor naturale.

În sectorul GN al R. Moldova, în 1995 a fost creat Concernul de Stat „Moldovagaz”, care

ulterior a fost reorganizat în Societatea pe Acțiuni moldo-rusă „Moldovagaz”, cu întreprinderile

de transport și distribuție afiliate [84]. Astăzi SA „Moldovagaz” reprezintă o întreprindere

vertical integrată, care desfășoară următoarele tipuri de activităţi: import, transport, distribuţie şi

furnizare a gazelor naturale (figurile 1.3-1.4.), precum şi alte activităţi aferente – tranzitul de

gaze în terţe ţări, proiectarea şi construirea obiectivelor sistemului de gaze naturale. Structura

capitalului în SA „Moldovagaz” este următoarea: 50% deţine SAD “Gazprom”, 34% – Guvernul

RM, 14% – SRL “Tiraspoltransgaz” şi 1% – persoane fizice [84].

Fig. 1.3. Structura SA „Moldovagaz”

Sursa: Date furnizate de SA „Moldovagaz” [110]

Sistemul de transport al GN în ţară este deţinut de SA „Moldovagaz”; acest sistem, în

partea dreaptă a Nistrului (PDN) este gestionat de întreprinderea de transport al gazelor naturale

(operator al reţelei de transport) SRL ”Moldovatransgaz” [110], iar în Transnistria – de SRL

Page 43: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

43

“Tiraspoltransgaz”. Conform situaţiei la 01.01.2014, sistemul de transport include: în PDN –

circa 1600 km de gazoducte magistrale şi gazoducte-branşamente, 80 staţii de distribuţie gaze, 3

staţii de compresoare, 1 staţie de măsurare gaze [98] . Gazele naturale sunt importate din Rusia,

în baza contractelor încheiate cu SAD „Gazprom”.

În anul 2013, SA „Moldovagaz” a importat din Rusia 1031 mil. m3 gaze naturale şi a

tranzitat în direcţia Balcani (România, Bulgaria, Grecia, Macedonia și Turcia) cca 20000 mil. M3

gaze. În iunie 2014, Guvernul RM a înfiinţat încă o întreprindere de transport a GN – ÎS

”Vestmoldtransgaz”, responsabilă de transportul gazelor prin gazoductul Iași–Ungheni (pe

teritoriul țării noastre, 10.5 km). În ianuarie 2015, această întreprindere a obţinut licența ANRE

pentru activitatea de transport a GN.

Sistemul de distribuţie a GN, pe care îl deţine SA „Moldovagaz”, include:

circa 21000 km de gazoducte de distribuţie;

28500 puncte şi instalaţii de reglare a presiunii gazelor (de la cele individuale până la

cele amplasate în clădiri speciale);

590 puncte de măsurare gaze etc.

Fig. 1.4. Staţia de măsurare a gazelor naturale „Căuşeni”

Sursa: Date furnizate de SA „Moldovagaz”

Acest sistem este gestionat de 12 întreprinderi-fiice de distribuţie, afiliate SA

„Moldovagaz” (tabelul 1.1), care deservesc 653720 de clienţi – consumatori finali de gaze

naturale, din care consumatori necasnici – 11948 şi consumatori casnici – 641772. Conform

situaţiei la 01.01.2014, la reţelele de GN erau conectate 897 de localităţi din totalul de 1531,

inclusiv 3 municipii, 49 de oraşe şi 845 de sate, indicele de gazificare în prezent fiind 58,6%.

Page 44: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

44

Tabelul 1.1. Numărul consumatorilor şi volumul livrărilor de gaze naturale pe întreprinderile de

distribuţie, 2013

N/o

Denumirea

întreprinderii de

distribuţie/furnizare

Consu-

matori

casnici

Consumatori casnici Total

consuma-

tori

Volumul

mii m3 Total

inclusiv

sector

blocuri

locative

sector

privat

1 SRL „Chişinău-gaz” +

SA „Moldovagaz” 4613 263496 205912 57584 268109 606106

2 SRL „Ialoveni-gaz” 1107 74028 10631 63397 75135 52795

3 SRL „Bălţi-gaz” 907 57831 35970 21861 58738 82156

4 SRL „Găgăuz-gaz” 750 43922 6830 37092 44672 25734

5 SRL „Edineț-gaz” 626 31655 10572 21083 32281 39748

6 SRL „Floreşti-gaz” 971 30366 12038 18328 31337 38662

7 SRL „Orhei-gaz” 734 31413 10450 20963 32147 30760

8 SRL „Ştefan Vodă-gaz” 380 26675 4958 21717 27055 12566

9 SRL „Cahul-gaz” 662 26633 8899 17734 27295 19385

10 SRL „Cimişlia-gaz” 419 20497 4215 16282 20916 11844

11 SRL „Ungheni-gaz” 570 22790 9063 13727 23360 19699

12 SRL „Taraclia-gaz” 209 12466 1456 11010 12675 5845

TOTAL 11948 641772 320994 320778 653720 945300 Sursa: S.A „Moldovagaz”, http://www.moldovagaz.md/

Important de menţionat că în anul 2013, cei 12 operatori ai reţelelor de distribuţie din

cadrul SA „Moldovagaz” au gestionat 94.2% din sistemul de distribuţie, iar ceilalţi 13 operatori –

doar 5.8% [110]. În plus, SA „Moldovagaz” dispune de 6 staţii de alimentare a automobilelor cu

gaze comprimate (SAAGC), inclusiv în Chişinău (două staţii), Bălţi, Orhei, Hânceşti şi Drochia.

În anul 2013, în piaţa gazelor naturale din Republica Moldova şi-au desfăşurat activitatea

un număr total de 25 de operatori licenţiaţi ai reţelei de distribuţie a gazelor naturale, din care

doar 1 deţinând peste 100 mii clienţi. Acest operator recent a încheiat procesul de separare legală

a activităţii de distribuţie de cea de furnizare a energiei electrice. În conformitate cu prevederile

Directivei 73/2009/CE privind regulile comune pentru piaţa comună a gazelor naturale,

operatorii de distribuţie cu cel mult 100 mii clienţi nu au obligativitatea separării activităţii de

distribuţie de celelalte activităţi ale societăţii. Aceşti operatori prestează serviciile de distribuţie

şi de furnizare în limitele teritoriilor stabilite la tarife reglementate.

Gazoductul Iași–Ungheni, recent construit, este de o importanță strategică pentru

consolidarea securității energetice a Republicii Moldova pe termen mediu și pe termen lung.

Odată cu darea in exploatație a acestui obiectiv, se deschide posibilitatea importului gazelor

naturale din Romania, iar intr-un context mai general, posibilitatea cooperării transfrontaliere a

celor două state în domeniul GN.

Page 45: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

45

Fig. 1.5. Staţia de distribuţie automatizată a GN nr. 1 „Chişinău” Sursa: Date furnizate de SA „Moldovagaz”

Acest lucru va conduce neapărat la apariția concurentei pe piața internă a gazelor naturale

și la consolidarea securității aprovizionării cu energie a țării. Apariția unei noi surse de gaze

naturale deschide calea pentru cooperarea furnizorilor de gaze din Republica Moldova cu

producătorii și furnizorii din România. Într-un viitor apropiat, România ar putea deveni un

important furnizor de gaze naturale pentru țara noastră.

Organizarea şi funcţionarea pieţei moderne a gazelor naturale. Elementele definitorii

ale pieţei moderne a GN sunt mai multe [96]. Participanţi la piaţă sunt producătorii şi furnizorii

de gaze, operatorul pieţei, operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de

distribuţie; operatorii de înmagazinare. Producerea şi furnizarea (sau comercializarea) GN,

precum şi prestarea serviciilor aferente către consumatori sunt activităţi cu caracter concurenţial

şi urmează a fi dereglementate (liberalizate). Transportul şi distribuţia GN reprezintă un monopol

natural la nivel naţional sau la nivelul zonei de deservire, aceste activităţi rămân a fi reglementate

de stat.

Principiile ce determină piaţa modernă a energiei sunt: liberalizarea, concurenţa,

reglementarea independentă, accesul liber la piaţă, nediscriminarea, transparenţa, tarifele

justificate.

Piața modernă a GN, la care s-a ajuns în prezent în statele-membre ale UE, este rezultatul

unor procese profunde de reformare. Această reformă a început cu restructurarea structurilor

vechi vertical integrate, având drept principali piloni:

separarea activităților de transport, distribuție, înmagazinare de toate celelalte activităţi

ce au caracter concurenţial (producere, furnizare);

Page 46: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

46

diminuarea concentrării producției de gaze naturale și a importului prin acordarea de

licențe și autorizații unui număr din ce în ce mai mare de companii;

reglementarea accesului nediscriminatoriu al terților la sistemul de transport.

Piaţa energiei, în esenţă, reprezintă un cadru de organizare în care se tranzacţionează

energia (gaze naturale) şi serviciile asociate. Piaţa energiei, în majoritatea statelor europene,

cuprinde două segmente/pieţe: a) piaţa reglementată, b) piaţa concurențială, iar tranzacţiile cu

energia se fac angro şi/sau cu amănuntul.

Piaţa reglementată a gazelor naturale cuprinde activităţile cu caracter de monopol

natural şi furnizarea la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru, respectiv:

transportul gazelor naturale;

înmagazinarea subterană a gazelor naturale;

distribuţia gazelor naturale;

furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat, în baza contractelor-cadru, către

consumatori;

administrarea pieţelor centralizate.

Pe acest segment, preţurile şi tarifele se stabilesc de către ANRE, pe baza metodologiilor

proprii elaborate. Piaţa reglementată de gaze naturale funcţionează în principal pentru asigurarea

alimentării cu gaze naturale a clienţilor finali.

Piaţa concurențială a gazelor naturale cuprinde totalitatea tranzacțiilor comerciale cu

gazele naturale, angro (între furnizori) sau cu amănuntul (între furnizori și clienți eligibili), iar

preţurile se formează pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale

(licitație, bursă etc.).

Piaţa concurenţială angro funcţionează pe bază de:

contracte bilaterale între operatorii economici din domeniul gazelor naturale;

tranzacţii pe pieţe centralizate, administrate de către operatorul pieţei de gaze naturale

sau operatorul pieţei de echilibrare, după caz.

Pe piaţa concurenţială cu amănuntul, furnizorii vând gaze naturale clienţilor finali prin

contracte la preţuri negociate sau prin oferte-tip.

În general, ponderea pieţei concurenţiale urmează să crească gradual, prin asigurarea

accesului pe această piaţă pentru cât mai mulţi participanţi, furnizori şi clienţi finali. Clienţii

finali (consumatorii) de gaze naturale au dreptul să îşi aleagă furnizorul şi să negocieze direct

contracte de vânzare–cumpărare cu acesta. Clienţii care odată şi-au exercitat dreptul de

Page 47: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

47

eligibilitate, nu mai au dreptul să revină la furnizarea reglementată – această prevedere urmărește

să asigure eficienţa liberalizării pieţei.

Piaţa centralizată a gazelor este administrată de operatorul pieţei în vederea

tranzacţionării de gaze naturale pe termenele scurt, mediu şi lung. Operatorului pieţei de gaze

naturale nu îi este permisă divulgarea informaţiilor legate de tranzacţiile de gaze naturale pe care

le deţine. Preţurile stabilite pe pieţele centralizate de gaze naturale se fac publice.

Sistemul de preţuri şi tarife pentru GN trebuie să asigure:

promovarea competiţiei pe piaţa GN, diversificarea surselor de alimentare cu gaze

naturale şi mărirea siguranţei furnizării, apropierea de valoarea de piaţă a combustibililor de

alternativă;

asigurarea unei rate rezonabile a rentabilităţii pentru capitalul investit în activităţile

reglementate, stimularea dezvoltării capacităţilor de producţie, transport, înmagazinare şi

distribuţie a gazelor naturale, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;

economisirea energiei la clienţii finali;

îmbunătăţirea calităţii gazelor naturale şi a serviciilor prestate.

Principiile care stau la baza elaborării reglementărilor privind sistemele de preţuri şi

tarife pentru activităţile reglementate sunt următoarele:

preţurile/tarifele trebuie să fie nediscriminatorii, bazate pe criterii obiective şi

determinate într-o manieră transparentă, pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de ANRE;

promovarea concurenţei pe piaţa gazelor naturale şi protecţia intereselor clienţilor;

prevenirea speculaţiilor şi a comportamentelor speculative pe piaţă;

stimularea utilizării eficiente a gazelor naturale, asigurarea calităţii serviciilor,

asigurarea puterii calorice a gazelor naturale,

încurajarea trecerii cererii din perioada de vârf de consum în perioadele de consum

redus.

Este interzisă subvenţia încrucişată între activităţile reglementate, precum şi între

activităţile reglementate şi cele nereglementate ale unui operator economic. Pentru activităţile

aferente pieţei reglementate, preţurile şi tarifele se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate şi

publicate de către ANRE. ANRE are dreptul pe piaţa reglementată să impună obligaţii de

serviciu public, să impună furnizorilor proceduri transparente de achiziţie a gazelor naturale de

pe piaţa concurenţială, să stabilească preţurile aplicate de furnizorii de GN de ultimă instanţă

clienţilor finali. Furnizarea gazelor pe piaţa reglementată se face pe bază de contracte-cadru

aprobate de ANRE. Acesta permite accesul liber (reglementat sau negociat) la sistemul de

Page 48: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

48

transport şi de distribuţie pentru toţi operatorii acreditaţi. Tarifele sunt reglementate pentru

activităţile de transport şi distribuţie. Consumatorilor li se va acorda gradual dreptul de a-şi alege

furnizorii.

Pentru R. Moldova, până în prezent a existat doar o singură sursă de import a GN –

importul din Federaţia Rusă, însă odată cu darea în exploatare a gazoductul Iași–Ungheni se

deschide posibilitatea importului gazelor naturale şi din România.

SA „Moldovagaz” este principalul importator de gaze naturale şi principala companie

prezentă pe piaţa gazelor naturale în ţară; aceasta este o întreprindere vertical integrată şi

desfășoară activităţi de import, tranzit, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale [110].

SA „Moldovagaz”, ca o companie-mamă, este deţinătoare de două tipuri de licenţe: (i) operator

de sistem şi (ii) furnizor de gaze naturale la tarife reglementate. În cazul indisponibilităţii unui

sau mai multor furnizori, întreprinderea-mamă este responsabilă pentru acoperirea cererii și a

deficitului de gaze naturale („parte responsabilă cu echilibrarea”).

SA „Moldovagaz” cuprinde mai multe întreprinderi afiliate, prezente pe piaţa gazelor

naturale din ţară, printre ele (tabelul 1.1):

1 operator al reţelei de transport – SRL ”Moldovatransgaz”;

12 operatori ai reţelelor de distribuţie;

12 furnizori la tarife reglementate;

7 furnizori la tarife nereglementate în domeniul GN compresate pentru vehicule.

Pe piaţă sunt prezenţi şi alţi operatori de distribuţie şi furnizare, rolul cărora în acoperirea

cererii de GN nu depăşeşte 5%. Noii „intraţi” pe piaţă, de regulă, sunt „mici” – cu un număr mult

mai mic de consumatori şi cu un consum aferent redus faţă de întreprinderile SA „Moldovagaz”.

In vara anului 2014, SA „Energocom”, operator pe piaţa energiei electrice din Republica

Moldova responsabil pentru echilibrarea sistemului, a obținut licență pentru furnizarea GN la

tarife nereglementate. Odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi–Ungheni, această

întreprindere intenţionează să importe gaze naturale din România pentru a le furniza pe teritoriul

Republicii Moldova. Operatorul de transport al noului gazoduct interstatal, din partea Republicii

Moldova, este ÎS „Vestmoldtransgaz”, înființată în anul 2014.

La sfârşitul anului 2014, pe piaţa GN din Republica Moldova activau (figura 1.6):

un operator de sistem (pe ambele maluri ale Nistrului), SA „Moldovagaz”;

doi operatori ai reţelei de transport: (i) SRL ”Moldovatransgaz”, companie-fiică a SA

„Moldovagaz”, şi (ii) ÎS „Vestmoldtransgaz”;

24 operatori ai reţelelor de distribuţie, din care 12 sunt întreprinderi afiliate SA

„Moldovagaz”;

Page 49: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

49

25 furnizori la tarife reglementate;

9 furnizori la tarife nereglementate, din care 7 în domeniul GNCV, fig. 1.6.

Fig. 1.6. Structura pieţei gazelor naturale din R. Moldova

Sursa: informația SA „Moldovagaz”, 2013

Furnizarea gazelor atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei necasnici se

realizează conform contractului comercial încheiat în baza contractului-cadru.

Conform Legii gazelor, în Republica Moldova piaţa gazelor naturale este declarată

deschisă; aceasta înseamnă că toţi consumatorii de gaze naturale au statutul de consumator

eligibil, cu dreptul de a-şi alege furnizorul.

În august 2014, ANRE a publicat Regulamentul privind procedura de schimbare a

furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali [88]. Acest act normativ creează

premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa GN și stabilește reguli clare în cazul

schimbării furnizorului de gaze. Documentul prevede că consumatorul final poate încheia

contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate; el instituie

reguli cu privire la: notificarea furnizorului actual despre decizia de schimbare a furnizorului;

obligația de achitare a tuturor datoriilor pentru gazele naturale consumate şi a penalităţilor etc.

„Separarea” întreprinderilor ce activează pe piaţa gazelor. Mai sus s-a menţionat despre

cerinţa Legii gazelor [102] cu privire la separarea activităţilor reglementate de cele concurenţiale.

Agenţii economici din sectorul gazelor naturale care practică activităţi reglementate erau obligaţi

să asigure separarea contabilă, legală, funcţională şi organizatorică a acestora, după caz.

Page 50: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

50

La sfârşitul anului 2014, situaţia pe piaţa locală a GN era următoarea:

Operatorul reţelei de transport, SRL ”Moldovatransgaz”, companie-fiică a SA

„Moldovagaz”, este separat funcţional şi legal de alte activităţi ale întreprinderii-mamă. Pe acest

segment de piață nu există concurență, deoarece SRL ”Moldovatransgaz” este unicul agent

economic care asigură transportatea GN de la furnizori la consumatori, activând în condițiile de

MN.

Pentru operatorii reţelelor de distribuţie ce deservesc un număr de cel mult 100 mii de

consumatori nu este necesară o separare legală, dar sunt obligaţi să asigure o evidenţă contabilă

separată pentru activitatea de distribuţie. În prezent, toţi aceşti operatorii de distribuţie şi-au

separat sub aspect contabil şi funcţional activitatea de distribuţie de cea de furnizare la tarife

reglementate şi continuă să activeze în limitele teritoriilor stabilite, prestând serviciile de

distribuţie şi de furnizare la tarife reglementate.

În Moldova există doar un singur operator de distribuţie cu un număr mai mare de 100

mii de clienţi racordaţi – SRL „Chişinău-gaz”. În urma reorganizării întreprinse, de la 1 ianuarie

2013 SRL „Chişinău-gaz” este doar operator de distribuţie, iar activitatea de furnizare a GN la

tarife reglementate pentru zona respectivă de deservire a trecut la întreprinderea-mamă SA

„Moldovagaz”.

Separarea legală a întreprinderilor afiliate nu implică modificarea controlului asupra

întreprinderii-mamă integrate pe verticală.

Procurarea, livrarea şi furnizarea GN. SA „Moldovagaz” este principalul furnizor atât

pe piaţa angro, cât și pe piaţa cu amănuntul. Preţul gazelor importate de SA „Moldovagaz”

importate din Rusia este stabilit trimestrial. Începând cu anul 2011, preţul de import este la

nivelul preţului european. Dinamica importului de GN pe parcursul perioadei 2000-2013 este

prezentată în figura 1.7.

În 2013, SA „Moldovagaz” şi întreprinderile de distribuţie au livrat consumatorilor gaze

naturale în volum total de 945,3 mil. m3, ceea ce a valorat 5786,7 mil. Lei (tabelul 1.1).

În luna decembrie 2014, SA „Energocom” a semnat primul său contract de achiziție a GN

din România, în volum de 50 de milioane de metri cubi (4% din nevoile anuale ale Republicii

Moldova), gaze care vor fi furnizate consumatorilor din raioanele de frontieră (Ungheni, Făleşti

etc.).

Page 51: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

51

Fig. 1.7. Procurările şi preţul mediu de import al GN livrate de SA „Moldovagaz” în partea

dreaptă a Nistrului, 2000-2013 Sursa: informația SA „Moldovagaz”, 2013

Liberalizarea pieţei gazelor – o mare provocare pentru R. Moldova. Liberalizarea în

energetică se defineşte prin două aspecte importante [131]:

realizarea progresului şi reformei, printr-un proces benefic de îndepărtare sau reducere

a barierelor, reglementărilor şi controlului centralizat;

promovarea libertăţii individuale, prin creşterea rolului activ al producătorilor şi

furnizorilor în producerea şi comercializarea produselor energetice şi prin libertatea

consumatorilor de a-şi alege furnizorul, preţul şi calitatea produselor energetice.

Fig. 1.8. Evoluţia tarifului la gaze în perioada 1997-2013, lei/mie m3

Sursa: informația SA „Moldovagaz”, 2013

Odată cu aderarea R. Moldova la Tratatul Comunității Energetice, autoritățile și-au

asumat angajamentul de a promova pe piaţa gazelor naturale concurenţa în rândul producătorilor

Page 52: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

52

şi al furnizorilor. Un şir de schimbări semnificative s-au produs deja în ultima perioadă: în anul

2014 a fost creată o sursă nouă de import a gazelor naturale, a apărut un nou operator al reţelei de

transport al gazelor, a intrat pe piaţă un nou furnizor de gaze la tarife reglementate, a intrat in

vigoare noul regulament privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către

consumatorii finali [131]. Acest act normativ creează premisele necesare apariţiei concurenţei pe

piaţa gazelor naturale și stabilește reguli clare în cazul schimbării furnizorului de gaze.

Documentul prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale

cu orice furnizor, inclusiv din străinătate.

Conform prevederilor Legii gazelor, operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice

urmau să finalizeze separarea conturilor contabile şi separarea funcţională (organizaţional şi

decizional) a activităţii de distribuţie de activitatea de furnizare a electricităţii la tarife

reglementate până la 1 ianuarie 2015. Dar, operatorii reţelelor de distribuţie contină să fie

concomitent şi furnizori de energie electrică la tarife reglementate.

Legea nr. 123 cu privire la gazele naturale a fost modificată astfel încât să creeze cadrul

necesar aplicării Directivei 2004/67/CE privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării

cu gaz natural. În Legea 123/2014 a fost introdusă noțiunea de situaţie excepţională pe piaţa

gazelor naturale, care se referă inclusiv la diminuarea volumelor de gaze naturale importate cu

mai mult de 20% faţă de cererea de gaze. Guvernul a fost împuternicit de aprobarea Planului de

acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale, care urmează să fie elaborat de către

Comisia de supraveghere a situaţiilor excepţionale pe piaţa gazelor naturale în baza propunerilor

înaintate de către operatorii reţelelor de transport şi alţi participanţi la piaţa gazelor.

Legea prevedea de asemenea ca operatorii reţelelor de distribuţie a gazelor, până la 1

ianuarie 2015, să finalizeze separarea conturilor contabile şi separarea funcţională a activităţii de

distribuţie de activitatea de furnizare a gazelor la tarife reglementate. Pentru operatorii reţelelor

de distribuţie ce deservesc peste 100 mii de consumatori finali separarea menţionată urma a fi

realizată de asemenea către 1 ianuarie 2015. Dar prin decizie politică aceste activități s-au stopat.

Până la 1 ianuarie 2016, operatorii reţelelor de distribuţie a GN din ţară:

sunt obligaţi să separe, din punct de vedere legal, activitatea de distribuţie a gazelor

naturale de activitatea de furnizare a gazelor naturale la tarife reglementate;

pot fi concomitent şi furnizori de gaze naturale la tarife reglementate.

Conform Legii gazelor (art. 54, alin. 24), separarea reţelelor de transport al gazelor şi a

operatorilor reţelelor de transport şi de sistem se va efectua până la 1 ianuarie 2020, acest subiect

este lăsat aparte fără careva precizări de conţinut. Este de actualitate prevederea de a oferi

consumatorului o gamă de produse de diversă calitate şi diferite preţuri. Guvernul, prin

Page 53: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

53

Programul naţional pentru eficienţă energetică (2011-2020), prezintă ANRE spre examinare

posibilitatea introducerii tarifului binom, preţului-plafon şi factorului X pentru promovarea

eficienţei energetice şi reducerii costurilor [123, secţ. 9].

Multe din angajamentele asumate de către stat în vederea edificării unei pieţe

concurenţiale a GN în Republica Moldova reprezintă mari provocări, atât pentru instituțiile ce

guvernează sectorul energetic, cât şi pentru întreprinderile din sector [137].

În viziunea autorului, managementul serviciilor de distribuție și furnizare a GN reprezintă

totalitatea tranzacțiilor comerciale cu gaze natural (angro sau cu amănuntul) în baza tarifelor care

se formează ca rezultat al echilibrului cererii şi ofertei şi a mecanismelor concurenţiale prevăzute

în cadrul regulatoriu al Comunităţii Energetice.

1.4. Concluzii la capitolul 1

1. Întreprinderile sectorului gaze din R. Moldova până nu demult au activat în condiții de

monopol natural. Monopolul natural poate fi definit drept activitatea de creare a mediului de

concurenţă pe piaţa de mărfuri sau servicii, indiferent de mărimea cererii, atunci când aceasta

este imposibil sau ineficient de format din punct de vedere economic, ţinând cont de nivelul

actual al progresului tehnico-ştiinţific.

2. Până în 2015, SA „Moldovagaz” reprezenta unica întreprindere vertical integrată,

care desfășura în condițiile de MN toate tipurile de activităţi de logistică și distribuție a GN în R.

Moldova: import, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale, precum şi alte activităţi

aferente – tranzitul de gaze în terţe ţări, proiectarea şi construirea obiectivelor sistemului de gaze

naturale. Modelul MN de organizare a managementului sectorului gaze prevedea un control

riguros central asupra întregului sistem energetic, având următoarele caracteristici: drepturile

exclusive ale statului de a construi şi a opera obiective în sectorul energetic, lipsa oricărei forme

de concurenţă, reglementări în detaliu, grad ridicat de planificare şi control strict; operare

integrată pe verticală; tarife pe bază de costuri de producţie.

3. Aderarea Republicii Moldova la Tratatul privind crearea Comunităţii Energetice

(TCE) prevede integrarea pieţei gazelor şi a energiei electrice la pieţele energetice regionale din

Europa de Sud-Est. În acest context, pe parcursul ultimilor ani, Guvernul Republicii Moldova

promovează cu insistenţă politica de liberalizare a pieţei interne a energiei, inclusiv a gazelor

naturale, şi de creare a unei pieţe concurenţiale. Ca parte contractantă la TCE, ţara noastră este

obligată să transpună și să implementeze acquis-ul comunitar, în particular compartimentul

„Energie”. Transpunerea Pachetelor energetice II şi III ale UE în legislaţia naţională şi

Page 54: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

54

implementarea acestora reprezintă o prioritate-cheie a politicii energetice naţionale, precum şi o

mare provocare.

4. Actualmente, elementele definitorii ale managementului modern al GN în R. Moldova

se perfectează. Participanţi la piaţă sunt producătorii şi furnizorii de gaze, operatorul pieţei,

operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie, operatorii de

înmagazinare. Producerea şi furnizarea GN, precum şi prestarea serviciilor aferente către

consumatori sunt activităţi cu caracter concurenţial şi urmează a fi liberalizate.

5. Conform Legii gazelor, cu scopul reducerii cheltuielilor aferente, transportul şi

distribuţia GN continuă să activeze în condiții de MN la nivel naţional de deservire, astfel, aceste

activităţi rămân a fi reglementate de stat.

6. La etapa actuală, în R.Moldova se prevăd două tipuri de formare a tarifelor la

furnizarea GN: furnizarea la tarife reglementate şi la tarife liberalizate.

7. Managementul serviciilor de distribuție și furnizare a GN reprezintă totalitatea

tranzacțiilor comerciale cu gazele naturale (angro sau cu amănuntul) în baza tarifelor

reglementate sau liberalizate, formate ca rezultat al echilibrului cererii şi ofertei, şi a

mecanismelor concurenţiale prevăzute în cadrul regulatoriu al Comunităţii Energetice.

8. Aderarea R.Moldova la Tratatul privind crearea Comunităţii Energetice (TCE)

prevede o muncă de lungă durată în sectorul energetic al tării. Reieșind din comunicatele recente

de presă făcute de conducerea ANRE, realizarea pachetelor energetice II şi III ale UE în

legislaţia naţională se află la o etapă intermediară și necesită accelerări. Astfel, dacă pachetul I

este implementat, pachetul II se află în proces de implemenatre, realizarea cerințelor pachetului

III este deplasată pentru perioadele ulterioare (până în 2020), ceea ce negativ se răsfrânge în

managementul resurselor energetice și pr0ovoacă riscuri în securitatea energetică a țării.

Page 55: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

55

2. DIAGNOSTICUL SITUAŢIEI ECONOMICO-MANAGERIALE A DISTRIBUŢIEI ŞI FURNIZĂRII

GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Evoluția sectorului energetic al Republicii Moldova

Concepțiile clasice economice recunosc că în urma diviziunii sociale a muncii au apărut

diferite domenii economice, care contribuie la prepararea hranei, confecţionarea hainelor,

încălţămintei, la obţinerea altor bunuri materiale şi servicii, atât directe, cât şi indirecte.

Un rol deosebit în societate îi revine sectorului energetic, care asigură economiile

naționale și sectorul privat cu diverse tipuri de energie, descoperite pe măsura evoluţiei omenirii,

asigură încălzirea spațiilor, creează condiţii normale pentru menţinerea vieţii lumii

contemporane.

Sectorul energetic este sectorul de care depinde orice activitate socială, fie economică,

fie privată, în cadrul cărora se creează bunurile materiale sau care prestează servicii necesare

satisfacerii nevoilor umane, mai cu seamă cele preocupate de fabricarea bunurilor de primă

necesitate; de el depind și sectoarele care contribuie şi formarea viitoarei generaţii, a celor ce

asigură continuitatea vieţii umane pe Pământ etc.

Astfel, menționăm importanţa dezvoltării acestui sector şi menţinerii competitivității

acestuia în cadrul unei societăţi contemporane şi civilizate. În același timp, am vrea să

atenţionăm asupra diverselor probleme ce apar în sectorul dat, care pun în pericol securitatea

energetică a țării, provocând un șir de consecințe negative pentru R. Moldova.

Sectorul supus cercetării nu a fost întâmplător, deoarece în rezultatul unui studiu

aprofundat s-a depistat că el se confruntă cu unele probleme şi de aceea considerăm că

importanţa lui strategică pentru economia R.Moldova este enormă.

Sectorul energetic (SE) al economiei naţionale cuprinde o totalitate de ramuri industriale

şi de servicii separate (în funcţie de resursele energetice), prin care fiecare sector este specializat

şi prin care satisface cerinţele consumatorilor autohtoni, adică a oricărei persoane fizice sau

juridice care utilizează resurse energetice şi este cointeresată în consumul dat. Deci, sectorul

energetic al oricărei economii sau naţiuni este acel sector care asigură trebuinţele diverselor

domenii sau ramuri cu întreprinderile sale, fie în aspect economic, fie în aspect sociocultural, şi

necesitățile populaţiei cu combustibil şi energie, adică cu resurse energetice, fie primare, fie

derivate, care generează energia specifică necesităţilor pentru consum.

Respectiv, sectorul energetic trebuie să dispună de un potenţial de resurse prin care să fie

asiguraţi toţi consumatorii, atât cei casnici, cât şi cei ai economiei naționale. Astfel, considerăm

Page 56: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

56

că în orice comunitate este necesar de stabilit necesarul de resurse şi de planificat direcţiile de

consum sau de distribuţie a lor în funcţie de:

necesităţile reale, urmărite anterior (în anii precedenţi);

acţiunile viitoare, care ar putea modifica consumurile precedente.

Necesitatea acestei determinări reiese din următoarele argumente:

asigurarea unei alimentări neîntrerupte a tuturor consumatorilor în orice moment şi la

orice necesitate de consum direct, cu cantitatea de consum nedeterminată (ce este un moment

negativ);

firmele energetice trebuie să-şi planifice viitoarea activitate, cu toate că consumul este

foarte flexibil şi dinamic;

lipsa resurselor naționale energetice primare sau derivate ne obligă să le importăm,

ele trebuie să cuprindă diverse tipuri şi, într-o oarecare măsură, reciproc substituiente de resurse

energetice, pentru a putea asigura consumatorii cu diverse tipuri de combustibil1 şi energie

(electrică şi termică);

neaprovizionarea corespunzătoare a ţării cu resursele energetice necesare pune în

pericol securitatea economică a țării, care afectează, în primul rând, bunăstarea statului și a

poporului său; în al doilea rând – dezvoltarea economică şi progresul societăţii în ansamblu, prin

reducerea capacității de producţie internă, care, la rândul său, influenţează negativ

competitivitatea ţării.

De aceea, considerăm că, în Republica Moldova, unul dintre fondatorii diverselor

întreprinderi energetice trebuie să fie în mod obligatoriu statul, iar la baza funcţionării acestor

întreprinderi să stea principiul eficienţei [58]. Deoarece statul devine agent economic agregat,

prin care se prezintă membrii societăţii care nu pot participa individual la exercitarea activităţilor

economice şi, în aşa fel, aceste activități vor putea fi protejate şi reglementate, mai cu seamă că

sunt și resurse de primă necesitate.

Pentru aceasta, în sectorul energetic există un aşa instrument managerial ca balanţa

energetică (BE) sau balanţa energetică şi de combustibil (BEC). Acest instrument managerial

este unul de evidenţă radiografică şi este denumit astfel, fiindcă înregistrează toate mișcările

anuale ale resurselor energetice la nivel național, și anume:

el determină ce, de unde şi câte resurse trebuie de importat, în funcţie de tipurile de

resurse energetice, ceea ce va constitui activul balanţei sau necesităţile în energie ce trebuie

satisfăcute la nivel național;

1 Combustibil – materie, de obicei organică, care arde, dezvoltând căldură, și care este folosită ca izvor de energie în

industrie și în economia casnică. DEX, 2009.

Page 57: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

57

pentru cine, unde şi câte resurse energetice trebuie repartizate, în funcţie de destinaţia

lor, ceea ce constituie pasivul balanţei sau consumul de energie.

În continuare prezentăm balanța de RE înregistrată în R. Moldova pentru anii 1995 și

2005-2013 (tabelele 2.1, 2.2 și anexa 3).

Tabelul 2.1. Balanţa energetică a R. Moldova, anii 1995 și 2005-2013

Resursele energetice şi

distribuția lor (mii tone

echivalent cărbune)

Valoarea indicatorilor Sectorul energetic în dinamică

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

I. PARTEA ACTIVĂ: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Resurse energetice, total: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 62,7 61,8 60,1 61,3 58,8 61,1 62,2 60,0 60.9

1. Surse interne/proprii, total: 111 125 131 126 157 176 150 165 177 178

- ritmul de creştere de bază, % 100,0 112,6 118,0 113,5 141,4 158,6 135,1 148,6 159,5 160.4

1.1. Combustibili lichizi/

extragerea - 14 10 23 37 53 45 43 43 40

1.2. Combustibili solizi/

extragerea 83 101 112 99 110 116 95 113 130 132

1.3. Energie hidroelectrică/

producerea 28 10 9 4 10 7 10 9 4 6

2. Surse Importate, total: 5109 3123 3082 3025 3006 2820 2960 3075 2918 2977

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 61,1 60,3 59,2 58,8 55,2 57,9 60,2 57,1 58.3

2.1. Combustibili lichizi 1509 891 862 922 953 944 952 1060 967 1016

2.2. Combustibili solizi/cărbune 765 147 150 158 178 120 160 179 162 221

2.3. Gaze naturale 2165 1721 1716 1585 1511 1395 1476 1450 1387 1331

2.4. Energie electrică 649 364 354 360 364 361 372 386 402 409

3. Stoc de combustibil la început

de an 397 272 258 223 281 308 324 254 278 265

II. PARTEA PASIVĂ a

consumului: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Distribuția, total: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

1. Consumul intern, total: 5085 3257 3242 3090 3128 2960 3157 3201 3068 3091

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 64,1 63,8 60,8 61,5 58,2 62,1 62,9 60,3 60.8

1.1.Transformat în alte tipuri de

energie 3156 1202 1166 1095 1091 1025 1055 1025 1008 1025

1.2.Necesităţi tehnologice de

producție: 1929 2055 2076 1995 2037 1935 2102 2176 2060 2066

2. Export (energie electrică) 45 5 6 10 7 21 25 19 39 60

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 11,1 13,3 22,2 15,6 46,7 55,6 42,2 86,7 133.3

3. Stoc de combustibil la sfârșit

de an 487 258 223 274 309 323 252 274 266 269

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Analizând datele expuse în tabelul 2.1 şi în anexa 4, putem urmărim volumul şi tipurile de

RE ce au fost utilizate pentru satisfacerea cerinţelor în energie şi direcţiile de utilizare a acestora

după destinaţie. În 2013 necesarul în RE s-a redus esențial, față de 1995 a fost cu cca 40% mai

mic, iar din 1995 până în 2009 a avut loc o diminuare continuă a necesarului de RE; în 2009 s-a

atins cel mai mic nivel al necesarului de RE, acesta fiind cu cca 52% mai mic faţă de valorile

anului 1995.

După această perioadă s-a început o creştere continuă a RE până în 2013, dar valoarea

maximă a RE a anului 2005 nu a fost depășită.

Page 58: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

58

Astfel, în perioada 2005-2013 a fost înregistrată valoarea maximă, care ulterior nu a mai

fost atinsă, cu toate că valoarea anului 2001 a fost doar cu 0,8% mai mică decât valoarea anului

2005. Pentru a înţelege care este situația generală privind RE în R. Moldova, propunem

descifrarea necesităţilor de RE pe tipuri de purtători de energie, prin care va fi vizibilă și

structura combustibililor solizi şi a celor lichizi (tabelul 2.2 și anexa 5).

Tabelul 2.2. Structura resurselor energetice din R. Moldova, anii 1998 și 2005-2013

Denumirea resurselor

energetice Ponderea resurselor energetice în dinamică, %

1998 2005 2006 2007 2008 2008 2010 2011 2012 2013 1. Combustibili solizi: 9,9 9.3 9.6 9.3 11.2 10.0 9.4 9.9 10.5 12.4

1.1. Cărbune 7,9 6.8 6.7 6.6 8.3 7.1 6.8 7.2 7.1 8.7

1.2. Lemne de foc 2,0 2.5 2.9 2.7 2.9 2.9 2.6 2.7 3.4 3.7

2. Combustibili lichizi: 25,0 26.8 25.9 27.7 28.9 31.2 31.2 32.1 29.1 30.7 2.1. Motorină 8,7 15.1 15.1 16.6 17.3 17.4 19.5 20.4 19.2 21.2

2.2. Păcură 7,9 1.1 1.1 0.9 1.1 2.6 1.9 1.4 1.3 1.4

2.3. Benzină auto 7,6 10.6 9.7 10.2 10.5 11.2 9.8 10.3 8.6 8.1

2.4. Petrol lampant 0,8 0.03 - - - - - - -

3. Gaz natural: 49,1 49.8 50.4 47.9 44.6 43.2 43.8 42.2 42.2 39.8

3.1. Gaze naturale gazoase 48 47.1 47.7 45.3 41.7 40.0 40.5 38.6 38.1 35.4 3.2. Gaze naturale

lichefiate 1,1 2.8 2.6 2.7 2.9 3.2 3.3 3.6 4.2 4.4

4. Energia electrică 14,4 10.6 10.5 10.8 10.9 11.1 11.1 11.3 12.0 12.1 5. Alte resurse energetice 1,6 3.4 3.7 4.3 4.4 4.4 4.5 4.6 6.1 5

TOTAL - % 100,0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100

mii tone combustibil

convențional 4521 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R. Moldova, 2014.

În R. Moldova, necesităţile în resurse energetice sunt asigurate din surse importate şi din

surse proprii (tabelul 2.3 și anexa 6), însă este destul de evident faptul că volumul importului este

cu mult mai mare decât aceste resurse.

Tabelul 2.3. Structura resurselor energetice în R. Moldova după sursele de provenienţă și în

dinamică, anii 1995 și 2005-2013

Apartenența resurselor

energetice Structura resurselor energice în dinamică, %

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Resurse energetice, Total, mii tone

5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

% 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100 100 100 din care: 1. Surse interne 2,0 3,6 3,8 3,7 4,6 5,3 4,4 4,7 5.2 5.2

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 118,6 124,3 119,5 148,9 167,0 142,3 156,5 159.5 160.

4 - ritmul de creștere în lanț, % 100,0 99,7 106,3 98,9 122,1 116,9 82,0 108,1 107.3 100.6 2. Surse importate 91,0 88,7 88,8 89,7 87,3 85,4 86,2 88,0 86.5 87.0 - ritmul de creștere de bază, % 100,0 64,4 63,5 62,4 62,0 58,1 61,0 63,4 57.1 58.3 - ritmul de creștere în lanț, % 100,0 100,6 100,1 101,0 97,4 97,8 101,0 102,1 94.9 102.0

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R. Moldova, 2014.

Page 59: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

59

Dacă analizăm structura RE pentru satisfacerea şi asigurarea necesităţilor de consum la

nivel național, după apartenenţă, după sursa de provenire, vedem că importul, în funcţie de

intrări, deţine o pondere esenţială şi variază între 85,4% și 91,0% în totalul resurselor energetice.

Însă, faţă de 1995, ponderea acestui indicator s-a redus relativ, deoarece se depun eforturi de

căutare a surselor proprii de resurse energetice (tabelul 2.3).

Aici subliniem faptul că R. Moldova pe plan mondial este inclusă în a treia grupă

conform modelului energetic deţinut, la baza căruia stau următoarele criterii:

1. Ţări cu resurse energetice proprii (extrase, folosite pentru necesităţi proprii şi exportul

lor).

2. Ţări cu RE proprii şi importate pentru acoperirea necesităţilor economice.

3. Ţări cu RE totalmente dependente de importuri.

Cu toate că în ţară se înregistrează RE proprii, R. Moldova depinde în proporţie de 99%

de RE importate. Din structura resurselor energetice, după tip şi provenienţă, putem concluziona

că cele mai solicitate și, respectiv, cu cea mai mare pondere în importuri sunt GN şi combustibilii

lichizi (tabelele 2.1 și 2.2). Ce ţine de utilizarea GN, menţionăm că în perioada 2005-2013

ponderea GN utilizat pentru producerea energiei electrice şi termice pentru necesitățile ţării a

diminuat de la 56,2% (2005) pînă la 30,0% (2013), ceea ce este un indicator negativ, tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Structura distribuţiei resurselor energetice în RM, anii 1995 și 2005-2013

Consum de resurse

energetice 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total resurse

energetice, mii tone 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

% 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100 100 100 din care: 1. Consum

intern 90,5 92,5 93,4 91,6 90,8 89,6 91,9 91,6 90,9 90.4

- ritmul de creştere faţă

de anul de bază,% 100,0 67,4 67,1 64,0 64,8 61,3 65,4 66,3 60,3 60.8

- ritmul de creştere faţă

de anul anterior,% 100,0 102,6 100,9 98,1 99,2 98,6 102,6 99,7 95,8 100.7

1.1. Transformat în alte

tipuri de energie 56,2 34,1 33,6 32,5 31,7 31,0 30,7 29,3 29,8 30.0

- ritmul de creştere faţă

de anul de bază 100,0 40,1 38,9 36,5 36,4 34,2 35,2 34,2 31,9 32.5

- ponderea în consumul

intern, % 62,1 36,9 36,0 35,4 34,9 34,6 33,4 32,0 32,9 33.2

1.2. Necesităţi

tehnologice de

producţie 34,3 58,4 59,8 59,1 59,1 58,6 61,2 62,3 61,1 60.4

- ritmul de creştere faţă

de anul de bază 100,0 112,2 113,3 108,9 111,2 105,6 114,7 118,8 106,8 107.2

- ponderea în consumul

intern, % 37,9 63,1 64,0 64,6 65,1 65,4 66,6 68,0 67,1 66.8

2. Surse exportate 0,8 0,1 0,2 0,3 0,2 0,6 0,7 0,5 1,2 1.8

Page 60: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

60

- ritmul de creştere faţă

de anul de bază, % 100,0 11,7 14,0 23,4 16,4 49,1 58,5 44,5 86,7 133.6

- ritmul de creştere în

consumul intern, % 100,0 7,8 121,7 171,5 68,6 312,7 114,5 74,7 205,3 153.8

3. Stoc de combustibil

la sfârşit de an 8,7

7,3

6,4

8,1

9,0

9,8

7,3

7,8

7,9

7,9

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Tot în perioada 1995-2013, s-a micşorat esenţial volumul de RE distribuit, diminuîndu-se

respectiv și consumul intern. Analizând informaţia, putem conchide că distribuţia resurselor

energetice în țara noastră se face pentru asigurarea (tabelul 2.4):

1. consumului intern – consumul de resurse energetice în interiorul ţării, precum şi

pentru exportarea acestora;

2. pentru exportarea parțială a acestora (consumul de resurse energetice pentru

utilizare externă).

3. utilizarea pentru necesităţile tehnologice de producţie – prevede consumul legat de

utilizarea RE în activităţile tehnico-tehnologice, de întreţinere a celorlalte domenii ale economiei

naţionale şi a gospodăriilor casnice, care dețineau în consumul intern ponderea de 37,9-68,0%,

iar în balanţa energetică – 33,2-62,3% (tabelele 2.1 și 2.4).

În baza celor cercetate referitor la situația energetică a R. Moldova pentru perioada 2005-

2013, putem formula următoarele concluzii:

În perioada cercetată s-a redus consumul intern sau consumul transformării resurselor

primare în produse ale ramurii electroenergetice, şi anume în industria energiei electrice şi

termice. Reducerea este esenţială, nivelul consumului a fost de cca 2 ori mai mic decât în 1995.

În 2013, ponderea în total a consumului intern a constituit 32,5%, fiind considerabil mai mic

decât valoarea consumului intern în 1995, care a înregistrat atunci valoarea de 62,1%.

Dacă comparăm consumul RE de către sferele materială şi nematerială, de

gospodăriile casnice, observăm o situaţie inversă: se înregistrează o creştere liniară a consumului

intern legat de necesităţile tehnologice de producţie. Astfel, în acesată perioada, ponderea

consumului RE în economie a înregistrat o creştere neesenţială, fiind în 2013 de 60,4%,

comparativ cu valorile acestuia în 1995, care constituiau 34,3%. În această perioadă se urmăresc

modificări în structura distribuţiei RE: în timpul crizei economice (2009-2011) s-au redus

esenţial consumurile de RE ale sectoarelor agrar, industrial şi al construcţiilor, comparativ cu

1995.

Cu toate că R. Moldova importă RE, menționăm că cea de-a doua componentă a

distribuţiei este exportul unor resurse, care în mare măsură ţine de repartizarea energiei electrice

neutilizate după destinație. Este evidentă o diminuare a volumului acesteia faţă de 1995.

Page 61: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

61

Reieșind din analiza balanţei energetice a R. Moldova considerăm că reducerea

consumului înregistrată în principal a fost provocată de diminuarea RE necesare pentru

transformarea lor în alte tipuri de energie, care, la rândul lor, au contribuit la reducerea

necesităților consumatorilor autohtoni în energie şi combustibil (tabelul 2.1).

Este important de menţionat că variaţiile esenţiale ale consumului pun în pericol

securitatea alimentării cu resurse energetice a țării şi împiedică crearea unui sistem sigur de

aprovizionare energetică a populaţiei. Acest fapt confirmă devierile mari privind consumurile în

perioada 2005-2013 faţă de cele ale anului 1995.

Considerăm că pentru siguranţa energetică a țării nivelul anului 1995 ar putea fi o bază,

care poate fi considerată ca bază de absorbţie a R. Moldova. Suntem convinși că consumul nu

poate fi prevăzut exact în nicio țară, ci doar cu o anumită precizie, deoarece puţini din

consumatori îşi calculează capacitatea lor de producţie şi, respectiv, mijloacele de realizare a ei,

nu cunosc real consumul de RE necesare pentru exercitarea activităţilor lor social-culturale sau

economice.

Un alt aspect de o importanţă majoră ţine de preţurile de comercializare a RE, aplicate la

distribuirea şi furnizarea acestora către consumatorii finali. Doar în diferite activităţi, fie sociale,

fie economice, se dovedește raţionalitatea, deoarece anume ea impune un câştig sau o economie

mai mare pe lângă ceea ce dispunem. Desigur, preţurile la RE sunt înalte, dar cunoaștem situația

privind cerinţele de RE – majoritatea resurselor sunt importate. Cauzele majorarii tarifelor au

fost: creșterea preţului la RE importate, inflația, gradul mic de utilizare a reţelelor de gaze.

Pentru a urmări cum s-au reflectat aceste aspecte asupra capacităţii de producţie a

întreprinderilor energetice, propunem în continuare analiza valorică a volumului de producţie al

sectorului energetic din R. Moldova, care prin măsura utilităţii sale contribuie la viaţa socială, la

crearea PIB-ului şi la creşterea economică în ţară (anexa 13).

Conform informației statistice din anexa 12, valoarea producţiei fabricate în preţuri

curente a ramurii energetice în 2013 a fost aproximativ de 8 ori mai mare decât valoarea

respectivă din anul 1995, ceea ce arată o creştere esenţială, însă acesta nu este indicatorul ce ne-

ar arăta adevărata evoluţie a ramurii şi a întreprinderilor ei. Este cunoscut faptul că indicatorul

valoarea producţiei fabricate în preţuri curente are lacune; acest indicator este influenţat de doi

factori: volumul fizic de producţie şi nivelul preţurilor de comercializare a ei. Astfel, deoarece în

perioada cercetată deseori au avut loc modificări ale preţurilor la RE, situația reală este alta:

tempoul de creştere a volumului fizic a fost mai mic decât tempoul de creştere a preţurilor de

comercializare.

Page 62: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

62

Pentru a putea urmări evoluţia reală a volumului de producţie, este nevoie de analizat

producţia în preţuri comparabile (preţurile anului 1995). Dacă excludem influenţa preţului,

obținem că volumele sunt mult mai mici. Dacă în perioada 1995-2013 tempoul de creștere a

volumului fizic al producţiei în prețuri curente a fost de 0,744 ori mai mare, iar volumul în

valoare bănească a fost de 276,9 mil. lei, comparativ cu volumul anului 1995, care constituia

valoarea de 667,4 mil. lei, în prețuri comparabile, se confirmă reducerea reală a volumelor de

producţie cu 22,2% în 2012 față de 1995. Pentru dezvoltarea sectorului energetic aceast

păarametru are tendinţe negative.

Din punctul de vedere al destinaţiei, al utilizării producţiei energetice, vom avea de

afacere cu resursele economice, în funcţie de materialele de bază sau auxiliare utilizate, care în

esenţă economică se reduc la o activitate, conform normelor de consum prevăzute pentru fiecare

din ele, în funcţie de condițiile tehnico-tehnologice şi progresele tehnico-ştiinţifice.

Subliniem că pentru procesul de producere în sectorul energetic al R. Moldova sunt

prevăzute câteva activităţi energetice specifice, care contribuie la obţinerea producţiei totale

energetice. Conform CAEM-lui, structura activităţilor generale este caracterizată de un şir de

activităţi cu destinaţie specială, ca niște componente specifice. Toate aceste momente se reflectă

negativ asupra desfăşurării normale a managementului întreprinderilor din sectorul energetic

(tabelul 2.6 și anexa 10).

Această activitate a fost analizată până acum doar la nivel general, în funcţie de tipologia

generală a activităţilor, în care a fost expusă denumirea generală a tipurilor de activitate, conform

nomenclatorului CAEM. Acest nomenclator a fost elaborat pentru a duce o evidenţă strictă şi

exactă în expresie naturală a anumitor activităţi ce, în ansamblu, evaluează activitatea curentă şi

stă la baza previziunii activităţii totale, fără a putea comensura volumul de activitate. De aceea,

pentru o evidenţiere și o calculare concretă a volumelor de activitate este necesară divizarea

activităţilor generale în activităţi specifice, care trebuie să se exercite în manieră obiectivă, în

funcţie de elementele materiale şi resursele specifice primare, utilizate pentru produsul final, şi în

funcţie de divizarea muncii.

După cum vedem din tabelul 2.5, activitatea generală de producere a energiei electrice,

termice, a gazelor naturale şi a apei nu se manifestă în practica economică în ansamblu, asupra

ei au fost aplicați criterii particulare de evaluare. La ziua de azi acest domeniu s-a divizat şi

constă din activităţi specifice, activitatea de baza ale cărora ţine de oferirea producţiei sale

specifice – a energiei electrice, energiei termice, gazului, apei – către consumatori2. La

2 Consumator – orice persoană fizică sau juridică care utilizează resurse energetice [97,98]

Page 63: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

63

obţinerea producţiei totale energetice contribuie patru activităţi specifice – subramuri ale

economiei naţionale, cărora le revine rolul de componente ale industriei.

Tabelul 2.5. Dinamica valorii şi volumului fizic de producţie pe tipuri de activităţi energetice,

raportate la valorile anului 1995, % (2005-2013)

Indicatorii Volumul indicatorilor în dinamică

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Producţia şi distribuţia

energiei electrice

- producţia în preţuri curente, mil. lei 581,3 1367,9 1396,0 1788,3 2235,4 2493,1 2572,7 2906,8 3142,8 3041,9

- indicii valorii producţiei către

valorile anului de bază, % 100 235,3 240,2 307,6 384,6 428,9 442,6 500,1 540,7 523.3

- indicii volumului fizic către

volumul fizic al anului de bază, % 100 77,7 82,0 84,9 84,6 82,4 83,2 80,7 76,9 77,6

2. Producţia şi distribuţia

combustibilului gazos

- producţia în preţuri curente, mil. lei 50,0 227,8 307,9 353,1 519,9 558,8 799,4 744,1 726,8 793.3

- indicii valorii producţiei către

valorile anului de bază, % 100 455,7 616,0 706,4 1040,1 1117,9 1599,3 1488,7 1453,6 1586.6

- indicii volumului fizic către

volumul anului de bază, % 100 155,0 159,8 147,3 139,3 104,2 107,3 99,6 95,2 96,8

3. Aprovizionarea cu aburi şi

apă caldă

- producţia în preţuri curente, mil. lei 34,9 353,5 369,2 662,8 623,7 562,9 860,5 1015,6 1011,8 890.8

- indicii valorii producţiei către

valoarea anului de bază, % 100 1012,9 1057,9 1899,1 1787,1 1612,9 2465,6 2910,0 2899,1 2552,4

- indicii volumului fizic către

volumul anului de bază, % 100 67,3 72,8 65,1 64,2 66,2 66,8 66,1 62,7 64,2

TOTAL. Producţia şi distribuţia de

energie electrică, termică, gaze, apă

caldă

- producţia totală în preţuri curente,

mil. lei 622,4 1949,2 2073,1 2804,2 3379,8 3614,8 4232,6 4666,5 4881,4 4726,0

- indicii valorii producţiei către

valoarea anului de bază, % 100 313,2 333,1 450,5 543,0 580,8 680,0 749,8 784,3 759.3

- indicii volumului fizic total către

volumul anului de bază, % 100 85,1 90,0 89,4 88,3 83,9 85,0 82,2 78,0 79,2

4. Captarea, epurarea şi

distribuţia apei

- producţia în preţuri curente, mil. lei 45,0 286,0 294,8 371,6 474,4 520,1 656,0 708,0 755,1 761,9

- indicii valorii producţiei către

valorile anului de bază, % 100 635,6 655,1 825,8 1054,2 1155,8 1457,8 1573,3 1678,0 1693,1

- indicii volumului fizic către

volumul fizic al anului de bază, % 100 22,8 22,9 23,2 22,7 18,4 17,6 16,1 16,0 16,0

TOTAL. Sectorul energetic

- producţia totală a SE în preţuri

curente, mil. lei 667,4 2235,2 2367,8 3175,8 3853,4 4134,9 4888,6 5374,4 4636,5 5487,9

- indicii valorii producţiei totale a SE

către valorile anului de bază, % 100 334,9 354,8 475,8 577,4 619,6 732,5 805,3 844,5 822.3

- indicii volumului fizic al prod. SE

către volumul anului de bază, % 100 80,9 85,5 85,0 83,9 79,4 80,4 77,8 76,4 77,2

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Volumul fizic de producţie pe tipuri de activităţi energetice ale sectorului energetic are

cotă de participare diferită, deoarece măsura și valoarea utilizării lui în viaţa comunităţii este la

fel diferită (tabelul 2.6). Astfel, putem constata că nivelul general de dezvoltare a energeticii

Page 64: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

64

depinde de nivelul de dezvoltare a fiecărei componente în parte, care duce la modificarea

rezultatului final în sectorul energetic. Indiferent de măsura utilităţii componentelor acestuia,

după cum observăm din tabel, pe parcursul perioadei analizate (1995-2013) la toate din ele

situaţia economico-managerială este nesatisfăcătoare: volumul fizic și indicatorii cantitativi

naturali erau mai mici ca cei analogi ai anului 1995.

Astfel, în perioada 1995-2013 valorile producţiei s-au majorat în baza creşterii preţurilor

de comercializare a producţiei Ssctorului energetic. Conform conceptului economiei de piaţă,

cererea dictează oferta, dar, deoarece în sectorul energetic al R. Moldova lipseşte concurenţa și

acesta activivează în condițiile cerințelor monopolului natural, oferta dictează cererea.

Consumatorii procură producţia sectoarelor date pentru întreţinerea, dezvoltarea şi

menţinerea unui trai decent. Puterea de cumpărare în R. Moldova este redusă, iar mulţi

consumatori finali3 refuză parţial sau totalmente la produsul SE, folosind alte resurse şi

modalităţi de asigurare cu RE. De exemplu, multe firme sau gospodării casnice nu se conectează

la reţelele termice în sezonul de încălzire sau se conectează cu întârziere, altele nu cumpără apa

caldă, chiar dacă este importantă, multe organizaţii sau gospodării casnice utilizează iluminarea

încăperilor doar la 10-30% din necesitate.

S. Gorobievschi în cercetarea sa menționează că asemenea condiții de muncă și de trai nu

contribuie la asigurarea unui nivel satisfăcător de viață, sănătatea populației și a viitoarei

generaţii este pusă în pericol, ceea ce influențează în final calitatea vieţii4 [66, p. 207-208].

Calitatea vieţii este una dintre direcţiile prioritare ale politicii sociale a oricărui stat, inclusiv a R.

Moldova, deoarece problema dată ţine de aspectul macroeconomic, destinația căruia este

satisfacerea nevoilor umane; ca rezultat, oamenii nu devin apţi să contribuie ”la dezvoltarea și

realizarea lor individuală, la progresul lor și la prosperarea societăţii umane” [66, p. 19].

Dacă SE ar fi capabil să ofere nişte preţuri coraportate cu nivelul de salarizare mediu din

R. Moldova, atunci ar putea creşte consumul de RE, iar întreprinderile din sector ar înregistra

venituri datorită creşterii volumelor, şi nu a preţului de comercializare a RE. Întreprinderile din

sector ar trebui sa ia în calcul 2 strategii de dezvoltare – în bază de preţ (majorarea constantă a

preţurilor, diminuarea cererii, respectiv, și atingerea rezultatelor din volume mai mici la preţuri

mari) şi cea în baza de volum (reducerea preţului de comercializare, creșterea cererii, atingerea

rezultatelor din contul volumelor mai mari, care ar putea duce la diminuarea ponderii

cheltuielilor fixe).

3 Consumator final – consumator casnic sau consumator necasnic, care procură producţia finită a producătorilor din

sectorul energetic (energie electrică, gaze naturale etc.) pentru consumul propriu [97] 4 Calitatea vieţii – totalitatea condiţiilor (naturale, tehnice, economice, politice, culturale, etice) care asigură

integritatea biologică, socială şi spirituală a fiinţei umane [66, p. 207-208]

Page 65: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

65

Actualmente, intreprinderile din SE operează doar cu preţurile de comercializare (tabelul

2.6), ca fiind un mijloc de protecție a activităţilor lor, deoarece prin majorarea lor întreprinderile

energetice vor să-şi acopere pierderile. În cazul neutilizării capacităţilor de producţie din cauza

reducerii consumului şi cererii la producţia lor, are loc creşterea accelerată a preţurilor, pe când

veniturile consumatorilor cresc mai lent decât nivelul preţurilor la produsele și serviciile date.

Tabelul 2.6. Sporul creșterii indicatorilor calitativi în sector energetic al R.Moldova, raportat la

valorile anului 1995, % (2005-2013)

Indicatorii Sporul creșterii indicatorilor, raportat la valorile din 1995

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Rentabilitatea activităţii

economice 100 1,0 -6,9 7,2 6,5 -6,6 1,4 2,8 2,5 2,1

exclusiv industria 9,0 4,8 2,1 11,4 16,8 -4,1 7,7 9,8 - -

2. Productivitatea muncii 100 88,3 95,2 96,2 97,5 92,5 92,9 93,3 93,7 93,9 exclusiv industria 100 206,0 206,4 212,0 231,0 208,4 226,3 245,8 264,8 284,2

3. Volumului fizic de servicii

și produse 100 80,9 85,5 85,0 83,9 79,4 80,4 77,8 76,4 77,2

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

În astfel de condiţii, scăderea numărului de consumuri la așa tip de servicii este naturală

şi firească, însă totodată întreprinderile energetice nu pot să majoreze nelimitat preţurile la

serviciile şi producţia livrată. Sunt necesare deci schimbări în dirijare, căutarea noilor

instrumente şi alternative manageriale, care ar conduce la satisfacerea cât mai amplă a nevoilor

consumatorilor în RE, precum şi la realizarea obiectivelor întreprinderilor din SE.

Reforma sectorului energetic al R. Moldova este o necesitate stringentă. Se cere

implementarea principiilor economiei de piaţă, astfel ca cererea să influențeze oferta şi, în final,

să se ajungă la un preţ de piaţă, la preţul de echilibru la serviciile prestate, prin care s-ar contribui

la echilibrul pieţei, unde cererea să fie egală cu oferta, iar volumul de producţie cerut să fie oferit

şi să fie cumpărat. Numai așa se va realiza eficienţa dorită şi nivelul optim al performanţelor

întreprinderilor energetice. Dezvoltarea economică a consumatorilor în R. Moldova este slabă, ei

sunt în mare parte insolvabili şi, respectiv, gradul de onorare a obligaţiunilor lor față de

întreprinderile sectorul energetice este scăzut, iar întreprinderile sectorului înregistrează sume

enorme de creanţe şi datorii comerciale [121, p. 71].

Pe parcursul perioadei 1995-2013, întreprinderile din sectorul energetic se străduiau să

asigure ritmic şi calitativ comunitatea şi membrii ei, grupați pe diferite grupe de consumatori, cu

energie şi combustibil. Dar analiza efectuată a dovedit că asigurarea a fost în mare măsură

dependentă de dezvoltarea activităţii economice externe, de dezvoltarea relaţiilor economice şi a

politicilor internaţionale, de importul RE şi de mijloacele de producţie utilizate.

Actualmente, mulți cercetători, precum sunt Preaşca I., Prohniţchi V., Oprunenco A.

[121]; Timofte I., Iurcu T. [143]; Duca Gh., Postolatii V. [160], Postolatii V., Medvedev L.,

Page 66: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

66

Reabuhina L. [167] menționaeză că, sectorul energetic al R. Molodva îşi desfăşoară activitatea

într-o manieră neefectivă şi cu un grad redus de eficienţă, activând cu pierderi.

Pe parcursul ultimilor 10 ani, nivelul de dezvoltare şi calitatea desfăşurării activităţilor

economice ale întreprinderilor din sectorul energetic lasă de dorit, rezultatele financiare

înregistrate sunt modeste şi departe de a fi considerate eficiente. În condiţiile create, numărul

întreprinderilor din sector se reduce, multe dintre ele au falimentat (tabelul 2.7 și anexele 8 și 9).

Considerăm important și urgent ca în Sectorul energetic să se efectueze modificări în

desfăşurarea managementului acestuia, și anume: să se efectueze schimbarea în activitățile ce ţin

de prestarea către consumatori a serviciilor cu caracter industrial, a producţiei energetice, în

activitatea de distribuţie/repartizare a producţiei către consumatori.

În energetică, ca sector strategic, se manifestă diverse forme şi relaţii economice de

proprietate, care stau la baza desfăşurării managementului întreprinderilor specific economiei de

piaţă. Indiferent de diversitatea tipurilor de proprietate5, sectorul în ansamblu este reglementat şi

monitorizat de ANRE ca autoritate publică centrală de reglementare (tabelul 2.7).

Tabelul 2.7. Numărul de întreprinderi şi structura lor după tipul de activitate şi de proprietate în

sectorul energetic al RM, anii 1999 și 2005-2013

Indicatorii 1999 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total energie electrică,

termică, gaze şi apă, din care: 50 622 619 640 582 463 546 384 390 417

I) în funcţie de tipul de activitate: 1. Producţia şi distribuţia de

energie electrică, termică, gaze,

apă caldă: * 92 90 87 84 61 62 57 56 59

1.1. Producţia şi distribuţia

energiei electrice * 19 18 17 13 14 13 16 16 22

1.2. Producţia şi distribuţia

combustbilului gazos * 19 22 23 24 20 23 22 19 18

1.3. Aprovizionarea cu aburi şi

apă caldă * 54 50 47 47 27 26 19 21 19

2. Captarea, epurarea şi

distribuţia apei * 530 529 553 498 402 484 327 334 358

II) în funcţie de forma de proprietate: 1. privat 0 * 182 118 116 140 162 124 131 145 2. public 18 * 362 504 456 315 376 248 248 261 3. mixt 32 * 75 18 10 8 8 12 11 11

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Pentru toți angajații sectorului dat în exercitarea diverselor activităţi economice de natură

energetică, în funcţie de formele organizatorico-juridice ale întreprinderilor, documentul de bază

ce reglementează activitatea este Legea cu privire la energetică nr. 1525-XIII din 19.02.1998,

publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-51/366 din 04.06.1998, care pe măsura

5 Începând cu anul 2000, în ţară s-a înregistrat o întreprindere cu proprietate privată, ce activează și actualmente.

Page 67: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

67

evoluţiei cerinţelor acestui domeniu este actualizată şi perfecţionată, fiind orientată spre creșterea

bunăstării poporului şi renaşterea ţării.

Desigur, falimentul întreprinderilor de stat din sectorul energetic este exclus, deoarece

energetica se dezvoltă prin încadrarea forţelor de producţie ale sectorului public şi ale celui

privat, după cum observăm și din tabelul 2.8, însă aceasta nu înseamnă că întreprinderile private

trebuie să dispună de un ciclu scurt de viaţă în practica afacerilor.

Specificul managementului sectorului energetic constă în faptul că, pe de o parte, fiecare

întreprindere din sector îşi are structura sa, capacitatea sa de a dezvolta relaţii economice şi,

respectiv, îşi cunoaşte obiectivele stabilite, devizul de cheltuieli pentru realizarea activităţilor

sale, cunoaște spre ce tinde la finele fiecărui an financiar. Pe de altă parte, considerăm oportun

ca în sectorul energetic să se manifeste întreprinderi bazate pe proprietate mixtă, care prezintă

interesele poporului şi oamenilor de afaceri competenți în domeniul dat, ce au interese

economice individuale, dar respectiv dispun de mijloace pentru investire în acest sector. În aşa

caz, existenţa şi implicarea în activitatea domeniului dat a ANRE ca autoritate publică centrală

cu atribuții regulatorii este argumentată. În viziunea noastră, rolul ANRE trebuie să constea în

protejarea sectorului şi în stabilirea limitei nivelului de eficienţă și rentabilitate a producţiei.

Menționăm că sectorul energetic contribuie la formarea veniturilor bugetare, în baza

diverselor taxe, impozite şi plăţi efectuate din vânzări, prin care sunt susţinute şi finanţate diverse

proiecte social-economice şi activităţi ale sferei sociale şi culturale din R. Moldova. Sectorul

energetic, prin producţia sa, contribuie la creșterea Produsului Intern Brut pe țară, la amplificarea

avuţiei naţionale și la dezvoltarea social-economică (tabelul 2.8).

Tabelul 2.8. Contribuţia energeticii la crearea PIB-ului R. Moldova, anii 1995 și 2005-2013

Indicatorii 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

PIB (preţ curent), mil. lei, total: 6480 37652 44754 53430 62922 60430 71885 82174 87847 100510

Contribuţia în PIB, %:

Industria prelucrătoare 23,0 13,3 12,5 11,8 11,3 10,6 10,6 11,2 11,4 11,7

Industria extractivă 0,2 0,4 0,5 0,5 0,5 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5

Energie electrică, termică,

gaze şi apă 1,8 2,1 1,7 1,9 2,1 2,3 2,3 2,2 2,2 2,1

ritmul de creştere faţă de anul

de bază -1995, % 100,0 578,9 569,2 791,7 998,5 1051,9 1237,6 1342,4 1543,0 1564,2

TOTAL INDUSTRIA 25,0 15,8 14,7 14,2 13,9 13,3 13,3 13,8 14,0 14,3

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al RM, 2014

În compartimentul 2.1 am constatat care este situaţia în sectorul energetic al R. Moldova,

sector strategic al economiei naţionale căruia îl revine un sistem de întreprinderi cu obiective de

natură energetică; am dezvăluit rolul activităţilor acestor întreprinderi în viaţa social-economică a

țării, evidențiind și problemele existente.

Page 68: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

68

Considerăm oportună efectuarea reformei în actualele relaţii economice de gospodărire,

de determinare a ponderilor puterii de stat şi celei private în cadrul diverselor activităţi

energetice, în care dirijarea economică să fie din partea antreprenorilor/producătorilor

volumelor de produse și serviciilor respective, simultan contribuind la creșterea economică și a

veniturilor de la dezvoltarea relațiilor de parteneriat public–privat.

2.2. Managementul distribuției și furnizării gazelor naturale la nivel naţional

Sectorul energetic are în componenţa sa patru subsectoare specifice. Sectorul gaze

naturale al R. Moldova are o importanţă majoră, o mare parte a consumului de RE contribuie la

producerea altor tipuri de energie, care sunt consumate nemijlocit în activităţile agenţilor

economici și la satisfacerea necesităţilor social-culturale și de menaj ale gospodăriilor casnice.

Ponderea semnificativă a gazelor în totalul consumului RE argumentează importanţa şi

necesitatea studierii activităţii acestui subsector în contextul sectorului energetic (anexele 5, 6).

Gazele naturale sunt o resursă energetică şi, în același timp, o problemă social-

economică pentru R. Moldova în trecut, dar și în prezent. Sectorul gaze are menirea de a

satisface necesităţile consumatorilor în GN. Iniţial acest sector avea un rol redus (tabelul 2.10),

deoarece producţia lui de bază era destinată şi utilizată, în mare măsură, ca sursă energetică

pentru pregătirea hranei, înlocuind lemnul de foc. Odată cu urbanizarea, casele particulare sunt

înlocuite cu blocuri de locuit multietajate şi cu mai multe apartamente, gazificarea autonomă prin

butelii de gaze a fost exclusă şi înlocuită cu un sistem centralizat de asigurare cu resursă

energetică prin reţele şi conducte de GN.

Nu demult, utilizarea GN în industrie şi viața socială era neesenţială, despre o utilizare

intensivă a acestora nici nu se vorbea. Începând cu anii ’20 ai secolului al XX-lea, GN au devinit

concurente la nivel mondial cu alte RE, s-a început dezvoltarea intensă a construcţiei reţelelor de

conducte de gaze şi a staţiilor de compresoare [143, p. 27]. Până în anii ’90, GN le revenea locul

al treilea în totalul RE în BE (după petrol şi cărbune).

Pe măsura dezvoltării comunităţii moldave, se atestă schimbări radicale în strucutra BE:

Gazele naturale devin sursă prioritară de energie, ocupând poziţii superioare în ierarhia RE și în

structura BE.

Tabelul 2.9. Dinamica volumelor şi ponderii consumului GN în resursele energetice ale

R.Moldova, perioadele 1980-1995 și 2005-2013

Indicatorii 1980 1985 1990 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Resursele

energetice, mii

tone c.c.

12480 13250 14860 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 1362

ritmul de

creştere faţă de

110,8 117,7 132,0 49,9 31,3 30,8 30,0 30,6 29,3 30,5 31,0 30,0 60.9

100, 62,7 61,8 60,1 61,3 58,8 61,1 62,2 60,0 1048

Page 69: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

69

anul de baza

(1995), %

2. Gaze

naturale, mii

tone c. c.

1250 1520 4350 2236 1754 1748 1617 1536 1427 1504 1474 1424 97

ritmul de

creştere faţă de

anul de baza, %

100 78,4 78,2 72,3 68,7 63,8 67,3 65,9 63,7 31

1.1. gazoase,

mil. m3 stand. * * * * 1437 1435 1323 1244 1145 1206 1169 1112 0

1.2. lichefiate,

mii tone un.n. * * * * 62 58 57 63 68 72 80 79 0

2.Sursele de

asigurare - stoc

la început de an

* * * 50 33 32 32 25 31 28 24 37 1331

-intrări din

interior * * * 0 0 0 0 0 1 0 0 0 39.8

- import * * * 2186 1721 1716 1585 1511 1395 1476 1450 1387 3420

3. Ponderea

gazului în RE,

%

10,0 11,5 29,3 39,8 49,8 50,4 47,9 44,6 43,2 43,8 42,2 42,2 30.4

4. Ponderea

cărbunelui în

RE, %

35,0 29,5 23,2 12,2 6,8 6,7 6,6 8,3 7,1 6,8 7,2 7,1 60.9

5. Ponderea

petrolului în RE,

%

50,0 51,8 39,76 35,1 26,8 25,9 27,7 28,9 31,2 31,2 32,1 29,1 8.7

30.8

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Din tabelul 2.9 şi anexa 15 este evidentă creşterea rolului GN, exprimată prin creșterea

ponderii acestora în totalul RE ale R. Moldova în dinamica, și anume:

- creşterea volumelor fizice de GN, care a fost provocată de sporirea consumului de

gaze ca rezultat al dezvoltării social-economice a R.Moldova pe parcursul perioadei analizate;

- variaţia consumului de GN, care se manifestă prin diferite volume, maximul fiind în

1990, cu reducere ulterioară şi cu stabilirea unui consum relativ constant de GN în perioada

2005-2013 (figura 2.1). Liniile negre din figură confirmă dependența liniară a consumului în

funcție de volumul fizic al GN furnizate în R.Moldova în perioada 2005-2013.

- Excepție prezintă anii 1990, cînd s-a efectuat gazificarea amplă a sectorului rural, dar

după anii 1990-1995, cînd s-a redus natalitatea în țară, apoi a derulat procesul migraționist, în

special, în sectorul rural, consumul de GN a scăzut, figura 2.2.

Page 70: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

70

Fig. 2.1. Evoluţia necesităţilor de GN ale R. Moldova în perioadele 1960-1995 și 2005-

2013

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Începând cu anul 1995 și până în prezent se înregistrează evoluţii ale consumului de RE în

BE, cu tendinţă de majorare a ponderii GN (40-50%), care sunt urmate de ponderea petrolului

(26-35%) şi a cărbunelui (7-12%).

Efectuând analiza evoluţiei RE în R. Moldova pentru perioada 1960-2013, putem trage

concluziile:

este evidentă diferenţa în dinamica volumelor, a structurii şi a modului de utilizare a

RE;

volumele fizice ale RE din perioada actuală sunt cu mult mai mici decât volumele din

perioada 1975-1990 (figura 2.2).

Fig. 2.2. Evoluţia resurselor energetice în R.Moldova, mii tone, 1960-2013

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

40 300 770

1250 1520

4350

2236

1754

1748 1617

1536 1427 1504

1474 1424

1362

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

1960 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

volu

mu

l fiz

ic d

e G

N

Gaze naturale, mii tone c.c. Linear (Gaze naturale, mii tone, c.c.)

3550

7450

11260

12480 13250 14860

5617

3520

3471 3374

3444 3304 3434

3494 3373 3420

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

1960 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

volu

mu

l fiz

ic d

e G

N

Resursele energetice, mii tone c.c. Resursele energetice, mii tone, c.c.

Page 71: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

71

Schimbările în strucutra consumului RE au fost provocate de evenimentele istorice şi de

descoperirile ştiinţifice privind utilizarea diferitelor RE în contextul ocrotirii mediului ambiant,

după cum urmează:

• Un rol important în evoluția dată l-a avut criza energetică – criza petrolului la nivel

mondial din 1973, când ţările exportatoare de petrol din Africa, Asia şi America Latină (13 la

număr6) au format asociaţia OPEC – Organization of Petroleum Exporting Countries, cu scopul

de a-şi coordona politica preţurilor, luând decizia de majorare a preţului la petrol de 10 ori (de la

20-25$ tona s-a ajuns la 200-250$) [117]. Respectiv, ţările importatoare de petrol au fost puse în

situaţie dificilă: ele au fost nevoite să se orienteze spre căutarea noilor surse de energie, mai

eficiente, ce ar fi înlocuit petrolul. Însă criza economică a redus posibilitatea soluționării acestei

probleme, inclusiv a problemei de creare a rezervelor întru asigurarea securităţii energetice a

ţărilor. Criza economică a pus în faţa lumii problema economisirii atât a energiei, cât şi a altor

resurse naturale energetice. În această perioadă, specialiştii au inițiat cercetări ale rezervelor

resurselor naturale de energie, de căutare a diverselor căi de economisire şi de înlocuire a REC,

prin resurse fără sau cu recuperare, care au condus la modificarea structurii consumului şi a

bilanţului RE.

• Un alt aspect ţine de Programul Energetic adoptat în aprilie 1983. La acea perioadă,

când SE al R. Moldova era parte componentă a sectorului energetic al URSS, iar Programul

Energetic era unul elaborat pentru toată Uniunea, procedurile acestuia s-au reflectat asupra

Moldovei. Deoarece ponderea petrolului era esenţială în consumul intern, iar utilizarea lui era

costisitoare, direcția fundamentală de dezvoltare a Programul Energetic prevedea înlocuirea

petrolului cu alte resurse energetice şi, prioritar, cu resurse nucleare. Însă R. Moldova, fiind o

țară cu densitate înaltă a populaţiei, înregistra deficit de apă potabilă și construcţia centralelor

atomice în republică nu era posibilă. De aceea, Programul Energetic pentru țara noastră prevedea

înlocuirea resursei nucleare cu alte resurse energetice. Elementul esenţial al acestui program

ţinea de economisirea energiei, atât în lanţul producţiei – deţinător/extragere – producător –

transportator – distribuitor, cât şi la consumatorii individuali.

• Pe măsura dezvoltării industriilor, se pune problema ecologiei, a poluării mediului

ambiant, formând aşa-numita „lume verde”. Printre vinovaţii de criza ecologică este menționat și

sectorul energetic, deoarece la arderea diferitelor RE naturale, în scopul obţinerii producţiei

finite, în mediu se degajau diverse impurităţi care, în consecinţă, poluau mediul și afectau

6 Ţările OPEC, în 1973 în componența lor erau: în Africa - 1. Algeria, 2. Libia, 3. Nigeria, 4. Gabon; în America de

Sud – 5. Venezuela, 6. Ecuador; în Asia – Orientul Mijlociu: 7. Irak, 8. Iran, 9. Kuwait, 10. Qatar, 11. Arabia

Saudită, 12. Emiratele Arabe Unite; în Asia de Sud-Est – 13. Indonezia.

Page 72: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

72

sănătatea omului, dezvoltarea florei şi faunei. Astfel, s-au început cercetările ştiinţifice privind

utilizarea diferitelor surse de energie și măsurarea gradului de poluare a mediului ambiant. În

urma cercetărilor efectuate se depistase că cea mai frecventă RE folosită pe larg, a cărei utilizare

a început încă în secolul al XIX-lea, este cărbunele, care influenţa mult mai negativ starea

ecologică a țării, comparativ cu petrolul, GN sau alte RE. În urma arderii acestui combustibil

solid, se degajau gaze toxice, iar în conţinutul lor persista un nivel înalt de cenuşă şi sulf

(capacitatea termică fiind cu mult mai redusă decât la alte RE).

La petrol și GN ca RE combustibile se urmărea o altă situaţie, ce le determinau ca

concurenți de bază ai cărbunelui. În urma arderii petrolului se degajă mai puţine gaze toxice,

deoarece conţinutul de cenuşă este mai mic ca la cărbune: cenuşa şi sulful persistă în conţinutul

lui, dar mai puţin ca la cărbune şi, respectiv, dispune de o căldură de ardere mare (în mărime de

45 MJ/kg). Totodată, petrolul ca RE are un avantaj foarte mare – creşterea randamentului

motoarelor şi instalaţiilor termice prin reducerea consumului, iar prin micșorarea consumului se

diminuează şi gradul de poluare a mediului ambiant.

În urma cercetărilor s-a demonstrat că ponderea creşterii randamentului utilizării RE

poate să atingă până la 5-20%, iar cu cât creşte randamentul, cu atât se reduce și consumul de

RE, adică cu 5-20% [44].

În urma arderii GN se degajă numai bioxid de carbon şi vapori de apă, deoarece cenuşa şi

gazele toxice în conţinutul său nu persistă, iar capacitatea termică a lor este aproximativ ca la

petrol, calitatea lor depinzând de conţinutul şi structura hidrocarburilor.

GN sunt avantajoase şi din punct de vedere economic, comparativ cu combustibilul solid.

Combustibilul lichid are avantaje ecologice şi termice, deoarece la producerea lui cheltuielile

sunt mai mici, este mult mai simplificată aplicarea lui în procesul de producere a energiei, însăşi

organizarea procesului de ardere şi transportare a lui este mai uşoară. Cercetările au dovedit că,

la fel ca și petrolul, GN sunt o RE de calitate superioară, deoarece contribuie la creşterea

randamentului utilizării energiei şi, totodată, la reducerea consumului de combustibil, iar

simultan și la reducerea poluării mediului ambiant.

• Cercetarea rezervelor de RE a dovedit că, dacă nu se va impune un consum util şi

raţional al acestora, peste câteva zeci de ani lumea întreagă va rămâne fără petrol, fără GN, iar

peste câteva secole – şi fără cărbune. În aşa fel, s-a impus întregii lumi misiunea de nivel global

de economisire a REC, care a primit denumirea de „o nouă sursă energetică” [137, p. 178].

În concluzie putem afirma că tendinţa de creştere a ponderii consumului de GN în

detrimentul altor surse este argumentată, iar luând în calcul tendinţele de economisire, putem

constata că situaţia este bună, deoarece volumele de GN livrate în perioada 2009-2013 sunt mai

Page 73: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

73

mici cu 23-26,6% ca volumele anului 1995. Ce ţine de volumul total al RE în BE al R. Moldova

din 2013 faţă de anul 1995, el este cu 73,63% mai mic, iar dacă cercetăm problema din punctul

de vedere al modului raţional de consum, atunci valorile sunt îmbucurătoare. Trebuie de analizat

cui se datorează scaderea consumului – economisirilor sau reducerii activităţii industriale în

perioada dată, care sunt consumatorii importanţi de GN, evaluând impactul asupra dezvoltării

sectorului gaze. De asemenea, trebuie de luat în considerație influenţa modificării preţului de

import la GN şi a stării sectorului gaze (tabelele 2.9-2.10 şi anexa 15).

Tabelul 2.10. Dinamica volumelor fizice şi a ponderii GN importate în R.Moldova, anii 1995 și

2005-2013

Indicatori de volum 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Volumul fizic anual al GN

importate, mii tone c. c.: 2186 1721 1716 1585 1511 1395 1476 1450 1387 1331

- ritmul de creştere de bază, % 100,0 78,7 78,5 72,5 69,1 63,8 67,5 66,3 63,4 60.9

- ritmul de creştere în lanţ, % 100,0 78,4 99,7 92,5 95,0 92,9 105,4 98,2 95,7 96.0

- ponderea în total GN format, % 97,76 98,1 98,2 98,0 98,4 97,7 98,1 98,4 97,4 97.7

- ponderea în total import REC, % 42,8 55,1 55,7 52,4 50,3 49,5 49,9 47,2 47,5 44.7

- ponderea în total RE, % 38,9 48,9 49,4 47,0 43,9 42,2 43,0 41,5 41,1 38.9

inclusiv:

- GN gazoase

în mii tone c. c. 2094 1637 1637 1506 1416 1300 1371 1349 1264 1190

- ritmul de creştere de bază, % 100,0 78,2 78,2 71,9 67,6 62,1 65,5 63,5 60,4 56.8

- ponderea în total import GN, % 95,8 95,1 95,4 95,0 93,7 93,2 92,9 91,7 91,1 89.4

- ponderea în total import REC % 41,0 52,4 53,1 49,8 47,1 46,1 46,3 43,3 43,3 40.0

- ponderea în total GN format, % 93,6 93,3 93,6 93,1 92,2 91,1 91,2 90,2 88,8 89.4

în mil. m3 1870 1419 1418 1305 1227 1126 1188 1152 1096 1031

- ritmul de creştere de bază, % 100,0 75,9 75,8 69,8 65,6 60,2 63,5 61,6 58,6 55.1

- GN lichefiate

în mii tone c. c. 92 84 79 79 95 95 105 120 123 141

- ritmul de creştere de bază, % 100,0 91,3 85,9 85,9 103,3 103,3 114,1 130,4 133,7 153.6

- ponderea în total import GN, % 4,2 4,9 4,6 5,0 6,3 6,8 7,1 8,3 8,9 10.6

- ponderea în total import REC, % 1,8 2,7 2,6 2,6 3,2 3,4 3,5 3,9 4,2 4.7

- ponderea în total GN format, % 4,1 4,8 4,5 4,9 6,2 6,7 7,0 8,1 8,6 10.6

în mii tone u. n. 60 54 50 50 60 61 67 77 71 90

- ritmul de creştere de bază,% 100,0 90,0 83,3 83,3 100,0 101,7 111,

7 127,6 118,3 150

- Stoc de GN la început de an,

mii tone c. c. 50 33 32 32 25 31 28 24 37 31

- GN gazoase, mii tone c. c. * 20 20 21 20 21 21 19 20 20

- GN lichefiate, mii tone c. c. * 13 12 11 5 10 7 5 17 11

- ponderea în total GN format, % 2,24 1,88 1,83 1,98 1,63 2,17 1,86 1,63 2,60 2.3

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Cercetând informaţia expusă în tabelul 2.10, putem trage următoarele concluzii:

Consumul GN în R. Moldova are loc numai în baza importului, deoarece lipsesc

sursele proprii de GN;

GN importate le revine, practic, jumătate din cantitatea totală de RE importate;

GN se importă sub formă de gaze naturale gazoase, cărora le revin 92-95% din totalul

GN importate, şi gaze naturale lichefiate – lor le revin 5-17% din totalul GN importate;

Page 74: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

74

Pe parcursul perioadei 2005-2013 se urmăreşte o diminuare liniară a volumelor de GN

livrate consumatorilor (figurile 2.3-2.4).

Fig. 2.3. Evoluţia volumelor absolute de GN importate în R. Moldova, 1995 și 2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Fig. 2.4. Dinamica ritmului de creştere în lanţ a volumului fizic de GN importate în

R.Moldova, anii 1995 și 2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

După cum observăm, din rezultatele analizei efectuate a valorilor absolute de GN

necesare pentru satisfacerea nevoilor în REC (a cantităţilor de GN format (tabelul 2.9), a

cantităţilor de GN importate (tabelul 2.10) şi a cantităţilor de RE (tabelul 2.10), destinate pentru

consumul final, precum şi a dinamicii acestora pe parcursul anilor 1995-2013 (figurile 2.1-2.4),

putem concluziona că în R. Moldova se reduce esenţial consumul de GN şi modul de utilizare a

acestora (tabelul 2.11 şi anexa 16).

Tabelul 2.11. Dinamica consumului total al GN în R. Moldova, anii 1990 și 2005-2013

Indicatorii 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Volumul consumului total de

gaze naturale, mii tone c. c.: 2236 1754 1748 1617 1536 1427 1504 1474 1424 1362

ritmul de creştere de bază,

% 100 78,4 78,2 72,3 68,7 63,8 67,3 65,9 63,7 60.9

100 99,7 92,2 87,6 81,4 85,7 84,0 81,2 77.7

gazoase, mil. m3 stand. * 1437 1435 1323 1244 1145 1206 1169 1112 1171

2186

1721 1716 1585

1511

1395

1476 1450 1387 1331

1000

1500

2000

2500

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

volu

mu

l fiz

ic d

e G

N

imp

ort

at

Volumul fizic annual a GN importate, mii tone c.c. Linear (Volumul fizic annual a GN importate, mii tone, c.c.)

100

78,7 78,5 72,5

69,1

63,8

67,5 66,3 63,4 60,9

100

111,2

99,7 92,4 95,3 92,3

105,8 98,2 95,7 96

30

50

70

90

110

130

150

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

ritm

ul d

e c

reşt

ere

, %

ritmul de creştere de bază, % ritmul de creştere în lanţ, %

Page 75: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

75

lichefiate, mii tone un. n. * 62 58 57 63 68 72 80 78 87

din care:

- Consum intern 2057 1626 1609 1482 1401 1328 1403 1370 1321 1217

ritmul de creştere de bază, % 100 79,0 78,2 72,0 68,1 64,6 68,2 66,6 64,2 59.2

100 99,0 91,1 86,2 81,7 86,3 84,3 81,2 74.8

ponderea în consumul total,% 92,7 92,0 91,7 91,2 93,1 93,3 92,9 92,8 89.4

- Export * 0 0 0 0 2 4 1 11 19

ponderea în consumul total,% 0,00 0,00 0,00 0,00 0,14 0,27 0,07 0,77 1.4

- Pierderi * 96 106 110 103 68 72 72 65 93

ritmul de creştere de bază, % 100 110,4 114,6 107,3 70,8 75,0 68,8 67,7 64,3

ponderea în consumul total,% 5,47 6,06 6,80 6,71 4,77 4,79 4,88 4,56 6.8

- Alte distribuţii * 0 1 0 0 1 1 0 0 0

ponderea în consumul total,% 0,00 0,06 0,00 0,00 0,07 0,07 0,00 0,00 0.00

- Stoc la sfârşit de an * 32 32 25 32 28 24 37 27 34

ponderea în consumul total,% 1,82 1,83 1,55 2,08 1,96 1,60 2,51 1,90 2.5

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

După cum observăm din datele tabelelor 2.11 şi anexei 16, în R. Moldova s-a redus

consumul total de GN: dacă în 1995 el constituia 2236 mii tone c. c., în 2013 nivelul lui

constituia doar 1362 mii tone c. c., fiind cu aproximativ 30 % mai mic decât cel din 1995,

constituind o reducere esenţială. Dacă analizăm dinamica perioadei 2005-2013, observăm

reducerea și consumului intern cu 19,8%, ce este destul de semnificativ.

În acelaşi timp, menționăm că este bine-venită reducerea consumului, mai cu seamă că

GN este utilizat ca resursă energetică de bază în producţia industrială. Astfel, consumul lor la

unitate de produs prestat trebuie să fie menţinut ori la nivelul anilor precedenţi, ori să fie mai

mare decât în perioadele trecute. Dar, în acelaşi timp, nu trebuie de permis reducerea consumului

de GN prin refuzul de utilizare a lor din diferite motive.

Analizând factorii care au contribuit la reducerea consumului de RE, în funcţie de

direcţiile generale de distribuţie, observăm că factorul de bază a fost reducerea consumului

intern de GN în consumul total pe perioada 1995-2013, care varia de la an la altul și deţinea în

medie o pondere de 92-93%. În 2013, nivelul consumului intern (CI) de GN era de 89,4%,

comparativ cu valorile acestua din 2005 și 2010, care aveau ponderile de 92,7% și 93.3%,

respectiv (figurile 2.5 și 2.6).

Valorile prezentate în figura 2.5 confirmă reducerea esenţială a consumului total de GN în

perioada 2005-2012 față de 1995, în funcție de scăderea consumului intern al acestora, ceea ce

demonstrează și ritmurile de creştere a consumului total și a celui intern de GN, ce înregistrează

tempouri practic egale (tabelul 2.5, p.65).

Page 76: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

76

Fig. 2.5. Dinamica consumului total și intern de GN în R. Moldova,1995 și 2005-2013, %

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Astfel, dacă nivelul consumului total (CT) de GN în 2013 faţă de 1995 era de 60,9%,

ponderea consumului intern de GN în 2013 către valorile acestuia din 1995 a constituit 59,2%,

ceea ce confirmă dependențele liniare dintre aceste două consumuri.

Fig.2.6. Dinamica ritmului de creștere a consumului total şi a celui intern de GN în R.

Moldova, 1995 și 2005-2013, % Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Structura consumului intern după direcţii de utilizare dovedește că o mare parte a

consumurilor merge pentru necesităţi tehnologice, apoi pentru producerea de alte tipuri de

energii şi, în final, pentru alte scopuri, anexa 16. În strucutra consumului după tipuri de gaze,

ponderea cea mai mare le revine GNG, urmate de GNL.

Se observă modificări în direcţiile de utilizare a GN, precum şi în tipul de GN utilizat.

Dacă în 1995 era prioritar consumul legat de direcţia „transformări energetice”, cu timpul creşte

consumul de GN pentru direcţia „necesităţi tehnologice” (figurile 2.7-2.8), iar ce ţine de forma

de utilizare, creşte volumul gazelor lichefiate (figura 2.9).

2236

1754 1748 1617

1536 1427

1504 1474 1424 1362

2057

1626 1609 1482

1401 1328

1403 1370 1317 1217 1000

1200

1400

1600

1800

2000

2200

2400

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Vo

lum

ul d

on

sum

ui d

e G

N

Volumul consumului total de Gaze naturale, mii tone c.c. Consum intern de GN

0

-21,6 -21,8

-27,7 -31,3

-36,2 -32,7 -34,1

-36,3 -39,1

-21,0 -21,8

-28,0 -31,9

-35,4 -31,8 -33,4

-36,0

-45

-35

-25

-15

-5

5

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Rit

mu

l de

sp

ori

re, %

ritmul de sporire de bază CI, % ritumul de sporire de bază CT, %

Page 77: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

77

Fig. 2.7. Dinamica ponderii GN în consumului intern al R. Moldova, 1995-2013

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Fig. 2.8. Dinamica ritmului de creştere a ponderii GN pentru NT şi TE în consumul intern

al R. Moldova, anii 1995 și 2003-2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Fig. 2.9. Ritmul de creştere a ponderii GNG şi GNL în consumul intern al R. Molodva,

2005–2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

45,2

50,6 51,5 51,6

50,6

54,6 55,7

56,9 56,8

53,3 54,8

49,1 48,4 48,2 49

45,4 44,3

43,1 43,4

46,7

40,00

45,00

50,00

55,00

60,00

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

po

nd

ere

a G

N în

CI,

%

ponderea GN în CI per NT, % pondera GN în CI per TE, %

Linear (ponderea GN în CI per NT, %) Linear (pondera GN în CI per TE, %)

100 94,6

99,2

111,9 113,8 114 111,9

120,8 123,3

125,9 125,3

117,8

100

94 89,3 89,6 88,3

98,3 89,5

82,9 80,8

78,6 79,1

85,3 75

85

95

105

115

125

135

1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

din

amic

a p

on

de

rii,

%

dinamica ponderii CN G în CI pentru NT, % dinamica ponderii GN gazos în CI pentru TE. %

Linear (dinamica ponderii GN gazos în CI pentru TE. %) Linear (dinamica ponderii CN G în CI pentru NT, %)

100

100,3

99,5 98,6 97,8 97,8 97,2 96,2 95,3

100

94,7

110,3

130

143,2 144,2

155,9 179,4

196,2

70

90

110

130

150

170

190

210

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

din

amic

a p

on

de

rii,

%

dinamica ponderii CN gazos în CI, % dinamica ponderii GN lichefiat în CI. %

Page 78: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

78

După cum am menţionat anterior, la începutul dezvoltării SGN, acesta ţinea de asigurarea

consumului intern cu GN atât a populaţiei, cât şi a industriei. În funcţie de tendinţele progresului

societății umane, au apărut multe alte activităţi noi, iar altele s-au perfecţionat şi modernizat în

diferite domenii ale economiei, ceea ce în ansamblu caracterizează economia naţională actuală

[148], în care, desigur, s-a înscris și consumul de GN sub diferite forme, anexa 16. Vedem că GN

şi-au găsit aplicare în sectorul energetic şi în cel electroenergetic, iar pe parcurs a înlocuit

cărbunele, apoi petrolul, astfel GN au devenit prioritare în utilizarea lor ca sursă energetică de zi

cu zi.

După cum am observat din analiza efectuată, în perioada 2005-2013, consumul de GN în

cadrul acestor activităţi şi domenii erau extrem de esenţiale, pe când urmărind valorile actuale ale

consumului intern pe direcţii de utilizare, vedem că nivelele lor sunt reduse cu mult şi

înregistrează, practic, aceleaşi valori ca în anul 1995, ceea ce confirmă că în cadrul acestor

domenii s-a redus necesarul de GN din cauza diminuării nivelului de producţie şi a capacităţilor

de producere, anexa 16.

Factorul de bază care a condus la reducerea CI de GN și a necesarului de GN a fost

scăderea consumului de GN în direcţia „transformări energetice (TE)” în alte tipuri de energie,

unde ele erau resursă energetică combustibilă (REC) sau materie primă la producerea energiei

electrice şi celei termice. În 2012, nivelul consumului a constituit, practic, jumătate (56,6%) din

nivelul anului 1995, iar în 2013 - 53,3%, adică a scăzut în medie cu 45%, iar consumul GN

pentru transformări energetice în 2013 faţă de anul 2005 a constituit 87,81% (569/648), cauza

fiind diminuarea capacităţii de producere a energiei termice cu 66,7% în 2013 față de 2005 în

sectorul electroenergetic.

Din datele anexei 16 reiese că asupra reduceri consumului de GN au influenţat direcțiile

de utilizare. După cum dovedesc rezultatele analizei, factorul de bază ce a provocat reducerea

consumului de GN este diminuarea esenţială a consumului de GN în domeniul industriei RM,

care este urmat de domeniul transporturilor, apoi de consumatorii casnici şi agricultură:

• În industrie, în 2013, consumul de GN s-a redus faţă de valorile acestuia din 2005 cu

aproxumativ 60%, fiind o valoare impunătoare, cea ce ne vorbeşte despre faptul

dezindustrializării economiei naționale şi creșterii sferei comerciale. Astfel, dacă în 2005

consumul de GN în comerţ era de 3 mii tone c. c., apoi în 2012 el devine de 6,3 ori mai mare.

• În domeniul transporturilor, consumul de GN la fel s-a redus. Astfel, faţă de valorile

din 2005, consumul GN a constituit în 2012 71,8%, iar în 2013- 95,5%, ce este o dinamică

evidentă. În perioada dată are loc însă o creştere esenţială a consumului GNL de circa 2 ori, fapt

Page 79: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

79

provocat de substituirea la vehicule a petrolului cu GN; luând în seamă reducerea consumului de

GNG, domeniul înregistrează în medie o diminuare de consum al GN.

• Ce ţine de consumatorii casnici, menționăm că la ei consumul de GN la fel s-a redus,

cu toate că nivelele consumului nu sunt mai mici comparativ cu anii precedenţi, ținând cont de

gazificările continue ce s-au derulat în R. Moldova în ultima perioadă, mai ales în sectorul rural.

În general, în 2013 consumul sectorului casnic a constitut 88,0% din consumul anului 2005. Un

rol important în reducerea volumelor de producţie ale SE le revine preţurilor de comercializare la

producţia finită şi puterii joase de cumpărare a consumatorilor, care îşi reduc necesităţile atât în

RE, cât şi în GN, practic limitându-se în aceste resurse.

Dacă analizăm consumul în funcţie de forma de utilizare a GN, devine evidentă

însemnătatea GNG după ponderile ce le înregistrează, care pe parcursul perioadei 2005-2013

constituiau în medie cca 90-93% din CI de GN, din care 43-55% au avut destinația de

transformare a GN în alte tipuri de energie, care a ajuns la cote majore. Având în vedere faptul că

GN este furnizat din surse străine şi dependenţa totală în utilizarea lui pentru multe activităţi ale

vieţii contemporane, atragem atenţia că situația a căpătat un caracter obiectiv. Însă apare un

moment interesant: acest indicator se diminuează indiferent de nivelul de consum în CI, iar

partea pierdută o acumulează GNL şi din analiza efectuată reiese că el devine concurent al

petrolului în domeniul transporturilor, la alimentarea autovehiculelor şi, respectiv, este legat de

preţurile de comercializare, deoarece utilizând o resursă mai scumpă ca valoare, consumatorii nu-

şi ating veniturile prognozate (figura 2.9 și anexa 17). În aşa fel, iarăşi argumentăm rolul

preţurilor de comercializare ca factor de reducere a consumului atât al GN, cât şi al altor resurse

energetice combustibile.

Astfel, în urma analizei consumului total și a volumului fizic de GN în R. Moldova

asigurat de SGN pentru distribuţia către consumatori de GN şi menţinerea securităţii energetice a

ţării, am depistat că principalul factor care a influenţat reducerea CT este scăderea consumului

intern de GN. În esenţă, volumul fizic de GN este, practic, și volumul CT, deoarece CT

constituie în medie cca 92-93% din volumul fizic de GN, cu excepția exporturilor, stocurilor,

pierderilor de GN şi alte distribuţii, care deţin un procent foarte mic din volumul fizic. Pierderilor

de GN le revin 5-7% din CT de GN, care scad în timp (figurile 2.10-2.11 și anexa 20).

Page 80: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

80

Fig. 2.10. Structura consumului total de GN în R. Moldova, 2005

Fig. 2.11. Structura consumului total de GN în R. Moldova, 2013

Sursa: elaborate de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Analizând datele din tabelul 2.11, figurile 2.10-2.11 şi anexa 20 (Exportul şi alte

distribuţii de GN în perioada 2005-2013), observăm că în mare măsură acestea sunt legate de

consumul de GNL, iar nivelele atinse de direcţiile specifice ale CT sunt foarte mici. Astfel,

putem concluziona că CT de GN este dictat de CI de GN şi de modificările din domeniu.

Analiza CI de GN, rezultatele căreia sunt expuse în tabelele 2.10-2.11 şi anexele 15, 20, a

urmărit evoluţia şi dinamica elementelor componente ale consumului și a stabilit că CI de GN s-a

redus esențial în funcție de:

• diminuarea consumului de GN:

în sectorul producerii energiei termice şi celei electrice;

pentru necesităţile tehnologice – în domeniile industriei, transporturilor şi în

sectorul casnic;

• diminuarea rolului GNG:

în necesităţile tehnologice – din domeniul industriei şi transporturilor.

Respectiv, aceste consecințe negative au generat:

5,47% 1,82%

92,71%

ponderea CI în CT de GN, % ponderea Pierderilor în CT, % ponderea Stocurilor în CT de GN, %

92,94%

2,51%

4,48%0,07%

ponderea CI în CT de GN, % ponderea Pierderilor în CT, %

ponderea Stocurilor în CT de GN, % ponderea Exportului în CT de GN, %

Page 81: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

81

factorii adiacenți, generali şi de bază care au influenţat consumul total (CT) de

GN; au condus la reducerea consumului total de GN; au contribuit la modificarea

structurii CT de GN la nivel naţional;

factorii specifici care în consecință au contribuit la reducerea necesarului de

GN la nivel naţional.

2.3. Diagnosticul economico-managerial al sistemului național de distribuire a gazelor

naturale

După cum am menționat, misiunea de bază şi esenţa sectorului energetic constau în

asigurarea diverselor tipuri de consumatori [51, 52] cu diferite tipuri de energie sau resurse

energetice (tabelul 2.10), unde sectorului gaze îi aparţine funcția de distribuţie şi aprovizionare

cu gaze naturale, fie gazoase, fie lichefiate (tabelul 2.12), a unei părţi din consumatorii sectorului

energetic, care sunt interesaţi în acest consum.

Din rezultatele analizei situaţiei generale şi actuale, atât a sectorului energetic al R.

Moldova, cât şi a celui ce prezintă obiectul de cercetare în lucrarea dată – a sectorului gaze,

reiese că în ambele s-au diminuat esenţial volumele de producere sau de distribuţie a producţiei

energetice, inclusiv a GN, cauza principală fiind reducerea consumului intern de RE şi, respectiv,

de GN (tabelele 2.1, 2.6). Acest fapt se reflectă negativ asupra activităţii întreprinderilor din

sectorul energetic. Din cauza diminuării volumelor de producere și de distribuţie, întreprinderile

nu-şi acoperă cheltuielile indirecte generale de producţie, care nu depind de volumul acesteia, şi

prin urmare nu-şi pot asigura veniturile, eficienţa şi profiturile aşteptate. Însă nu trebuie de uitat

că principiul de bază al funcţionării întreprinderilor în condiţii de piață este principiul eficienţei

[102, cap. III, art. 6 (1)].

După cum am menționat, SE este sectorul în cadrul căruia activează un număr anumit de

întreprinderi ce desfăşoară activităţi economice cu caracter industrial-energetic, producând și

distribuind RE, inclusiv GN, către consumatorii finali7. SE este divizat pe subsectoare energetice,

ale căror unităţi economice sau întreprinderi sunt încadrate în activităţi energetice specifice, care,

conform CAEM al R. Moldova, sunt divizate în două tipuri de activităţi (anexa 10). În funcţie de

relaţiile de proprietate, întreprinderile sunt clasificate pe diferite forme organizatorico-juridice.

După cum vedem din anexa 10, tipurile de activităţi dezvoltate la nivel microeconomic de

întreprinderile sectorului GN sunt următoarele:

1. Producţia combustibilului gazos.

2. Distribuţia şi comercializarea combustibilului gazos prin conducte.

7 Consumator final – consumator casnic şi necasnic care procură RE pentru consumul propriu [102]

Page 82: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

82

Evaluarea sectorului de GN ne permite să afirmăm că, în R. Molodva, activităţi de

producere a GN nu se înregistrează, majoritatea activităţilor sunt legate de distribuţia şi

comercializarea GN sau a combustibilului gazos (tab. 2.12; anexa 10).

Tabelul 2.12. Agenţi economici din sectorul gaze al RM, 2011-2013

Denumirea

CAEM

Numărul agenților

economici (AE), un.

economice

Clasificatorul formelor

organizatorico-juridice ale

AE din RM – CFOJ activității economice

2011 2012 2013 forma

juridică

codul

formei

I. Producția combustibilului gazos E-40210 1 1 1 -

inclusiv: 1 1 1 SRL 530

II.

Distribuția şi comercializarea

combustibilului gazos, prin

conducte

E-40220 26 26 26 - -

inclusiv: 24 24 24 SRL 530

2 2 2 SA 520

TOTAL 27 27 27 - -

Sursa: selectat de autor conform informaţiei BNS al R.Moldova, 2014

Deoarece ţara nu dispune de resurse proprii de GN, distribuţia ţine de repartizarea către

consumatori a resurselor importate de GN. Din totalul întreprinderilor distribuitoare de GN,

unele se ocupă cu distribuţia directă spre consumatorii finali, iar altele – cu distribuţia indirectă.

Este important de menționat că piaţa de GN a R. Moldova s-a format în perioada 1997-

2001, anume atunci, în urma restructurării economiei centralizate și trecerii la economia de piaţă,

s-au format diverşi operatori care au intrat pe piaţă sub formă de întreprinderi de furnizare, de

distribuţie a GN, întreprinderi de transport etc. (tab. 2.13).

Tabelul 2.13. Tipul licenţelor eliberate şi participanţii pe piaţa GN

Genurile de activitate

licenţiate

Licenţe eliberate Participanţii pieţei

GN la începutul

reglementarii 31.12. 2009

31.12. 2011

31.12. 2009

31.12. 2011

1. Transport de gaze naturale 1 1 1 1 1

2. Distribuţie de gaze naturale 38 26 26 26 26

3. Furnizare de gaze naturale: 62 28 32 2 6

3.1. la tarife reglementate 52 27 27 1 1

3.2. la tarife nereglementate 10 1 5 1 5

Total 101 55 59 29 33 Notă. Distribuitorii de GN la tarife reglementate dispun de două tipuri de licenţe: de distribuţie și de

furnizare, de aceea în numărul licenţelor de furnizare figurează cu + numărul participanţilor pe piaţă ca distribuitori.

Printre operatorii pieţei de GN a R. Moldova, cu distribuţia indirectă a GNG se ocupă

numai o întreprindere – întreprinderea moldo-rusă, cu statut de societate pe acţiuni SA

„Moldovagaz”. Întreprinderea dată este furnizorul de bază care asigură distribuitorii direcţi sau

consumatorii indirecţi cu GN. Este unicul importator ce efectuează importul pe teritoriul ţării în

conformitate cu contractul încheiat cu întreprinderea rusă SA „Gazprom”[158], este participant

Page 83: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

83

ai pieţei de GN, este licenţiat de către ANRE privind furnizarea de GN la tarife reglementate. În

conformitate cu contractul dintre întreprinderea moldovenească şi „Gazprom”, SA

„Moldovagaz” efectuează şi tranzitul GN în alte ţări: în ţările europene balcanice, în țările

balcanice de Sud şi în nordul Europei Centrale (tab. 2.14).

Tabelul 2.14. Volumul de gaze naturale tranzitat de SA „Moldovagaz”, 2008-2013

Indicatorii Valoarea indicatorilor în dinamică

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Volumul anual de gaze tranzitat, mil. m3 22974,1 17667,1 16804,5 19889,5 19620 19651

Dinamica: - abaterea absolută, ±: - in lanţ 0,0 -5307,1 -862,6 3085,0 -269.5 31

- de bază 100,0 -5307,1 -6169,6 -3084,7 -

3354.1 -3323

- abaterea relativa, ±, %: - in lanţ 0,0 -23,1 -4,9 18,4 -1.35 0.2

- de bază 100,0 -23,1 -26,9 -13,4 -14.60 -14.5 Sursa: prelucrat de autor în baza datelor statistice ale ANRE, 2013

Transportarea dată se efectuează prin intermediul gazoductelor magistrale (tab. 2.15), de

care dispune şi R. Moldova, în baza cărora ea a căpătat statut de zonă de tranzit şi care îi permite

să se considere deţinătoare de o poziţie strategică, deoarece actualmente este unica cale de

transportare a GN din Rusia spre ţările din Europa balcanică şi Centrală. Gazoductele magistrale

intersectează partea de sud a R. Moldova. De implementarea tehnică a contractelor de

transportare tranzit a GN se ocupă celelalte întreprinderi ale sistemului de gaze.

Tabelul 2.15. Sistemul de gazoducte magistrale al RM de aprovizionare tranzit cu gaze a ţărilor

europene

Denumirea gazoductelor magistrale

externe

Anul punerii

în exploatare

de RM

Parametrii tehnici al gazoductelor Diametrul,

mm Presiunea,

MPa Lungimea,

km Ananiev–Tiraspol–Ismail ATI 1988 1220 7,4 62,91 Şebelinka–Dnepropetrovsk–

Krivoi Rog–Ismail SDKRI 1979 820 5,4 91,82

Razdelnaia–Ismail RI 1974 820 5,4 92,24 Total 246,97

Notă: Sistemul dat de gazoducte magistrale se consideră pus în exploatare până în anul 1991. Prin

gazoductul magistral Ananiev–Tiraspol–Ismail (ATI) se alimentează RM.

Sursa: prelucrat de autor în baza datelor statistice ale ANRE Astfel, piaţa de furnizare a R. Moldova se caracterizează prin activitatea economică a SA

„Moldovagaz” de desfacere a GN, care, conform Hotărârii nr. 192 din 22.09.2005 cu privire la

aprobarea Regulilor pieţei de GN, este stabilit ca operator de sisteme8[87] din R. Moldova sau

operator de bază de GN şi administrator esenţial al tuturor proceselor specifice de furnizare și

distribuție a GN din sistemul respectiv al RM.

În funcţie de rolul pe piaţa GN, de specificul activităţii desfășurate şi pe măsura

dezvoltării comunităţii moldovenești prin intensificarea procesului de gazificare în ţară, SA

8 Operator de sistem – persoană juridică, care dirijează procesele de transport, furnizare şi distribuţie din Sistemul

de Gaze al R.Moldova [87].

Page 84: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

84

„Moldovagaz” dispune, la ziua de azi, de capacităţi de producţie enorme şi de un potenţial

tehnico-tehnologic puternic, care face parte din:

• cadrul sistemului de transport de GN al ţării:

- 127 staţii de distribuţie a gazelor;

- 5 staţii de compresoare – prin intermediul staţiilor de pompare/compresiune se

efectuează propulsarea gazului prin conducte. Drochia – 1, Vulcăneşti – 1, Tiraspol –

2, Şoldăneşti – 1;

- 1 staţie de măsurare a gazelor, amplasată în Căuşeni, şi alte accesorii care formează

sistemul de transport de gaze al ţării;

- circa 1633,0 km de gazoducte de transport, respectiv gazoducte magistrale (cca 729

km) şi gazoducte-branşamente (cca 904,0 km), tabelul 2.16.

Tabelul 2.16. Reţelele de GN puse în exploatare de SA „Moldovagaz”, anii 2008-2013

Anul

Conducte de gaze, km Ponderea extinderii

anuale, % magistrale de distribuţie

Total între

localităţi în interiorul localităţilor

2008 58,2 58,1 593,4 709,7 31,0 2009 41,0 8,8 741,4 791,2 34,6 2010 37,9 75,3 370,1 483,3 21,1 2011 11,4 72,3 218,5 302,2 13,2 2012 0 11.5 132 143.5 5.7 2013 0 1.6 67.9 69.5 2.8 Total 148,5 214,5 1923,0 2286,4 100,00

Sursa: prelucrat de autor în baza datelor statistice ale ANRE, 2013

• sistemul unic de distribuţie al GN al republicii:

- 21208 staţii şi instalaţii de reglare a presiunii GN de toate tipurile şi categoriile –

de la cele individuale până la cele amplasate în clădiri separate;

- 524 puncte de măsurare gaze şi alte accesorii care funcţionează în sistemul unic de

distribuţie a gazelor al republicii;

- circa 24,5 mii km de reţele de distribuţie a gazelor, tabelul 2.17.

Tabelul 2.17. Capacitatea reţelelor de distribuţie a GN în exploatarea SA „Moldovagaz”

Anul Reţelele de distribuție a GN,

mii km Ponderea extinderii, %

periodice cumulative până în 1991 7,00 28,5 28,5 2000 7,47 1,92 30,4 2007 13,9 26,2 56,6 2010 18,5 18,7 75,4 2011 24,5 24,6 100,0 2012 20.8 1.9 98.6 2013 21.1 1.4 100.0 Total, la 01.01.2014 21,1 100,0 100,0

Notă. Sistemul de gazoducte al R. Moldova până în 1991 cuprindea cca 7,0 mii km de reţele de distribuţie.

Sursa: prelucrat de autor în baza datelor statistice ale ANRE, situaţia la 01.01.2013

Page 85: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

85

Pentru operarea specială cu sistemele disponibile de transport şi de distribuţie şi pentru

realizarea obiectivului general de asigurare cu GN a R. Moldova, pe măsura dezvoltării şi

restructurărilor efectuate în domeniu, SA „Moldovagaz” înglobează un şir de întreprinderi

economic independente, care îndeplinesc funcţii specifice domeniului gaze, toate fiind orientate

spre realizarea obiectivelor generale ale SA „Moldovagaz” (anexa 18):

• întreprinderi de transport (2 la număr):

- ”Moldovatransgaz” SRL – operează pe malul drept al Nistrului;

- ”Tiraspoltransgaz” SRL – operează în regiunea transnistreană;

• întreprinderi de distribuţie a gazelor naturale gazoase (18 la număr), din care:

- 12 întreprinderi de distribuţie situate pe malul drept al Nistrului, cu filiale în

fiecare centru raional;

- 6 întreprinderi situate în regiunea transnistreană, care exploatează reţelele de

distribuţie şi furnizează GN consumatorilor finali în bază de contract;

- întreprinderea specializată în importul şi distribuţia GNL (1 la număr) – SRL

”Gazsnabsbît”.

După cum am menţionat anterior, din totalul întreprinderilor distribuitoare de GN (anexa

18) pe teritoriul R. Moldova, unele se ocupă cu distribuţia indirectă – SA „Moldovagaz”, iar alte

întreprinderi distribuitoare de pe piaţa GN, acceptate ca participanţi ai pieţei date, se ocupă cu

distribuţia directă a GN spre consumatorii finali, adică aprovizionează consumatorii finali,

casnici şi necasnici, indiferent de zona de amplasare a consumatorilor (urbană sau rurală). În

cadrul SA „Moldovagaz” ca furnizor de gaze, pe lângă întreprinderile de transport, se înscriu şi

întreprinderi de distribuţie directă a GN nemijlocit consumatorilor finali.

Anume aceste întreprinderi de GN determină piaţa de distribuţie a R. Moldova (anexele

18 și 19). Analiza sectorului a dovedit că ele operează numai cu o parte din totalul reţelelor de

distribuţie a GN ce ţin de competenţa SA „Moldovagaz”, deoarece pe lângă ele sistemul naţional

de GN include şi alţi agenţi economici, care nu sunt parte componentă a SA „Moldovagaz”,

neafiliaţi ei, dar persoane juridice titulare de licenţă, participanţi ai pieţei de gaze, precum sunt

întreprinderile: ÎM „Rotalin-Gaz Traning”, ÎCS „Nord-gaz-Sângerei”, „Şef-Gaz” SRL etc. (anexa

18).

Putem constata că piaţa de distribuţie şi, respectiv, de distribuţie directă a GN în R.

Moldova, se caracterizează prin aceste întreprinderi, care cuprind anumite regiuni teritorial-

determinate şi licenţiate de ANRE, care sunt afiliate sau nu la SA „Moldovagaz”, însă toate sunt

orientate spre aprovizionarea şi asigurarea cu GNG a consumatorilor finali din ţară. Anume

aceste întreprinderi sunt distribuitorii regionali ai RM, care prestează servicii de distribuţie

Page 86: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

86

directă a GNG prin conducte. Prin aceste firme se asigură realizarea misiunii de bază a SA

„Moldovagaz”, ca furnizor de bază cu GNG, deoarece ele distribuie GN la destinaţia finală de

consum sau efectuează livrările finale, unde GN, sub formă de materie primă de bază sau

auxiliară, este utilizat de consumatori în diferite scopuri productive şi tehnico-tehnologice, atât

casnice, cât şi necasnice.

Prin analiza efectuată, am urmărit agenţii economici care reprezintă sectorul gaze al R.

Moldova şi care actualmente sunt componente ale sectorului de GN şi ale SE al R. Moldova. Prin

destinaţia lor ele contribuie la formarea şi dezvoltarea sectoarelor date, prin rezultatul

activităţilor desfăşurate influenţează rezultatele generale ale sectoarelor adiacente şi contribuie la

creşterea şi dezvoltarea economică a ţării (tab. 2.18).

Tabelul 2.18. Locul şi ponderea sectorului de GN în totalul producţiei industriale şi energetice a

R. Moldova, anii 1995 și 2005-2013

Indicatori Cod

CAEM 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Valoarea producţiei

industriale în preţuri

curente, mil. lei, inclusiv:

3. 4. 5.

C - D -E 4265,2 20770,2 22370,7 26173,5 29988,4 22643,9 28140,1 34194,4 36362,2 39024.3

1.1. Producţia energetică –

sectorul energetic al RM, din

care:

5.

E40-41 667,4 2235,2 2367,8 3175,8 3853,4 4134,9 4888,6 5374,4 5636,4 5488

1.1.1. Producţia, distribuţia

de energie electrică, termică,

gaze, apă caldă – sectorul

EGA al RM, din care:

E40

40.1-

40.3

622,4 1949,2 2073,1 2804,2 3379,8 3614,8 4232,6 4666,5 4881,4 4726

1.1.1.1. Producţia şi

distribuţia combustibilului

gazos – sectorul de GNG

(SGNG) al RM:

E40.2

40.21-

22 50,0 227,8 307,9 353,1 519,9 558,8 799,4 744,1 726,8 793,3

ritmul de creştere de bază, % 100 455,7 616,0 706,4 1040,1 1117,9 1599,3 1488,7 1453,6 1586,6

ritmul de creştere în lanţ, % 100 118,4 135,2 114,7 147,2 107,5 143,1 93,1 97,7 109,1

valoarea producţiei în

preţuri comparabile, mil. lei:

în lanț 50,0 221,3 234,9 283,9 334,0 388,9 575,0 742,6 846,3 949,2

de bază 50,0 77,5 79,9 73,6 69,7 52,1 53,6 49,8 48,1 49,6

2. Ponderea producţiei

SGNG, %

2.1. în totalul producţiei

EGA 8,03 11,69 14,85 12,59 15,38 15,46 18,89 15,95 14,89 16,8

2.2. în totalul producţiei

energetice 7,5 10,2 13,0 11,1 13,5 13,5 16,4 13,8 12,89 14,5

2.3. în totalul producţiei

industriale 1,17 1,10 1,38 1,35 1,73 2,47 2,84 2,18 2,01 2,0

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

După cum vedem din dinamica analizată, ponderea sectorului GN variază pe tot parcursul

perioadei 2005-2013 și este influenţată de variaţia nivelului producţiei cerute şi oferite, dar, în

linii generale, nivelul ponderii producţiei sectorului de GNG are, practic, cu o creştere liniară,

atât în totalul producţiei energetice, cât şi al celei industriale – 7,5-16,4%, 1,17-2,84%, deoarece

indicatorul de bază – valoarea producţiei fabricate – este în creştere continuă, dar

neproporţională, cu excepţia anilor 2011-2012 (figurile 2.12, 2.13).

Page 87: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

87

Fig. 2.12. Ponderea valorii producţiei fabricate a SGNG în totalul producţiei energetice şi

industriale, anii 1995 și 2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Fig. 2.13. Dinamica ritmului de sporire în lanţ a valorii producţiei fabricate în preţuri curente a

SGNG, 2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Cum vedem din tabelul 2.12, ponderea producţiei fabricate a SGNG în totalul producţiei

energetice în 2013 s-a redus în lanţ, constituind 14,5%; iar ponderea producţiei fabricate în

totalul producţiei industriale a constituit 2,0%, scăderea fiind destul de evidentă faţă de valorile

anului 2010 – 2,84%, respectiv. Această diminuare confirmă faptul reducerii volumului de

utilizare a GN. În opinia noastră, nu trebuie de uitat ca acest produs este de menire social-vitală

şi refuzul de utilizare a acestui produs din partea consumatorilor nu este de dorit. Chiar dacă şi se

manifestă acest fenomen, el este provocat mai mult de preţuri, de creşterea lor, de legea cererii şi

ofertei, care, în final, conduc nemijlocit la economisirea și reducerea volumelor fizice de

producţie distribuite şi comercializate.

7,5

10,2 13

11,1

13,5 13,5

16,4

13,8 12,9

14,5

1,17

1,1

1,38 1,35 1,73 2,47 2,84

2,18 2,01 2,0

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

po

nd

ere

a p

rod

ucţ

iei f

abri

cate

, %

ponderea în producţia energetică, % ponderea în producţia industrială. %

18,4

35,2

14,7

47,2

7,5

43,1

-6,9

-2,3 9,1

-20

-10

0

10

20

30

40

50

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

anii

Ritmul de sporire în lanţ a producţiei fabricate , %

Page 88: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

88

În analiza efectuată în subcapitolele 2.1 şi 2.2 am determinat că, în R. Moldova, a

diminuat nivelul consumului de GN şi de RE. Urmărind dinamica producţiei fabricate în sectorul

de GN, observăm că capacitatea de asigurare cu GN exercitată de SA „Moldovagaz” diferă de la

an la an şi se caracterizează printr-o tendinţă de descreştere în timp (figura 2.14), ceea ce ne

dovedește reducerea consumului de GN, mai ales a GNG, care a influenţat consumul final de

GN, deoarece GNG deţin o pondere esenţială în totalul GN (celorlalte componente revenindu-le

doar 4,8-7,7%, tab. 2.13).

Fig. 2.14. Dinamica indicelui de creştere a volumului producţiei fabricate a GNG, anii 1995 și

2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor Anuarului Statistic al R.Moldova, 2014

Diferenţierea şi diminuarea rezultatelor cantitative ţin de volumele fizice de GNG

importate şi distribuite pentru consumul intern (tabelul 2.21 și figura 2.15) deci volumele de

activitate a întreprinderilor de furnizare şi distribuire a GN variază în dinamică, valorile

achiziţiilor şi livrărilor nu sunt constante, respectiv, cu aşa tendinţe de dezvoltare starea

economico-financiară a sectorului de GN va fi instabilă [108, p. 68-73].

Tabelul 2.21. Volumele anuale de GN şi valoarea lor livrată de SA „Moldovagaz” distribuitorilor

pieţei de GNG, anii 1995 și 2005-2013

Indicatorii 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Volumul anual de

GNG furnizate, mil. m3

1870 1419 1418 1305 1227 1126 1188 1152 1095,5 1031,2

abaterea absolută: de

bază, % 0 -451 -452 -565 -643 -744 -682 -718 -774,5 -838,8

în lanţ, % 0 156 -1 -113 -78 -101 62,0 -36 -56,5 -64,3

ritmul de creştere: de

bază, % 100 75,9 75,8 69,8 65,6 60,2 63,5 61,6 58,6 55,1

de bază, % - 100,0 99,9 92,0 86,5 79,4 83,7 81,2 77,2 72,7

în lanţ, % 100 112,4 99,9 92,0 94,0 91,8 105,5 97,0 95,1 94,1

2. Volumul anual al

GNG livrat, mil. m3

1727 1339 1327 1213 1138 1068 1128 1095 1043 94,.3

ritmul de creştere: de

bază, % 100 77,5 76,8 70,2 65,9 61,8 65,3 63,4 57,3 54,7

155 159,8

147,3 139,3

104,2 107,3 99,6 96,2 99,2

100

115

103,1

92,2 94,6 74,8 102,9

92,9 96,6

103,1

70

80

90

100

110

120

130

140

150

160

170

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013anii

indicii volumului fizic de bază, %indicii volumului fizic în lanț, % Linear (indicii volumului fizic de bază, %)

Page 89: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

89

de bază, % - 100,0 99,1 90,6 85,0 79,8 84,2 81,8 73,9 70,6

în lanţ, % 100 114,7 99,1 91,4 93,8 93,8 105,6 97,1 90,4 95.5

inclusiv:

2.1. „Chişinău-gaz” * * * 710,6 677,4 648,0 672,5 620,2 58,.9

2.2. „Ialoveni-gaz” * * * 64,1 66,1 64,3 66,2 56,8 52,8

2.3. „Bălţi-gaz” * * * 101,8 111,7 88,8 100,5 93,4 82,2

2.4. „Edineţ-gaz” * * * 44,3 44,2 32,8 34,3 33,4 39,7

2.5. „Floreşti-gaz” * * * 48,6 56,5 38,0 48,8 33 38,7

2.6. „Orhei-gaz” * * * 108,7 44,1 29,0 31,1 29,1 30,8

2.7. „Şt. Vodă-gaz” * * * 15,1 16,9 14,2 15,5 13,7 12,6

2.8. „Găgăuz-gaz” * * * 33,3 31,4 31,6 32,9 29 25,7

2.9. „Cahul-gaz” * * * 20,2 20,6 21,6 23,2 21,5 19,4

2.10. „Taraclia-gaz” * * * 9,9 8,2 7,7 8,1 6,6 5,8

2.11. „Cimişlia-gaz” * * * 19,8 21,5 14,6 15,1 13,7 11,8

2.12. „Ungheni-gaz” * * * 19,9 21,0 20,6 23,6 21,4 19,7

2.13.

Alţi agenţi ai

pieţei * * * 16,7 18,4 56,8 56,2 71,2 16,2

3. Valoarea veniturilor

din vânzări, mil. lei: * 1555,2 2440,5 3148,3 3603,4 3622,3 4362,4 5327,1 5942,6 5786,7

ritmul de creştere: de

bază, % - 100,0 156,9 202,4 231,7 232,9 280,5 342,5 382,1 372,1

în lanţ, % - 100,0 156,9 129,0 114,5 100,5 120,4 122,1 111,6 9,.4

4. Valoarea achiziţiilor

de furnizor, mil. lei * 1364,9 2473,3 2727,3 3007,6 3288,4 3674,0 4253,2 5185 4922,2

ritmul de creştere: de

bază, % - 100,0 181,2 199,8 220,4 240,9 269,2 311,6 379,9 360,6

în lanţ, % - 100,0 181,2 110,3 110,3 109,3 111,7 115, 8 112,4 94,9

Notă. Simbolul „*” desemnează că nu se dispune de datele statistice respective. Simbolul „-” desemnează

că economic nu pot fi date înregistrate.

Sursa: prelucrat de autor în baza informaţiei rapoartele financiare ale întreprinderilor furnizoare şi

distribuitoare de GN.

Fig. 2.15. Volumul de GN furnizat şi livrat anual de SA „Moldovagaz”, 1995 și 2005-2013

Sursa: prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale SA „Moldovagaz” , 2014

Din informația prezentată în tabelul 2.21 şi figura 2.15 este evident faptul că volumele

reale de GN necesare comunităţii diferă, atât faţă de 1995, cât şi în lanţ, iar factorul negativ este

că aceşti indicatori sunt, practic, într-o reducere liniară. Dacă analizăm furnizările din 2013 faţă

de 1995, ele s-au redus cu 838,8 mil. m3 sau cu 44,8% şi cu 387,8 mil. m

3 sau cu 27,3% faţă de

2005, care este o reducere destul de esenţială, având în vedere tempourile mari de gazificare a

ţării (tab. 2.16), mai cu seamă a sectorului rural. Rezultatele implementării unor programe

1870

1238 1263

1419 1418 1305

1227 1126

1188 1152 1095,5 1031,2

1727

1143 1167

1339 1327

1213

1138 1068

1128 1095 989,6 945,3 750

950

1150

1350

1550

1750

1950

1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Volumul annual de CNG furnizate, mii m3 Volumul consumului intern nemijlocit, mii m3

Page 90: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

90

naţionale speciale de dezvoltare a ţării9 şi extindere a zonelor urbanizate au dus la creșterea

numărului de consumatori casnici şi necasnici pentru fiecare din distribuitorii direcţi şi furnizorul

de bază, care la rândul lor vor contribui la creşterea volumelor de producţie și a volumelor

distribuite de firmele distribuitoare de GN (tab. 2.22).

Analizând dinamica şi structura numărului total de consumatori finali, observam că, pe

parcursul anului 2013, numărul de consumatori a crescut cu 12057 persoane (653720 - 641663),

printre care a crescut numărul celor casnici și necasnici, a celor urbani și rurali.

Din datele tabelului 2.22 observăm că în 2010 a crescut numărul total de consumatori

casnici cu 52717 persoane (605517 - 552800), iar în 2011 – cu 14642 persoane (620159 -

605517), în 20113 – cu 11658 persoane (641772-630114). La 01.01.2014, din cei 552,8 mii de

consumatori casnici racordaţi la reţele de gazificare, 388,1 mii erau consumatori urbani şi 164,6

mii consumatori rurali.

Tabelul 2.22. Consumatorii finali ai SA „Moldovagaz”, conectaţi la reţelele de GN (situaţia în

perioada 01.01.2010-01.01.2014)

Indicatorii

Consumatorii

Total

necasnici casnici

rim

ea

ab

solu

stru

ctu

ra,

%

rim

ea

ab

solu

stru

ctu

ra,

% din care:

cu m

ult

e

ap

art

am

ent

e de

con

stru

cţie

ind

ivid

ua

le

Numărul total de consumatori finali, persoane:

la data 01.01.2010 * * * 552800 * * *

la data 01.01.2011 615237 9720 1,58 605517 98,42 319713 285804

la data 01.01.2012: 630434 10275 1,63 620159 98,37 322428 297731

la data de 01.01.2013: 641663 11549 1.80% 630114 98.20% 315159 314955

la data de 01.01.2014: 653720 11948 1.83% 641772 98.17% 320994 320778

inclusiv regional:

1 „Chişinău-gaz” SRL 268109 4613 1.72% 263496 98.28% 205912 57584

2 „Ialoveni-gaz” SRL 75135 1107 1.47% 74028 98.53% 10631 63397

3 „Bălţi-gaz” SRL 58738 907 1.54% 57831 98.46% 35970 21861

4 „Găgăuz-gaz” SRL 44672 750 1.68% 43922 98.32% 6830 37092

5 „Edineț-gaz” SRL 32281 626 1.94% 31655 98.06% 10572 21083

6 „Floreşti-gaz” SRL 31337 971 3.10% 30366 96.90% 12038 18328

7 „Orhei-gaz” SRL 32147 734 2.28% 31413 97.72% 10450 20963

8 „Șt. Vodă-gaz” SRL 27055 380 1.40% 26675 98.60% 4958 21717

9 „Cahul-gaz” SRL 27295 662 2.43% 26633 97.57% 8899 17734

10 „Cimișlia-gaz” SRL 20916 419 2.00% 20497 98.00% 4215 16282

11 „Ungheni-gaz” SRL 23360 570 2.44% 22790 97.56% 9063 13727

12. „Taraclia-gaz” SRL 12675 209 1.65% 12466 98.35% 1456 11010

Sursa: prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale SA „Moldovagaz” , 2014

9 Programe Naţionale: 1) Programul de gazificare 1991-2000; 2) Programul de gazificare 2000-2005; 3)

Modernizarea țării – bunăstarea poporului, 2005-2009; 4) Satul moldovenesc, 2005-2015.

Page 91: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

91

În funcţie de numărul total de consumatori existenţi în R. Moldova în 2012, gradul mediu

de gazificare a populației a constituit 56,5%, inclusiv pe întreprinderile gestionate de SA

,,Moldovagaz” – 58,4%; la 01.01.2001, acest indicator constituia doar 14,9% (anexele 24 și 25).

Să observăm că, pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor finali, întreprinderile de

distribuție a GN livrează anual cantităţi esenţiale de producţie, însă acestea sunt sub aşteptări, cu

toate că s-au valorificat investiţii cu această destinație.

Astfel, în perioada cercetată am constatat că:

numărul consumatorilor de GN a crescut;

valoarea veniturilor din vânzările GN este în creştere continuă;

numărul crescând al consumatorilor de GN nu generează sporirea volumul fizic de

producţie;

veniturile din vânzări ale GN pe piața moldovenească nu sunt influenţate de creşterea

volumului fizic de producţie, ci de creșterea prețurilor.

Deci, creşterea vânzărilor/creşterea veniturilor în sectorul de GN nu a fost asigurată prin

creşterea cantităţii de producţie livrată, dar a avut loc în baza majorării preţurilor.

În opinia noastră, creşterea valorii producţiei trebuie să fie influenţată, în primul rând, de

creşterea volumului fizic și numai în unele cazuri poate fi influenţată de sporirea preţurilor

materiei prime. La bunurile naturale epuizabile şi nerecuperabile, conform conceptului pieței,

preţurile nu pot fi constante, ele trebuie să reiasă din valoarea reală pe piață, însă, conform

conceptului MN, acestea trebuie să fie modificate foarte atent.

Așadar, asupra reducerii consumului de GN în R. Moldova au influenţat preţurile, şi

anume nivelul lor ridicat la producţia finită a întreprinderilor SG, dar anume acest indicator a

influenţat negativ desfăşurarea efectivă şi eficientă a întreprinderilor sectorului GN.

Pentru a argumenta această afirmare, propunem prezentarea dinamica a indicilor de

creştere a volumului fizic, a preţurilor de comercializare şi a valorii producţiei, adică a gazului

natural gazos (figuea 2.16). În rezultatul analizei datelor respective pentru perioada 2005-2013 în

R. Moldova, s-a determinat că:

pe măsura majorării preţurilor se reduce volumul fizic al producţiei SG, se diminuează

nivelul consumului, se micşorează cererea la producţia oferită, ceea ce este argumentat de Legea

cererii şi ofertei;

indicii de creştere a preţurilor prevalează indicii de creştere a producerii SG, ceea ce

confirmă că veniturile cresc pe baza sporirii preţurilor, dar nu pe baza producerii sau distribuţiei

producţiei finite a SG.

Page 92: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

92

Fig. 2.16. Dinamica indicilor de creştere a producţiei SG al R. Moldova, 2005-2013 Sursa: prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale ANRE

Aceasă concluzie se confirmă și prin faptul că, dacă actualmente valoarea producţiei este

de 3,72 ori mai mare comparativ cu 2005, atunci preţurile sunt de 5,17 ori mai mari faţă de

perioada precedentă şi tendinţa dată se urmăreşte pe parcursul perioadei 2005-2013, fapt datorat

nivelului extrem de scăzut al fabricării şi comercializării producţiei (<1).

Nivelul indicelui producerii înregistrat mai mic ca 1 (0,82) a confirmat faptul reducerii

volumului fizic de producţie cerut şi oferit, care a fost o urmare a reducerii consumului GNG.

Astfel de situaţii au impact negativ asupra activităţilor economice desfăşurate, deoarece odată cu

reducerea volumului de producere/diminuarea capacităţii de producţie cresc cheltuielile generale,

cheltuielile la unitate de produs, care conduc la diminuarea efectului economic. În consecinţă,

activităţile economice, cele de distribuţie a GNG se soldează cu pierderi sau mărimi neesenţiale

ale profitului, iar activităţile finale sunt ineficiente (anexa 28, indicatorii 4 şi 5).

Această situație ne vorbește despre faptul că întreprinderile SG se confruntă cu probleme

financiare, ce nu permit finanţarea curentă a unor noi acţiuni şi proiecte, fapt ce împiedică

dezvoltarea cuvenită a sectorului şi, respectiv, a economiei naţionale. Astfel de situaţii pot afecta

menţinerea securităţii şi siguranţei energetice în ţară.

Factorul de bază ce a condus la reducerea consumului, a volumelor de producţie şi livrate

este, după cum am demonstrat, nivelul ridicat al preţurilor de comercializare. Putem constata

deci că consumul de GN, care este redat prin volumele de producţie livrate, este în dependenţă de

necesităţile membrilor comunităţii, de scopurile de utilizare finală, dictate de utilitatea bunului

consumat, mai ales în dependenţă de valoarea lui, indiferent de necesitate. Redresarea,

revitalizarea şi corectarea situaţiei create în SG a implicat resurse capitale enorme şi acestea nu

pot fi recuperate în termenele optime, ceea ce conduce la înrăutățirea situaţiei economico-

1

1,56

2,20

2,69 2,97

3,38

4,34 5,08 5,17

1 1,01 0,92 0,86 0,78 0,83 0,79 0,75 0,72 1

1,55 1,99

2,29 2,37

2,85

3,55 3,95

3,72

0

1

2

3

4

5

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

indicele preţurilor indicele volumului indicele valorii

Page 93: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

93

financiare a firmelor din sector. Această problemă poate fi soluţionată numai prin îmbinarea a

două direcții de acțiuni manageriale: prin optimizarea nivelului preţurilor la GN și satisfacerea

cererii consumatorilor.

Analizând rezultatele finale cantitative și calitative ale întreprinderilor din sectorul GN şi

SE, putem conchide că eforturile, cheltuielile pentru desfăşurarea activităţilor de furnizare şi

distribuţie a GNG sunt destul de esenţiale, costul acestor activităţi pentru R. Moldova este înalt

şi, respectiv, firmele sectorului GN suportă cheltuieli enorme pentru asigurarea cu GN a

consumatorilor finali.

2.4. Concluzii la capitolul 2

1. Sectorul Energetic al R.Moldova este un sector strategic al economiei naţionale, care

asigură cu surse energetice comunitatea moldovenească, dezvoltându-se în condiții dificile,

indiferent de faptul evoluţiei şi dezvoltării social-economice a țării, deoarece sectorul dat

operează cu surse în totalitate importate, acest fapt fiind o ameninţare extremă pentru securitatea

energetică şi stabilitatea social-economică a țării.

2. Analiza situației actuale din sectorul gaze al R. Moldova a stabilit că activitatea lui de

bază este distribuţia GN, deoarece satisfacerea nevoilor acestuia în resurse materiale se

efectuează prin surse importate, ceea ce induce lipsa activității de producere. În perioada

cercetată (2005-2012), s-au redus esenţial cantităţile de GN livrate consumatorilor, deoarece s-au

diminuat cererea şi consumul de GN. Actualmente, consumul de GN este la nivelul anilor ’80 ai

sec. al XX-lea. Analiza economico-managerială a situaţiei sectorului gaze la nivel naţional a

determinat factorii ce au dus la diminuarea cererii/consumului de GN în R. Moldova, factorul de

bază fiind reducerea volumelor de producţie livrate și nivelul ridicat al preţurilor la GN.

3. Consumul de GN este în dependenţă totală de valoarea lui și preţul producţiei

consumate. Atât întreprinderile sectorului gaze, cât și cele ale sectorului energetic din R.

Moldova depun eforturi mari și suportă cheltuieli enorme pentru asigurarea consumatorilor finali

cu GN, deoarece factorii de producţie sunt costisitori, fapt confirmat de nivelul înalt al preţurilor

și nivelul scăzut al proceselor de producție.

4. Creşterea vânzărilor sau creşterea veniturilor în sectorul gaze nu a fost asigurată prin

sporirea cantităţii de producţie livrată, dar a avut loc în baza majorării preţurilor. În opinia

autorului, creşterea valorii producţiei trebuie să fie influenţată, în primul rând, de creşterea

volumului fizic, iar în unele cazuri poate fi influenţată și de creşterea preţurilor materiei prime.

5. Nivelul ridicat al preţurilor la GN în R. Moldova este rezultatul majorării cheltuielilor

legate de furnizarea şi distribuirea GN, suportate nemijlocit de către întreprinderile de distribuție

Page 94: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

94

a GN ce prestează serviciile respective, dar nu rezultatul reducerii efectului economic ca

recompensă pentru activităţile dezvoltate şi ca motivare în desfăşurarea activităţilor iniţiate.

6. Pentru soluţionarea problemelor depistate și sporirea competitivităţii serviciilor de

gaze la nivel regional şi nivel naţional, este necesar de perfecționat managementul de distribuţie

a GN la întreprinderile SG. Respectiv, redresarea, revitalizarea şi corectarea situaţiei create în

SG, care a implicat resurse capitale enorme şi care nu pot fi recuperate în termenele optime, au

condus la înrăutățirea situaţiei financiare, problemă ce poate fi soluţionată numai prin stabilirea

unui preţ optim.

7. Considerăm oportună efectuarea reformei a relaţiilor economice de gospodărire, de

determinare a ponderilor puterii de stat şi a celei private în cadrul diverselor activităţi energetice,

în care dirijarea economică să fie efectuată în baza unui parteneriat public–privat; divizând rolul

statului și al antreprenorilor în activitățile manageriale de furnizare și distribuție a GN, reieșind

din cerințele conceptului MN și mecaismului pieței. Cu acest scop vom supune analizei serviciul

de distribuţie a GN la nivel regional, în calitate de obiect de cercetare fiind întreprinderile de

distribuţie a GN din zona de Nord a R. Moldova – SRL ,,Bălți-gaz“.

Page 95: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

95

3. ANALIZA MANAGEMENTULUI DISTRIBUŢIEI GAZELOR NATURALE LA NIVEL REGIONAL.

STUDIU DE CAZ SRL ,,BĂLȚI-GAZ“

3.1. Evaluarea activităţii economico-manageriale a SRL ,,Bălți-gaz“ ca reprezentant al

distribuţiei şi furnizării de gaze naturale în RM

Cunoaşterea numai a factorilor generali şi adiacenți ce influențează problema distribuției

GN nu este îndeajuns pentru a lua deciziile finale în soluţionarea diverselor probleme economice

depistate, deoarece, având în vedere aspectele de confluență dintre nivelele microeconomic şi

macroeconomic, este necesar de a efectua analiza microeconomică a sectorului dat prin prisma

activităţilor economice ale întreprinderilor de distribuţie a GN.

Considerăm important ca, din totalul întreprinderilor de distribuţie regională a GN, în

calitate de obiect specific de analiză microeconomică să fie selectată întreprinderea SRL „Bălţi-

gaz” (anexele 25).

SRL „Bălţi-gaz” este o întreprindere de distribuţie şi furnizare a GN şi componentă

structurală din cadrul întreprinderii de distribuţie SA „Moldovagaz”. Întreprinderea dată și-a

început activitățile practic peste doi ani după inițierea gazificării ţării (în 1949), ca centru

orășenesc de gaze. Pe măsura dezvoltării colectivității raionale, în 1958, întreprinderea este

transformată din centru orăşenesc în centru raional de gaze, respectiv majorându-şi aria

teritorială de deservire şi de aprovizionare cu GN. Distribuirea ţinea nu de GN gazoase (GNG),

ci de cele lichefiate (GNL) și se realiza către consumatori în butelii, transportarea cărora se

efectua cu mijloace speciale de transport. În Chişinău, livrările de GNG au început abia în 1966.

Canalul de distribuţie a GNG era prezentat prin conducta Odessa-Chişinău (cu un diametru de

530 mm, presiunea de transportare fiind de 55 bar, iar lungimea ei constituia 46,1 km).

Pe măsura perfecţionării şi modernizării diverselor tehnici şi tehnologii de asigurare cu

GN, în 1962, în or. Bălţi a fost constituită instalaţia rezervoarelor în grup, prin care se livra

centralizat GNL la blocurile de locuit, care efectuau asigurarea centralizată [50, p. 68-73].

Din anii ’90, R. Moldova inițiază trecerea la relaţiile de piaţă, printre mecanismele căreia

cea mai importantă era legea cererii şi ofertei. În această perioadă, în regiunea de Nord a ţării

începuse implementarea modalității contemporane de furnizare a GN prin gazoducte, iar GNL

puteau fi procurate numai la staţiile PECO.

În Centrul ţării, gazificarea a avut loc după ce or. Chişinău a fost unit la reţeaua de gaze şi

fusese gazificate marile întreprinderi industriale amplasate în această zonă.

În perioada sovietică, or. Bălţi dispunea de un sector de gazoduct montat în 1990, de la

care a fost racordată şi conectată la el întreprinderea energetică SA „CET-Nord”, care asigura

Page 96: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

96

oraşul cu energie termică. Conectarea nemijlocită a acestei întreprinderi a fost argumentată prin

necesitatea economisirii RE în producerea energiei electrice şi termice, sporirea eficienţei

activităţii întreprinderilor energetice, respectiv a CET-urilor, ținând cont și de efectele ecologice.

Astfel, s-a propus înlocuirea unei părţi esenţiale a cărbunelui cu GN, care s-a dovedit a fi o

resursă economă şi ecologică.

După restructurarea din 1995 efectuată de Direcţia raională de gaze a regiunii Nord,

„Bălţi-gaz” devine societate pe acţiuni, cu reflectarea în denumirea ei a zonei de amplasare şi de

cuprindere a consumatorilor de GN – SA „Nord-gaz”.

În rezultatul demonopolizării sectorului de gaze și asigurării funcţionării pieţei de gaze,

se efectuează o altă reorganizare, în care întreprinderea din forma organizatorico-juridică SA

„Nord-Gaz” devine societate cu răspundere limitată – SRL „Bălţi-gaz”. În cadrul SRL „Bălţi-

gaz” a fost inclusă nu doar fosta SA „Nord-gaz” (Bălţi), dar și 4 unităţi de gaze ale oraşelor: (1)

Făleşti, (2) Sângerei, (3) Glodeni şi (4) Râşcani. Aceasta a fost creată în baza fuziunii a

societăţilor pe acţiuni ce ţineau de domeniul gaze naturale gazoase – (1) „Glodeni-gaz”, (2)

„Exploservice-gaz” (Sângerei), (3) „Propan-gaz” (Făleşti).

Pentru apropierea producătorului de consumatori și deservirea mai adecvată a

consumatorilor, în zona de localizare a SRL „Bălţi-gaz” s-au format 5 filiale ca subdiviziuni,

amplasate în afara societăţii, în care fiecare deține o anumită parte a unităţii teritoriale autonome,

determinate teritorial de către ANRE – filiala „Bălţi-gaz”, filiala „Sângerei-gaz”, filiala „Făleşti-

gaz”, filiala „Glodeni-gaz”, filiala „Râşcani-gaz”. Astfel, filiala „Bălţi-gaz”se ocupă cu

distribuția și furnizarea GN la tarife reglementate în zona delimitată și determinată pentru ea, ce

cuprinde municipiul Bălţi, raioanele Râșcani, Glodeni, Fălești și Sângerei.

Pe parcursul dezvoltării sale și al creșterii cererii populației în utilizarea GN, a început să

se modifice numărul consumatorilor finali. Întreprinderea a început livrarea GNL în funcție de

producția dată în 1958, cu un număr de 4000 de abonați, cea mai mare parte din consumatori

fiind persoane fizice. Actualmente, numărul abonaților și consumatorilor de GNG pentru SRL

„Bălți-gaz” este în creștere (tab. 3.1).

Comparând datele din 2013 cu cele ale anului 2005, când întreprinderea deservea 44623

de consumatori, observăm că numărul acestora este în creștere continuă, 58738 abonați. În

varianta pesimistă, numărul consumatorilor nu poate crește nelimitat, totul ține de unele limite

ale capacităților de consum al GN, care sunt dependente de numărul caselor, al apartamentelor

de locuit din fiecare localitate sau de tradițiile culturale ale țării. Odată cu finalizarea gazificării

țării și a fiecărei regiuni, în care este divizată țara pentru a fi deservită optim cu GN, numărul

abonaților va deveni practic constant, deoarece hotarele țării sunt determinate obiectiv.

Page 97: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

97

Tabelul 3.1. Dinamica numărului de abonați și consumatori ai SRL „Bălți-gaz”, 2005-2013

Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Numărul total de abonați, pers. 44623 45807 49153 51509 53700 55773 57476 58076 58738

ritmul de creștere de bază, % 100,0 102,7 110,2 115,4 120,3 125,0 128,8 130.1 128.2

ritmul de sporire în lanț, % 0 2,7 7,3 4,8 4,3 3,9 3,1 1.04 1.14

din care: 1.1. consumatori casnici 44169 45276 48589 50890 53026 55053 56673 57250 57831

ritmul de creștere de bază, % 100,0 102,5 110,0 115,2 120,1 124,6 128,3 129.6 127.7

ritmul de sporire în lanț, % 0 2,5 7,3 4,7 4,2 3,8 2,9 1.0 1.01

ponderea consumatorilor în total,

% 98,98 98,84 98,85 98,80 98,74 98,71 98,61 98.58 98.46

1.1.1. consumatori casnici

urbani 39258 40043 41806 43728 45234 46565 47763 48219 48659

ritmul de creștere de bază, % 100 102,0 106,5 111,4 115,2 118,6 121,7 122.8 121.5

ritmul de sporire în lanț, % 0 2,0 4,4 4,6 3,4 2,9 2,6 1.0 0.9

1.1.2. consumatori casnici

rurali 4911 5233 6783 7162 7792 8488 8910 9031 9172

ritmul de creștere de bază, % 100 106,6 138,1 145,8 158,7 172,8 181,4 183.9 175.3

ritmul de sporire în lanț, % 0 6,6 29,6 5,6 8,8 8,9 5,0 1.4 1.6

1.2. consumatori necasnici 454 531 564 619 674 720 803 826 907

ritmul de creștere de bază, % 100,0 117,0 124,2 136,3 148,5 158,6 176,9 181.9 170.8

ponderea consumatorilor în total,

% 1,02 1,16 1,15 1,20 1,26 1,29 1,40 1.42 1.54

în exclusivitate:

Numărul total de consumatori

finali ai SA „Moldovagaz” - - - - - -

615237 641663 653720

Notă. Din totalul consumatorilor necasnici (803), doi nu aparţin sistemului SA „Moldovagaz” – (1) ÎCS

„Nord-gaz-Sângerei”, or. Sângerei, și (2) ÎM „Gaz-Taf-Grup” SRL, s. Grigorești, r. Sângerei.

Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

Faptul dat este impus, într-o oarecare măsură, și de numărul total de abonați, numărul

cărora se stabilizează. După cum observăm din tabelul 3.1 și figura 3.1, pe parcursul perioadei

2005-2013, evoluția numărului total al consumatorilor a fost dependentă în mare parte de

consumatorii casnici. Astfel, aceștia dețineau o pondere esențială în totalul consumatorilor și

varia între 98,6%-98,98%, ponderea consumatorilor necasnici fiind în intervalul 2,5%-1,01%.

Fig. 3.1. Dinamica numărului de abonați și consumatori de GN ai SRL „Bălţi-gaz”, 2005-2013 Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

2,7

7,3

4,8 4,3

3,9 3,1

1,04 1,14 2,5

7,3

4,7 4,2

3,8

2,9 1,02

1,01

-0,5

1

2,5

4

5,5

7

8,5

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

ritmul de sporire în lanţ a numărului total de abonaţi, %

ritmul de sporire în lanţ a numărului consumatorilor casnici, %

Page 98: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

98

După cum observăm, numărul absolut al consumatorilor este în creștere, dar ritmurile de

creștere în lanț deja sunt inferioare celor precedente.

Pentru a urmări desfășurarea activității managementului de distribuție a GN la

întreprinderea „Bălți-gaz” SRL, vom analiza indicatorii economici cantitativi și calitativi, cu

ajutorul cărora vom caracteriza rezultatele atinse de întreprindere în procesul desfășurării

activităților economice. Rezultatele activității economice în expresie naturală și valorică se redau

prin volumele fizice de GN procurate și livrate, distribuite după destinație, în funcție de categoria

de consumatori și de presiunea canalelor de distribuție.

În continuare propunem spre analiză volumele fizice de producție procurate și distribuite

de SRL „Bălți-gaz” nemijlocit consumatorilor în regiunea de Nord a R. Molodva, cu scopul

satisfacerii necesităților populației acestei zone cu GN (tab. 3.2).

Tabelul 3.2. Dinamica volumelor fizice de producție prestate de SRL „Bălți-gaz”, 2005-2013

Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Volumul total de

producție GN procurat

pentru livrare, mii m3:

126676 126625 108142 118370 94478 107039 105474 99693 88207

sporul absolut de bază,

mii m3, ±

0 -51 -18534 -8306 -32198 -19637 -21202 -26983 -38469

2. Volumul de producție

livrat, mii m3:

121887 121396 101838 111713 88723 100471 99646 93443 82156

sporul absolut de bază,

mii m3, ±

0 -491 -20049 -10174 -33164 -21416 -22244 -28444 -39731

ritmul de creștere de

bază, % 100 99,60 83,55 91,65 72,79 82,43 81,75 76.7 67.4

ponderea în volumul

total procurat,% 96,22 95,87 94,17 94,38 93,91 93,86 94,47 93.7 93.1

2.1. Livrări

consumatorilor casnici: 26702 27698 24416 25370 25984 28092 26706 24733 21955

ritmul de creștere de

bază, % 100 103,73 91,44 95,01 97,31 105,21 100,01 92.63 82.22

ponderea în volumul

total livrat, % 21,91 22,82 23,98 22,71 29,29 27,96 26,80 26.47 26.72

2.2. Livrări consumatori

necasnici: 95185 93698 77422 86343 62739 72379 72940 68710 60201

ponderea în volumul

total livrat, % 78,09 77,18 76,02 77,29 70,71 72,04 73,20 73.53 73.28

2.2.1. Sectorul

energetic: 46359 46754 39910 39709 39956 43454 41080 40822 35006

ponderea în volumul

total livrat, % 38,03 38,51 39,19 35,55 45,03 43,25 41,23 43.69 42.61

2.2.2. Alți consumatori

necasnici: 48826 46944 37512 46634 22783 28925 31857 27888 25195

ponderea în volumul

total livrat, % 40,06 38,67 36,83 41,74 25,68 28,79 31,97 29.84 30.67

3. Raportul

procurări/livrări 1,039 1,043 1,062 1,060 1,065 1,065 1,059 1.067 1.074

Sursa: elaborat de autor în baza datelor SRL „Bălți-gaz”

Page 99: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

99

Analiza informației pentru perioada 2005-2013 dovedește că volumele fizice de producție

prestate de SRL „Bălți-gaz” descresc de la 126676 mii m3

până la 88207 mii m3

de GN (figurile

3.2, 3.3). Diminuarea volumelor fizice de GN le urmărim din 2009, aceasta fiind provocată de

criza economică mondială din 2008-2009, dar ea nu a influențat atât consumul consumatorilor

casnici, cât a celor necasnici (comerciali), din sfera industrial-productivă, care în această

perioadă s-au micșorat la nivel regional și național. După cum vedem, volumele de GN

procurate, ca și cele livrate în funcție de necesități, redau consumul clienților, volume care nu

sunt egale în mărime și nu au aceeași tendință de evoluție, ceea ce este real în viața economică,

deoarece orice proces de producție se caracterizează prin tempouri neomogene și pierderi

tehnologice diferite, determinate de fiecare operațiune tehnologică în parte și de procesul de

distribuție a GN. Anume aceste cauze argumentează diferențierea volumelor de GN procurate și

volumelor consumate (tab. 3.2).

Fig. 3.2. Dinamica volumului livrat și volumului procurat de GN de SRL „Bălţi-gaz”, 2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza datelor SRL „Bălţi-gaz”

Urmărind dinamica acestor indicatori, este evident faptul că în perioada 2005-2012 se

dovedește dependența economică, care trebuie luată în calcul: odată cu reducerea volumelor de

producție, cresc pierderile tehnologice, ceea ce este specific sectorului GN, deoarece volumul

scade, însă lungimea rețelelor instalate pentru gazificare nu poate fi redusă.

Fig. 3.3. Ritmul de sporire a volumelor de GN livrate de SRL „Bălţi-gaz”, 2005-2013 Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

121,9 121,4

101,8

111,7

88,7

100,5 99,6

93,4 82,2

126,7 126,6

108,1

118,4

94,5

107 105,5

99,7

88,2

80

90

100

110

120

130

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Volumul de producţie-GN livrat, mii m3 Volumul de producţie-GN procurat, mii m3Линейный (Volumul de producţie-GN livrat, mii m3)

9,11 -0,4

-16,11

9,7

-20,58

13,24

-0,82

-6,22

-12,08

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

ritmul de sporire în lanţ a GN livrat, %

Page 100: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

100

Informația obținută a confirmat faptul că s-au redus volumele de producție la nivel

microeconomic, fenomen provocat de diminuarea consumului de GN din partea consumatorilor

din sfera productivă și, respectiv, a celor casnici, îndeosebi a celor din sectorul rural, din

considerente de economii (tab. 3.3).

Tabelul 3.3. Dinamica livrărilor și a consumului de GN de consumatorii casnici ai SRL „Bălţi-

gaz”, 2001-2013

Sursa: elaborat de autor în baza datelor SRL „Bălţi-gaz”

Prin analiza numărului de abonați ai întreprinderii SRL „Bălţi-gaz” am demonstrat că

înregistrarea unui număr esențial de consumatori casnici nu înseamnă și consum mare de GN. În

tabelul 3.3 acest fapt este argumentat prin volumul total al GN consumat de această categorie de

consumatori, căreia îi revinea ponderea de circa 17,7-29% din total, pe parcursul perioadei 2005-

2013 (figurile 3.4 și 3.5).

Aceste calcule au demonstrat că, din totalul volumelor importate de resurse energetice,

inclusiv de GN, practic 40-50% se consumă în procesul transformării acestora în alte tipuri de

energie (electrică și termică) (anexele 15 și 16). Pe parcursul perioadei 2005-2013, la SRL

„Bălţi-gaz” acest consum ținea de valorile 38-43,25% din GN (tabelul 3.3 și figurile 3.4, 3.5).

Indicatori 2001 2005 2009 2010 2011 2012 2013

1. Volumul livrărilor de GN consumatorilor casnici, mii m3:

1.1. din sectorul rural: 2055,0 6073,0 5373,0 5321,0 4933,0 4267 3893 ritmul de creștere de bază, % 100 295,52 261,46 258,93 240,05 207.64 189.44 ponderea în structură, % 12,12 22,74 20,68 18,94 18,47 17.25 17.73 ponderea în totalul livrărilor, % 7,89 4,98 6,06 5,30 4,95 4.57 4.74 1.2. in sectorul urban: 14906,0 20629,0 20611,0 22771,0 21772,9 20466 18062 ritmul de creștere de bază, % 100 138,39 138,27 152,76 146,07 137.30 121.17 ponderea în structură, % 87,88 77,26 79,32 81,06 81,53 82.75 82.27

2. Consumul mediu de GN de către un consumator, m3

2.1. casnic din sectorul rural: -

anual 805,57 1236,61 689,55 626,89 553,65 472.48 424.44

lunar 67,131 103,051 57,463 52,240 46,137 39.37 35.37 ritmul de creștere în lanț a

consumului lunar, % 100,0 109,12 92,39 90,91 88,31 85.34 89.83

2.2. casnic din sectorul urban: -

anual 424,38 525,47 455,65 489,02 455,85 424.44 371.20

lunar 35,365 43,789 37,971 40,751 37,988 35.37 30.93 ritmul de creștere în lanț a

consumului lunar, % 100,00 104,34 99,50 107,32 93,22 93.11 87.46

2.3. necasnic, mii m3 / 1

consumator: anual * 209,66 93,08 100,53 90,83 83.18 66.37

lunar * 17,47 7,76 8,38 7,57 6.93 5.53

Page 101: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

101

Fig. 3.4. Structura volumului de GN pe categorii de consumatori, 2005 Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

Fig. 3.5. Structura volumului de GN pe categorii de consumatori, 2013 Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

Cercetând rezultatele cantitative, în expresie naturală, obținute de întreprinderea SRL

„Bălţi-gaz”, observăm că nivelul volumelor de producție se reduce în timp. Pentru a depista care

au fost factorii ce au contribuit la această reducere, indiferent de creșterea numărului de

consumatori și, respectiv, de extinderea rețelelor de distribuție a GN, vom supune analizei

rezultatele cantitative în expresie valorică atinse de SRL „Bălţi-gaz”. Cercetările au demonstrat

că, de la an la altul, volumele anuale de producție distribuite către consumatori au valori

diferite (anexa 31, figura 3.6).

După cum vedem din anexa 31, în perioada 2005-2013, valoarea veniturilor din vânzări

ale SRL „Bălți-gaz” a crescut față de 2005 în medie de 3,4 ori. Este o creștere esențială în timp,

având în vedere descreșterea indicelui volumului de producție comercializată în anii precedenți,

care a constatat în 2013 o reducere până la 0,674 față de volumul producției anului 2005, iar în

2012 – 0,767 din volumul anului 2005 (figura 3.6).

27,96

43,25

28,79

livrări consumatorilor casnici sectorul energetic Alți consumatori

21,91

38,03

40,06

livrări consumatorilor casnici sectorul energetic Alți consumatori

Page 102: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

102

Fig. 3.6. Dinamica indicilor de creștere a veniturilor din vânzări și a volumelor de producție ai

SRL „Bălţi-Gaz”, 2005-2013 Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

Este important de menționat că situația în domeniu nu este îmbucurătoare, deoarece

gradul de creștere a volumului vânzărilor în expresie naturală este mai mic decât cel al

veniturilor din vânzări ale producției finite, fapt confirmat de coeficienții disproporției dintre

indicele valorii producției finite și indicele prețurilor, care în 2011 era 1,22, în 2012 – 1,30, iar în

2013 -2,38 (figura 3.6).

Astfel, putem constat că factorul de bază ce a provocat reducerea producerii sau

distribuției GN și a afectat desfășurarea eficientă a activității economice a SRL „Bălţi-gaz” a fost

creșterea prețului de comercializare.

Din cele expuse reiese că, dacă la întreprindere se urmărește o asemenea tendință de

creștere a prețurilor de comercializare a producției, ea nu poate fi considerată eficientă. Conform

Legii cererii și ofertei, dacă cresc prețurile ca urmare a creșterii cererii, atunci cresc și volumele

de producție [114, p. 4-7]. Dar în situația noastră nu este o cerere sporită, producerea nu este în

creștere, doar prețurile sunt în creștere, ceea ce înseamnă că dezvoltarea întreprinderii este

problematică și contravine condițiilor de piață. Analiza efectuată dovedește că gazificarea

efectuată nu este un proces eficient, deoarece se efectuează investiții economic neargumentate,

care nu generează efecte economice.

După cum vedem, volumul de producție al SRL „Bălţi-gaz” în 2013 a crescut esențial

față de 2005, și anume de cca 2 ori sau cu 99,7%, datorită creștereii în lungime absolută a

gazoductelor noi cu 851,3 km. Menționăm creșterea lungimii rețelelor de distribuție pe tot

parcursul perioadei 2005-2012, dar ea este neproporțională, căci în această perioada s-a

înregistrat un spor neesențial al creșterii (de 6% și 3%). Dacă la finele anului 2005, lungimea

reţelelor de gaze ale întreprinderii era de 888,5 km, apoi în 2013 lungimea lor a constituit 1774,6

km (tab. 3.4).

1

1,613

2,231

2,799 2,359

3,394

4,393

5,033 5,043

1

0,996

0,836 0,917 0,728 0,824 0,818 0,767 0,674 1

1,606 1,864 2,565

1,717

2,797

3,591 3,859

2,116

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

indicele preţurilor indicele volumului indicele valorii

Page 103: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

103

SRL „Bălţi-gaz” și-a extins capacitățile de producție, dar, în același timp, a scăzut

consumul de GN din partea consumatorilor, fapt ce s-a reflectat negativ asupra dezvoltării

eficiente a întreprinderii. Conform datelor din anexa 31, valoarea reală a veniturilor din vânzări

s-a redus simultan cu volumul de producție, iar cheltuielile suportate au fost acoperite pe seama

majorării prețurilor de comercializare a producției finite prestate de către producători.

Tabelul 3.4. Lungimea și structura reţelelor de distribuţie a GN ale SRL „Bălţi-gaz”, 2005-2013

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălți-gaz”

Vom încerca să demonstrăm științific cele menționate mai sus, în baza analizei tehnico-

economice și financiare. Pentru aceasta vom concretiza care sunt tipurile specifice de servicii

prestate de întreprinderile de gaze din R. Moldova; care sunt tipurile de produse și stilul de

livrare a GN către consumatorii finali; cum se formează veniturile din vânzări.

Conform datelor din tabelul 3.4, rețelele de gaze necesare distribuției și livrării GN sunt

construite și divizate din punct de vedere tehnologic, în funcție de tipul de presiune10

cu care sunt

10

Rețelele de distribuție a GN în funcție de presiune: 1) de presiune înaltă – peste 0,3 МРа până la 1,2 МРа; 2) de

presiune medie – peste 0,005 МРа până la 0,3 МРа; 3) de presiune joasă – până la 0,005 МРа inclusiv [84, 78].

Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Lungimea rețelelor de

distribuție a GN, km: 888,5 981,0 1149,1 1298,2 1577,4 1674,7 1739,8 1756.8 1774.6

ritmul de creștere de bază, % 100,0 110,4 129,3 146,1 177,5 188,5 195,8 197.7 199.7 1.1. Structura în funcție de

proprietate (1+2),%: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100.0 100.0

1) în proprietatea societăţii: 189,4 191,2 198,1 259,4 422,3 494,7 551,3 563.7 568.52 ritmul de creștere de bază, % 100,0 101,0 104,6 137,0 223,0 261,2 291,1 297.6 300.2 ponderea în structură, % 21,3 19,5 17,2 20,0 26,8 29,5 31,7 32.1 32.0

2) la deservire tehnică: 699,2 789,8 951,0 1038,7 1155,0 1180,0 1188,5 1193.1 1206.1

07 1.2. Sstructura în funcție de

presiune (1+2+3),%: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100.00

100 a) de presiune joasă: 491,34 521,33 596,64 649,62 770,89 859,54 896,03 906.52 919.1 ritmul de creștere de bază, % 100 106,1 121,4 132,2 156,9 174,9 182,4 184.50 187.1 ponderea în structură, % 55,30 53,14 51,92 50,04 48,87 51,32 51,50 51.6 51.8 b) de presiune medie: 221,24 249,39 300,27 370,06 421,58 429,84 436,67 443.13 448.2 ponderea în structură, % 24,90 25,42 26,13 28,51 26,73 25,67 25,10 25.22 25.26 c) de presiune înaltă: 175,92 210,28 252,20 278,48 384,90 385,34 407,11 407.11 407.2 ponderea în structură, % 19,80 21,44 21,95 21,45 24,40 23,01 23,40 23.17 22.95 1.3. Structura în funcție de

amplasare, (1+2), %: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100.00 100.00

- în mediul urban: 427,04 465,46 491,57 535,46 577,43 613,60 637,42 651.51 660.00

6 ponderea în structură, % 48,06 47,45 42,78 41,25 36,61 36,639 36,637 37.09 37.19

- în mediul rural: 461,50 515,44 657,54 762,69 999,93 1061,12 1102,38 1105.24 1114.6

21 ritmul de creștere de bază, % 100 111,7 142,5 165,3 216,7 229,9 238,9 239.49 241.5 ponderea în structură, % 51,94 52,54 57,22 58,75 63,39 63,36 63,36 62.91 62.81

Page 104: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

104

transportate GN către consumatorii finali. Veniturile din vânzări sunt în funcție de dependența:

cu cât este mai mare gradul de presiune, cu atât este mai mic prețul de comercializare a unei

unități de producție, a 1000 m3 de GN. Deoarece sunt trei tipuri de rețele de distribuție, avem și

trei tipuri de prețuri. În aspect tehnico-tehnologic și în funcție de normele tehnice, consumatorii

casnici se deservesc numai de la rețelele cu presiune joasă (tab. 3.5).

Tabelul 3.5. Ponderea conectărilor la rețele de GN pe tipuri de presiune, 2013

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălți-gaz”, 2013

Din informația expusă în tabelul 3.5 vedem că, din totalul 100% consumatori ai anului

2013, 98,6% din ei au fost racordați la rețelele de presiune joasă.

În cadrul sectorului gaze, încasările din livrări se efectuează în funcție de limita cantității

consumate ce ține de consumatorii casnici, aceasta este stabilită în mărime de 30 m3 și plățile se

efectuează în două forme: (1) până la și (2) după limita dată, respectiv, evidența analitică privind

livrările și valorile încasate se efectuează după criteriul dat.

În așa fel, asupra stilului de livrare al GN influențează prețul de livrare. Conform

Hotărârii ANRE nr. 425 din 29 septembrie 2011 privind tarifele la GN [73], condițiile țin de

următorul aspect: când GN sunt furnizate până la 30 m3

lunar la un apartament (casă) și volumul

neutilizat în luna respectivă de facturare nu se transferă în perioadele ulterioare, consumatorii

achită actual 5971 lei pentru consumul a 1000 m3. Ponderea ce revine acestei forme este de circa

35% în totalul consumatorilor casnici și 9,43% revin altor consumatori din regiune; când GN

sunt furnizate consumatorilor casnici cu volumul ce depăşeşte 30 m3 lunar la un apartament

(casă), consumatorii achită 6221 lei pentru 1000 m3 (tab. 3.6).

După cum vedem, prețul de comercializare a producției pe care îl achită consumatorii

casnici constituie actualmente 6221 lei/1000 m3 pentru consumul după limită, acesta se referă nu

numai la ei, dar și la ceilalți consumatori care se deservesc de la rețele de presiune joasă.

Categoria de consumatori Total anual,

100%

Ponderea pe tipuri de presiuni, %

înaltă medie joasă

1. Consumatori casnici, persoane: 56673 0 0 100 ponderea în structură, % 98,60 0 0 98,97 2. Consumatori necasnici, persoane: 803 0,7 25,7 73,6 ponderea în structură, % 1,40 100,0 100,0 1,03 2.1. sectorul energetic 4 0,0 75,0 25,0 2.2. sectorul industrial 45 4,4 86,7 8,9 2.3. consumatori comerciali 593 0,2 17,9 82,0 2.4. consumatori agricoli 16 12,5 68,8 18,8 2.5. alţi consumatori 145 0,7 32,4 66,9 Total: consumatori finali 57476 0,01 0,36 99,63

Page 105: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

105

Tabelul 3.6. Livrările, încasările și contribuția filialelor veniturile SRL „Bălţi-gaz”, 2013

Indicatorii

Total anual inclusiv pe filiale:

rim

e

ab

solu

po

nd

erea

,

%

lți

-gaz

Glo

den

i

șca

ni

leşt

i

ng

erei

Volumul de GN

livrat util, mii m3

99646,0 100

72111,0 11764,0 6565,0 4667,0 4539,5

1.1. Consumatorii

casnici: 26706,0 26,80 100 15931,3 2534,5 4474,2 2752,2 1013,6

- presiune joasă:

până la 30 m3

9395,4 9,43 35,18 5686,4 900,7 1494.2 956,7 357,5

prețul unitar,

lei/1000 m3

5971

veniturile din

vânzări, mii lei 56099,9

33953,5 5378,1 8921,9 5712,5 2134,6

- după 30 m3 17310,5 17,37 64,82 10244,9 1634,6 2979,5 1795,5 656

prețul unitar,

lei/1000 m3

6221

veniturile din

vânzări, mii lei 107688,6

63733,5 10168,8 18535,5 11169,8 4081

1.2. Sectorul

energetic: 41080,1 41,23 100 40724,0 356,1 0 0 0

- presiune joasă 10270,0 10,31 25,00

- presiune medie 30810,1 30,92 75,00

1.3. Alți

consumatori

finali: 29659,5 29,77 100 15452,4 8873,0 2090,9 1914,9 1328,2

- presiune înaltă: 1586,8 1,59 5,35 1411.4 0 0 175,4 0 prețul unitar,

lei/1000 m3

5537

veniturile din

vânzări, mii lei 8786,1

7814,9 0 0 971,2 0

- presiune medie: 21465,9 21,54 72,37 10541,1 8218,0 1240,4 741,8 724,7 prețul unitar,

lei/1000 m3

5835

veniturile din

vânzări, mii lei 125253,5

61507,3 47952,0 7237,7 4328,4 4228,6

- presiune joasă: 6606,8 6,63 22,28 3499,9 655,1 850,5 997,8 603,5 prețul unitar,

lei/1000 m3

6221

veniturile din

vânzări, mii lei 41100,9

21772,9 4075,4 5291,0 6207,3 3754,4

Notă. Prețurile de comercializare conform Hotărârii nr. 425 din 29.09.2011 a ANRE.

Sursa: prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălţi-gaz”.

În cadrul sectorului gaze, inclusiv la SRL „Bălţi-gaz”, veniturile din vânzări se formează

din comercializarea diverselor tipuri de produse, la baza căreia stau diverse criterii de livrare a

GN, fie natura consumatorului – casnic/necasnic, fie stilul livrării – presiune înaltă/medie/joasă,

fie cantitatea consumată, încărcarea și consumarea conductelor – până la 30 m3 sau după 30 m

3.

Page 106: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

106

În același timp, trebuie luat în calcul sortimentul de producție al întreprinderii, și anume:

tipurile de produse analizate pe care le oferă întreprinderea și dacă s-au livrat gaze lichefiate.

După cum am menționat anterior, producția de bază ce determină întreprinderea de gaze este

distribuția și furnizarea gazelor lichefiate, gazelor „propan-butan” către consumatorii casnici și

noncasnici în următoarele modalități:

1. prin butelii speciale de transportare a gazului până la locul utilizării, în care, în mod

tradițional, putea fi îmbuteliat gaz în cantitate de 21 kg sau ce se echivalează cu 35 litri, unde în

calcul este luată densitatea;

2. o parte din comercializările prin butelii a fost trecută la asigurarea consumatorilor cu

gaze prin conducte de la instalaţia de rezervoare de gaze lichefiate.

Trecând la distribuția GN gazoase prin conducte, întreprinderile sectorului gaze și-au

pierdut din afacere această activitate – comercializarea gazului lichefiat, cu toate că un procent

înalt din populație utilizează și acum acest tip de gaze, deoarece sunt teritorii în R. Moldova

unde gazificarea contemporană este imposibilă. Dar trebuie de luat în calcul, desigur,

consumatorii casnici din sectorul particular/individual, care duc evidența veniturilor lor familiale

reieșind din principiul raționalității și nu vor apela la acest tip de serviciu, considerând eficientă

utilizarea gazelor lichefiate (GNL) și aprovizionarea prin butelii. Acest fapt este argumentat prin

indicatorul special – gradul de gazificare a localităților (anexa 25).

Pentru sectorul multietaj/blocuri de locuit acest lucru nici nu se pune în discuție, este o

condiție „obiectivă” de racordare și conectare la rețelele de distribuție a GNG, la aprovizionarea

cu GN prin conducte, deoarece conectarea la gaze se planifică odată cu lucrările de arhitectură,

unde la moment se i-au în calcul diverse normative tehnice, de instalare a aragazelor și a altor

accesorii specifice, a stațiilor de reglare și a posturilor de măsurare a gazului.

Este important că, reducând serviciul dat, întreprinderea a pierdut controlul asupra

perioadei de utilizare a buteliilor. Din punct de vedere al securității tehnice, aceste mijloace de

producție sunt periculoase, dacă nu corespund parametrilor tehnici, dacă sunt utilizate incorect

ori nu corespund standardelor metrologice etc. Când nu se efectuează frecvent controlul lor

metrologic, ele pot provoca explozii cu urmări grave. Această problemă îndeosebi este specifică

pentru majoritatea populației din sectorul particular, indiferent de mediu (urban, rural), deoarece

actualmente reînnoirea buteliilor este, practic, nulă și provoacă un înalt grad de risc la exploatare.

Conform informației recente, în R. Moldova buteliile existente în utilizare au gradul de uzură

până la 98%, ceea ce determină prezența problemei de securitate majoră pentru țară.

Totalizând cele expuse mai sus, considerăm că întreprinderile de gaze trebuie să-și

divizeze activitatea lor de bază, care corespund cerințelor Comunităţii Energetice, și anume

Page 107: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

107

„Pachetului energetic trei”, care prevede divizarea activităților de distribuție și furnizare a

gazelor lichefiate între diferiți operatori, care vor asigura creșterea eficienței ambelor procese

tehnologice.

3.2. Analiza consumurilor, cheltuielilor și costurilor de producție, ca părți componente ale

prețurilor

Eficiența utilizării resurselor economice în cadrul oricărei activități economice se bazează

pe principiul raționalității – minimum de eforturi, maximum de efecte sau maximum de

satisfacţie cu efort minim. În cazul cercetării date, domeniul de activitate este domeniul de gaze,

iar producția constă în prestări de servicii – în asigurarea populației cu GN.

Structura consumurilor și a cheltuielilor de producție diferă de la produs la produs, de la o

activitate la altă, de la un domeniu la alt domeniu și, desigur, de la an la an. Orice agent

economic conlucrează cu resurse economice atât materiale, cât și umane, financiare și

informaționale. Anume resursele economice, sub forma factorilor de producție atrase în circuitul

economic și utilizate în producerea de bunuri economice constituie potențialul material sau

patrimoniul oricărei întreprinderi.

În cazul nostru, întreprinderea analizată, pentru prestarea serviciilor de gaze a atras

diverse resurse economice specifice activității, prin care și-a format potențialul său material

(anexa 32) sau factorii de producţie, care se consumă în mod specific, participând diferit la

costuri [58, p. 37-41], sub formă de consumuri și cheltuieli operaționale, necesare dezvoltării

activității economice curente (tabelul 3.7 și anexa 33). După cum vedem din anexa 33,

întreprinderea dispune de un potențial productiv esențial, care-i permite să se manifeste pe piață

ca o întreprindere specializată în domeniul GN. Analiza consumurilor și cheltuielilor de

exploatare dovedește că activitatea curentă de distribuție desfășurată de întreprinderea analizată

este neeficientă, deoarece veniturile așteptate sunt la nivelul cheltuielilor suportate.

Indicatorul dinamicii costului de producție are nivele înalte, ceea ce înseamnă că, practic,

unitatea de efect este egală cu unitatea de efort. Astfel, dacă în 2012 pentru obținerea a unei

unități de efect sau a 1 leu de venit întreprinderea consuma în medie 1,057 lei de resurse, în

perioada 2008-2010 aceasta consuma în medie 0,981, 0,971 și 0,933 lei (anexa 33, punctul 7).

Diferența dintre efectul cantitativ și efortul depus este efectul economic. Nivelele eforturilor în

perioada 2008-2010 au fost relativ mici și departe de nivelul mărimii optime, care ar trebui să

înregistreze acest indicator al dinamicii costului de producție (mărimea optimă este ≤ 0,75 bani),

adică consumul mediu al 75 bani de resurse economice trebuie să genereze 1 leu de venit.

Page 108: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

108

Despre neeficiența activității operaționale ne vorbește și randamentul fabricării (anexa 33,

indicatorul 8), care are mărimi mai mici ca 1 sau depășirea este neesențială, deoarece pentru a

dispune de efect economic în urma dezvoltării activității de bază, nivelul optim al acestui

indicator ar trebui să fie ≥1,3, adică fiecare leu consumat să genereze venituri în mărime de 1,3

lei.

În cazul nostru se cere reducerea prețului, deoarece efectul poate fi atins prin creșterea

nivelului de producere. Numai un preț competitiv poate asigura întreprinderii o activitate

competitivă, siguranță și stabilitate economico-financiară, dar pentru aceasta, respectiv, este

importantă menținerea siguranței și securității energetice, care poate fi realizată prin asigurarea

calității și fiabilității aprovizionării consumatorilor cu gaze naturale.

Pentru a percepe definitiv situația creată pentru agenții economici din sectorul gaze,

indiferent de zonele climaterice, în tabelul 3.7 prezentăm dinamica cheltuielilor de exploatare a

producției fizice și, deoarece producția ține de comercializarea GN, vom analiza dinamica

volumelor de GN livrate și mărimea rețelelor de distribuție a GN în perioada 2005-2012.

Tabelul 3.7. Dinamica cheltuielilor de exploatare, a volumului livrat și a rețelelor de distribuție a

GN ale SRL „Bălți-gaz”, 2005-2013

Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 Consumurile şi

cheltuielile activităţii

operaţionale, mii lei: 150337,1 243057,9 272716,2 349084,7 250697,7 376142,2 519082,3

565027,4 512625.8

ritmul de sporire în lanț,

%, ± 0,0 +61,7 +12,2 +28,0 -28,2 +50,0 +38,0 8,9 -9.3

2 Volumul fizic de

producție, mii m3:

121887 121396 101838 111713 88723 100471 99642,5

93443 82156

ritmul de sporire în lanț,

%, ± 0,0 -0,4 -16,1 +9,7 -20,6 +13,2 -0,8 -6,2 -12.1

3 Volumul rețelelor de

distribuție a GN, km: 888,5 981,0 1149,1 1298,2 1577,4 1674,7 1739,8

1756,8 1774.6

ritmul de sporire în lanț,

%, ± 0,0 +10,4 +17,1 +13,0 +21,5 +6,2 +3,9 0,97 1.02

3.1 ponderea rețelelor în

mediul rural, % 51,941 52,542 57,222 58,750 63,391 63,361 63,363

62,914 62.81

3.2 volumul mediu de rețele

la un consumator din

mediul rural, m/cons. 93,973 98,498 96,940 106,491 128,328 125,014 123,724 122,383 121.52

3.3

numărul de consumatori

la o unitate de rețea din

mediu rural,

consumatori /km.

10,641 10,152 10,316 9,390 7,793 7,999 8,082 8,171 8.23

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălţi-gaz”

După cum vedem, nivelul producției distribuite scade, dar cheltuielile întreprinderii cresc

destul de esențial și factorul care induce această situație este punerea în exploatare a noilor rețele

de GN în localitățile din zona de Nord (în special în mediu rural). În baza indicatorului 3.2

Page 109: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

109

(volumului mediu de rețele la un consumator din mediul rural), confortul consumatorilor crește,

iar indicatorul 3.3 (numărul de consumatori la o unitate de rețea din mediu rural) confirmă

sporirea calității serviciilor prestate, ceea ce provoacă majorarea prețurilor la producția livrată.

Astfel, evidențiem rezerve de soluționare a acestei probleme (tab. 3.7).

În continuare vom analiza structura consumurilor și a cheltuielilor operaționale pentru

perioada 2005–2013, rezultatele căreia sunt redate numeric în tabelul 3.7 și figura 3.7.

Fig. 3.7. Ponderea consumurilor și a cheltuielilor materiale (în total cheltuieli), 2005-2013 (%) Sursa: elaborată de autor baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălţi-gaz”

După cum vedem din datele tabelului 3.7 și figurii 3.7, structura costului de producție este

elaborată conform elementelor de cheltuieli ce reflectă tipul și mărimea factorilor de producție

utilizați în perioada curentă de activitate. Rezultatele analizei dovedesc că, în totalul

consumurilor și cheltuielilor operaționale ale SRL„Bălți-gaz”, ponderea esențială le revine celor

materiale, nivelul cărora variază, pe parcursul perioadei 2005-2013, între 81,2% și 89,4%, din

care partea uzurii constituie doar 1,0-4,7%, iar cheltuielilor umane le revin 6,5-11,4%.

Din informația expusă reiese că nivelul total al consumurilor și cheltuielilor operaționale

este, practic, dictat de nivelul consumurilor și cheltuielilor materiale curente, fapt redat de:

nivelul extrem de înalt al ponderii lor în structură – 76,5-89,4%;

modificarea în timp a cheltuielilor totale, precum și a celor materiale, atât în mărimi

absolute, cât și prin ritmul de creștere a acestora (figura 3.8 și 3.9).

Datele din figura 3.7 ne demonstrează că situația creată la SRL„Bălți-gaz” nu este una

dintre cele mai bune, deoarece ritmul de creștere a volumului consumurilor este mai mare decât

cel al cheltuielilor totale.

Din figura 3.8 se vede bine că unul dintre factorii creșterii cheltuielilor și consumurilor

operaționale a fost sporirea continuă a consumurilor și cheltuielilor materiale, care a provocat

înrăutățirea situației economico-financiare a întreprinderii. Având în vedere activitatea de bază a

90,3 90,7

81,2 88,2 86,7

82,6

1,8 1,3 4,7 3,0 3,2 3,9

88,4 89,4

76,5 85,2 86,1

81,8

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2005 2006 2009 2011 2012 2013consumurile și cheltuielile materiale totale, % uzura (amortizarea) activelor pe termen lung, % consumurile și cheltuielile materiale curente, %

Page 110: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

110

acesteia, reiese că elementul principal ce determină consumurile și cheltuielile de materiale este

gazul natural, căruia îi revine rolul de materie primă fundamentală.

Fig. 3.8. Dinamica consumurilor și cheltuielilor curente totale și materiale, 2005-2013 Sursa: elaborată de autor baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălţi-gaz”

În sectorul gaze al R. Moldova, activitatea economică desfășurată de întreprinderile de

gaze este doar cea de furnizare și distribuție a gazelor importate, înregistrându-se o lipsă totală a

activității de producere, fapt legat de lipsa surselor proprii.

Fig. 3.9. Ponderea valorii gazului în consumurile materiale și în cheltuielile totale

operaționale, 2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălţi-gaz”

Așadar, propunem în continuare cercetarea ponderii materialelor de bază sau a

cheltuielilor legate de procurarea GN ca parte componentă a consumurilor și cheltuielilor de

materiale. Luând în considerație faptul că întreprinderea analizată prestează servicii gaze,

observăm că acest element al consumurilor directe de materiale deține o pondere însemnată în

163,3 182,4 234,7

144,2

232,6

332,6

365,7

315,2

161,7 181,4

232,2

166,8

250,2

345,3 375,8

341

120,0

150,0

180,0

210,0

240,0

270,0

300,0

330,0

360,0

390,0

420,0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013ritmul de creştere de bază a consumurilor materiale, %

ritmul de creştere a consumurilor şi cheltuielilor totale, %

Линейный (ritmul de creştere de bază a consumurilor materiale, %)

Линейный (ritmul de creştere a consumurilor şi cheltuielilor totale, %)

91,68 88,38 91,15 91,81 90,69 91,65 92,61 93,44 90,93

81,09 78,89 81,08 82,09

69,35

75,36 78,90 80,42

74,36

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

ponderea valorii gazului în consumurile materiale, % ponderea valorii gazului în cheltuielile totale operaționale, %

Page 111: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

111

valoarea totală a consumurilor și cheltuielilor materiale, precum și în totalul consumurilor și

cheltuielilor operaționale (figura 3.9).

După cum arată cifrele analizate, nivelul ponderii valorii gazului în cheltuielile totale

operaționale este exagerat, anume aceste cheltuieli mențin nivelul ridicat al cheltuielilor

activității operaționale (figura 3.10).

Fig. 3.10. Evoluția valorii consumurilor de GN, a cheltuielilor materiale și operaționale,

2005-2013 Sursa: elaborată de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălţi-gaz”

Deci, SRL„Bălți-gaz” doar procurând materialele necesare pentru exercitarea activității

de bază – de asigurare a populației cu gaze, care este de natură vitală – suportă cheltuieli

însemnate, care în esență nu mai pot genera o activitate economică eficientă, deoarece prețurile

de comercializare a materialelor procurate sunt prea înalte și, respectiv, întreprinderea suportă

costuri semnificative. Propunem în continuare o analiză a dinamicii cheltuielilor materiale

specifice, de la suportarea cărora firma tinde să obțină venit (tab. 3.8).

Tabelul 3.8. Dinamica consumurilor și cheltuielilor specifice materiale, 2005-2013

Indicatorii 2005 2006 2008 2010 2011 2012 2013

1. Cheltuieli specifice materiale, lei/leu 0,924 0,979 0,877 0,767 0,869 0.910 0.888

1.1. - reducerea absolută, %, ± 0 +0,06 -0,06 +0,02 +0,10 +0.041 -0.022

1.2. - reducerea relativă, %, ± 0 +5,99 -6,70 +3,23 +13,30 +4.77 -2.43

2. Cheltuieli specifice directe materiale,

bani/leu 84,7 86,5 80,6 70,3 80,5 85.0 80.7

2.1. - reducerea absolută, %, ± 0 +1,8 -5,2 +2,9 +10,2 +4.6 -4.3

2.2. - reducerea relativă, %, ± 0 +2,2 -6,0 +4,3 +14,5 +5.7 -5.1

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălţi-gaz”, 2013

În situația creată, dacă nu putem, până când, diminua mărimea consumurilor, atunci e

necesar de mărit nivelul prețului de realizare a GN, pentru a ne încadra optim în cheltuielile

respective. Dar aici trebuie de reamintit că întreprinderea analizată își desfășoară activitatea în

condițiile de MN și prețurile sunt reglementate de ANRE, nivelul cărora nu poate fi depășit.

133,0

217,2 242,6

312,1

191,7

309,3

442,2

486,3 419,2

150,3

243,1 272,7

349,1

250,7

376,1

519,1 565,0

512,6

121,9 192,0 221,1

286,6

173,9

283,5

409,6 454,4

381,2

100,0

200,0

300,0

400,0

500,0

600,0

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Consumurile şi cheltuielile materiale curente, mln. LeiValoarea consumurilor şi cheltuielilor activităţii operaţionale, mln. Leicostul gazelor naturale, mln.lei

Page 112: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

112

După cum s-a dovedit, nivelul prețului deja este ieșit din limitele rentabilității, fapt

argumentat de mărimile reduse ale consumului în această perioadă. Vedem deci că situația este

nesatisfăcătoare încă de la primele etape ale circuitului economic (tabelul 3.8, indicatorul 2), că

doar procurând gazul de la furnizorii respectivi, firma deja inițiază o activitate curentă

neeficientă. Astfel, este evident faptul că factorul de bază și esențial ce a condus spre această

situație dificilă în cadrul sistemului gaze este, în mod exclusiv, prețul de procurare a GN.

Prețul de procurare a GN pe care îl achită întreprinderile de distribuție a GN din R.

Moldova este, în esență, unul real și reiese din activitatea economică operațională a furnizorului

și exportatorului „Gazprom”. Putem conchide deci că, prețurile pe care le achită consumatorii de

GN nu pot fi modificate, deoarece ele sunt stabilite obiectiv, mai cu seamă că furnizorul principal

este natura, care nu poate fi influențată și modificată și GN au intrat pe piața republicii la prețul

de echilibru (tab. 3.9).

Tabelul 3.9. Dinamica prețului de achiziție a GN, 2005-2013

Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Prețul mediu de achiziție a GN

1. în $/1000 m3: 76,1 133,4 172,9 232,3 263,9 250,1 339,3 393.97 379.6

1.1. ritmul de creștere în lanț,

% 100,0 175,3 129,6 134,4 113,6 94,8 135,7 116.1 96.4

1.2. ritmul de creștere de bază,

% 100,0 175,3 227,2 305,3 346,7 328,7 445,9 517.7 498.8

2. în lei/1000 m3: 962,0

1744,

0 2089,

0 2451,

0 2920,

0 3093,

0 3692,

0 4733.2 4773

2.1. ritmul de sporire în lanț,

%, ± 0 +81,3 +19,8 +17,3 +19,1 +5,9 +19,4 18.2 100.8

2.2. ritmul de creștere de bază,

% 100,0 181,3 217,2 254,8 303,5 321,5 383,8 492.0 496.2

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii SRL „Bălţi-gaz”

Intrarea GN pe piața consumului este efectuată în baza acordurilor comerciale,

contractelor încheiate și, desigur, negocierilor dintre partenerii respectivi, care în ultimii ani

devin tot mai des aplicate, aspre, cu discuții acute, care, în final, se stabilesc ca echilibru între

cerere și ofertă, iar livrările continuă să fie exercitate de exportator (anexa 3), dar prețurile

acceptate nu duc la rezultate eficiente, la desfășurarea activității pe principiul eficienței, prevăzut

de Legea energeticii [101].

După cum observăm, mărimea prețului de achiziție a GN este în continuă creștere. Astfel,

față de 2005, creșterea preţului de achiziție în 2013 a fost de 4,98 ori mai mare în valută străină și

de 4,99 ori în MDL, fiind destul de variabilă. Creșterea prețului în dinamică ne vorbește despre

modificarea nivelului prețului în fiecare an, pe când esența economică a monopolului natural

(cap. 1) ne impune ca prețul la resursele naturale să fie, practic, constant pe o perioadă de durată.

Page 113: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

113

Acest fapt ne confirmă faptul că întreprinderea „Gazprom” gesticulează cu prețurile,

pentru acoperirea cheltuielilor sale, în funcție de diminuarea consumului din partea

consumatorilor sau clienților săi. Dacă urmărim datele anexei 20, putem observa că consumul din

partea țărilor-clienți s-a diminuat destul de esențial și este nestabil, ceea ce creează dificultăți

pentru furnizori.

Aducem câteva exemple. Estonia, în 2005, consuma 1.3 miliard m3

de GN, iar în 2010

acest volum a ajuns la 0,4, adică de circa 3 ori mai mic. Kazahstanul a ajuns la consumul de 9-10

mild. m3, apoi s-a coborât la un consum de 3 ori mi mic. Ukraina, de la valoarea de 54-59 mild.

m3 de consum anual, s-a coborât la consumul de 36,5 mild. m

3, practic de 1,6 ori mai mic.

Azerbaidjanul începuse cu un consum de 0,8 mild. m3 și atinsese o cerere de 4 mild. m

3, dar până

la urmă a refuzat totalmente de gazele rusești. În țările europene și cele din spațiul UE se atestă

aceeași situație ca și la țările fostei Uniuni Sovietice: întreprinderea de producere a GN își

dezvoltă activitatea în continuare - ca să poată satisface cerințele consumatorilor. Se reduc

lucrările de explorare, dar nu rețelele implicate în transportare.

Tabelul 3.10. Dinamica costului de producție și a prețului mediu de comercializare a GN, 2005-

2013

Indicatori 2005 2007 2008 2010 2011 2012 2013

1. Costul unitar de producție

a GN livrat, lei/1000 m3 1233,41 2677,94 3124,83 3743,79 5209,45 6046,76 6239.66

2. Prețul mediu de

comercializare a GN,

lei/1000 m3

1127,85 2515,78 3156,45 3827,66 4954,20 5676,68 5688.14

3. Ponderea consumului de materiale-GN, %: 3.1. - în costul de producție 81,48 78,61 78,89 86,35 74,07 80,35 81.77

3.2. - în costul vânzărilor 98,25 94,70 93,52 108,89 89,33 95,82 87.15

3.3. - în preț 85,30 83,04 77,65 80,81 74,52 82,42 88.8

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale SRL „Bălți-gaz”

Așadar, Compania „Gazprom” operează cu prețuri crescânde pentru a-și asigura o

dezvoltare efectivă, neluând în seamă starea națională a sectorului gaze. Din datele statistice

expuse în tabelul 3.10 este evident că majorarea însemnată a prețului de achiziție a GN a condus

la creșterea costurilor de producție și, în final, a prețurilor de comercializare a GN livrate

consumatorilor și la reducerea capacității de producție.

Prețul de achiziție a fost factorul de bază ce a provocat situația nesatisfăcătoare creată la

întreprinderea SRL „Bălți-gaz” și, respectiv, în sectorul gaze al R. Moldova. Aceasta ne impune

să considerăm ca activitatea economică desfășurată în cadrul întreprinderilor de profil este una

neefectivă, provocând dezvoltarea slabă a sectorului energetic național.

Page 114: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

114

3.3. Performanța activității economice – element al funcției de control a managementului

întreprinderii

În continuare vom supune analizei starea de performanță a întreprinderii, având în vedere

condițiile și rezultatele ei reale de dezvoltare, prin care vom determina măsura reală de eficiență

a resurselor economice și a investițiilor, puterea ei de a se afirma pe piața monopolului natural.

Astfel, vom identifica factorii principali, care:

• au fi putut influența dezvoltarea întreprinderilor, adică realizarea obiectivului de bază al

managementului, a scopului final al agentului economic;

• au influențat situația financiară a activităților economice, ca urmare a influenței altor

factori;

• au influențat stabilitatea financiară a activităților economice;

• au influențat starea de performanță a întreprinderii.

Pentru a oferi răspunsuri științific argumentate, conform tematicii compartimentului

respectiv, vom aplica metode științifice de analiză a stării de performanță atinse de întreprinderile

sectorului gaze în urma desfășurării activităților lor economice curente.

Starea de performanţă o vom analiza utilizând modelul DuPont [171], la baza căruia stau

trei indicatorii de bază:

1) marja profitului net, ce exprimă eficiența/rentabilitatea vânzărilor întreprinderilor;

2) rata de rotaţie a activelor, exprimată prin randamentul activelor – este un indicator al

eficienței utilizării activelor, prin care urmărim recuperabilitatea activelor, în funcție

de vânzările atinse;

3) pârghia financiară sau levierul financiar, care exprimă gradul de îndatorare a

întreprinderilor, unde prin produsul lor se determină indicatorul de esență al metodei

respective, și anume rentabilitatea capitalului propriu (tabelele 3.11, A3.1-A3.2).

Pentru a da lămuriri mai ample situației și indicatorilor utilizați în metodele de cercetare

alese de autor, prin care se va analiza starea de performanță a întreprinderii din SG, am

determinat un sistem de indicatori speciali, ce țin de caracteristica potenţialului economico-

financiar al întreprinderii.

După cum vedem, nivelul rentabilității capitalului propriu din analiza respectivă este

negativ și starea de performanţă este în declin:

• marja profitului net sau rentabilitatea vânzărilor, ce depinde de mărimea profitului net

și a veniturilor din vânzări, înregistrează nivele negative, ceea ce provoacă pierderi economice

(dar nu profit) de la dezvoltarea activității de distribuție;

Page 115: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

115

• randamentul activelor, influențat de nivelul vânzărilor nete și de valoarea activelor

întreprinderii, reflectă nivele inferioare, viteza de rotație este redusă, fapt ce ne demonstrează că

nivelul atins al vânzărilor nu corespunde investițiilor efectuate; la nivelul înregistrat de active și

la structurile ce le înregistrează, productivitatea lor ar trebui să fie cu mult mai înaltă, astfel, s-a

redus eficiența producerii;

• pârghia financiară sau levierul financiar, ce depinde de nivelul activelor și de cel al

capitalului propriu, înregistrează la fel indicatori neraționali, deoarece la întreprindere se observă

un grad înalt de îndatorare, care este favorizat de nivelul înalt de creanțe, urmare a neachitărilor

facturilor comerciale din partea consumatorilor și pierderi ale capacității de plată.

Tabelul 3.11. Performanţa întreprinderii determinată în baza modelului DuPont, 2011-2013

Indicatorii cercetați

2011 2012 2013

mărimea

absolută

ponderea,

%

mărimea

absolută

ponderea,

%

mărimea

absolută

ponderea,

%

1. Venituri, mii lei:

509117,7

2 100,00 534350,52 100,00 472062.2 100.0%

1.1.

Venit operaţional

508761,2

18 99,930

534297,39

5 99,990 472035.4 99.99%

1.1.1. Venituri din vânzări 493649,2

29 97,030

530446,08

8 99,279 467315.2 98.99%

1.1.2. Alte venituri

operaționale

15111,98

9 2,970 3851,307 0,721 4720.2 1.00%

1.2. Venit investiţional 356,085 0,070 33,74 0,006 0.00%

1.3. Venit financiar 0,413 0,000 19,382 0,004 26.8 0.01%

1.4. Venit excepţional 0 0 0 0 0 0

2. Consumuri şi cheltuieli, mii lei:

519213,1

23 100,00

565031,92

7 100,00 512625.8 100.0%

2.1.

Cheltuieli operaţionale 518832,0

15 99,927

565000,51

7 99,994 512584.5 99.99%

2.1.1. Costul vânzărilor

496648,5

21 95,724

544110,54

6 96,303 487560.7 95.11%

2.1.2 Alte cheltuieli

operaţionale

22183,49

4 4,276 20889,971 3,697 25023.8 4.88%

2.2. Cheltuieli investiţionale 379,967 0,073 1,873 0,0003 5 0.00%

2.3. Cheltuieli financiare 1,141 0,000 21,635 0,004 36.3 0.01%

2.4. Cheltuieli excepţionale 0,000 0,000 7,902 0,001

3. Valoarea activelor, mii lei:

342246,9

2 100,00 413184,80 100,00 394758.5 100.0%

3.1.

de lungă durată –

imobilizărilor 217867,5 63,66 213074,2 51,57 203166.8 51.47%

3.2. curente – mobile 124379,4 36,34 200110,6 48,43 191591.7 48.53%

3.2.1. Creanţe de termen

scurt 113343,1 91,13 191562,4 95,73 182504.7 46.23%

3.2.2. Alte active de

scurtă durată

11

036,25 8,87 8 548,23 4,27 9087.0 4,27

4. Valoarea surselor de finanțare,

mii lei:

342246,9

2 100,00 413184,80 100,00 394758.6 100.0%

4.1. Capital propriu 88326,4 25,81 58026,4 14,04 18603.7 4.71%

4.2. Datorii pe termen lung 14 282,4 4,17 49 270,2 11,92 41872.1 10.61%

4.3. Datorii pe termen scurt 239638,2 70,02 305888,2 74,03 334282.8 84.68%

5. Profitul până la impozitare,

mii lei -10095,4

-30681,4

-40563.6

Page 116: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

116

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii

* – Starea de performanţă este efectuată pe baza ecuaţiei DuPont / The return on equity (ROE) ratio [sursa 181],

unde ROE /The return on equity ratio <=> RCP – rentabilitatea capitalului propriu – rata profitului net în capitalul

propriu.

Așadar, putem constata că nivelul stării de performanţă este nespus de mic, ca urmare are

loc:

reducerea eficienţei vânzărilor, deoarece a scăzut volumul fizic al livrărilor, ceea ce a

condus la cheltuieli enorme în raport cu realizările finale. Nivelul veniturilor n-a putut prevala

nivelul cheltuitelor, fapt ce a provocat lipsa efectului economic atât de așteptat de producători,

mai cu seamă că nu s-a putut opera cu prețul de comercializare sau de prestare a serviciilor gaze,

fapt legat de reglementarea lui;

reducerea recuperării activelor întreprinderii, care a fost condiţionată de nivelul

scăzut al veniturilor din vânzări. Calculele au arătat că potențialul tehnico-productiv este, practic,

în corelare respectivă, întreprinderea este înzestrată în măsura cuvenită cu active de lungă durată

și cu mijloace fixe. Însă randamentul lor a scăzut, ca urmare a creșterii prețului prestării

serviciilor, de la care s-a diminuat consumul de GN din partea consumatorilor, mai ales a celor

casnici care, pierzându-și din puterea de cumpărare, nu-și puteau permite un consum mai mare, și

a celor necasnici care, punând pe piață producție cu prețuri necompetitive, și-au pierdut clienții și

fabrică producție în cantități mai mici, ori au ieșit cu totul de pe piață ca urmare a falimentării.

Astfel, consumatorii caută resurse energetice substituente, deoarece prețul la aceste tipuri de

combustibile sunt mai mici și devin mai accesibile pentru ei;

creşterea gradului de îndatorare al întreprinderii, deoarece valorile nerestituite au

condus la diminuarea valorii capitalului propriu, neputința îndeplinirii obligațiunilor sale a

condus la diminuarea gradului de autonomie și autofinanțare a activelor, la recurgerea la surse

împrumutate, ceea ce a provocat creșterea datoriilor globale.

Astfel, constatăm că nivelul de performanţă este situată la nivelul minim satisfăcător, de

aceea, în continuare vom analiza stabilitatea financiară în funcție de pericolul de faliment al

întreprinderilor din sectorul gaze.

6. Profitul net, mii lei -10095,4

-30270,2

-40040.8

Rentabilitatea capitalului propriu, % – RCP = marja

profitului net * rata de rotaţie a activelor * pârghia

financiară:

Rentabilitatea capitalului propriu,

%: -11,43

-52,17

-215.23%

1. Marja profitului net, %

-2,05

-5,71 -8.59%

2. Randamentul activelor,

rotații

1,44

1,28 1.18

3. Pârghia financiară

3,875

7,121 21.219

Page 117: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

117

Analiza riscului de faliment (estimarea falimentului) va fi efectuată prin metoda scorurilor și prin

aplicarea modelului Altman, Z-model, bazat pe cinci factori, și a formulei Z-scor – indicelui Z,

denumită funcţia-scor, unde riscul de faliment depinde de valoarea scorului. Formula este

folosită pentru prognozarea probabilității firmei de a intra în faliment în doi ani, reiese că acest

indice ne permite să prognozăm riscul de faliment al unei întreprinderii pentru o perioadă scurtă

de timp, prin faptul constatării nivelului de stabilitate a întreprinderii, în funcție de zonele

distinse ale valorii scorului [19, p. 38-44].

În așa fel, după efectuarea calculelor vom putea stabili dacă întreprinderea este pe cale de

falimentare, va falimenta sau în ce zonă sau interval de stabilitate se află, care este caracterul ei și

care-i măsura probabilității falimentului, care este viitorul întreprinderii în următorii ani, în

funcție de siguranța financiară (tab. 3.12).

Tabelul 3.12. Analiza stabilității financiare pe baza modelului Altman, 2010-2013

Factorii și scorul - Z

Ratele de determinare a

scorului și coeficienții de

ponderare

Anii

2010 2011 2012 2013

Rata de manevrare T1 capitalul de lucru /

suma activelor 0,717

-

0,0001 -0,0002 -0,0002 -0.0003

Creşterea capitalului T2 profitul net /

valoarea activelor 0,847 0,0762 -0,0250 -0,0621 -0.0859

Rentabilitatea economică T3 profitul impozabil /

valoarea activelor 3,107 0,2794 -0,0916 -0,2307 -0.3193

Dependenţa de credite T4 capitalul propriu /

suma obligaţiunilor 0,42 0,2069 0,1461 0,0686 0.0208

Randamentul activelor T5 vânzări nete / suma

activelor 0,995 1,2656 1,4352 1,2774

1.1779

Indicele Z 1,8279 1,4644 1,0531 0.79318 Sursa: prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

Notă. * – indicele Z = 0,717T1 + 0,847T2 + 3,107T3 + 0,42T4 + 0,995T5 – determinat în baza [184, p. 24].

Calculând indicele Z de bonitate sau solvabilitate, menționăm că riscul de faliment

depinde de valoarea lui finală și pentru interpretarea lui corectă s-a ținut cont de 3 zone:

• Dacă Z 1,23 – zona nefavorabila, întreprinderea este pe cale sau aproape de

falimentare și dispune de o situație financiară instabilă, probabilitatea falimentării

fiind de 80-100%.

• Dacă 1,23 < Z < 2,90 – zona de incertitudine, întreprinderea are de o stabilitate

medie și probabilitatea falimentării este de 35-50%. Dacă întreprinderea este în zona

dată, ea este într-o situație dificilă și activitatea ei trebuie urmărită atent.

• Dacă Z 2,90 – zona favorabilă, întreprinderea dispune de o stabilitate financiară

înaltă, profitabilă și în siguranță că, în următorii 2 ani, iese în afara riscului de

faliment.

Page 118: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

118

În baza rezultatelor obţinute, vedem că întreprinderea analizată este în pericol de faliment,

se află într-o stare financiară instabilă, adică în situația de insolvabilitate, fapt argumentat de

nivelul indicelui Z, care este mai mic ca nivelul limită – 1,23. Anul 2010 a fost alarmant pentru

întreprindere, deoarece modelul Altman a prevăzut falimentul pentru viitorii 2 ani, dar nu s-au luat

măsuri și vedem urmările: firma, fiind într-o zonă cu o stabilitate medie, cu incertitudine a

insolvabilității, a ajuns la cea mai dezastruoasă zonă – cea de faliment.

În funcție de factorii „T” puși la baza determinării scorului Z, indicatorii anului 2012 impun

o probabilitate înaltă de faliment. Din cele determinate vedem:

• Rata de manevrare înregistrează nivele negative, fapt ce ne vorbește despre lipsa totală

de mijloace circulante proprii, lipsă legată de nivelul înalt al datoriilor pe termen scurt.. Deoarece

în condiții de insolvabilitate întreprinderile nu-și pot achita datoriile, obligaţiile asumate faţa de

terţi, inclusiv cele pe termen lung (cu scadenţă îndepărtată), ele nu pot onora obligaţiile la plăţile

pe termenele scadente. Deci, întreprinderea nu are active circulante proprii, deoarece nu s-a

contribuit la formarea capitalului propriu. Se atestă lipsa totală a capacității de manevrare a

capitalului, ceea ce a condus la defavorizarea situaţiei financiare.

• Creşterea capitalului înregistrează nivele joase și, la fel, negative, ceea ce ne vorbește

despre faptul că, întreprinderea nu dispune de profit nerepartizat, din cauza ineficienței activității

economice dezvoltate, ce nu a generat venituri în măsura cuvenită, prin care să se majoreze

capitalul firmei.

• Rentabilitatea economică înregistrează nivele inferioare și la fel negative. Fiind un

indicator al eficienței utilizării activelor în cadrul activității economico-financiare, observăm că

prin utilizarea activelor nu s-a ajuns la efectele respective.

• Dependenţa de credite – acest factor la fel a influențat negativ stabilitatea

întreprinderii, deoarece nivelele înregistrate sunt destul de joase, ceea ce ne vorbește despre un

grad mic de acoperire a împrumutului prin capitalul propriu. În 2013, ponderea capitalului propriu

în totalul obligațiunilor de plată a constituit doar 16%, comparativ cu 34% în 2011, respectiv,

numai 16% din datorii pot fi acoperite prin surse proprii.

• Randamentul activelor – factor influențat de gradul de eficiență a activelor, de nivelul

vânzărilor și cel al activelor. După cum deducem din nivelele înregistrate, în cadrul întreprinderii

se manifestă eficienţă a activelor utilizate. În funcție de aceasta, anume factorul dat contribuie la

salvarea de la falimentare a întreprinderii, de la pierderea puterii financiare ca agent economic.

Astfel, analiza stării de performanță și a siguranței financiare a întreprinderii a demonstrat

din punct de vedere economico-matematic că situația acesteia este instabilă și a generat

diminuarea consumului de GN prin reducerea necesarului acestuia, micșorarea volumelor

Page 119: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

119

distribuite și livrate de GN consumatorilor, în pofida posibilităților și capacităților de producție

ale întreprinderilor de distribuție din SG.

3.4. Concluzii la capitolul 3

1. Analiza generală a sectorului gaze a demonstrat că întreprinderile acestuia își

desfășoară activitățile în condiții dificile, ele se confruntă cu probleme majore economico-

financiare, au un nivel inferior de eficienţa a activităţii economice. Întreprinderile nu mai pot activa

în asemenea condiţii, dacă nu vor fi luate măsuri de redresare a situației economico-financiare

create, prin care se va apela la un management adecvat și performant de distribuție a GN.

2. Factorul principal al declinului și dezechilibrului economic în activitățile economice ale

SRL „Bălți-gaz” îl constituie nivelul nejustificat al prețului de comercializare a GN. Întreprinderea

și-a extins enorm capacitățile de producere, în baza gazificării continue prin conducte a localităților

negazificate și construcția suplimentară a rețelelor de distribuție a GN, în mare măsură de presiune

joasă și înaltă, care trebuiau să comercializeze un volum fizic mai mare de producție, de la care

firma aștepta venituri suplimentare din vânzări, mai mari ca în perioadele precedente, dar

asigurate prin majorarea numărului de consumatori, atât casnici, cât și necasnici.

3. În perioada 2005-2013 a diminuat consumul de GN din partea consumatorilor,

deoarece: 1) au crescut prețurile de comercializare la GN; 2) s-au redus livrările de GNL, adică o

parte esențială din capacitatea totală de distribuție a GN.

4. Reducerea gradului de utilizare a capacității de producție s-a reflectat negativ asupra

dezvoltării întreprinderii SRL„Bălți-gaz”, deoarece cu cât este mai mic coeficientul de utilizare a

capacității de producție, valoarea cheltuielilor generale în raport cu nivelul real al producerii este

în creștere, iar prețurile devin unicul instrument de reglare a situației economico-financiare,

fiindcă numai în baza lor se pot acoperi cheltuielile legate de distribuția și furnizarea GN.

5. Determinarea prețului de livrare a GN devine element important al managementului

distribuției GN. Formarea acestuia trebuie să aibă loc în concordanță cu cerințele Legii

Monopolului natural și Legii gazului a R. Moldova. Stabilirea tarifului de comercializare a GN

trebuie să se desfășoare în funcție de prețul de echilibru și comportamentul consumatorului .

6. Rezultatele analizelor impun necesitatea stringentă de efectuare a anumitor perfecționări

și modernizări ale managementului întreprinderilor sectorului gaze, deoarece este evidentă

situația critică: costuri mari, prețuri înalte, venituri nesatisfăcătoare, producere mică, consum

redus, capacități neatrase. Pentru redresarea situației create este important de efectuat analiza

aspectului economico-financiar al întreprinderii și, în baza ei, de argumentat necesitatea

efectuării schimbărilor respective.

Page 120: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

120

4. METODE ȘI TEHNICI DE PERFECŢIONARE A MANAGEMENTULUI DE DISTRIBUŢIE ŞI

FURNIZARE A GAZELOR NATURALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

4.1. Simularea comportamentului consumatorilor în funcție de schimbările prețurilor la

gazele naturale

Legile pieței confirmă faptul că consumatorii caută preţuri/costuri joase la mărfurile

pentru consum, dar și o calitate înaltă. Producătorii caută să asigure costuri rezonabile la

producţia oferită, dar calitativă şi, respectiv, competitivă.

O altă viziune este că RE sunt limitate, sunt epuizabile și unele nerecuperabile, inclusiv,

GN. De utilizarea raţională a acestor resurse naturale depinde evoluţia civilizației umane, ea fiind

impusă și de progresul tehnic, care are ca sarcină minimizarea consumului de RE prin punerea pe

piaţă spre utilizare în cadrul diferitor procese a diverselor tehnici, adică a unor bunuri materiale

capitale directe şi indirecte, şi, respectiv, a diferitelor tehnologii ce ţin de fabricarea produselor şi

de prestarea serviciilor, mai econome, în funcţie de consumul de resurse (inclusiv energetice), în

procesul fabricării produselor şi prestării serviciilor mai moderne, mai performante, mai eficace,

cu design înalt.

Dar orice minimizare de consum, orice economisire de resurse impune reducerea

cantităților fizice nominale de resurse implicate în diferitele activități și acțiuni, fie din viața

socială, fie din viața economică. Aceasta conduce la fenomenul când toate firmele/companiile

producătoare de diverse bunuri economice (materiale, de bunuri indirecte de producție, de

diferite produse gata, bunuri directe de consum personal final) nu-și vor putea realiza obiectivele

privind atingerea rezultatelor cantitative în expresie naturală, ce vor afecta rezultatele financiare

așteptate.

Iată de ce trebuie numaidecât să luăm în calcul faptul că RE utilizate în cadrul diverselor

gospodării individuale, întreprinderi sau activităţi economice curente, sub formă de cheltuieli

energetice, sunt şi ele bunuri. Unele întreprinderi, şi anume cele din sectorul energetic, inclusiv

întreprinderile sectorului gaze activează și își urmăresc atingerea scopului lor final de asemenea

pe principiul eficienţei economice [102, cap. III, art. 6, alin. 1]. Astfel, dacă consumatorii finali

de RE, inclusiv de GN, reduc consumul acestor resurse, acest fapt se reflectă negativ asupra

rezultatelor desfăşurării activităţilor întreprinderilor energetice, deoarece se diminuează

cantitatea RE prestate de către acestea. După cum cunoaştem, reducerea volumului de producere

şi comercializare a producţiei conduce la creşterea cheltuielilor fixe şi la reducerea economiilor

sau a profitului întreprinderilor (subcap. 3.1).

Page 121: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

121

Dacă cererea înregistrată nu corespunde cererii prognozate, atunci cantitățile livrare

prin contractele de furnizare, încheiate între companii și furnizorii lor, nu corespund celor

cumpărate, ultimele fiind mai mici, fapt ce provoacă neîndeplinirea obligațiunilor. Acest fapt

este stipulat în contract, de aceea în el se prevede clauza de neîndeplinire a angajamentelor,

denumită „Take-or-Pay”– „Ia-sau-plătește”, care este o regulă de structurare a negocierilor între

companii și furnizorii lor, prin care cei din urmă își protejează afacerea, și cel mai răspândită este

în sectorul energetic și mai aplicată este la comercializarea GN, după care compania de consum

(indiferent că consumatorul nu a ridicat volumul conform contractului,) plătește o sumă fixă

pentru fiecare unitate de producție neacoperită [181].

Actualmente, această metodă este dezbătută pe larg și este folosită ca obiect de

compromisuri, companiile de consum cerând diminuarea plății unitare fixe și eșalonarea în timp

a cantităților neacoperite. Noi nu suntem de acord cu aplicarea acestei clauze, de aceea, prin

analiza expusă în compartimentul consumatorului demonstrăm mișcarea reală a resurselor și

acceptarea lor din partea consumatorilor. Opinia autorului este că, oricât de minuțios s-ar

efectua previziunea consumului de RE, cantitatea livrată niciodată nu va fi egală cu cea

consumată.

Pentru a înţelege aceste afirmaţii, propunem în continuare exemplificarea situaţiilor de

caz, analizate şi descrise în funcţie de consumatori şi producător, unde analizăm câteva variante

prin care simulăm comportamentul şi reacţia consumatorului la modificarea preţului de

comercializare la RE prestate de întreprinderile de profil.

Vom analiza situațiile prin prisma interesului consumatorului. Din tabelul 4.1 observăm

că consumatorii au fost divizați pe categorii – consumatori necasnici și casnici (persoane sociale

ce utilizează RE în gospodăriile lor individuale în scop de producție).

Tabelul 4.1. Necesarul fizic şi valoric de resurse energetice al consumatorilor „X” și „Y” şi

evoluţia lui pe măsura modificării preţului de comercializare

Denumir

eresurse

energe-

tice

Necesarul de resurse energetice fizic valoric

norma de consum –

ncij

cantitatea fizică totală –

Qij, u. p.

preţul unitar–

pij, lei/u. p.

valoarea necesarului, lei pe unitate de

producţie „i” –

Nij

pe cantitatea

fizică totală –

NTij

pla

n

real

abat

erea

pla

n

real

spo

rul,

±

pla

n

real

abat

erea

, ±

pla

n

real

abat

erea

, ±

pla

n

real

abat

erea

1

2

3 =

2-1

4

5

6 =

5-4

7

8

9 =

8-7

10

11

12 =

11-1

0

13

14

15 =

14-1

3

Page 122: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

122

I. Agentul economic „Y” (Qi cantitatea producţiei „i” = 100 unităţi de producţie (u. p.) „i”)

1. Energia electrică, KWT:

Varianta I 12 12 0

120

0

120

0 0

1,6

7

1,6

7 0,00

20,0

4

20,0

4 0,00

200

4

200

4 0

Varianta II 12 12 0

120

0

120

0 0

1,6

7

1,8

3 +0,16

20,0

4

21,9

6 +1,92

200

4

219

6 +192

Varianta

III 12 10 -2

120

0

100

0 -200

1,6

7

1,8

3 +0,16

20,0

4

18,3

0 -1,74

200

4

183

0 -174

Varianta

IV 12 10 -2

120

0

100

0 -200

1,6

7

1,6

7 0,00

20,0

4

16,7

0 -3,34

200

4

167

0 -334

Varianta V 12 10 -2

120

0

100

0 -200

1,6

7

1,5

6 -0,11

20,0

4

15,6

0 -4,44

200

4

156

0 -444

II. Consumatorul casnic „X”

1. Energia electrică, KWT:

nu se

urmăreşte

nu se

urmăreşte

Varianta I 95 95 0 1,48 1,48 0,00 140,6 140,6 0

Varianta II 95 95 0 1,48 1,63 +0,15 140,6 154,8

+14,2

5

Varianta

III 95 86 -9 1,48 1,63 +0,15 140,6 140,1 -0,42

Varianta

IV 95 86 -9 1,48 1,48 0,00 140,6 127,2 -13,32

Varianta V 95 86 -9 1,48 1,39 -0,09 140,6 119,5 -21,06

Sursa: elaborat de autor în baza datelor convenţionale

S-au propus 5 variante de simulare, prin care urmărim comportamentul consumatorului şi

reacţia lui la modificarea preţului de comercializare la RE prestate de întreprinderile de GN:

Varianta I – preţul de comercializare (pi) al RE, al materialelor (j) și al energiei

electrice (pij) nu este modificat, deoarece prețul perioadei precedente pi0 era egal cu cel al

perioadei curente pi1 → pi0 = pi1 => 1,67=1,67. Consumatorul este liniştit, cantitatea fabricată în

perioada curentă Qi1 este egală cu cea precedentă Qi0 → Qi0 = Qi1, deoarece nimic nu a influenţat

asupra rezultatului lui final, necesarul de resurse energetice, şi anume prețul energiei electrice nu

s-a modificat. S-a aşteptat la achitarea livrării suma de 2004 lei, s-au încasat 2004 lei.

Dar consumatorul şi-ar dori să existe o alternativă ce i-ar micșora această valoare a

necesarului de RE, deoarece i-ar mări avantajul economic, însă aceasta ține de diminuarea

cantității consumate de resurse: fie prin reducerea normelor de consum (nc) la diferite materii

prime și materiale (j) la producerea/prestarea unei unităţi de producţie „i”, fie prin diminuarea

cheltuielilor de întreţinere şi în funcţie de RE.

Varianta II – preţul de comercializare a crescut față de perioada precedentă → pij0 <

pij1 => 1,67<1,83. Consumatorul este pus într-o situaţie problematică, deoarece i s-a redus

rezultatul final, necesarul de resurse s-a majorat cu 192 lei, mai cu seamă că → Qi0 = Qi1. S-a

aşteptat la achitarea livrării 2004 lei, s-au încasat 2196 lei.

Consumatorul merge benevol la creşterea necesarului de RE, însă numai prin dezvoltarea

unei noi activităţi specifice, fie pentru introducerea unui nou tip de produs/serviciu, fie – pentru

Page 123: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

123

procurarea unei noi tehnici în gospodăria casnică sau creşterea numărului de persoane în

gospodăria dată, când el acceptă majorarea cantității fizice consumate Qij, dar nu provoacă

creșterea valorii unității de consum la diferite produse gata → pij↑, atunci veniturile sunt mai

mari decât așteptările.

Varianta III – preţul de comercializare a crescut față de perioada precedentă → pij0 <

pij1 <=> 1,67<1,83. Consumatorul a fost pus în situaţie critică, deoarece s-a redus rezultatul lui

final, unde → Qi0 = Qi1, el caută rezerve să reducă norma de consum la fabricarea unei unităţi de

producţie sau întreţinerea necesarului de RE, care până la urmă s-a diminuat cu 174 lei, deoarece

norma de consum la acest material auxiliar „j” s-a redus cu 2 KWT la unitate de produs→ nij0 >

nij1 → de la 12 la 10 KWT => Qij0 > Qij1 → de la 1200 la 1000 KWT, astfel: S-a aşteptat la

comercializare 2004 lei, s-au încasat 1830 lei.

Varianta IV – preţul de comercializare a RE nu este modificat → pij0 = pij1 <=>

1,67=1,67. Consumatorul este liniştit, deoarece nimic nu va influenţa negativ rezultatul lui final,

unde → Qi0 = Qi1, însă el a găsit o soluţie de amplificare a rezultatului calitativ final – necesarul

de RE a scăzut cu 334 lei, în funcţie de reducerea normei de consum la energia electrică, la

producerea producţiei „i” cu 2 KWT (de la 12 la 10 KWT) → nij0 > nij1 => Qij0 > Qij1, indiferent de

modificarea preţului de comercializare al acestora: S-a aşteptat la 2004 lei, s-au încasat 1670 lei.

Cu toate că era un avantaj aşteptat, consumatorul caută în permanență noi căi de reducere

a cheltuielilor întreprinderii, a cheltuielilor unei activități, fără să-l intereseze diminuarea

consumului de RE, respectiv, cu 334 lei <=> cu 200 KWT; în acelaşi timp, la agentul ce-i

prestează aceste RE i se diminuează volumul lui de producţie şi comercializare, iar pentru

consumator nu este bine-venit acest lucru.

Varianta V – preţul de comercializare a scăzut față de perioada precedentă → pij0 > pij1

=> 1,67>1,56. Consumatorul este liniştit, deoarece i se va majora rezultatul final, unde → nij0 >

nij1 => Qij0 > Qij1 → Qi0 = Qi1 – necesarul de resurse energetice s-a redus cu 444 lei. S-a aşteptat

2004 lei, s-au încasat 1560 lei.

Însă consumatorul nu recurge la majorarea volumului de producţie, rămânând tot la

acelaşi volum de consum → Qi0 = Qi1 = 100 u. p. şi nu crește norma de consum (ncij), în funcție

de prețul redus → ncij0 > ncij1, deoarece nu este util când tehnologia modernizată utilizată curent

nu prevede un consum unitar mai mare de material „j”, ea consumă doar 10 KWT => nc1, dar nu

12 KWT => nc0. Deci, în cazul dat în câştig este consumatorul.

Dacă analizăm comportamentul consumatorului casnic „X”, observăm că la el este

aceeaşi situaţie, el reacţionează imediat pentru a-şi regla bugetul familiei. Şi după cum vedem,

Page 124: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

124

dacă i s-ar fi oferit RE cu un preţ mai mic, el imediat ar fi utilizat noi resurse, mai cu seamă că

acestea contribuie la majorarea economiilor casei, familiei sale și ale lui personale.

Analizând simulările efectuate de schimbare a prețului din partea producătorilor de

produse/ofertanților de servicii, observăm un paradox: consumatorul răspunde prin diminuarea

consumului, iar pentru producător de RE aceasta se reflectă prin reducerea volumului de

producție și a capacității de producție.

Momentul interesant constă în faptul că, în cadrul RE, există posibilitatea substituirii

resurselor între ele (acest lucru a fost menționat în analizele anterioare) și în funcție de aceasta

consumatorul poate să refuze categoric producția producătorului „A” și să apeleze la produsul-

substituent al producătorului „Z”, după ce se va obține efectul de substituție.

Producătorul trebuie să ia în considerație faptul că cererea la producția dată este

neelastică.

Deci, constatăm că reducerea prețului la RE nu este o soluție optimă, producerea n-a

crescut → Qi0 = Qi1, consumatorii văzând că din raționalitatea consumului este efect, ei nu mai

consumă ca altădată, iar dacă și vor consuma cândva, nu anunță din timp producătorul, iar

fiecare industrie își are specificul său de lucru și își propune pe piață producția sa diferit, ceea

ce nu-l interesează pe consumator, care dorește să efectueze consumul într-un anumit timp.

În aceste cazuri trebuie luate în seamă evoluția umană și cultura consumului la produsele

cercetate. Unii manageri de vârf consideră că, dacă se va reduce prețul la GN, va crește cererea,

fapt confirmat prin Legea generală a cererii și ofertei. Însă, când ne referim la RE, inclusiv la

GN, al căror consum este rațional reieșind din conceptul economiei durabile, creșterea cererii la

RE este relativă.

Bineînțeles, trebuie de urmărit ca consumul util să nu se reducă, deoarece acesta afectează

nemijlocit calitatea vieții umane, să nu se diminueze cererea obiectivă, impusă de diversele

norme ale calității vieții pentru asigurarea și menținerea unui trai decent. Consumul RE trebuie să

decurgă în funcție de cerințele lumii contemporane, de progresul ei tehnic și gradul de educație.

Din cele expuse, observăm că GN şi-au impus esenţa lor în viaţa oamenilor, divizându-i

în:

cei ce consumă GN;

cei ce oferă GN.

În aşa fel, consumatorii dictează şi impun un anumit comportament. Atât consumatorii,

cât şi producătorii au comportament şi reacţie defensivă proprii, ce ţin de interesul economic

individual luat în calcul. Relațiile dintre ambele părți se reflectă asupra cererii de consum, asupra

Page 125: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

125

capacităților de producere, iar în funcție de acestea mereu se va urmări un dezechilibru între

cererea și oferta de bunuri.

Unii agenţi economici consideră că, dacă vor micşora preţurile/tarifele la RE, se va

majora volumul de comercializare a producţiei lor (exemplul GN). Considerăm incorectă această

ipoteză în cea mai mare măsură, deoarece un preț mai ridicat reglează consumul, moment de

importanță majoră, care provoacă consecințe sociale și economice serioase, fapt dovedit în urma

simulărilor și analizelor efectuate, menționând că consumatorii se conduc de principiul

economisirii.

RE nu pot fi consumate mai mult sau mai puţin, iar dacă se întâmplă să aibă loc un

consum mai mare, atunci acesta este provocat de utilizarea nerațională, necontrolată, unde n-a

fost luat în calcul principiul economisirii de resurse, care trebuie pedepsită, și acest lucru trebuie

menținut prin stabilirea normelor de consum.

Pentru a tălmăci esența celor expuse, propunem câteva exemple:

I. Dacă vom reduce preţurile la energia electrică (EE), atunci consumatorii vor întreţine

iluminarea suprafeţelor, încăperilor uneori fără de limite, de aceea este important de menținut

preţul de echilibru. Dacă preţul nu are valoare aparte, el are valoare când se vorbeşte despre

consumul total. Consumatorul ştie că, în bugetul lui de cheltuieli, valoarea EE nu trebuie să fie

mai mare de „X”, fie pentru aranjarea coafurii, fie după baie, vor ţine uscătorul în funcțiune.

Corect ar fi să se mențină uscătorul în funcţiune doar până s-a atins scopul şi s-a finalizat

operaţia tehnologică.

Dacă vom reduce preţurile la GN, atunci consumatorii vor folosi cazangeriile în continuu

sau în condiţiile casnice se va consuma mai multă căldură? Desigur că nu, deoarece cazangeria

lucrează numai pe timpul necesar familiei.

II. Dacă vom reduce preţurile la benzină auto (BA), aceasta nu înseamnă că consumatorii

vor circula cu mijloace de transport mai mult; aceste mijloace vor fi utilizate numai după cererea

obiectului transportării, deoarece la magazinul „X” mijlocul de transport „Y” nu va veni de 2 ori

ca să transporte aceeaşi cantitate de producţie „i”, ce putea fi transportată la un singur parcurs.

Acest lucru putea fi real dacă firma „X” a dat comandă suplimentar de o nouă cantitate de

producţie „i” sau dacă ruta „X” face „n” ture, atunci reiese că numărul turelor va fi „n+1”.

Desigur că nu, deoarece încărcarea lor nu depinde de acest fenomen, ci de cererea clienţilor faţă

de această rută şi de timpul necesar şi posibil pentru efectuarea cumpărăturilor.

Așadar, pentru ce să reducem prețul la benzină auto, dacă piaţa l-a acceptat, a fost de

acord cu decizia producătorului? Din ce rezerve se va efectua diminuarea propusă? Doar din

partea producătorului. Ei au acceptat preţul de 1,67 lei, apoi l-au acceptat pe cel de 1,83 lei

Page 126: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

126

pentru unitatea de RE, însă ei au balansat situația: au acceptat prețul prin corectare de consum,

respectiv, reducere de producție, prin echilibrarea pieței. Dar producătorul nu a stabilit prețul de

2,0 lei pentru 1 KWT /oră, deoarece l-a considerat, la momentul dat, exagerat.

Dacă preţul de comercializare nu este acceptat de toți consumatori pieței, atunci trebuie

de căutat rezerve pentru modificarea/optimizarea lui până la mărimea optimă, când coincid

interesele consumatorilor și ale producătorilor și se stabilește prețul de echilibru, de care toți

consumatorii interesați de produsul „i” sunt satisfăcuți, și nu numai cei ce au contribuit real la

echilibrarea pieței. Calculele au dovedit că nici ei nu și-au satisfăcut complet nevoile, deoarece

majoritatea din ei au datorii comerciale față de furnizori.

Promovând consumul în funcție de utilizarea raţională de RE (inclusiv a GN), am vrea să

reamintim că RE sunt limitate şi impunerea consumului lor în plus în manieră comparabilă este

un nonsens economic și psihologic, deoarece, pe de o parte, se cere de consumat mai puţin și

într-o manieră utilă, iar pe de altă parte, se cere de majorat cantităţile de RE printr-un consum

mai mare. Orice consum trebuie argumentat.

Actualmente, consumatorii nu ne informează de aceste mişcări. Cel mai periculos este

necunoaşterea acestor decizii din partea consumatorilor privind consumul pe viitor, iar SE

trebuie să fie gata oricând să asigure fiabil și neîntrerupt consumatorii cu energie sau

combustibilul necesar, purtând un risc esențial în privința aprovizionării ritmice cu RE sau cu

GN.

4.2. Prognozarea prețului de livrare a gazelor naturale prin aplicarea metodei analitice

Dacă una dintre condițiile expuse anterior privind esența unui preț competitiv nu se

îndeplinește, atunci prețurile se consideră necompetitive, adică acestea sunt înalte, de la aplicarea

cărora ambele părți ale mecanismului cumpărare/vânzare sunt în pierdere:

cumpărătorul nu mai cumpără ca ieri și nu-și satisface nevoile în modul cuvenit,

deoarece nivelul veniturilor nu-i permite;

vânzătorul nu mai vinde ca ieri, mai pierde și clienții pentru care a optat timp

îndelungat, or, conform opiniei lui Peter Drucker, „Unicul scop al unei afaceri este de a crea un

client” [43, p. 68].

După cum am menționat, întreprinderile din sectorul gaze din R. Moldova nu se pot lăuda

cu prețuri competitive, deoarece:

• în perioada cercetată, prețurile la GN nu au fost reduse, fapt însoțit de diminuarea

consumului din partea cumpărătorilor;

Page 127: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

127

• nu s-a dovedit stabilitate în activitățile economice, fapt redat de variația nivelului

prețurilor în dinamică;

• nu s-a înregistrat reducerea costurilor din partea producătorilor, fapt confirmat de

prevalarea nivelului costului de producție față de prețul de comercializare;

• nu s-a înregistrat profit înalt din partea producătorilor, fapt redat de nivelul înalt al

cheltuielilor de procurare a GN, comparativ cu veniturile încasate;

• efectele economice reduse nu au permis formarea resurselor economice, necesare

pentru dezvoltarea afacerii sau aprovizionarea consumatorilor finali cu GN (tab. 4.2).

Tabelul 4.2. Ritmul de sporire a prețului mediu de procurarea și livrarea GN, 2005-2013

Sursa: prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare a întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

Așadar, creșterea prețului nu poate fi utilizată mai departe ca instrument managerial,

adică frecventa modificare a prețului în perioade foarte scurte de timp, practic la câteva luni

calendaristice, au provocat creșterea acestora (tab. 4.3). Această instabilitate perturbează atât

viața socială, cât și viața economică: GN este factor de producție, unul din mijloacele de

producție ce se află la baza diferitelor procese social-economice, îndeosebi a acelor industrial-

productive, de aceea trebuie de luat măsuri de reglare a situației date.

Tabelul 4.3. Evoluţia prețului de comercializare a GN în anumite intervale de timp, 2003-2013

Indicatorii 2003 2004 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

01.01 15.07 01.03 17.02 21.07 16.02 19.01 01.08 11.09 19.01 18.05. 01.02 01.02.11 01.02.11

Prețul de

comercializare a

GN, lei/1000 m3

926 1058 1083 1553 2335 2545 2775 3523 3166 3542 409 4599 4599 4599

Ritmul de

creștere în lanț,

%

100,0 98,1 102,4 143,4 150,4 109,0 109,0 127,0 89,9 111,9 115,7 112,2 112,2 112,2

Sursa: prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

În baza cercetărilor efectuate, autorul propune următoarea măsură de soluționare a

problemei, ce ține de formarea prețului de livrate a GN consumatorilor și de evaluarea serviciilor

de distribuție a acestora, în scopul stabilității cererii și a consumului. Prin implementarea

măsurii date considerăm că se vor realiza următoarele interese: din prisma consumatorilor –

stabilitatea cererii și stabilitatea consumului; din prisma producătorilor – stabilitatea producerii și

livrării.

Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Ritmul de sporire în lanț, %,

±:

- a preţului de procurare a GN,

lei/1000 m3

100%

–962 +81,3 +19,8 +17,3 +19,1 +5,9 +19,4 +28,2 +0.8

- a preţului mediu de livrare a

GN, lei/1000 m3

100%

–1183 +56,0 +41,1 +22,4 +10,4 +13,8 +28,4 - -

Page 128: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

128

După cum vedem, actualmente nu sunt rezerve de reducere a prețului curent de

comercializare a producției, am demonstrat că toate cheltuielile capitale și circulante nu pot fi

modificate, deoarece sunt formate sub aspect rațional și util, întocmai pentru asigurarea unei

aprovizionări calitative și fiabile a consumatorilor de GN. Totodată, considerăm că prețurile

trebuie să fie liberalizate și formarea lor să fie într-o manieră corectă față de ambele categorii de

consumatori, luând în considerație importanța GN și pentru unii, și pentru alții.

Reieșind din aceste considerente, propunem o metodă analitică de evaluare cantitativă a

GN livrate și consumate de către consumatorii finali, atât casnici, cât și necasnici, prin care să

ținem cont de stabilirea unor prețuri specifice individuale și speciale pentru evaluarea integrală

a serviciului prestat consumatorilor finali, atât casnici, cât și necasnici ai sectorului gaze,

metodă prin care ce va urmări stabilitatea prețurilor, menținerea acestora pe o perioadă lungă de

timp, care în ansamblu vor fi întitulate ca preț de livrare (anexa 36).

Prețul de livrare a GN este un indicator adiacent, care va fi utilizat pentru evaluarea

producției livrate consumatorului și calcularea încasărilor de la aceasta într-o anumită perioadă

de timp.

Prețul de livrare a GN (pli) reprezentă valoarea unei unități de producție destinate

nemijlocit consumului și livrării consumatorilor finali, divizată în trei părți, fiecare avându-și

esența și destinația sa:

1. Prețul GN pentru consum va exprima produsul dintre prețul de procurare a GN și

coeficientul de actualizare a acestuia.

2. Prețul livrării GN va exprima prețul de distribuție a GN furnizate pentru livrare

consumatorilor, calculat ca suma tuturor cheltuielilor curente materiale și umane, necesare

desfășurării activității de bază a întreprinderii de distribuție și furnizare a gazelor, format din:

partea variabilă, influențată de nivelul consumului, în cadrul căreia vor fi incluse

cheltuielile curente materiale și umane, cu excepția celor fixe și efectul economic;

partea fixă, o valoare constantă, indiferent de cantitatea consumată, la baza căreia se află

cheltuielile fixe de uzură a întreprinderii, exprimate sub formă de abonament pentru

livrări, prin care consumatorii se vor declara drept clienți fideli pentru o perioadă

determinată de timp.

Prețul de livrare a GN (pli) va fi constant, în funcție de durata de actualizare. El va fi luat

în calculul prețului de comercializare a GN consumate (pai); în funcție de numărul perioadelor

(Ta), ce vor determina parcursul duratei de actualizare, care nu trebuie să fie mai mică de 5 ani

(Da ≥ 5). Durata de actualizare, luată în calcul la determinarea prețului, va stabili durata de timp

Page 129: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

129

de menținere a stabilității prețului de livrare a GN pe parcursul a 5 ani, deoarece perioada

normativă de recuperare a investițiilor capitale în orice afacere este considerată de 5 ani.

Indicatorul care va evalua unitatea și cantitatea totală de producție finită la momentul

livrării, pe parcursul perioadei de actualizare, se va numi prețul de livrare a producției finite / a

serviciului prestat.

Mărimea ce va sta la baza acestui preț (prețului de producție) va fi indicatorul de

determinare a unei unități de venit de la comercializarea producției. Diferența dintre prețul de

comercializare actualizat și cel de procurare a GN se va acumula într-un fond de rezervă –

rezerva productivă.

Pentru implementarea mecanismului de funcționare a indicatorilor propuși în practica de

producție a sectorului gaze, propunem aplicarea tehnicii de calcul bazate pe date reale, prin care

vom demonstra utilizarea indicatorilor propuși și a metodei analitice de formare a prețului de

livrare și de achitare a valorii GN consumate de consumatorii finali (tabelele 4.4 și 4.5).

Tabelul 4.4. Prognozarea prețului de echilibru la livrarea GN, 2013-2017

Indicatorii Anul previziunii Durata de actualizare

2012 2013 2014 2015 2016 2017 CALCULUL PREȚULUI DE LIVRARE a GN

1. Prețul de livrare a GN:

în exprimare lei/1000 m3

= 5302,91lei/1000 m3 + (1123,34 lei/1000 m

3 + 195,71 lei/1000 m

3)

= 5302,91 lei/1000 m3 + 1319,05 lei/1000 m

3

= 6426,25 lei/1000 m3 + 195,71lei/1000 m

3

în exprimare lei/persoană = 5302,91 lei/1000 m

3 + (1123,34 lei/1000 m

3 + 318,185 lei/pers. anual)

=6426,25 lei/1000 m3 + 318,185 lei/pers. anual

1.1. CALCULUL PREȚULUI DE COMERCIALIZARE A UNEI UNITĂȚI NEMIJLOCITE DE GAZ

NATURAL

1.1. Prețul de comercializare

actualizat a GN, lei/1000 m3:

5302,91 = 4678,55 *1,1335

1.1.1. Prețul de procurare a GN,

lei/1000 m3:

4678,55 =

5822,91*80,35/100

1.1.1.1. Costul specific de producție –

costul unei unități de producție,

lei/1000 m3

5822,91

1.1.1.2. Ponderea costului de achiziție a

GN în costul total de producție, % 80,35

1.1.2. Coeficientul de actualizare,

lei/leu: 1,1335 =(1 + 2,537/100)

5

1.1.2.1. Rata de actualizare, % 2,537

1.1.2.2. Durata de actualizare –

numărul perioadelor de actualizare, ani 5

1.2. CALCULUL PREȚULUI LIVRĂRII GAZULUI NATURAL

1.2. Prețul livrării:

în exprimare lei/1000 m3 1319,05 = 1123,34 lei/1000 m

3 + 195,71 lei/1000 m

3

în exprimare lei/persoană 1123,34 lei/1000 m3 + 318,185 lei/pers. anual

din care:

I. PARTEA VARIABILĂ

1.2.1. Prețul variabil al distribuției -

valoarea consumurilor și cheltuielilor

de livrare, lei/1000 m3:

1123,34 =

948,65+174,69

Page 130: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

130

1. Costul specific variabil al

distribuției, lei/1000 m3:

948,65 = (106932,6

-18288,0) /93443,0

1.1. Costul total al distribuției, mii lei: 106932,6 =

5822,91*19,65/100

1.1.1. Costul specific de producție,

lei/1000 m3

5822,91

1.1.2. Ponderea cheltuielilor de

distribuție în costul de producție, % 19,65

1.2. Costul total al uzurii (amortizării),

mii lei 18288,0

1.3. Volumul anual livrat, mii m3 93443 93443 93443 93443 93443 93443

2. Rentabilitatea producerii,

lei/1000 m3

174,69 =

5822,91*3,0/100

2.1. Rentabilitatea producerii, % 3,0

2.2. Costul de producție,

lei/1000 m3

5822,91

II. PARTEA FIXĂ

1.2.2. Prețul fix al distribuției,

lei/1000 m3:

în exprimare lei/persoană/anual 318,185 = 18288,0 / 57476

în exprimare lei/1000 m3 195,71 = 18288,0 / 93443,0

1) Uzura activelor pe termen lung, mii

lei 18288,0

2) Numărul consumatorilor, persoane 57476

Sursa: elaborat de autor

Tabelul 4.5. Prognoze de achitare de către consumatori a valorii integrale a sectorului gaze

Indicatorii Unitatea de

măsură Date

informaționale Valoarea

serviciului, lei

1. Prețul de livrare a GN

lei/pers./anual 6426,25 lei/1000 m

3 + 318,185

lei/pers./lunar 6426,25 lei/1000 m

3 + 26,52

1.1. Prețul de comercializare a unei

unități nemijlocite de gaz natural

consumat lei/1000 m

3 5302,91

1.2. Prețul livrării gazului natural:

-

I. PARTEA VARIABILĂ

1.1. Prețul variabil al distribuției lei/1000 m3 1123,34

II. PARTEA FIXĂ

2.1. Prețul fix al distribuției – abonament ANUAL

lei/pers./anual 318,185

2.2. Prețul fix al distribuției – abonament LUNAR

lei/pers./lunar 26,52 = 318,185 / 12

I. Pentru consumatorul casnic „X” a) cu consum gaze 1. Abonament LUNAR – manifestare ca

client lei/pers.

26,52 = 318,185 / 12

1. Consum de gaze naturale m3/pers.

36,4

193,03 = 5302,91 / 36,4

2. Livrare gaze naturale m3/pers.

36,4

40,89 = 1123,34 / 36,4

Suma către achitare lei/pers./lunar 260,43

Page 131: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

131

Sursa: elaborat de autor

4.3. Menținerea echilibrului cererii și ofertei la gazele naturale prin crearea depozitului

inflaționist

După cum au demonstrat cercetările și rezultatele diferitelor analize, unul din factorii de

influență a prevederilor și așteptărilor, cu impactul negativ asupra rezultatelor economico-

financiare ale întreprinderii din sectorul gaze, este inflația – factor de natură economică. Anume

acest fenomen social-economic conduce spre perturbaţii radicale:

în funcţionarea sectorului gaze;

asupra nivelului de consum al populației;

asupra ocupației forței de muncă, ceea ce provoacă un șir de probleme sociale.

Atragem atenția în mod special că ne vom referi la inflația prin costuri (1), inflația prin

cerere (2), monetară (3) și inflația structurală (4), care în viața social-economică constituie una

din cauzele principale ale inflației în general, cum afirmă autorii [58, p. 37-41], care este cauzată

și condiționată de creșterea costurilor/cheltuielilor de producție și se manifestă indiferent de

cererea existentă.

După cum am menționat, în sectorul gaze costurile de producție sunt în creștere durabilă,

dependente, în primul rând, de creșterea continuă a costurilor la GN importate, percepute ca

element de bază în efectuarea livrărilor de gaze și ca marfă principală, destinată schimbului prin

intermediul mecanismului de cumpărare–vânzare în procesul prestării serviciului.

b) fără consum gaze

1. Abonament LUNAR lei/pers. 26,52 = 318,185 / 12

1. Consum de gaze naturale m3/pers.

0 0

2. Livrare gaze naturale m3/pers.

0 0

Suma către achitare lei/pers./lunar 26,52

II. Pentru consumatorul necasnic „Y” a) cu consum gaze

1. Abonament LUNAR lei/pers. 26,52 = 318,185 / 12

2. Consum de gaze naturale m3/pers.

7130,6

37812,93 = 5302,91 / 7130,6

3. Livrare gaze naturale m3/pers.

7130,6

8010,09 = 1123,34 / 7130,6

Suma către achitare lei/pers/lunar 45849,53

b) fără consum gaze

1. Abonament LUNAR lei/pers. 26,52 = 318,185 / 12

2. Consum de gaze naturale m3/pers.

0 0

3. Livrare gaze naturale m3/pers.

0 0

Suma către achitare lei/pers./lunar 26,52

Page 132: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

132

Producția principală a întreprinderilor din sectorul gaze ia forma serviciilor prestate de

distribuție a gazelor către consumatorul final. Creșterea lor conduce la creșterea costului de

producție și, în consecință, se majorează prețul serviciilor prestate, iar în funcție de aceasta se

reduc esențial volumele de producere/distribuție a GN, ca urmare a diminuării consumului de

producție dată. În funcție de aceste aspecte, întreprinderile de gaze se află încontinuu într-o

situație dificilă (subcap. 4.2). Momentul psihologic principal este că necunoașterea viitorului

privind măsurarea volumelor GN îi ”pune în gardă” pe toți, fie în calitatea lor de vânzători, fie în

calitatea lor de cumpărători, dar mai cu seamă pe cei ce îl consumă și îl utilizează în scopurile lor

de producție.

Consumatorii, fie casnici, fie necasnici, nu-și ating nici ei așteptările:

- consumatorii casnici nu-și satisfac pe deplin necesitățile lor de consum prin faptul

reducerii necesității utile în gaze, nu-și ating mărimea economiilor preconizate, cu care trebuiau

să-și realizeze alte interese sau activități, de gen cultural, economic, social, ce țin de viața lor

cotidiană, pentru a face față provocărilor contemporane;

- consumatorii necasnici de asemenea sunt în pierdere, în aspect antreprenorial GN sunt

materie primă pentru ei și fiind utilizate în activitățile lor de producție, conduc la majorarea

costurilor de producție oferită și destinată pentru piață, în scopul obținerii profitului; producția

lor devine necompetitivă, iar activitatea lor – neeficientă.

Deci, nici unii, nici alții nu-și realizează obiectivele stabilite, nu-și satisfac cerințele.

Având în vedere toate acestea și în baza cercetării efectuate, autorul propune spre implementare

următoarea măsură, ce constă în formarea de către întreprinderea de gaze a unei rezerve cu

destinație productivă, prin care se va crea un depozit special, și anume, propunem crearea

depozitului inflaționist, scopul de bază al cărui constă în protejarea prețului de livrare a GN, prin

menținerea nivelului lui stabil pe o durată lungă de timp, astfel:

• vor fi protejați consumatorii de GN, fie persoane fizice, fie persoane juridice, de

efectele negative ale procesului inflaționist accelerat;

• se vor diminua dezechilibrele ce apar între ramurile economiei naționale;

• se vor reduce dezechilibrele ce apar și se manifestă în interesele individuale ale

agenților economici, fie că sunt compărători, fie că sunt vânzători.

Mărimea depozitului inflaționist a unei perioade curente de activitate se va determina

ca diferența dintre prețul de comercializare actualizat și cel curent de procurare a GN, în funcție

de cantitatea consumată și livrată nemijlocit. Mărimile calculate și decontate se vor acumula în

fondul de rezervă – rezerva productivă sau depozitul inflaționist. Acesta va putea fi folosit după

destinație numai la necesitate: la acoperirea cheltuielilor precedate de creșterea prețurilor la

Page 133: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

133

diferiți factori de producție de scurtă durată în timpul perioadei de actualizare și pentru a nu

modifica prețul de livrare luat în calcul pe parcursul perioadei totale de actualizare. Dacă

valoarea acumulată nu va fi totalmente utilizată pe parcursul duratei de actualizare, atunci ea

rămâne în cont fără modificarea destinației.

Acest cont nu poate fi considerat ca sursă de finanțare a altor activități (ca element al

pasivelor stabile), decât cu destinația de suplinire a valorii resurselor economice, pierderea

valorii cărora a fost condiționată de inflație, de creșterile obiective ale prețurilor la diferite active

curente și circulante, utilizate în activitatea economică, în special provocate de creșterea prețului

de procurare a GN ca materie primă principală în activitatea de distribuție.

Durata de actualizare, care va fi luată în calcul la determinarea prețului de comercializare

a GN pentru consum, va determina durata de timp a stabilității prețului de livrare a acestora.

Considerăm că durata normativă de menținere a stabilității prețului de livrare, care trebuie

menținută pe un interval lung de timp, trebuie să fie nu mai mică sau egală (≥) cu 5 ani

calendaristici, astfel durata va cuprinde mai multe perioade anuale de activitate.

Până la o nouă revizuire a viitorului nivel al prețului, care trebuie executată în urma

analizei factorilor externi și a posibilităților sistemului de producție, după care poate avea loc

stabilirea unei noi valori sau menținerea nivelului actual în continuare, va dura 5 ani.

Astfel, scopul principal al actualizării prețului de procurare a GN, prin care am format

prețul de comercializare a GN pentru consum, a fost crearea rezervelor productive și a

depozitului inflaționist și diminuarea dezideratelor inflaționiste dintre cerere și ofertă la GN.

Tabelul 4.6. Determinarea rezervei productive și a soldului ei, 2013-2017

Indicatorii

Anul

previzi-

unii Durata de actualizare

2012 2013 2014 2015 2016 2017

1. Valoarea anuală a rezervei

productive, mii lei, din care:

-

58342,2

= 624,36

× 93443

58342,2

= 624,36 × 93443

58342,2

= 624,36 × 93443

58342,2

= 624,36 × 93443

58342,2

= 624,36 × 93443

1.1. Valoarea rezervei de la

unitatea de materiale de bază,

lei/1000 m3

- 624,36 624,36 624,36 624,36 624,36

1.1.1. Prețul de procurare a GN actualizat, lei/1000 m

3 5302,91 5302,91 5302,91 5302,91 5302,91 5302,91

1.1.2. Prețul curent al procurării

GN, lei/1000 m3

4678,55 - - - - -

1.2. Volumul anual livrat, mii m3 93443 93443 93443 93443 93443 93443

2. Valoarea cumulativă

rezervei productive pe tot

parcursul, mii lei - 58342,07

116684,14 =

58342,07+

58342,07

175026,21

=

58342,07+

116684,14

233368,29 =

58342,07+

175026,21

291710,36 =

58342,07+

233368,29

Page 134: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

134

Sursa: elaborat de autor în baza măsurii propuse

Pentru a percepe impactul măsurii promovate, aducem un exemplu bazat pe date reale,

dar convenționale, prin care vom arăta tehnica de utilizare a indicatorilor propuși și metoda

analitică de calculare și formare a depozitului inflaționist (tabelele 4.6 și 4.7).

Tabelul 4.7. Acoperirea cheltuielilor inflaționiste pe parcursul duratei de actualizare, 2013-2017

Indicatori economici Anul

previzi-

unii, 2012

Durata de actualizare

2013 2014 2015 2016 2017

1. Cifra de afaceri plan, mii lei: - 560434,6 =

5997,61 ×

93443 / 1000 560434,6 560434,6 560434,6 560434,6

1.1. Prețul curent de producție a GN,

lei/1000 m3

5997,61 5997,61 5997,61 5997,61 5997,61 5997,61

1.2. Volumul anual livrat, mii m3 93443 93443 93443 93443 93443 93443

2. Costul total de producție plan, mii lei:

-

544110,18 = (5822,91 /

1000) ×

93443

544110,1

8 544110,1

8 544110,1

8 544110,18

2.1. Costul specific de producție,

lei/1000 m3

5822,91 5822,91 5822,91 5822,91 5822,91 5822,91

2.2. Costul procurării GN, lei/1000 m

3 4678,55 4678,55 4678,55 4678,55 4678,55 4678,55

3. Profitul din vânzări plan, mii lei: - 16324,49 = 560434,6 -

544110,1 16324,49 16324,49 16324,49 16324,49

3.1. Profitul unitar, lei/1000 m3 -

174,7 =

5997,61 -

5822,91 174,7 174,7 174,7 174,7

4. Rentabilitatea producției, %

4.1. în funcție de cost 3,00 3,00 = 174,7

/ 5822,91 *

100 2,91 1,27 0,08 -2,43

4.2. în funcție de venit 2,91 2,91= 174,7 /

5997,61* 100 3,00 1,29 0,08 -2,37

Sursa: elaborat de autor în baza măsurii propuse

Tabelul 4.8. Determinarea rezultatelor financiare realizate

Indicatorii Durata de actualizare

2013 2014 2015 2016 2017

1 2 3 4 5 6

1. Costul total de producție real,

mii lei:

544110,18 =

(5822,91 /

1000) ×

93443

553290,9 =

(5921,16 /

1000) ×

93443

559986,3=

(5992,81 /

1000) ×

93443

574030,9 =

(6143,11 /

1000) ×

93443

585241,3 =

(6263,08 /

1000) ×

93443

1.1. Costul real de producție,

lei/1000 m3:

5822,91

= 5822,91 + 0

5921,16 =

5822,91 +

98,25

5992,81 =

5921,16

+71,65

6143,11 =

5992,81+

150,3

6263,08 =

6143,1+

119,9

1.1.1. Sporul absolut în lanț a

prețului de procurare a GN, ±:

0 =

4678,55 -

4678,55

+98,25 =

4776,80 -

4678,55

+71,65 =

4848,45 -

4776,80

+150,30 =

4998,76 -

4848,45

+119,97 =

5118,73 -

4998,76

Page 135: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

135

1 2 3 4 5 6

1) Costul real a procurării GN,

lei/1000 m3:

4678,55

= 4678,55 *

(100+0/100)

4776,80

= 4678,55 *

(100+2,1/100)

4848,45 =

4776,80 *

(100+1,5/100)

4998,76 =

4848,45 *

(100+3,1/100)

5118,73 =

4998,76 *

(100+2,4/100)

). Creșterea în lanț a prețului de

procurare a GN, %, ± 0 +2,1 +1,5 +3,1 +2,4

2. Cifra de afaceri real, mii lei: 560434,6 560434,6 560434,6 560434,6 560434,6

2.1. Prețul de producție a GN,

lei/1000 m3

5997,61 5997,61 5997,61 5997,61 5997,61

2.2. Volumul anual livrat, mii m3 93443 93443 93443 93443 93443

3. Profitul din vânzări plan, mii

lei: 16324,5 7143,8 448,4 -13596,3 -24806,7

3.1. Profitul unitar, lei/1000 m3 174,70 76,45 4,80 -145,50 -265,47

4. Rentabilitatea producției, %

4.1. în funcție de cost 3,00 1,29 0,08 -2,37 -4,24

4.2. în funcție de venit 2,91 1,27 0,08 -2,43 -4,43

Sursa: elaborat de autor în baza măsurii propuse

Tabelul 4.9. Determinarea rezultatelor financiare realizate

Indicatorii Valoarea indicatorilor pe durata de actualizare

2013 2014 2015 2016 2017 1. Contribuția prețului

materialelor asupra veniturilor

întreprinderii, mii lei, ± 0 0 0 0

Cifra de afaceri plan 560434,67 560434,67 560434,67 560434,67 560434,67

Cifra de afaceri real 560434,67 560434,67 560434,67 560434,67 560434,67

2. Contribuția prețului

materialelor asupra costului de

producție, mii lei, ± 0 7143,8 448,4 -13596,3 -24806,7

Costul total de producție

plan 544110,18 544110,18 544110,18 544110,18 544110,18

Costul total de producție

real 544110,2 553290,9 559986,3 574031,0 585241,3

3. Contribuția prețului asupra

profitului, mii lei, ± 0 -9180,74 -15876,12 -29920,79 -41131,16

Profitul din vânzări plan 16324,5 16324,5 16324,5 16324,5 16324,5

Profitul din vânzări real 16324,5 7143,8 448,4 -13596,3 -24806,7

4. Valoarea reziduală a

rezervei productive anuale, mii

lei

58342,07

= 58342,07 - 0

49161,33 =

58342,07 -

9180,74

42465,95 =

58342,07 -

15876,12

28421,28 =

58342,07 -

29920,79

17210,91 =

58342,07 -

41131,16

5. Valoarea soldului final al

rezervei productive pe tot

parcursul, mii lei 58342,07

107503,41=

116684,14 -

9180,74

149969,36 =

116684,14 -

9180,74

178390,64 =

149969,36 +

28421,28

195601,54 =

178390,64 +

17210,91

Sursa: elaborat de autor în baza măsurii propuse

Din calculele efectuate reiese că prețul de producție al GN în valoare de 5997,61 lei este

anume prețul de echilibru dintre cererea și oferta unui m3 de GN și indicatorul de baza în

determinarea rezultatelor financiare ale întreprinderii din sectorul gaze. Valoarea depozitului

planificat ca rezervă de siguranță, format nemijlocit de consumatori, este prevăzut pentru

Page 136: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

136

aprovizionarea fiabilă, pe o anumită durată de timp – 5 ani. Rezerva dată poate fi folosită numai

la acoperirea cheltuielilor precedate de creșterea prețurilor la diferiți factori de producție de

scurtă durată, inclusiv la GN pentru menținerea constantă a prețului de livrare pe perioada totală

de actualizare. Dacă se va înregistra o creștere mai mare, în condiții de crize, producătorul va

ceda din profit pentru evitarea perturbațiilor în activitatea sa economică.

4.4. Aplicarea tehnicii Reţelelor Petri Hibride în determinarea tarifului de livrare și

distribuţie a gazelor naturale

Politicile tarifare în sectorul gaze din R. Moldova, în ultimii 15 ani au fost foarte

deformate, ca urmare a intervenţiei statului în procedura de determinare a tarifelor. În condițiile

alinierii țării noastre la principiile pieței energetice europene, pe prim-plan apare problema

modificării metodologiei de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor pentru activitățile

reglementate, desfăşurate pe piaţa GN. Actualmente, în SGN se aplică metodologia de calculare,

aprobare şi aplicare a tarifelor la GN aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al

ANRE, nr. 352 din 01.10.2009, care nu permite însă calcularea tarifelor pentru distribuţia şi

pentru furnizarea GN la tarife reglementate separat, pe tip de activitate.

Deşi, potrivit Legii nr. 123/23.12.2009, orice consumator final este în drept să aleagă

orice producător ca furnizor de GN, de facto, în lipsa unui tarif separat de distribuţie a GN, este

dificilă schimbarea furnizorului de către consumatorii finali.

Totodată, este necesar de a efectua şi unele modificări ce ţin de principiile de calculare a

tarifelor astfel încât operatorul reţelei de transport, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii

de GN să optimizeze costurile la tarife reglementate şi să fie asigurate premise pentru efectuarea

investiţiilor necesare pentru dezvoltare, renovare şi modernizare a reţelelor de GN. De asemenea,

în contextul Planului de Acţiuni UE – RM, este necesară transpunerea principiilor comunitare la

nivelul legislaţiei interne. Astfel, directivele UE stipulează că autorităţile de reglementare ar

trebui să elaboreze şi să aprobe metodologiile de calcul şi de aplicare a tarifelor reglementate

separat, pentru fiecare tip de activitate, precum şi pe categorii de consumatori, și să aprobe

tarifele calculate în baza metodologiilor menţionate [37].

În legătură cu primul aspect, metodologia în vigoare permite calculul unui tarif mediu

pentru fiecare întreprindere, pentru cele două activităţi – de distribuţie şi de furnizare a GN – la

tarife reglementate, dar nu stabileşte principii clare şi o modalitate corectă de alocare separată a

costurilor pe tipuri de activităţi. Cu privire la tarifele diferenţiate, în metodologia în vigoare nu

este prevăzut în mod clar un principiu şi o metodă de determinare a acestora, inclusiv pe

categorii de consumatori finali. În practică, diferenţierea o efectuează întreprinderile, iar ANRE,

Page 137: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

137

reieşind din unele aspecte generale, iar în unele cazuri chiar ţinând cont de aspecte sociale,

aprobă tarifele. Metoda de calcul nu prevede includerea în tarif a costurilor legate de acoperirea

consumului tehnologic şi a pierderilor în reţelele de GN. Acoperirea acestor pierderi este pusă pe

seama furnizorilor, principiu care nu corespunde prevederilor Directivelor UE. Întrucât în ultimii

ani majoritatea indicilor de calcul al costului mediu ponderat al capitalului (WACC) au suferit

modificări esenţiale, se impune efectuarea unor modificări și în legătură cu calculul rentabilității,

investiţiile în reţelele de GN trebuie să urmărească respectarea principiului eficienţei.

Pentru modelarea proceselor de formare, stabilire și ajustare a prețului de distribuție a GN

se propune instrumentul rețelelor Petri, prin care se va executa modelarea prețurilor de

distribuție pe termen lung, având la bază factorii de influenţă. Rețelele Petri, ca tehnică

managerială, sunt utilizate de metoda economico-matematică de prognozare/modelare a

sistemelor economice. În același timp, rețelele Petri sunt un graf bipartit, ale cărui noduri sunt

locuri sau tranziții (anexa 38).

Într-un sistem de producţie, o activitate este considerată a fi un șir parţial ordonat de

operaţii specifice executate. Activităţile sunt efectuate de entităţi de producţie şi pot transforma o

mărime de intrare, caracterizată prin anumiţi parametr, într-o mărime de ieşire, cu parametri

modificaţi. Rețeaua Petri poate fi identificată cu un tip particular de grafuri orientate bipartite,

populate cu trei tipuri de obiecte. Aceste obiecte sunt locuri, tranziții și arce orientate, care

conectează locuri cu tranziții sau tranziții cu locuri.

Din punct de vedere grafic, locurile sunt reprezentate prin cercuri, iar tranzițiile – prin

bare sau dreptunghiuri. Un loc este intrare pentru o tranziție dacă există un arc orientat de la acel

loc la tranziție, iar un loc este ieșire pentru o tranziție dacă există un arc orientat de la tranziție la

loc. În forma sa cea mai simplă, o rețea Petri poate fi reprezentată printr-o tranziție împreună cu

locurile sale de intrare și de ieșire. Această rețea elementară poate fi folosită pentru reprezentarea

unor aspecte diverse ale sistemelor modelate. Spre exemplu, locurile de intrare/ieșire pot

reprezenta precondiții sau postcondiții, iar tranzițiile – evenimente. Locurile de intrare semnifică

disponibilitatea resurselor, tranziția – utilizarea lor, iar locurile de ieșire – eliberarea resurselor.

Avantajele acestei metode sunt:

1. simplitatea generării şi înţelegerii regulilor de producţie;

2. uşurinţa cu care pot fi realizate modificările asupra modelului;

3. simplitatea mecanismelor de analiză şi rezolvare a blocajelor.

Pentru SRL „Bălti-gaz” s-a propus utilizarea aplicaţiei elaborate în 2005, în cadrul

Universității Tehnice din Moldova – Visual Petri Net [48, 51-60]. Aplicaţia permite crearea,

Page 138: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

138

simularea şi analiza reţelelor Petri hibride. La formarea tarifelor de distribuţie cu aplicarea

rețelelor Petri s-au luat în calcul datele întreprinderii „Bălti-gaz” pentru anii 2010-2012.

Modelarea calculului prețului GN prin rețetele Petri îl vom începe cu modelarea

volumului de GN procurat de la gazoductele magistrale, expusă în figura 4.1 și anexa 36.

Fig. 4.1. Modelarea volumului de GN procurat de la gazoductele magistrale prin rețelele Petri Sursă: elaborată de autor în baza datelor întreprinderii „Bălți-gaz”

Tabelul 4.10. Volumul de GN procurat de la gazoductele magistrale

Indicatorii Un. m. 2010 2011 2012

1 Volumul de gaze naturale procurat de la

gazoductele magistrale mil. m

3 107,039 104,862 98,573

2 Consumul tehnologic şi pierderile de GN în

reţelele de distribuție mil. m

3 6,482 5,093 5,008

3 Consumul propriu mil. m3 0,086 0,126 0,122

4 Volumul de gaze naturale furnizat consumatorilor

finali mil. m

3 100,471 99,643 93,443

Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii „Bălți-gaz”

Următorul pas constă în modelarea coeficienților de influenţă asupra prețului de producție

și a consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii – a indicelui preţului de consum, a creşterii

lungimii reţelelor de gaze și respectiv, a cursului de schimb valutar (figura 4.2.). În continuare

este prezentată modelarea calculului cheltuielilor și al prețului la GN în cadrul întreprinderii

(anexa 36, figurile 4.2 și 4.3):

Page 139: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

139

1. Modelarea calculului cheltuielilor materiale o găsim în figura 4.2.

Fig. 4.2. Modelarea calculului cheltuielilor materiale

Sursa: elaborată de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz” și informației din tabelul 4.12

Tabelul 4.12. Cheltuielile materiale ale întreprinderii SRL „Bălti-gaz”

Indicatorii U. m. 2010 2011 2012

1 Cheltuielile materiale în anul „t-1” CMo mii lei 2858,0 3361,9 3352,47

2 Indicele preţului de consum în SUA Δ%IPCSt %, ± 1,6 3,2 1,7

3 Creşterea lungimii reţelelor de gaze Δ%LRt %, ± 6,172 3,886 0,974

4 Cursul de schimb valutar $t lei/$ 12,37 11,74 12,11

2009 – 11,113

5 Cheltuielile materiale în anul „t” → CMt = CM0 × [0,98 × (1 + Δ%IPCSt) × (1 + Δ%LRt) × ($t / $t-1)]

CMt mii lei 3361,9 3352,47 3481,67

Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL„Bălți-gaz”

2. Modelarea calculului cheltuielilor de întreținere și exploatare o găsim în figura 4.3.

Fig. 4.3. Modelarea calculului cheltuielilor de întreţinere şi exploatare Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz” și informației din tabelul 4.13

Page 140: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

140

Tabelul 4.13. Cheltuielile de întreţinere şi exploatare

Indicatorii U. m. 2010 2011 2012

1 Cheltuieli de întreţinere şi exploatare în

anul „t-1” CIEt-1 mii lei 452,3 476,1 501,99

2 Indicele preţului de consum în R. Moldova

Δ%IPCMt %, ± 7,40 7,60 4,60

3 Cheltuieli de întreţinere şi exploatare în

anul „t” → CIEt = CIE0 × [(0,98 × (1 + Δ%IPCMt)]

CIEt mii lei 476,1 502,0 514,6

Sursa: elaborată de autor în baza datelor întreprinderii SRL„Bălți-gaz”

3. Modelarea calculului cheltuielilor privind retribuirea muncii o găsim în figura 4.4.

Fig. 4.4. Modelarea calculului cheltuielilor privind retribuirea muncii Sursa: elaborată de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz” și informației din tabelul 4.13

Tabelul 4.14. Cheltuielile privind retribuirea muncii

Indicatorii Un. m. 2010 2011 2012

1 Cheltuieli privind retribuirea muncii în anul

„t-1” CRMo mii lei 14058,2 17174,1 19584,4

2 Indicele privind modificarea cuantumului

minim garantat al salariului de funcție ICRMt % 109,321 104,0977 112,1185

3 Creşterea lungimii reţelelor de gaze Δ%LRt %, ± 6,172 3,886 0,974 4 Indicele preţului de consum în R. Moldova Δ%IPCMt %, ± 7,40 7,60 4,60

5 Cheltuieli privind retribuirea muncii în anul

„t” →CRM0 × [0,98 ×(1+Δ%IPCMt) ×

(1+Δ%LRt) × (1+ICRMt)] CRMt mii lei 17174,1 19584,4 22727,7

Sursa: elaborată de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

4. Calculele cheltuielilor indirecte de producție – comerciale, generale și

administrative – ca parte a cheltuielilor operaționale și a prețului de comercializare

Page 141: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

141

I. Determinăm cheltuielile comerciale (tabelul 4.15):

Tabelul 4.15. Cheltuielile comerciale, anii 2010 -2012

Indicatorii Un. m. 2010 2011 2012

1. Cheltuieli comerciale în anul „t-1”, din

care: CCo mii lei 9544,00 10983,46 12130,20

1.1. Cheltuieli privind retribuirea muncii CRMo mii lei 7162,70 8559,71 9682,47 1.2. Alte cheltuieli comerciale ACC0 mii lei 2381,30 2423,75 2447,72

2. Indicele privind modificarea

cuantumului minim garantat al

salariului de funcție ICRMj % 109,321 104,0977 112,1185

3. Indicele preţului de consum în R. Moldova

Δ%IPCMt %, ± 7,40 7,60 4,60

4. Creşterea numărului de consumatori Δ%Nct %, ± 3,86 3,05 1,04

5. Cheltuieli comerciale în anul „j” → CCt = CC0 × ∏0,98 × (1 + Δ%Nct)

CCt mii lei 14058,2 17174,1 19584,4

Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

II. Determinăm cheltuielile generale și administrative (tabelul 4.16):

Tabelul 4.16. Cheltuieli generale și administrative

Indicatorii Un. m. 2010 2011 2012

1. Cheltuieli generale şi administrative în

anul „t-1”, din care: CGA0 mii lei 7534,5 8556,11 9339,48

1.1. - Cheltuieli privind retribuirea muncii CRM0 mii lei 6381,0 7342,03 8059,26

1.2. - Alte cheltuieli generale şi

administrative ACGA0 mii lei 1153,5 1214,08 1280,22

2. Indicele privind modificarea salariului

de funcție ICRMt % 109,321 104,0977 112,1185

3. Indicele preţului de consum în

R. Moldova Δ%IPCMt %, ± 7,4 7,6 4,6

4.

Cheltuieli generale și administrative →

CGAt = CGA0 × (0,98 × (1 +

Δ%IPCMt))

CGAt mii lei 8556,22 9339,49 10574,87

Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

III. Determinăm alte cheltuieli (tabelul 4.17 și figura 4.4):

Tabelul 4.17. Alte cheltuieli operaționale

Indicatorii U. m. 2010 2011 2012

1. Cheltuielile privind impozitele, taxe şi plăţi

anuale achitate CITPt mii lei 443,7 635,8 552,88

2. Cheltuielile necesare pentru crearea fondului

de rulment CFRt mii lei 720,18 870,43 886,94

2.1 Necesitatea de fonduri de rulment α zile 6 6 6

3. Alte cheltuieli operaționale în anul „t” → ACOt mii lei 1163,88 1506,23 1439,82

Page 142: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

142

ACOt = CITPt + CFRt = CITPt + (α/365 × VVt)

Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

5. Calculul prețului de producție a GN ca valoare a unei unități de producție distribuite și

livrate

Tabelul 4.18. Consumurile, cheltuielile operaționale și prețul de comercializare a GN

Indicatorii Un. m. 2010 2011 2012

1.

Consumurile și cheltuielile operaționale în

anul curent „j”→

CCOj = (CMj + CIEj + CRMj + CGAj +

ACCOj)

CCOj lei/1000m3 2840,50 4133,04 4882,86

2. Prețul de procurare a GN la punctele de

ieșire din reţelele de transport pij lei/1000

3 2779,5 4119,46 4678,55

3. Alte cheltuieli și consumuri operaționale pig lei/10003 1210,4 1281,3 1319,05

4. Cheltuielile fixe operaționale

lei/1000m3 741,38 851,27 940,05

5. Costul de producție a gazului natural livrat

consumatorilor CPi lei/m

3 3,582 4,984 5,823

6. Rentabilitatea producției Ri % 0 0 3,0

7. Prețul de producție a GN piGN lei/1000m3 3582,00 4984,00 5997,69

Sursa: elaborat de autor în baza datelor întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

Teoria şi practica economică confirmă corelaţia directă a nivelului managementului cu

eficienţa economică a oricărei unităţi economice. Astfel, rezultatele obţinute în urma aplicării

reţelelor Petri în modelarea procesului de determinare a tarifelor de distribuţie şi furnizare a GN

permit formularea următoarelor concluzii:

Performanţa modelului aplicat constă în asigurarea alimentării cu GN a

consumatorilor finali la tarife rezonabile.

Utilizarea instrumentului reţelelor Petri permite atât modelarea integrală a sistemului

de GN, cât și modelarea elementelor componente, inclusiv a relaţiilor dintre ele.

Simularea schimbărilor de preț prin reţelele Petri permite evaluarea costurilor – atât a

valorilor absolute, cât şi a valorilor relative – raportate la volum. Rezultatele obţinute prin

instrumentul reţelelor Petri sunt foarte apropiate de cele obţinute prin simularea numerică. În

scopul obţinerii unor date credibile privind comportarea în dinamică a costurilor, este necesară o

monitorizarea şi înregistrarea continuă şi atentă a tuturor datelor ce ţin de activitatea

întreprinderii.

În comparaţie cu metodele tradiţionale de calculare a costurilor, rețele Petri au o serie de

avantaje, care permit aplicarea lor în planificarea costurilor pe termen lung și minimizarea

costurilor pe tipuri de activităţi, precum și modelarea costurilor de regularizare.

Page 143: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

143

4.5. Argumentarea prețului de livrare și distribuție a GN consumatorilor finali

În subcapitolul ulterior a fost propus un nou nivel al prețului unitar pentru

comercializarea GN furnizat și livrat prin conducte consumatorilor finali. În urma calculelor

efectuate, s-a obținut un nivel mai ridicat al prețului decât cel existent – cu 6,45% mai mare decât

prețul pe care îl achită actualmente consumatorii casnici, dacă volumul nu depășește 30 m3.

La consumul ce depășește 30 m3

de GN în sectorul privat și la consumatorii necasnici,

conectaţi la rețele de presiune joasă, se achită prețul de 6221 lei pentru 1000 m3 de GN [162],

preț achitat de o parte esențială din totalul consumatorilor. În cadrul întreprinderii regionale

analizate, 64,94% revin anume acestor două tipuri de consumatori, din care 64,82% sunt

consumatori casnici, prețul mediu fiind de 5676,68 lei pentru 1000 m3 de GN.

Așadar, am demonstrat că prețul unitar nou s-a format obiectiv, cu excepția ratei de

actualizare, care este planificată în mod subiectiv (tabelul 4.19).

Însă, din calculele efectuate nu este clar în ce măsură de eficient s-a planificat noul preț,

deoarece am menționat anterior, că orice preț trebuie planificat în așa manieră ca să asigure

producătorilor eficiență și eficacitate. De aceea, am vrea să demonstrăm și să argumentăm

nivelul nou al prețului de producție în comparație cu prețurile anterioare.

Prețul nou obținut pare scump, de aceea este nevoie de a dovedi consumatorilor finali și

organelor implicate în administrarea Sectorului gaze, inclusiv, ANRE, că acesta trebuie acceptat.

Tabelul 4.19. Numărul consumatorilor de GN conform tipurilor de presiune, 2013

Categoria

de

consuma-

tori

Conectaţi la reţele de presiune

joasă medie înalta Total

Număr

consuma-

tori, pers.

pondere,

%

Număr

consuma-

tori, pers.

pondere,

%

Număr

consuma-

tori, pers.

pondere,

%

Număr

consuma-

tori, pers.

pondere,

%

Consuma-

tori casnici 56673 98,603 0 0 0 0 56673 98,603

inclusiv:

cu consum

de GN > 30

m3

36735 63,914 0 0 0 0 36735 63,914

Consum.

necasnici 591 1,028 206 0,358 6 0,010 803 1,397

Total 57264 99,631 206 0,358 6 0,010 57476 100,00

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

În cercetarea dată am dovedit că cererea la GN este neelastică și, la reducerea prețului

unitar, cererea nu reacționează imediat prin creșterea cantității, dar nici nu se micșorează, cu

excepția substituirii, deoarece GN se consideră un bun de primă necesitate și este greu de

înlocuit. Piața GN nu poate să dispară sau să se diminueze cu mult. Se vor analiza posibilitățile

de plată ale consumatorilor și se va stabili la ce cantitate vor rămâne ei, în funcție de produsul dat

și dinamica valorii acestuia.

Page 144: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

144

Pentru a efectua aceste acțiuni, vom folosi o tehnică managerială de analiză, și anume

pragul de rentabilitate sau punctul mort/critic, modelul Cost–Volum–Profit, metodă ce arată de

la ce cantitate de producție fabricată şi vândută sau prestată producătorul va putea obține profit

și, respectiv, vor fi eficiente sau rentabile activitățile respective.

Pragul de rentabilitate reprezintă cantitatea de producţie care prevede egalarea

cheltuielilor cu veniturile, la care întreprinderea din veniturile încasate îşi acoperă numai

cheltuielile curente suportate, neînregistrând nici profit, nici pierderi, deoarece în punctul mort

rezultatul final al întreprinderii va fi zero (tabelul 4.20).

Tabelul 4.20. Dinamica pragului rentabilităţii în expresie naturală și în expresie valorică

Indicatorii Un. m. 2011 2012 Anul - prognozat

în date

reale normativ

1. Pragul rentabilităţii în

expresie naturală, cantitatea

fizică critică de producţie:

QCni = CFTi / (pi -

cvi) mii m

3 103295,0 110656,5 78799,9 41530,2

1.1. Cheltuielile fixe pentru

volumul total de producţie CFT mii lei 84822,3 87841,4 87841,4 89669,4

1.2. Preţul unei unităţi fizice

de producţie pi lei/m

3 4,954 5,677 5,998 5,998

1.3. Costul variabil al unei

unităţi fizice de producţie cvi lei/m

3 4,133 4,883 4,883 3,838

1.4. Coeficientul de atingere

a pragului Csfn = Qi /QCni % 96,46 84,44 118,58 225,00

1.4.1. Volumul de producție

în expresie naturală Qi mii m

3 99642,5 93443,0 93443,0 93443,0

1.5. Intervalul de siguranţă ISn = Qi - QCvi mii m3 -3652,5 -17213,5 14643,1 51912,8

2. Pragul rentabilităţii în

expresie valorică, cantitatea

critică în expresie bănească: QCvi = CFTi/RMC mii lei 511744,4 628161,8 472610,1 249081,7

2.1. Cheltuielile fixe totale CFT mii lei 84822,3 87841,4 87841,4 89669,4 2.2. Rata marjei de

contribuţie la vânzări RMC % 16,58 13,98 18,59 36,00

2.2.1. Costul variabil în

vânzări CVTi mii lei 411826 456269 456269 495520 gCVi % 83,4 86,0 81,4 88,4

2.2.2. Venituri din vânzări VVi mii lei 493649 530446 560434 560434 2.3. Coeficientul de atingere

a pragului Csfv =VVi / QCvi % 96,46 84,44 118,58 225,00

2.4. Intervalul – marja de

siguranţă

Ms = VVi - QCvi mii lei -18095,1 -97715,8 87823,8 311352,1 Ms = (VVi -

QCvi)/VVi %, ± -3,67 -18,42 15,67 55,56

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii SRL „Bălți-gaz”

După cum observăm, pragul rentabilităţii în expresie naturală și valorică este mai mare

decât producerea și vânzările reale din perioada 2011-2012, ceea ce dovedește că întreprinderea a

activat în pierderi, concluzie argumentată prin calculele din subcapitolul 3.1. Însă, conform

Page 145: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

145

valorilor obținute, pragul rentabilităţii este atins, fapt demonstrat de indicatorii vânzărilor la

punctul de echilibru.

După cum vedem din tabelul 4.20, coeficientul de atingere a punctului de echilibru, ce

exprimă raportul dintre mărimea volumului fizic de producție sau cifra de afaceri faţă de pragul

de rentabilitate, este mai mare decât 100% sau decât 1 (o unitate), ceea ce confirmă faptul că

punctul critic este depășit sau siguranţa financiară a depăşit valoarea pragului de rentabilitate,

constituind respectiv 18,59%. Deci, prin această mărime este depășită limita echilibrului dintre

cheltuieli și venituri, unde are prioritate nivelul veniturilor.

Prin valorile propuse ale prețului și venitului se stabilizează situația întreprinderea și ea

va obţine profit, ca recompensă pentru eforturile și investițiile efectuate, având capacitatea și

posibilitatea de recuperare a investițiilor prin îndeplinirea obligațiunilor față de creditori și

beneficiarii implicați în afacere.

Vrem să atragem atenția la datele și rezultatele analizei expuse în tab. 4.20, care dovedesc

că întreprinderea dispune de potențial de lucru și de posibilități de producție, iar capitalul fix îi

permite asigurarea unei cantități esențiale de producție și aprovizionarea fiabilă cu GN.

Raporturile dintre costuri, volum, contribuţie şi profit nu sunt adecvate, deoarece, pentru a obține

profit, întreprinderea trebuia să realizeze 103295,0 mii m3 de GN anual, pe când, dacă ne referim

la valorile din 2011-2012, acestea s-au mărit până la 110,65 mii m3 de GN.

Valorile atinse conduc spre optimizarea acestor raporturi, de aceea considerăm că

întreprinderea este în siguranța financiară când raportul dintre volumul vânzărilor și valorile

pragului de rentabilitate se află în intervalul ≥1,1÷1,2≤. Astfel, reiese că, cu cât nivelul vânzărilor

este mai mare decât nivelul pragului, cu atât în cadrul întreprinderilor de GN se va urmări o

stabilitate financiară, iar cu cât cantitatea produsă și valoarea ei vor fi situate mai jos de nivelul

siguranței, cu atât mai incertă devine siguranța financiară. Nivelul propus al siguranței financiare

este aproape de cel normativ și constituie circa 18,5%.

Redresând situația în cadrul întreprinderilor de GN după implementarea măsurilor

propuse, siguranța și stabilitatea financiară vor crește în dinamică. Desigur, vorbim despre o

creștere rațională, deoarece considerăm că vor spori cantitățile de GN furnizare și livrate

consumatorilor finali, ceea ce va aduce întreprinderii și economii de cheltuieli fixe.

4.6. Monitoringul consumului de gaze pe piața R. Moldova prin contorizare inteligentă

Conform Strategiei energetice a R. Moldova, către 2020, complexul energetic trebuie să

devină competitiv şi eficient, asigurând toţi consumatorii cu RE calitative, în mod accesibil şi

fiabil. În Moldova se prevede implementarea directivelor şi regulamentelor care vor forma

Page 146: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

146

Pachetul energetic III, aprobat de Parlamentul European în 2009 [120], care este acceptată ca o

iniţiativă legislativă, orientată spre întărirea concurenţei pe pieţele de energie electrică (EE) şi

GN; separarea proprietăţii între companii, producţiei, transportului şi furnizarea energiei

solicitate; reducerea emisiilor de carbon și liberalizarea pieţelor de EE şi GN în această zonă.

Măsurarea utilităţilor trece printr-o revoluţie, iar vechile contoare mecanice şi

electromecanice sunt înlocuite cu contoare electronice. Aceste contoare electronice, combinate

cu comunicaţii „low cost” şi software, asigură o abordare total nouă de măsurare, prelucrare,

transfer, gestionare şi utilizare automată a datelor de măsurare; gestionarea automată a

contorului; comunicarea bidirecţională de date cu contoare; oferă informaţii semnificative şi la

timp util despre consumul la părţile relevante şi sistemele lor; suportă servicii care îmbunătăţesc

eficienţa energetică a consumului de energie şi a sistemului energetic; permit reducea costurilor

de citire a contoarelor pentru operatorii de reţea care doresc să-şi pregătească reţeaua pentru

viitor; permit introducerea noilor servicii pentru clienţi; permit economisirea de energie şi a

ţintelor de eficienţă; asigură creşterea gradului de conştientizare a consumatorilor, reducerea

consumului şi a costurilor energiei [127126, 127, 128].

Unul dintre aspectele-cheie ale acestui pachet legislativ este implementarea contoarelor

inteligente [128] pe pieţele de EE şi GN, contoare ce au capacitatea de prelucrare şi stocare a

unui volum mult mai mare de informaţie şi de transmitere a acesteia la distanţă. În ceea ce

priveşte pieţele de GN, pachetul recomandă pregătirea unui plan de implementare a sistemelor de

contorizare inteligentă, fără recomandare privind un termen-limită. Majoritatea ţărilor din

Europa Occidentală au adoptat o politică de reglementare a introducerii acestor contoare în

câteva ţări ale Europei – Spania, Italia, Franţa, Polonia etc. Au demarat deja proiecte de

implementare, motivarea fiind beneficiile pe care le generează acest fenomen al progresului

tehnic.

Introducerea contoarelor inteligente este posibilă doar dacă calculele economice privind

argumentarea proiectului dovedesc că implementarea va fi fezabilă.

Considerăm oportună implementarea contoarelor inteligente și pe piața de gaze a R.

Moldova, inclusiv în activitatea SRL „Bălți-gaz”. Estimarea dimensiunii pieţei contoarelor

inteligente ţine de numărul consumatorilor: în primul rând, vorbim de cei casnici. În așa fel, la

întreprinderea analizată, numărul consumatorilor în 2012 constituia 57250 persoane, din care

62,4% locuiau în clădiri multietajate, iar 37,6% – în case individuale.

Contorizarea inteligentă va ajuta sectorul să facă faţă provocărilor ce țin de liberalizarea

pieței, prin folosirea eficientă a capacităţilor operaţionale şi sporirea eficienţei managementului

operaţional. Costurile de instalare a contoarelor vor fi pe seama întreprinderilor. Astfel, „Bălți-

Page 147: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

147

gaz” trebuie să asigure: instalarea, verificarea, reparaţia şi înlocuirea echipamentelor de măsurare

a GN la consumatorii casnici, evidenţa GN la intrare în reţelele de distribuţie, citirea indicilor

echipamentelor de măsurare a GN la toţi consumatorii, instalaţiile cărora sunt conectate la

reţelele de distribuţie, şi transmiterea datelor furnizorilor şi consumatorilor privind volumele

consumate de fiecare consumator în parte şi/sau volumelor de GN distribuite altor distribuitori.

Conform Hotărîrii nr. 385 din 12.08.2010 cu privire la modul de măsurare a GN în

scopuri comerciale [83], operatorul reţelei de distribuţie, consumatorul, în scopul transmiterii la

distanță a indicaţiilor echipamentului de măsurare, trebuie să asigure accesul pentru instalarea în

punctele de măsurare comercială a echipamentelor necesare, fără a fi afectată corectitudinea

măsurării. Conform p. 27, echipamentul electronic de măsurare trebuie să memoreze valorile

înregistrate timp de cel puţin 35 de zile, fără ca exactitatea de măsurare a acestuia să fie afectată,

şi trebuie să asigure citirea indicaţiilor, atât pe loc, cât şi la distanţă, prin sistemul automatizat de

citire şi de prelucrare a datelor.

Contorul inteligent este deci un contor de utilităţi cu procesor electronic încorporat şi

capacități de conectare la reţea. Acesta combină contorizarea electronică cu un terminal de

comunicare programabil, care poate interacţiona cu mai multe reţele şi dispozitive. În funcție de

aceasta, se disting trei tehnologii și fiecare cu propriile sale funcţii şi caracteristici [31,32]:

I. AMI (eng. advanced metering infrastructure) – infrastructură a contorizării inteligente,

care include contoare capabile să comunice în ambele direcţii, între clienţi, furnizori şi operatori.

Tehnologia AMI poate înlesni citirea de la distanţă a contoarelor și acest schimb de informaţii cu

clientul poate îmbunătăţi comportamentul de consum, deoarece îl poate face să ia măsuri pentru

eficientizarea consumului de energie. Pentru introducerea acestei tehnologii pe piața energetică,

inclusiv pe piața GN, nu sunt îndeajuns doar contoare inteligente, este nevoie și de alte atribute.

II. AMM (eng. advanced metering management) – implementarea managementului

contorizării inteligente.

III. AMR (eng. automated meter reading) – citire la distanţă, citire automată a contoarelor,

care comunică într-o singură direcţie, fără a fi nevoia de deplasare pe teren a angajaţilor.

Sistemele de contorizare inteligentă sunt formate din trei niveluri – (1) infrastructura IT

– IT Infrastructure, (2) comunicarea – Communications area şi (3) contoarele inteligente –

Smart meters area, unde acestea se pot conecta şi cu dispozitive la reţeaua casnică (figura 4.5) .

Page 148: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

148

Fig. 4.5. Structura generală a contorizării inteligente

Sursa: A.T. Kearney [152]

1. Sistemele şi infrastructura IT constituie primul nivel sau baza sistemului de

contorizare inteligentă și principala sa caracteristică este modularitatea, răspândită în întreaga

bază de date, managementul datelor de contorizare şi interfaţa cu utilizatorul.

2. Zona de comunicare asigură interfaţa dintre infrastructura IT şi contoarele

inteligente prin orice reţea, fie este un distribuitor de EE, fie de GN. În funcţie de prezenţa

concentratorilor de date, ca elemente de legătură, există câteva tehnologii de comunicare.

Concentratorul de date face legătura dintre contoare şi sistemele IT, însă dacă acesta nu există,

legătura se face direct sau printr-o combinaţie a celor două nivele, caz în care un concentrator de

date intervine numai în anumite conexiuni, în funcţie de caracteristicile reţelei, iar conexiunile

suplimentare dintre contoare și dispozitivele casnice şi alte contoare sunt realizate. O variantă de

comunicare fără element de legătură este potrivită anume pentru pieţele GN.

3. Contoarele inteligente sunt doar o parte a infrastructurii de contorizare, făcând

conexiune între primele două nivele ale sistemului și reţeaua casnică. În cazuri avansate, reţeaua

casnică include mai mult de un dispozitiv instalat la domiciliul clientului. În cazul unei posibile

introduceri a contoarelor inteligente, va trebui să se ţină cont de extinderea, pe viitor, a acestei

infrastructuri la reţele inteligente mai avansate, inclusiv reţeaua casnică.

Pe lângă contoarele inteligente obişnuite, care pot fi de mai multe feluri, se practică de

obicei IAC– infrastructura avansată de contorizare, va fi nevoie, în funcţie de necesităţi, de o

infrastructură a elementelor de legătură, care conţine un contor de echilibrare, folosit ca o

interfaţă între contoarele instalate la domiciliul clientului şi programul central.

Existenţa unui contor de echilibrare este importantă mai ales pentru ţările în care

pierderile comerciale de reţea sunt mari, deoarece acesta va identifica cu precizie zona în care au

Page 149: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

149

loc astfel de pierderi, analizând diferenţa dintre energia transmisă la consumator şi consumul

înregistrat. Contoarele inteligente formează doar prima parte, stadiul iniţial (front-end) al

contorizării consumului de energie. Pe lângă ele, sistemul de back-end înglobează şi el câteva

componente importante, cum ar fi modulele de conversie şi analiză a datelor pentru procesarea

informaţiei contorizate și de acceptare a datelor şi de asigurare a calităţii. Nivelul de integrare a

datelor şi de distribuţie, împreună cu nivelul de back-end de evaluare şi procesare a datelor,

inclusiv facturare, management al contoarelor, gestionarea informaţiei introduse este un portal

pentru clienţi. Legătura dintre sistemele de front-end şi back-end se face prin canalele şi

modulele de comunicare, responsabile de transferul şi consolidarea datelor. Există două structuri

de comunicare:

1. Structura ierarhică, care constă dintr-un concentrator folosit între contoarele

inteligente şi sistemul central, numită și structură de comunicare cu elemente de legătură. În

funcţie de infrastructură şi costuri, comunicarea se poate face atât prin conexiune cu fir, cât și

fără fir.

2. Structura de comunicare directă, unde comunicarea are loc direct între sistemele de

contorizare şi contoare, care în funcţie de infrastructura existentă se poate face atât prin

conexiuni fără fir, cât şi cu fir. Soluţia dată mai este numită structură de comunicare fără

elemente de legătură.

În cazul modelului cu infrastructură comună de comunicare, contoarele de GN trebuie să

fie conectate direct la infrastructura de contorizare a energiei electrice, cu ajutorul diferitelor

tehnologii, cum ar fi M-Bus sau WiFi. De aici, datele privind consumul de EE și GN sunt

transmise la aplicaţia centrală a operatorului de distribuţie a EE, care transmite la rândul lui

datele legate de consumul de GN către operatorii de distribuţie.

Contoarele inteligente sunt considerate ca fiind „inteligente” (smart) deoarece, faţă de

contoarele obişnuite, au mai multe funcţii, care le permit operatorilor să comunice cu aceste

contoare în ambele sensuri și cu ajutorul lor datele pot fi citite la distanţă, dar şi transmise în

direcţie inversă. Totodată, contorul poate fi operat de la domiciliul clientului, capacitate cu mult

mai avansată faţă de dispozitivele AMR (automated meter reading), introduse în ultimii ani în

mai multe ţări.

Implementarea contorizării inteligente oferă o gamă largă de beneficii de-a lungul

întregului lanţ valoric al industriei energetice – de la producători, operatori de transport şi de

sistem, operatori de distribuţie până la furnizori de energie şi consumator (tab. 4.21).

Page 150: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

150

Tabelul 4.21. Beneficiile contorizării inteligente în managementul distribuției GN

Beneficii evaluate din punct de vedere cantitativ din punct de vedere calitativ

1 Reducerea costurilor de citire a contoarelor 1 Posibilităţi de vânzare a unor noi produse

2 Reducerea pierderilor comerciale (la EE / la

GN) 2 Beneficii pentru furnizor

3 Reducerea pierderilor tehnice 3 Beneficii pentru consumator

4 Reducerea costurilor operaţionale la

distribuţie 4 Scăderea emisiilor de CO2

5 Reducerea întreruperilor 5 Amânarea investiţiilor în capacităţi de transport

6 Amânarea investiţiilor în sistemul de

distribuţie 6 Detectarea anomaliilor la puterea contractată

7 Reducerea defectării echipamentelor /

utilajelor 7 Îmbunătăţirea parametrilor de calitate ai reţelei

8 Scăderea costurilor la energie electrică /

gaze naturale 8 Reducerea costurilor de implementare a

contorizări inteligente, asociată cu alte planuri

de investiţii 9 Scăderea costurilor de restaurare Sursa: elaborat de autor

Distribuirea beneficiilor între părţile interesate în opinia autorului sunt [49, p.45-50]:

Beneficiile pentru consumatori se poziționează pe următoarele direcții:

creşterea conştientizării privind consumul de GN şi optimizarea consumului, ceea ce

va duce la micşorarea costurilor;

citirea contoarelor şi facturarea cu o mai mare acurateţe şi reducerea reclamaţiilor;

sistemele tarifare inovatoare;

calitate îmbunătăţită a serviciilor prestate;

reducerea costurilor şi a întârzierilor la intervenţii;

facilitatea de schimbare a furnizorilor, ceea ce duce la o concurenţă crescută, la preţuri

mai competitive şi servicii de o calitate mai bună;

creşterea concurenţei dintre furnizori, deoarece vor putea oferi contracte personalizate

şi servicii cu valoare adăugată;

posibilitatea de gestionare a consumului, întrucât contorizarea inteligentă le poate

permite consumatorilor să controleze de la distanţă dispozitivele aflate în locuinţă, beneficiu care

necesită investiţii suplimentare în funcţionarea reţelei inteligente, cum ar fi furnizarea unui afişaj

la domiciliu sau a unei platforme electronice pentru a oferi informaţii referitoare la consum.

Beneficii pentru întreprinderi în urma implementării contorizării inteligente:

venituri suplimentare în urma oferirii serviciilor personalizate;

reducerea costurilor generate de centrele de asistenţă telefonică pentru clienţi;

accelerarea procesului de schimbare a furnizorilor prin automatizarea citirilor

contoarelor, de la citire la facturare;

calitate şi frecvenţă mai bună a datelor de facturare;

Page 151: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

151

diminuarea reclamaţiilor legate de facturare, pentru că aceasta se bazează pe consumul

real, nu pe cel estimat, astfel că aceste reclamaţii pot fi soluţionate prin internet;

venituri suplimentare în urma diferitelor servicii de management al energiei;

posibilitatea diminuării neachitărilor, deoarece contorizarea inteligentă permite

deconectarea de la distanţă a clienţilor, când este nevoie.

Beneficiile pentru societate sunt următoarele:

reducerea emisiilor de dioxid de carbon, sulf şi oxid de azot, ca urmare a reducerii

pierderilor de GN;

diminuarea consumului și la cel de vârf de sarcină;

reducerea numărului de vehicule necesare pentru deplasarea la punctele de consum.

Beneficiile din reducerea costurilor de implementare a contorizării inteligente, asociată cu

alte planuri de investiţii, constau în scăderea necesității de investiţii suplimentare în scopul

înlocuirii unor elemente învechite ale reţelei, în stabilirea mai corectă a priorităţilor. Costurile de

implementare a contorizării inteligente sunt întotdeauna mai uşor de cuantificat şi de atribuit

fiecărei părţi interesate, decât beneficiile.

Astfel, putem constata că implementarea în zona de deservire a contoarelor inteligente

pentru citirea la distanță a datelor privind consumul de gaze la consumatorii casnici este eficace.

În conformitate cu proiectul metodologiei de calculare, aprobare și ajustare a tarifelor

reglementate la GN, operatorii de distribuţie sunt cei care vor suporta partea cea mai mare a

costurilor, inclusiv de achiziționare a contoarelor inteligente şi a accesoriilor lor; serviciile

terţilor privind instalarea sistemelor de asigurare a mentenanţei contoarelor inteligente.

Tabelul 4.22. Beneficiile implementării contoarelor inteligente în cadrul SRL „Bălți-gaz”

Beneficiile Factorii de influență

1. Reducerea costurilor cu citirea

contoarelor 1. Numărul mediu anual de citiri ale unui contor

2. Reducerea pierderilor comerciale de

gaz

2. Nivelul pierderilor comerciale

3. Procentul de creştere a tarifelor de distribuţie pentru

acoperirea pierderilor din reţeaua de distribuţie

3. Reducerea pierderilor tehnice de gaz 4. Cantitatea medie anuală ce nu este înregistrată în

contorul inductiv

4. Reducerea costurilor de exploatare ale

distribuitorilor

5. Numărul de conectări/deconectări de contoare/zi/

angajat

6. Costul forţei de muncă în costul total al conectărilor

5. Investiţiile în capacităţi de distribuţie

amânate 7. Preţul de cumpărare al contorului tradiţional de gaz

6. Reducerea costurilor cu gazul natural 8. % de gaz natural care poate fi mai bine prognozat

datprită reducerii pierderilor Sursa: elaborat de autor

Page 152: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

152

Reieșind din indicatorii analizați în tabelul 4.22, determinăm beneficiile privind

implementarea contoarelor inteligente în cadrul SRL „Bălți-gaz”. Din analiza efectuată în general

privind implementarea contoarelor inteligente, s-a determinat că schimbarea întregului sistem

este o activitate costisitoare, cu costuri mai mari decât achiziţia contoarelor; astfel, pentru

instalarea unui contor inteligent de gaze costurile cumulate se ridică la 140 Euro. În

continuare, propunem nomenclatorul indicatorilor luați în calculul costurilor privind

implementarea contoarelor inteligente de SRL „Bălti-gaz” (tab. 4.23).

Tabelul 4.23. Cheltuielile de implementare a contoarelor inteligente de către SRL „Bălti-gaz”

Indicatorii Un. m. Valoarea indicatorilor

1 Numărul de consumatori casnici (la 31.12.2012) consumatori 57250

2 Verificarea periodică a contoarelor de gaze ani 5

3 Numărul contoarelor supuse controlului periodic unități 6361=57250/9

4 Costul contorului inteligent, inclusiv instalarea lei /contor 1416,67

5 Valoarea totală a investițiilor privind contoarele

inteligente mii lei 9011,4 =6361*1416,67

6 Investiții medii la un consumator lei/consum 157,40 =9011,4/57250

7 Perioada de amortizare a contoarelor inteligente ani 9

8 Uzura contoarelor inteligente mii lei 1001,27 =9011,4/9

9 Uzura medie la un consumator lei 17,49

10

Total cheltuieli cu privire la instalarea sistemelor

și programelor de întreținere (WiFi, WiMAX,

fibră optică)

mii lei 3604,57

11 Cheltuieli privind instalarea sistemelor și

programelor atribuite unui contor lei /contor 566,67 =3604,57/6361

12 Perioada de amortizare a sistemelor și programelor

de întreținere ani 15

13 Amortizarea activelor nemateriale mii lei 240,3 =3604,57/15

14 Amortizarea medie la un consumator lei/consum 4,20 =240,3 / 57250

15 Total cheltuieli de amortizare cu privire la

instalarea contoarelor inteligente mii lei 1241,6 =1001,27+240,3

16 Total cheltuieli la instalarea contoarelor

inteligente mii lei 4846,17 = 3604,57+1241,6

Sursa: elaborat de autor în baza datelor „SRL Bălți-gaz”

După cum observăm, cheltuielile totale prognozate de implementare a contoarelor

inteligente vor constitui suma de 4846,17 mii lei. Calculele efectuate au dovedit că consumurile

și cheltuielile așteptate de întreprindere pentru implementarea contoarelor inteligente, pe

parcursul a 9 ani (în medie), ar constitui 4394,2 mii lei (tab. 4.24).

Deci, vedem că sunt necesare cu 451,97 mii lei→ (4846,17 - 4394,2) mai multe investiții

decât suma eliberată din circulație de la scoaterea din uz a contoarelor clasice, însă

implementarea propusă este de lungă durată și cu multe avantaje pentru consumatorii

contemporani.

Page 153: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

153

Tabelul 4.24. Planificarea cheltuielilor totale de modernizare a monitoringului asigurării cu gaze

naturale

Indicatorii Un. m. Valoarea indicatorilor

1) Reducerea costurilor de muncă cu citirea contoarelor

782,5 = 7042,9 / 9

2) Costul deconectărilor (demontarea/montarea echipamentului

de măsurare) mii lei 97,8

3) Costul pierderilor comerciale pe perioadă mii lei 63,0

4) Consumuri și cheltuieli privind schimbul contoarelor

rebutate mii lei 3450,9

5) Uzura privind schimbul contoarelor rebutate mii lei 383,4 = 3450,9 / 9

Total cheltuieli amânate mii lei 4394,2 Sursa: elaborat de autor în baza datelor „SRL Bălți-gaz”

Implementarea contorizării inteligente în domeniul GN necesita un mare efort, dat fiind

faptul că toate acxțiunile pot fi compromise, în cazul în care nu sunt alese materiale necesare de

calitate. Este important să ținem cont şi de faptul că pot exista alte venituri și costuri care vor fi

suportate nu neapărat pentru instalarea contoarelor inteligente, însă acestea se vor poziționa ca

costuri de susţinere a investiţiilor în contorizarea inteligentă.

Tabelul 4.25. Planificarea cheltuielilor de muncă până la modernizarea sistemului de contorizare

Operațiunile tehnologice

Volumul de producție Cheltuielile de muncă Numărul de exercitări manopera om/h Fond sa-

larizare,

mii lei periodic anual

unita

ră totală

per-

soane

1.

Citirea de controlori a

indicațiilor echipamen-

tului de măsurare,

inclusiv:

- - - - - 138302,5

1.1. în case individuale,

unit. 21538 12 lunar 258456 0,2 51691,2 30

1.2. apartamente în case

multietajate, unit. 34959 12 lunar 419508 0,2 83901,6 48

1.3. instalate la scara în

case multietajate, unit. 1090 12 lunar 13 080 0,177 2315,2 1

2.

Controlul consumului de

gaze în case neconto-

rizate, unit.

753 4 trime-

strial 3 012 0,131 394,6 0,23

3.

Deplasarea controlorilor

spre obiectele de

executare a lucrărilor,

km

79,2 251 zilnic 19 883 0,3 5964,9 3

4.

Introducerea de către

operatori în baza de date

a volumelor de gaze

livrate

57250 12 lunar

0,011

3 7733,3 4,4

5. Fondul anual real de

timp

1745,9

Total cheltuieli de

muncă

- 152029,3 87 7042,9

Sursa: elaborat de autor în baza datelor „SRL Bălți-gaz”

În funcție de condiţiile iniţiale alese la moment pentru analiza cost-beneficiu a

implementării contoarelor inteligente pentru Bălți-gaz, rezultatele pot fi diferite:

Page 154: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

154

• în funcție de zona amplasării – localităţi urbane/rurale, sector individual sau clădiri

multietajate;

• în funcţie de puterea de cumpărare şi consum – de exemplu, media consumului din

sectorul particular o depășește de 1,76 ori pe cea din clădiri multietajate (897,4 m3/510,3 m

3);

• în funcţie de prețurile de procurare a GN este și valoarea pierderilor comerciale şi

tehnice.

În final, contorul inteligent nu doar stabileşte o legătură corectă şi transparentă între

distribuitor, furnizor şi consumator, dar și oferă consumatorului final şansa de a-şi alege

furnizorul, cea ce corespunde prevederilor directivelor şi regulamentelor Pachetului energetic III.

Procesul de implementare a contoarelor inteligente va fi de lungă durată, dar aceasta va fi

un progres care va permite executarea unui management modern al cererii de energie prin

introducerea aplicaţiilor de contorizare inteligentă şi a funcţionalității reţelelor energetice.

4.7. Concluzii la capitolul 4

1. Rezultatele cercetării au dovedit că există rezerve în efectuarea managementului

sectorului gaze la capitolul distribuției GN. Au fost evidențiate problemele existente între

relațiile de producție a producătorilor de GN cu consumatorii, care, ca de obicei, sunt orientate

spre obținerea efectelor economice. Cercetările au confirmat că anume consumatorii sunt cei care

solicită producătorilor cererea de producție și prestare a GN, iar capacitățile de producție se

formează în funcție de cererea inițială.

2. Punctul crucial al cercetării este formarea prețului de achiziție a GN, a resursei

strategice de care depinde actualmente oricare antreprenor, utilizând-o ca mijloc de producție. În

condiții de monopol natural, piața trebuie să stabilească prețul final la bunurile naturale, deoarece

prețurile stabilite la această resursă trebuie să le asigure eficiență consumatorilor. Orice

producător își pune produsele sale spre comercializare la prețuri inițiale, apoi consumatorii, prin

refuz de cumpărare sau reducerea consumului, influențează indirect evaluarea acestora.

3. Pentru consumatorii casnici, destinația GN ține de confort – încălzirea încăperilor cu

gaze sau funcționarea climatizatoarelor. Credem că bunurile de confort nu pot fi evaluate la

prețuri reglementate. Anume prețurile stabilite de consumatori trebuie să devină bază de

reglementate a prețului final la produsele rare, și nicidecum nu invers. Astfel, consumatorul este

protejat prin stabilirea prețului reglementat, cu atât mai mult că produsul dat este un produs al

naturii, dat omenirii gratis pentru folosire.

4. Actualmente, prețul GN este instabil, e majorat permanent în funcție de calitatea lui

(de capacitatea de ardere), prețurile de procurare a GN de la producătorii sursei date au rata de

Page 155: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

155

creștere anuală de 2%. Considerăm acest lucru motivat prin faptul că calitatea GN este alta decât

cea anterioară, ea este mai înaltă, dovedind o capacitate de ardere mai mare, dar acest fenomen

simultan reduce consumul de gaze în procesele industrial-productive și în sectorul particular.

Calitatea mai înaltă aduce avantaje, dar contribuția acestui indicator la consumul și creșterea

calității vieții consumatorilor nu este dovedită.

5. Considerăm că producătorii de GN trebuie să ia în calcul faptul că creșterea calității

GN nu poate influența automat majorarea prețului de comercializare și prețului de achiziție a

GN, până când companiilor nu li se demonstrează avantajele acestei creșteri în utilizare și nu li

se explică care elemente chimice conduc la sporirea capacității de ardere, ceea ce dovedește

Wobbe Index (Indicele Wobbe) [184]. Suntem de părerea că compania-producător de GN trebuie

să efectueze anumite lucrări chimice de laborator, prin care s-ar determina ce factori și elemente

din componența GN provoacă modificarea puterii de ardere a GN.

6. Pentru evitarea diferitelor dificultăți în privința nerealizării cantităților fizice de GN ce

trebuie vândute și stipulate în contracte, întreprinderea producătoare trebuie să calculeze partea

fixă a cheltuitelor la formarea prețurilor producției sale, având în vedere maxima vânzărilor sau

capacitatea de producție care ar satisface necesitățile consumatorilor de GN. Dacă capacitatea nu

s-a modificat, nu există motiv de modificare a prețului de producție și de comercializare a GN.

7. După analiza modificării preţului la GN, prin reducerea mărimii lui, la niciun tip de

consumatori nu s-a înregistrat creşterea cantităţii cerute, ceea ce se lămurește prin faptul că

consumul de GN se caracterizează printr-o cerere neelastică, care nu influențează modificarea

prețului unitar și nu contribuie la creșterea volumului cererii.

8. În cercetare au fost depistate cauzele obiective și cele subiective de reducere a

cantităților de producere și de consum al GN și de diminuare a capacităților de producție. Aceste

rezultate vor sta la baza determinării căilor strategice și măsurilor ce vor fi propuse pentru

îmbunătățirea relațiilor dintre furnizori și cumpărători, cu scopul creșterii eficienței economice a

sectorului gaze.

9. Cercetarea efectuată indică apariția oportunității introducerii tarifelor de tip binom. În

acest context, Pachetul energetic III prevede eliminarea treptată a tarifelor reglementate. În acest

caz, promovarea metodelor de calcul al tarifelor nereglementate de stat este actuală, iar odată cu

aceasta se extinde și libertatea economică a operatorilor de distribuție a GN pe piața autohtonă.

Page 156: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

156

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

În urma obiectivelor stabilite și cercetării efectuate, a fost soluționată problema

științifică, ce prevede reducerea contrazicerii existente în actualul management al sectorului gaze

din Republica Moldova, care are scopul, pe de o parte, de a activa în condițiile unui preț flexibil

de comercializare a GN, iar pe de altă parte, de a ține cont de politica de reglementare a prețului

final la GN a Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, reieșind din cerințele Legii

monopolului natural.

În ansamblu, autorul formulează următoarele concluzii şi recomandări:

Concluzii generale

1. Sectorul Energetic al Republicii Moldova este un sector strategic al economiei

naţionale, care asigură cu surse energetice comunitatea moldovenească, dezvoltându-se în

condiții dificile, indiferent de faptul evoluţiei şi dezvoltării social-economice a țării, deoarece

sectorul dat operează cu surse totalmente importate, ceea ce este o ameninţare extremă pentru

securitatea energetică şi stabilitatea social-economică a țării.

2. Aprovizionarea cu energie a Republicii Moldova este crucială atât pentru bunăstarea

cetățenilor, cât şi a economiei naţionale. GN reprezintă combustibilul principal în aprovizionarea

ţării cu energie, constituind circa 40% din energia primară și fiind utilizat, în principal, de către

sectorul rezidenţial, la centralele electrice şi termice, precum şi ca carburant pentru transporturi.

3. Aderarea Republicii Moldova la Tratatul privind crearea Comunităţii Energetice

(TCE) prevede integrarea pieţei gazelor şi a energiei electrice la pieţele energetice regionale din

Europa de Sud-Est. În acest context, în ultimii ani, Guvernul Republicii Moldova promovează cu

insistenţă politica de liberalizare a pieţei interne a energiei, inclusiv a gazelor naturale, şi de

creare a unei pieţe concurenţiale.

4. Ca parte contractantă la TCE, ţara noastră este obligată să transpună și să

implementeze acquisul comunitar, în particular compartimentul „Energie”. Transpunerea

Pachetelor energetice II şi III ale UE în legislaţia naţională şi implementarea acestora reprezintă

o prioritate-cheie a politicii energetice naţionale, precum şi o mare provocare pentru țara noastră.

5. Până în 2015, SA ”Moldovagaz” reprezenta unica întreprindere vertical integrată,

care desfășura în condițiile de MN toate tipurile de activităţi de logistică și distribuție a GN în R.

Moldova: import, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale, precum şi alte activităţi

aferente – tranzitul de gaze în terţe ţări, proiectarea şi construirea obiectivelor sistemului de gaze

naturale. Conform noilor cerinţe ale Legii gazelor, această întreprindere recent s-a divizat în două

– una de distribuţie (care şi-a păstrat numele de SRL „Chişinău-gaz”) şi alta de furnizare (SA

„Moldovagaz”), astfel fiind asigurată cerinţa de separare a proprietăţii pe segmentul distribuţie.

Page 157: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

157

6. În viziunea autorului managementului distribuției GN îi revine un rol foarte important

în asigurarea proceselor economice în sectorul real, în funcționarea sectorului terțiar și social, iar

toate împreună contribuie la asigurarea nivelului de trai ai cetățenilor din R. Moldova.

Managementul serviciilor de distribuție și furnizare a GN reprezintă totalitatea tranzacțiilor

comerciale cu gazele naturale (angro sau cu amănuntul) în baza tarifelor reglementate sau

liberalizate, formate ca urmare a echilibrării cererii şi ofertei şi a mecanismelor concurenţiale

prevăzute în cadrul regulator al Comunităţii Energetice.

7. Cercetând aspectele științifico-practice ale managementul distribuției GN la nivelele

național și regional, a fost determinat factorul principal care a provocat crearea situației existente

în cadrul sectorului gaze din R. Moldova, și anume modalitatea neargumentată de formare a

prețurilor de distribuție și furnizare a GN.

8. Modelul MN de organizare a managementului distribuției GN presupune implicarea

unui controlul central asupra întregului sistem energetic (de la producerea resurselor energetice

primare până la furnizarea energiei finale), având următoarele caracteristici: drepturile exclusive

ale statului de a construi şi opera obiective în sectorul energetic, lipsa oricărei forme de

concurenţă, reglementări în detaliu, grad ridicat de planificare şi control strict; operare integrată

pe verticală; tarife pe bază de costuri de producţie. Astfel, MN creează anumite restricții pentru

agenții economici în procedura de formare a prețurilor de livrare și distribuție a GN.

9. În teză au fost propuse diverse instrumente de perfecționare a managementului

întreprinderilor de distribuție a GN, considerând că managementul practic utilizat de agenții

sectorului gaze poate să fie acceptat ca o activitate de conducere bazată pe două direcții

esențiale – organizarea și controlul modului de desfășurare a activității economice.

10. În aspect macroeconomic, în funcție de cuprinderea activităților economice, noţiunea

de distribuţie poate fi redată prin faptul că ea este o activitate adiacentă, care cuprinde toate

activităţile prin intermediul cărora se efectuează trecerea unor bunuri materiale şi nemateriale de

la un agent economic (producător) la alţi agenţi economici (consumatori).

11. Utilizând diferite metode și tehnici de cercetare, orientate spre soluționarea situației

create în sectorul gaze, spre perfecționarea managementului distribuției și furnizării GN către

consumatori, au fost selectați diverși factori de producție specifici cercetării, respectiv domeniul,

subiectul și obiectul de cercetare. Toate componentele enumerate au dovedit că anume prețul de

comercializare a producției este cauza ce a provocat situația economico-socială creată în sectorul

gaze.

12. În perioada cercetată (2005-2013), s-au redus semnificativ cantităţile de GN livrate

consumatorilor, deoarece au scăzut cererea şi consumul acestora: actualul nivel de consum al GN

Page 158: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

158

a atins valorile anilor ’80 ai sec. al XX-lea. Diminuarea cererii şi a consumului de GN la nivel

național a avut impact negativ asupra volumelor de producţie şi comercializare a GN.

13. Nivelul permanent modificar al prețurilor, după cum consideră consumatorii finali și

după cum au dovedit cercetările, a provocat diminuarea consumului GN în țară, a provocat

reducerea volumului de producție și scăderea consumului de GN de către consumatorii finali.

14. Actualmente, elementele definitorii ale managementului modern al GN în R.Moldova

se perfecționează. Participanţi la piaţă sunt producătorii şi furnizorii de gaze, operatorul pieţei,

operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie; operatorii de

înmagazinare. Producerea şi furnizarea (comercializarea) GN, precum şi prestarea serviciilor

aferente către consumatori sunt activităţi cu caracter concurenţial şi urmează a fi liberalizate.

15. Managementul serviciilor de distribuție și furnizare a GN reprezintă totalitatea

tranzacțiilor comerciale cu gazele naturale (angro sau cu amănuntul) în baza tarifelor

reglementate sau liberalizate, formate ca urmare a echilibrării cererii şi ofertei şi a mecanismelor

concurenţiale prevăzute în cadrul regulator al Comunităţii Energetice.

16. Transportul şi distribuţia GN continuă să activeze în condiții de MN la nivel naţional

și nivel zonal de deservire, astfel, aceste activităţi rămân a fi reglementate de stat.

17. Cercetările au determinat direcția generală de ieșire din criză a sectorului gaze –

implementarea anumitor măsuri ce prevăd diverse direcții specifice de perfecţionare a

managementului întreprinderilor SG. În continuare vom expune unele dintre ele, ce se bazează pe

rezultatele finale ale cercetării.

Recomandări

1. Măsuri privind sporirea eficienței sectorului gaze la nivel regional:

Stabilirea prețului de livrare la gazele naturale de întreprinderile de distribuție ale SG

în funcție de stabilitatea cererii și a consumului de GN ca resursă naturală, conform Hotărârii

Guvernului R. Moldova nr. 582 din 17.08.1995 cu privire la reglementarea monopolurilor,

publicată în Monitorul Oficial nr. 59-60, art. 472, modificată prin HG din 20.12.2010, art. 1272,

și conform Legii gazelor.

Conform Legii gazelor, orice agent economic urmăreşte să obțină profit, iar orice

consumator urmăreşte economii, astfel, prețul final al GN trebuie format la echilibrul dintre

cererea și oferta pe piața GN.

Crearea depozitului inflaționist la întreprinderile SG, care va servi drept rezervă

productivă și excepțională de protejare a prețului în scopul menținerii stabilității ofertei și cererii.

Aplicarea reţelelor Petri ca mecanism de determinare a tarifului de distribuţie şi

furnizare a gazelor naturale, ceea ce va permite argumentarea proceselor de formare, stabilire și

Page 159: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

159

ajustare a prețului de livrare și distribuție la GN, modelând prețurile pe termen lung și ținând

cont de factorii de influenţă asupra lor.

Introducerea contoarelor inteligente pe piața GN din R. Moldova, fapt ce va permite

monitorizarea continuă a consumului de GN și majorarea efectivității întreprinderii, prin care se

vor reduce costurile legate de citirea contoarelor, pierderile comerciale de gaz, pierderile tehnice

de gaz și costurile de exploatare ale distribuitorilor.

Promovarea producției și informarea consumatorilor prin mass-media, ceea ce va

asigura înțelegerea importanţei RE în viaţa oamenilor, prin care aceștia vor căpăta cunoștințe

despre ciclul de viaţă al RE primare pe Terra; despre necesitatea în unele cazuri a majorării

preţului la această resursă naturală; despre cultura consumului GN, iar creșterea prețului acestora

să nu fie efectuată prin metode administrative, ci prin metode transparente, de dREEialog cu

consumatorii, utilizând argumente economice.

2. Propuneri privind sporirea eficienței sectorului gaze la nivel naţional:

Consolidarea relațiilor economice și politice, ca o direcție de diminuare a riscurilor

economice și politice în asigurarea securității aprovizionării cu GN.

Anularea și neacceptarea prețurilor reglementate la GN de către stat. Prețurile reale și

finale sunt cele acceptate de consumatori, în funcție de echilibrul pieței și care devin instrument

regulator al consumului.

Acceptarea economisirii resurselor și anularea clauzei Take-or-Pay, reducerea

consumului și volumului de distribuție, care sunt factori ce reduc consumul real de GN și

volumul real de distribuție, dar care impun cultură în utilizarea diverselor resurse, inclusiv

energetice, și a gazelor.

Diversificarea sortimentului întreprinderii (readucerea în cadrul întreprinderilor de

distribuție a GN prin conducte și distribuția prin butelii, distribuția gazului lichefiat), ca factori

de acoperire a unor cheltuieli impuse temporar de un produs prin altul, produsul-cheie la moment

îl susține pe celălalt și invers (distribuția gazului lichefiat către consumatorii finali este exercitată

de întreprinderile de gaze/ distribuitori-detailiști, iar distribuitorilor angrosiști le revine

aprovizionarea detailiștilor).

Pentru evitarea diferitelor dificultăți în privința nerealizării volumelor ce trebuie

vândute și stipulate în contracte, întreprinderea producătoare / producătorii producției distribuite

trebuie să calculeze partea fixă a cheltuitelor la formarea prețurilor producției sale, având în

vedere maxima vânzărilor sau capacitatea de producție pusă la baza activității după anii ’90,

adică volumul maxim urmărit în perioada economiei de piață (unde se menține Legea cererii și

Page 160: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

160

ofertei). În același timp, dacă capacitatea de consum nu se modifică, nu există motiv de

modificare a prețului de producție la gazul vândut.

În scopul consolidării securităţii energetice a R. Moldova, este cazul de a utiliza

strategii de lungă durată, cum ar fi intensificarea valorificării potențialului gazului natural

lichefiat și darea în concesiune a sectorului gaze.

Considerăm că implementarea recomandărilor propuse în teză va asigura atingerea

scopului final al cercetării – creşterea rezultatelor şi performanţelor agenţilor economici și

redresarea situaţiei economice în sectorul gaze, iar toate în ansamblu – la sporirea

competitivităţii producţiei la întreprinderile de distribuție a GN.

Page 161: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

161

BIBLIOGRAFIE

În limba română:

1. Abaşchin G., Patraşcu A., Tonu V. Regimurile de transport şi distribuţie gaze în Republica

Moldova şi problemele actuale de dezvoltare şi perspectivă. În: Energetica Moldovei-2005:

Tezele conferinţei internaţionale. Ch.: 21-24 septembrie 2005, p. 746-751.

2. Amerein P. şi alţii. Manual de Marketing strategic şi operaţional. B.: Teora, 2002, 330 p.

3. Antosii V. Dezvoltarea sectorului energetic al Republicii Moldova: realizări şi perspective.

În: Energetica Moldovei-2005: Tezele conferinţei internaţionale. Ch.: 21-24 septembrie

2005, p. 16-18.

4. Antosii V. Energetica – factor de importanţă vitală într-o societate modernă. În: Moldova

Suverană. 20.12.2007, nr. 193, p. 2.

5. ANRE. Raport anual 2013, 2014..

6. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2010. Chişinău, 2010. 572 p.

7. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011. Chişinău, 2011. 564 p.

8. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2012. Chişinău, 2012. 568 p.

9. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2013. Chişinău, 2013. 572 p.

10. Arion V. Strategii şi politici energetice ale Uniunii Europene şi Republicii Moldova.

Chişinău 2004, Universul, 538 p.

11. Armonizarea legislației naționale în domeniul energetic la aquis-ul comunitar reprezintă o

prioritate pentru Ministerul Economiei, http://www.mec.gov.md/ro/content/armonizarea-

12. Badea G. Producerea, transportul şi utilizarea energiei. Cluj-Napoca: Institutul Politehnic,

Facultatea de Construcţii-Secţia Instalaţii. Ediţia X, 1991. 320 p.

13. Balanţa energetică a Republicii Moldova. Culegere statistică. Ch.: Statistica, 2013. 73 p.

14. Balanţa energetică a Republicii Moldova. Culegere statistică. Ch.: Statistica, 2012. 73 p.

15. Balanţa energetică a Republicii Moldova. Culegere statistică. Ch.: Statistica, 2011. 73 p.

16. Balanţa energetică a Republicii Moldova. Culegere statistică. Ch.: Statistica, 2007. 117 p.

17. Baltag A., Baltag D. Securitatea energetică a Republicii Moldova: alternative viabile. În:

Politici publice, 2009, nr. 3. Ch.: IDIS, 58 p.

18. Bari I. Globalizarea economiei. Bucureşti: Ed. Economică, 2005. 562 p.

19. Bălănuţă V. Diagnosticul şi estimarea potenţialului economico-financiar al întreprinderii în

contextul analizei expres. În: Contabilitate şi audit, 1999, nr. 3, p. 38-44.

20. Bârcă I. și alții. Aspecte teoretice şi analiza lichidităţii financiare la întreprinderea de tutun

SA „TUTUN CTC”. În: Economie şi Sociologie. 2010, nr. 3, p. 162-175.

21. Blanovschi A. şi alţii. Doctrine economice. Ch.: AAP, 2004. 242 p.

Page 162: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

162

22. Bugaian L. Managementul strategic al costurilor. Ch.: USM, 2007. 300 p.

23. Buşmachiu E., Gumovschi A. Preţuri şi tarife. Chişinău: ASEM, 2005. 247 p.

24. Căpşuneanu S. Elemente de management al costurilor. Bucureşti: Economică, 2008. 302 p.

25. Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM).

http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=385&. (citat 10.05.2012).

26. Codul fiscal al Republicii Moldova, 2012. http://www.fisc.md/ro/lege/fiscrm/http://

lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326971.

27. Codul fiscal al Republicii Moldova. Contabilitate şi Audit, nr. 1, 2005, p. 7-103.

28. Cojuhari A., Childescu V. Teorie economică. Chişinău: UTM, 2012. 416 p.

29. Comanescu M. Politici energetice europene. B.: Ed. Economica, 2000. 304 p.

30. Comendant I. Securitatea energetică şi factorii care o influenţează. În: Analele Institutului

de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. 1996, p. 50-57.

31. Contoare inteligente. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/electrotehnica/contorizarea-si-

contoarele-inteligente-254502.html. (citat 05.11.13).

32. Contorizarea inteligentă în România.http://ru.scribd.com/doc/126371441/Studiu-Smart-

Metering. (citat 05.11.13).

33. Cu privire la reglementarea pieței gazelor naturale, HCA-ANRE nr.408 din 06.04.2011,

MO 59-62/309, 15.04.2011, piața necompetitivă

34. Dicţionar de ştiinţe economice, Chişinău: ARC, 2006. 1048 p.

35. Dicţionar Explicativ al limbii române. http://dexonline.ro/. (vizitat 21.12. 2011).

36. Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind

normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi abrogarea Directivei 96/92/CE.

37. Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind

normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei

2003/54/CE.

38. Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind

normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei

2003/55/CE.

39. Directiva 96/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 1996

privind regulile comune pentru piaţa internă de energie electrică.

40. Directiva 98/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998, privind

normele comune pentru piața internă în Sectorul gazelor naturale.

41. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/55/CE din 26 iunie 2003 privind

reglementările comune pentru piaţa interna în sectorul gazelor naturale.

Page 163: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

163

42. Distribuția și logistica mărfurilor. http://ru.scribd.com/doc/132672895/37676010-

Distributia-Si-Logistica-Marfurilor

43. Drucker P. Inovația și sistemul antreprenorial. București: Ed.Enciclopedică, 1993. 189 p.

44. Eficientizarea pieței interne a energiei, COM (2012) 663/ Bruxelles, 2012 http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52012DC0663&=RO

45. Energetica Mondiala. http://www.scritube.com/geografie/ENERGETICA-

MONDIALA93744.php

46. Evans J. R., Berman B. Conceptul şi mediul de marketing al întreprinderii.

http://www.scribd.com/doc/57912199/18/Strategii-de-produs J. R. Evans, B. Berman,

Marketing, 4th Edition, MacMillan Publishing Company, NewYork, 1990, p. 30-50 (citat

12.06.12).

47. Feuraş E. Metodologia cercetării economice. Chişinău: ASEM, 2008. 304 p.

48. Frăsineanu P. Determinarea tarifului de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale în baza

utilizării teoriei reţelelor Petri. În: Economica, 4/2014, p. 51-60, ISSN 1810-9136.

49. Frăsineanu P. Monitoringul consumului de gaze pe piaţa Republicii Moldova prin

contorizare inteligentă. În: Analele Institutul Naţional de Cercetări Economice, Ed. a IV-a /

nr. 2, 2014, p 45-50. ISSN 1857-3630.

50. Frăsîneanu P. Analiza eficienţei economice şi a stării de performanţă a întreprinderii

„Bălţi-Gaz”. În: Meridian Ingineresc. 2011, nr. 4, p. 68-73.

51. Frăsîneanu P. Energetica Republicii Moldova – forme de manifestare şi abordări în

economia naţională. În: Meridian Ingineresc. 2011, nr. 3, p. 37-42.

52. Frăsîneanu P. Energetica Republicii Moldova – forme de manifestare şi abordări în

economia naţională. În: Creşterea economică în condiţiile internaţionalizării: Tezele

conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice, Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică.

Chişinău: volumul I, ediţia VI, 20-21 octombrie 2011. p. 119-124.

53. Frăsîneanu P. Managementul de distribuţie a gazelor naturale în Republica Moldova. În:

Meridian Ingineresc. 2012, nr. 1, p. 58-63.

54. Frăsîneanu P. Resursele energetice şi esenţa lor în viaţa social-economică a comunităţii. În:

Meridian Ingineresc. 2012, nr. 3, p. 56-61.

55. Frăsîneanu P. Sectorul energetic al Republicii Moldova – actualitate şi tendinţe de

dezvoltare. În: Analele IEFS. Chişinău, 2012, p. 57-59.

56. Frăsîneanu P. Sectorul energetic și mixul de marketing

57. Frăsîneanu P. și alții. Managementul schimbării şi schimbarea organizaţională – premisă

de sporire a performanţei întreprinderii. În: Economie şi Sociologie. 2011, nr. 2, p. 81-88.

Page 164: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

164

58. Frăsîneanu P. și alții. Eficienţa economică a întreprinderii și indicatorii ei. În: Economie şi

Sociologie, 2013, nr. 4, p. 37-41. ISBN 1857-4130

59. Frăsîneanu P. și alții. Marketingul în viaţa economică – esenţă şi necesitatea promovării lui.

În: Analele Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică. Ch., 2012, p. 68-72.

60. Frăsîneanu P., Deliu A. Microeconomie - Teoria cererii şi ofertei. Sinteză şi probleme.

Chişinău: Universitatea de Studii Europene din Moldova, 2012. 20 p.

61. Frăsîneanu P., Donciu A. și alții. Economia unităţilor economice. Lucrare de verificare.

Chişinău: USEM, 2012. 44 p.

62. Gazificarea satelor moldoveneşti în sudoarea frunţii sătenilor

http://ghilascu.wordpress.com/2009/05/22/gazificarea-satelor-moldovenesti-in-sudoarea-

fruntii-satenilor/.

63. Gazprom. http://www.gazprom.ru/about/.

64. Gherasim T., Carauş M. Preţuri şi tarife. Chişinău: Tipografia Centrală, 1998. 312 p.

65. Ghid privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor aprobat prin hotărârea

comisiei de atestare a CNAA, nr. 03/11 din 23 aprilie 2009, în vigoare 01.09.09. Ch., 2009.

66. Gorobievschi S. Concepte și abordări metodologice de evaluare și creștere a Calității Vieții.

Chișinău: Tehno-INFO, 2013. 414 p.

67. Gusa Mircea. Energetica generală: note de curs. Iaşi: Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”,

Facultatea Electrotehnică, 1993. 170 p.

68. Guşe R. Valoare, preţ, cost, evaluare in contabilitate. Bucureşti: CECCAR, 2011. 415 p.

69. Guţu A., Macovei I. Energetica şi orizonturile ei. Energetica Moldovei. Chişinău: Cartea

Moldovenească, 1988. 198 p. p. 592-603.

70. Harta administrativă a Republicii Moldova

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4e/Moldova_harta_administrativa.png.

71. Hidrocentrala Costeşti-Stânca.http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocentrala_Coste%C8%99ti-

St%C3%A2nca.

72. Hotărârea „Cu privire la lansarea procesului de liberalizare treptată a pieţei energiei

electrice” nr. 62 din 30.05.2002.

73. Hotărârea ANRE „Cu privire la aprobarea Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea

gazelor naturale” nr. 415 din 25.05.2011.

74. Hotărârea nr. 425 din 29 septembrie 2011 privind tarifele la gazele naturale.

http://www.balti-gaz.md/index.php/ro/informa-ie-pentru-consumatori/tarife.

75. Hotărârea nr.171 din 04.01.2005 cu privire la procedura verificării reglementare

contoarelor de gaze instalate la consumatorii casnici.

Page 165: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

165

76. Hotărârea nr.191 din 19.02.2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de

prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora.

77. Hotărârea nr.192 din 22.09.2005, cu privire la aprobarea Regulilor Pieţei de gaze naturale.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=285306

78. Hotărârea nr.259 din 23.08.2007 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de

măsurare a gazelor naturale în scopuri comerciale.

79. Hotărârea nr.293 din 08.07.2008 cu privire la instalarea echipamentului de măsurare a

gazelor naturale.

80. Hotărârea nr.294 din 15.07.2008 cu privire la aprobarea tarifului pentru serviciile de

organizare a accesului potenţialilor consumatori la reţeaua de gaze naturale.

81. Hotărârea nr.304 din 07.08.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului pentru furnizarea

şi utilizarea gazelor naturale.

82. Hotărârea nr.352 din 01.10.2009 cu privire la Metodologia de calculare, aprobare şi

aplicare a tarifelor la gazele naturale.

83. Hotărârea nr.385 din 12.08.2010 referitor la Regulamentul cu privire la modul de măsurare

a gazelor naturale in scopuri comerciale.

84. Hotărârea nr.683 din 18.06.2004 despre aprobarea Regulamentului privind modul de

transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni

„Moldovagaz” la deservire tehnică.

85. Hotărârea nr.715 din 16.06.2008 cu privire la măsurile de accelerare a procesului de

gazificare internă a localităţilor.

86. Hotărârea Parlamentului RM „Cu privire la reorganizarea şi privatizarea sectorului de

gaze” nr.1556-XIV din 26.02.1998.

87. Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 44/2015 din 02.03.2015 cu privire la „

aplicarea tarifului pentru serviciul de transport al gazelor naturale

(Î.S.”Vestmoldtransgaz”)”. // www.justice.md //

88. Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 676 din 22.08.2014 cu privire la

aprobarea “Regulamentului privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale

de către consumatorii finali”. //www.justice.md //

89. Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 677 din 22.08.2014 cu privire la

„aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Regulamentul pentru

furnizarea şi utilizarea gazelor naturale aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie

al ANRE nr. 415 din 25.05.2011”. // www.justice.md //

Page 166: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

166

90. Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 678 din 22.08.2014 cu privire la

„aprobarea Metodologiei de calculare şi aplicare a tarifelor reglementate la gazele

naturale”. // www.justice.md //

91. Hotărîrea Consiliului de Administraţie al ANRE nr. 745 din 22.12.2014 cu privire la

„nivelul de rentabilitate pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale la tarife

reglementate în anul 2015”. // www.justice.md //

92. Hotărîrea Guvernului R.Moldova Nr.582 din 17.08.1995 cu privire la reglementarea

monopolurilor, publicată în Monitorul Oficial Nr.59-60, art Nr: 472, modificată prin HG

20.12.2010, MO 252-253/ 24.12.2010, art.1272, http://lex.justice.md/md/337062/

93. http://ru.scribd.com/doc/182848705/Sectorul-Energetic-Si-Mix-de-Marketing.

94. Коtler Ph. Managementul marketingului. Ediția a III-a. București: Teora, 2002. p.542.

95. Kotler Ph. Managementul marketingului. Bucureşti: Ed. Teora, 1999. 1040 p.

96. Leca A. Principii de management energetic. Bucureşti: Ed. Tehnica, 1997. 584 p.

97. Legea „Cu privire la proiectul individual de restructurare a întreprinderilor din sectorul

electroenergetic” nr.223-XIX din 23.12.1998.

98. Legea „Cu privire la transportul prin conductele magistrale” nr.592-XIII din 26.09.1995.

99. Legea Bugetului de stat pe anul 2005, nr. 373 din 11.11.2004. MO al RM, nr. 224-225/978

din 05.12.2004.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312816.

100. Legea Bugetului de stat pe anul 2012, nr. 282 din 27.12.2011. MO al RM, nr. 19-20/46 din

25.01.2012.http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=341946.

101. Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII din 19.02.98. Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.50-51/366 / 04.06.1998.

102. Legea cu privire la gazele naturale nr.123-XVIII din 23.12.2009. Monitorul Oficial nr. 23-

24/31 / 12.02.2010.

103. Legea nr. 105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor.

104. Legea nr.117 din 23.12.2003 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire

a Comunității Energetice. Monitorul oficial al RM, nr.8-10 din 22.01.2004.

105. Legea Republicii Moldova privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Nr.293-xiii din

23.11.94. http://www.agepi.md/md/drept_autor/prezentare.php.

106. Malcomete P. Marketingul şi creşterea economică. Iaşi: Ed. Junimea, 1992. 324 p.

107. Metodologia cu privire la evaluarea rețelelor de gaze naturale, proprietate publică, HG-RM

nr.828 din 28.10.2013, MO nr.243-247, art.934, 2013, 10 p.

Page 167: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

167

108. Mihailescu V. Securitatea energetică a Republicii Moldova în contextul aderării la

Comunitatea Energetică. Ch.: Fundaţia Soros-Moldova, Bons Offices, 2010. 64 p.

109. MO nr.27-30 din 08.02.2013. http://lex.justice.md/md346670/;

110. „Moldovagaz”, S.A. http://www.moldovagaz.md/.

111. Moraru Victor. Eficienţa energetică în municipiul Chişinău: analiza cadrului normativ şi de

politici. În: Politici publice, 2011, nr. 2. Ch.: IDIS, 2011. 53 p.

112. Moştenu T. Preţuri şi concurenţă. Bucureşti: Universală, 2006. 263 p.

113. Muntean I. Expirarea contractului dintre Gazprom şi Moldovagaz – noi oportunităţi de

consolidare a securităţii energetice a RM. În: Politici publice, 2010, nr. 9. Ch.: 2010. 28 p.

114. Niculescu E. Marketing modern. Iaşi: Ed. Polirom, 2000. 340 p.

115. Nitu V. I. Bazele teoretice ale energeticii. Bucureşti: Academiei republicii România, 1977.

285 p.

116. Nitu V. I., Felea Ioan. Energetica de tranziţie: concepte şi modele. Timişoara: Ed. Mirton,

1997. 194 p.

117. OPEC. http://ro.wikipedia.org/wiki/OPEC.

118. Perspectiva energetică 2050: putem avea un sector energetic sigur, competitiv și

hipocarbonic. Bruxelles, 15 decembrie, 2011.

119. Petrescu S. Analiză şi diagnostic financiar-contabil: ghid teoretico-aplicativ. Bucureşti: Ed.

CECCAR, 2010. 403 p.

120. Politica celui de-al treilea pachet al Energiei, ROEC, București, sept.2011, 7 p.

121. Preaşca I., Prohniţchi V., Oprunenco A. Securitatea energetică a Republicii Moldova în

contextul extinderii Uniunii Europene. Ch.: Bons Offices, 2007. 68 p.

122. Prodan O., Bârcă Iu., Deliu A. Funcţiile managementului: esenţa şi importanţa lor. În:

Analele Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică. Chişinău, 2011. p. 148-151.

123. Programul național pentru eficiența energetică 2011-2020, HG nr.833 din 10.11.2011, MO

nr.197-202/914, din 18.11.2011. referința la tarife, factorul X etc.

124. Protecţia mediului. http://www.moldovagaz.md/menus/ro/nature-protection

125. Regulamentul (CE) Nr. 713/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie

instituire a Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul

Energiei.

126. Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind

condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1775/2005.

Page 168: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

168

127. Regulamentul (CE) nr.714/2009 al parlamentului European și al Consiliului din

13.07.2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de

energie electrică și de abrogare a regulamentului (CE) nr.1228/2003; http://eur-

lex.europa.eu/LexUriservdo?uri-OJ:L:2009:211:0036:01:EN:HTML;

128. Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din

20.10.2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de

abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului.

129. Regulamentul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Hotărârea

Guvernului nr. 767 din 11 august 1997.

130. Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, HCA-ANRE nr.415 din

25.05.2011, 131-133/1126, 12.08.2011.

131. Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către

consumatorii finali, ANRE, Chișinău, 2014.

132. Robu S., Comendant I. Impactul economic al emisiilor centralelor electrice locale. În:

Energetica Moldovei-2005: Tezele conferinţei internaţionale. Ch.: 21-24 septembrie 2005,

p. 592-603.

133. Sobor Ion. Este energia regenerabilă mai scumpă?. În: Energetica Moldovei-2005: Tezele

conferinţei internaţionale. Chişinău: 21-24 septembrie 2005, p. 579-583.

134. Spătaru L. Analiza economică-financiară. Bucureşti: Ed. Economică, 2004. 506 p.

135. SRL ”Moldovtransgaz”, http://moldovatransgaz.md/.

136. Stratan A. Anastase Ileana. Dezvoltarea potențialului economic al întreprinderii în

contextul tendințelor europene. Chișinău: INCE, 2014, 214 p.

137. Strategia energetica a Republicii Moldova până în anul 2030, HG nr.102 din 05.02.2013.

138. Strategia Energetică a Comunității Energetice, aprobată la data de 18 octombrie 2012;

http://ww.energy-community.org/pls/portal/docs/1810178.pdf;

139. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2020. Hotărârea Guvernului nr. 958

din 21.08.2007, publicată 07.09.2007 în Monitorul Oficial nr. 141-145.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=325108.

140. Strategia europeană a securității energetice. COM (2014) 330 final, 28.05.14, http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52014dc0330;

141. Strategia europeană a securităţii energetice. COM(2014)330 final, 28.05.2014.http://eur-

lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52014DC0330;

142. Strategia națională de dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020.

http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf;

Page 169: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

169

143. Timofte I., Iurcu T. Starea şi unele probleme ale structurii manageriale a sectorului

energetic al Republicii Moldova. În: Energetica Moldovei-2005: Tezele conferinţei

internaţionale. Ch.: 21-24 septembrie 2005, p. 350-355.

144. Timofte I., Timofte N. Despre realizarea proiectelor investiţionale în sectorul energetic al

Republicii Moldova. În: Energetica Moldovei-2005: Tezele conferinţei internaţionale. Ch.:

21-24 septembrie 2005, p. 398-400.

145. Timofte N. Republica Moldova în cadrul securității Europene de aprovizionare cu gaze

naturale. În: Akademos, Chişinău, 2011, nr. 3 (22), p. 54-60.

146. Todos P., Sobor I., Ungureanu D., Chiciuc A., Pleşca M. Energia regenerabilă: Studiu de

fezabilitate. Chişinău, 2002. 158 p.

147. Tonu V., Ţuleanu C. Transportul gazelor naturale combustibile. Chişinău: Universitatea

Tehnică a Moldovei, 2006. p. 11, 37-41.

148. Tratatul Cartei Energiei semnat în 1994 şi rectificat în 1996.

http://europa.eu/legislation_summaries/energy/external_dimension_enlargement/l27028_ro.

htm

149. Tudorie F. Aspectele generale ale securităţii energetice mondiale. În: Analele Institutului

de economie, finanţe şi statistică. Chişinău, 2011, p. 179-184.

150. Ţirulnicova N., Paladi V., ş. a. Analiza rapoartelor financiare, ediţia a II-a, revizuită.

Chişinău: Tipografia Centrală, 2011. 400 p.

151. Ţuleanu C., Tonu V. Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale combustibile. Chişinău:

Universitatea Tehnică a Moldovei, 2007. 551 p..

152. Vâlceanu G., Georgescu N., Robu V. Analiza economico-financiară. Bucureşti: Editura

Economica, 2005. 447 p.

153. Zaharia M. Management - teorie şi aplicaţii. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1993. 272 p.

În limba rusă:

154. Астафьев В. Е. Экономика электротехнического производства. Москва: Высшая

школа, 1989, 204 c.

155. Беляева И. Ю. и др. Цены и ценообразование. Управленческий учет. Москва: 2004.

160 c.

156. Ван В. Л. Экономика энергетики. Харьков: 1966, 272 c.

157. Вачутов И. Менеджмент. Москва: Высшая школа, 2008. 399 с.

158. Газпром сегодня. http://www.gazprom.ru/about/today/.

Page 170: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

170

159. Дистрибуция.http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%94%D0%B8%D1%81%D1%82%D1%8

0%D0%B8%D0%B1%D1%83%

D1%86%D0%B8%D1%8F_(%D0%B1%D0%B8%D0%B7%D0%BD%D0%B5%D1%81)

. (citat 10.11.13).

160. Добыча газа и нефти. О «Газпроме».

http://www.gazprom.ru/about/production/extraction/.

161. Дука Г.Г., Постолатий В.М., Быкова Е. В. Анализ состояния энергетической

безопасности Республики Молдова. În: Energetica Moldovei-2005: Tezele conferinţei

internaţionale. Ch.: 21-24 septembrie 2005, p. 19-33.

162. Запасы газа и нефти. http://www.gazprom.ru/about/production/reserves/.

163. Маркетинг. О «Газпроме». http://www.gazprom.ru/about/marketing/cis-baltia/

164. Маркетинг.http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9C%D0%B0%D1%80%D0%BA%D0%B5

%D1%82%D0%B8%D0%BD%D0%B3 (citat 12.06,12).

165. Маркетинг.О «Газпроме» / Маркетинг / Европа.http://www.gazprom.ru/about/

marketing /cis-baltia/.

166. Постолатий В.М., Медведев Л. Г. Роль энергетики в решении проблем

экономического роста и снижения уровня бедности. Tezele conferinţei internaţionale.

Chişinău, 21-24 septembrie 2005, p. 389-394..

167. Постолатий В.М., Медведев Л. Г., Рябухина Л. М. Экономика и энергетика

Республики Молдова: сравнительный анализ. În: Energetica Moldovei-2005: Tezele

conferinţei internaţionale. Chişinău, 21-24 septembrie 2005, p. 372-383.

168. Производство. О «Газпроме» . http://www.gazprom.ru/about/production/.

169. Савицкая Г. В. Экономический анализ. Москва: Новое издание, 2006. 679 с.

170. Топливо.http://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D0%BE%D0%BF%D0%BB%D0%B8

%D0%B2%D0%BE (citat 11.06.2012).

În limba engleză:

171. DuPont analysis. http://en.wikipedia.org/wiki/DuPont_analysis (citat 09.09.13).

172. Energy for the future: renewalbe soueces of energy, COM (97) 599, Brusels, 1997;

http://europa.eu/documents/comm/white_papers/pdf/com97_599_en.pdf;

173. Frăsîneanu P. Analysis of economic efficiency and the performance state of the enterprise

„Bălţi-Gaz”. În: Meridian Ingineresc. 2011, nr. 4, p. 68-73.

174. Green Paper for a Community Strategy. COM (96) 576. Brussels, 20.11.1996,

http://aei.pitt.edu/1280/1/renewalbe_energy_gp_COM_96_576_ en.pdf;

Page 171: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

171

175. Kearney A. T. http://en.wikipedia.org/wiki/A.T.Kearney. (citat 05.11.13).

176. Peter Drucker. http://en.wikipedia.org/wiki/Peter_Drucker (citat 13.06,12).

177. Principles of Scientific Management, Frederick Winslow Taylor (1911).

http://www.marxists.org/reference/subject/economics/taylor/principles/ch01.htm.

178. Regulation (EC) nr.1228/2003 of the Europen parlament and the Council of 26.06.2003 on

conditions for access to the network for cross-border exchanges in electricity. OJ 176

15.07.2003 p.1-10;

179. Russian gas pipeline could doom Europe's Nabucco plan.

http://www.reuters.com/article/2013/05/28/eu-gas-idUSL6N0E41JX20130528.

180. Take or Pay. http://www.investopedia.com/terms/t/takeorpay.asp. (citat 19.09.13).

181. Take-or-pay contract. http://en.wikipedia.org/wiki/Take-or-pay_contract. (citat 19.09.13).

182. The Decision of the Ministerial Council of the Energy Community in the implentation of

Directive 2009/72/EC, Directive 2009/73/EC, regulation (EC) 714/2009 nd regulation (EC)

715 and amending Aricles 11 and 59 of the Energy Community Treaty, Chisinau, Moldova,

Oct.6, 2011.

183. Watts J. Accounting in the Business Environment, 2nd Edition, London: Pitman

publishing, 1996. p. 238.

184. Wobbe index. http://en.wikipedia.org/wiki/Wobbe_index (citat 07.02.2013).

Page 172: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

172

ANEXE

Page 173: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

173

Anexa 1

Alternative ale strategiei de distribuție

Dimensiunile

canalului de

distribuție

Amploarea distribuției

Gradul de

participare la

activitatea canalului

de distribuție

Gradul de

control asupra distribuției

Gradul de

elasticitate al aparatului de

distribuție

1. Distribuție

directa 1.

Distribuție

extensiva 1.

Distribuție prin

aport propriu 1. Control total 1.

Flexibilitate

ridicata

2. Distribuție prin

canale scurte 2.

Distribuție

selectiva 2. Distribuție

exclusiv

prin

intermediari

2. Control

parțial 2.

Flexibilitate

medie

3. Distribuție prin

canale lungi 3.

Distribuție

exclusiva 3. 3.

Control

inexistent 3.

Flexibilitate

scăzuta

Sursa: preluat de autor conform 36, p. 59 Anexa 2

Caracteristicile alternativelor strategice de distribuție

Caracteristici,

în funcție de

Distribuția

Exclusivă Selectivă Intensivă

Obiective

- imagine

de prestigiu

- control asupra canalului

- stabilitatea prețului și

profituri mari

- acoperire medie a pieței

- imagine solida

- control relativ asupra

canalului

- vânzări și profituri bune

- acoperire largă a

pieței

- vânzări importante ca

volum

- profit important ca

volum

Intermediari

- puțini la număr

- stabiliți pe criterii precise

- reputație buna

- număr mediu

- bine stabiliți

- întreprinderi cunoscute

- numeroși

- toate tipurile de

intermediari

Cumpărători

- sunt puțini în număr

- loiali mărcilor

- dispuși să călătorească

pentru a cumpăra

produsul

- solicită servicii speciale

din partea producătorului

și intermediarilor

- număr mediu

- cunoscători ai mărcilor

- unii dispuși sa se

deplaseze pentru

cumpărături

- așteaptă anumite

avantaje de la

producător sau

intermediar

- sunt numeroși

- sunt convenționali

- solicita unele servicii

ale intermediarilor

Acțiuni de

marketing ce se

concentrează pe

- vânzări personale

- condiții deosebite de

desfacere

- servicii de calitate

- mixul promoțional

- condițiile de vânzare

- serviciile post-vânzare

- publicitate de masă

- disponibilitatea

produselor

Dezavantajul

principal

- potențial de vânzare

limitat

- - dificultatea de a ocupa

o nișă de piața

- control limitat

asupra canalului

Sursa: preluat de autor conform 36, p. 59

Page 174: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

174

Anexa 3

Tabelul A3.1. Balanţa energetică a Republicii Moldova pe perioada 1995, 2005-2013

(mii tone echivalent cărbune/combustibil convenţional*)

Resursele energetice

şi distribuția lor

Valoarea indicatorilor în dinamică

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

I. PARTEA ACTIVĂ: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Resurse energetice, total: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 62,7 61,8 60,1 61,3 58,8 61,1 62,2 60,0 60.9

- ritmul de creștere în lanț, % 100,0 103,6 98,6 97,2 102,1 95,9 103,9 101,7 96,5 101.4

1. Surse interne/proprii, total: 111 125 131 126 157 176 150 165 177 178

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 112,6 118,0 113,5 141,4 158,6 135,1 148,6 159,5 160.4

- ritmul de creștere în lanț, % 100,0 103,3 104,8 96,2 124,6 112,1 85,2 110,0 107,2 100.6

1.1. Combustibili lichizi /extragerea 0 14 10 23 37 53 45 43 43 40.0

1.2. Combustibili solizi/extragerea 83 101 112 99 110 116 95 113 130 132

1.3. Energie hidroelectrică / producerea 28 10 9 4 10 7 10 9 4 6.0

2. Surse Importate, total: 5109 3123 3082 3025 3006 2820 2960 3075 2918 2 977

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 61,1 60,3 59,2 58,8 55,2 57,9 60,2 57,1 58.3

- ritmul de creștere în lanț, % 100,0 104,2 98,7 98,2 99,4 93,8 105,0 103,9 94,9 102.0

2.1. Combustibili lichizi 1509 891 862 922 953 944 952 1060 967 1016

2.2. Combustibili solizi/cărbune 765 147 150 158 178 120 160 179 162 221

2.3. Gaze naturale 2186 1721 1716 1585 1511 1395 1476 1450 1387 1331

2.4. Energie electrică 649 364 354 360 364 361 372 386 402 409

3. Stocuri de combustibil la început de an 397 272 258 223 274 309 323 252 274 266

II. PARTEA PASIVĂ/a consumului: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Distribuția, total: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

1. Consumul intern, total: 5085 3257 3242 3090 3128 2960 3157 3201 3068 3091

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 64,1 63,8 60,8 61,5 58,2 62,1 62,9 60,3 60.8 - ritmul de creștere în lanț, % 100,0 106,3 99,5 95,3 101,2 94,6 106,7 101,4 95,8 100.7

1.1. Transformat în alte tipuri de energie 3156 1202 1166 1095 1091 1025 1055 1025 1008 1025

- ritmul de creștere de bază, % 100 38,1 36,9 34,7 34,6 32,5 33,4 32,5 31,9 32.5

- ritmul de creștere în lanț, % 100 108,6 97,0 93,9 99,6 94,0 102,9 97,2 98,3 101.7

1.2. Necesități tehnologice de producție: 1929 2055 2076 1995 2037 1935 2102 2176 2060 2066

- ritmul de creștere de bază, % 100 106,5 107,6 103,4 105,6 100,3 109,0 112,8 106,8 107.1

- ritmul de creștere în lanț, % 100 105,0 101,0 96,1 102,1 95,0 108,6 103,5 94,7 100.3

1.2.1. industrie şi construcții 164 230 234 224 207 124 154 172 178 186

1.2.2. agricultura 314 87 87 74 73 67 69 64 61 69

1.2.3. transporturi 514 381 406 466 479 416 515 548 525 723

1.2.4. comerț şi necesități comunale 151 166 175 171 173 248 222 227 224 152 1.2.5. vândut populației 528 1004 986 856 906 943 984 1012 914 746 1.2.6. alte consumuri 258 187 188 204 199 137 158 153 158 190

2. Export (energie electrică) 45 5 6 10 7 21 25 19 39 60 - ritmul de creștere de bază, % 100 11,1 13,3 22,2 15,6 46,7 55,6 42,2 86,7 133.3 - ritmul de creștere în lanț, % 100 8,1 120,0 166,7 70,0 300,0 119,0 76,0 205,3 153.8

3. Stocuri de combustibil la sfârșit de an 487 258 223 274 309 323 252 274 266 269

Schimbarea stocurilor 90 -14 -35 51 28 15 -72 20 -8 3

Informativ: *- Combustibil convenţional – combustibil teoretic cu putere calorică de 7000 kcal/kg, utilizat ca etalon

pentru compararea diferiţilor combustibili naturali/reali [32, p. 57; 114, p. 113; 220].

Informativ: Conţinutul de căldură/caloriile unui 1kg de combustibil natural, kcal/kg:

Page 175: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

175

Tabelul A3.2. Structura resurselor energetice

Denumirea

resurselor

Conţinutul de

căldură continuare continuare

1 2 1 2 1 2

Cărbune 6450 Benzină 10500 Gaz natural 8000

Cărbunele brun 3100 Gaz lampant 10400 Gaz lichefiat 10800

Antracit/cărbune

negru 6700 Motorina 10300

Cărbune

lemnos 4500

Lemnul / Paie 2960 / 4060 Combustibil

lichid 9700

Energie

termică 1000

Cocs 7000 Torf 2900 Energie

electrică 860

Notă: Schimbarea stocurilor (Ss) = stoc sfârşit de an (Ssa) – stoc început de an (Sîa): anul 1995→ Ss = 487 – 397 = +90.

Sursă: Prelucrat de autor în baza Informaţiei Biroului Naţional de Statistică al R.Moldova [p.133-142]

Page 176: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

Anexa 4 Balanţa energetică a Republicii Moldova, în perioada 1995-2013

(mii tone echivalent cărbune/combustibil convenţional)

Resursele energetice

şi distribuția lor

Anii seriei dinamice

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

I. PARTEA ACTIVĂ: 5617 5334 5180 4521 3519 2837 2704 2906 3127 3398 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Resurse energetice, mii tone c.

c., total: 5617 5334 5180 4521 3519 2837 2704 2906 3127 3398 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

- ritmul de creștere de baza, % 100,0 95,0 92,2 80,5 62,6 50,5 48,1 51,7 55,7 60,5 62,7 61,8 60,1 61,3 58,8 61,1 62,2 60 60.9

1. Surse interne/proprii, total: 111 113 124 106 110 103 121 132 124 121 125 131 126 157 176 150 165 177 178

- ritmul de creștere de baza, % 100,0 101,8 111,7 95,5 99,1 92,8 109,0 118,9 111,7 109,0 112,6 118,0 113,5 141,4 158,6 135,1 148,6 159,5 160.4

1.1. Extragerea combustibil 83 85 96 79 80 84 97 93 116 114 115 122 122 147 169 140 156 173 172.0

1.1.1. Combustibili lichizi 0 0 0 0 0 0 0 0 3 11 14 10 23 37 53 45 43 43 40

1.1.2. Combustibili solizi 83 85 96 79 80 84 97 93 113 103 101 112 99 110 116 95 113 130 132

1.2. Energie hidroelectrică 28 28 28 27 30 19 24 39 8 7 10 9 4 10 7 10 9 4 6

2. Import, total: 5109 4720 4758 3934 3092 2535 2394 2549 2795 2996 3123 3082 3025 3006 2820 2960 3075 2918 2 977

- ritmul de creștere de baza, % 100,0 92,4 93,1 77,0 60,5 49,6 46,9 49,9 54,7 58,6 61,1 60,3 59,2 58,8 55,2 57,9 60,2 57,1 58.3

2.1. Combustibili lichizi 1509 1141 1326 879 577 593 645 694 824 871 891 862 922 953 944 952 1060 967 1 016

2.2. Combustibili solizi 765 678 427 251 119 94 125 139 238 164 147 150 158 178 120 160 179 162 221

2.3. Gaze naturale 2186 2391 2436 2181 1818 1268 1401 1395 1517 1548 1721 1716 1585 1511 1395 1476 1450 1387 1331

- ponderea în import RE 42,8 50,7 51,2 55,4 58,8 50,0 58,5 54,7 54,3 51,7 55,1 55,7 52,4 50,3 49,5 49,9 47,1 47,5 44.7

- ponderea în total RE 38,9 44,8 47,0 48,2 51,7 44,7 51,8 48,0 48,5 45,6 48,9 49,4 47,0 43,9 42,2 43,0 41,5 41,1 38.9

2.4. Energie electrică 649 510 569 623 578 580 223 321 216 413 364 354 360 364 361 372 386 402 409

3. Stocuri de combustibil la

început de an 397 487 288 446 303 199 185 223 204 283 271 258 223 274 309 323 252 274 266

II. PARTEA CONSUMULUI: 5617 5334 5180 4521 3519 2837 2704 2906 3127 3398 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Distribuția, mii tone c. c., total: 5617 5334 5180 4521 3519 2837 2704 2906 3127 3398 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

1. Consumul intern (în interiorul republicii):

5085 5045 4725 4218 3320 2647 2479 2701 2826 3065 3257 3242 3090 3128 2960 3157 3201 3068 3091

- ritmul de creștere de baza, % 100,0 99,2 92,9 82,9 65,3 52,1 48,8 53,1 55,6 60,3 64,1 63,8 60,8 61,5 58,2 62,1 62,9 60,3 60.8

1.1. Transformat în alte tipuri de

energie 3156 3001 2735 2521 1938 1337 1158 1145 971 1107 1202 1166 1095 1091 1025 1055 1025 1008 1025

1.2. Necesități tehnologice: 1929 2044 1990 1697 1382 1310 1321 1556 1855 1958 2055 2076 1995 2037 1935 2102 2176 2060 2066

1.2.1. industrie şi construcții 164 137 165 150 130 147 157 165 175 186 230 234 224 207 124 154 172 178 186

1.2.2. agricultura 314 260 247 185 119 98 96 114 112 101 87 87 74 73 67 69 64 61 69

1.2.3. transporturi 514 509 413 347 259 244 240 353 397 364 381 406 466 479 416 515 548 525 723

1.2.4. comerț şi nec.comunale 151 144 120 121 88 79 93 123 190 176 166 175 171 173 248 222 227 224 152

1.2.5. vândut populației 528 713 808 697 610 602 610 681 822 938 1004 986 856 906 943 984 1012 914 746

1.2.6. alte consumuri 258 281 237 197 176 140 125 120 159 193 187 188 204 199 137 158 153 158 190

2. Export (energie electrică) 45 1 9 0 0 5 2 1 18 62 5 6 10 7 21 25 19 39 60

- ritmul de creștere de baza, % 100,0 2,2 20,0 0,0 0,0 11,1 4,4 2,2 40,0 137,8 11,1 13,3 22,2 15,6 46,7 55,6 42,2 86,7 133.3

3. Stocuri de combustibil la sfârșit de an

487 288 446 303 199 185 223 204 283 271 258 223 274 309 323 252 274 266 269

Schimbarea stocurilor 90 -213 148 -178 -118 -14 34 -21 75 -10 -14 -35 51 28 15 -72 20 -8 3

Informativ: *- Tona de Combustibil Convenţional – unitate de măsură pentru măsurarea resurselor energetice şi este echivalentă cu 7*106 kcal [114, p. 113]. Sursă: Prelucrat de autor în baza Informaţiei Biroului Naţional de Statistică al RM [132-142].

Page 177: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

177

Anexa 5 Structura Balanţei Energetice a R.Moldova,1995 și 2005-2013

Elementele balanței energetice 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

I. PARTEA ACTIVĂ: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

Resurse energetice, total: 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

1. Surse interne/proprii, total: 2.0 3.6 3.8 3.7 4.6 5.3 4.4 4.7 5.2 5.2

- ritmul de creștere de bază, % 100 180 190 185 230 265 220 235 260 263.4

- ritmul de creștere în lanț, % 100 99.7 106.3 98.9 122.1 116.9 82 108.1 110.6 99.2

1.1. Extragerea combustibilului 1.5 3.3 3.5 3.6 4.3 5.1 4.1 4.5 5.1 5.0

1.1.1. Combustibili lichizi 0 0.4 0.3 0.7 1.1 1.6 1.3 1.2 1.3 1.2

1.1.2. Combustibili solizi 1.5 2.9 3.2 2.9 3.2 3.5 2.8 3.2 3.9 3.9

1.2. Energie hidroelectrică /

producerea 0.5 0.3 0.3 0.1 0.3 0.2 0.3 0.3 0.1 0.2

2. Import, total: 91 88.7 88.8 89.7 87.3 85.4 86.2 88 86.5 87.0

- ritmul de creștere de bază, % 100 97.5 97.6 98.6 95.9 93.8 94.7 96.7 95.1 95.1

- ritmul de creștere în lanț, % 100 100.6 100.1 101 97.4 97.8 101 102.1 98.3 98.3

2.1. Combustibili lichizi 26.9 25.3 24.8 27.3 27.7 28.6 27.7 30.3 28.7 29.7

2.2. Combustibili solizi/cărbune 13.6 4.2 4.3 4.7 5.2 3.6 4.7 5.1 4.8 6.5

2.3. Gaze naturale 38.9 48.9 49.4 47 43.9 42.2 43 41.5 41.1 38.9

- ponderea în total import RE, % 42.8 55.1 55.7 52.4 50.3 49.5 49.9 47.2 47.5 44.7

2.4. Energie electrică 11.6 10.3 10.2 10.7 10.6 10.9 10.8 11 11.9 12.0

3. Stoc de combustibil la început de an 7.1 7.7 7.4 6.6 8.2 9.3 9.4 7.3 8.3 7.7

II. PARTEA PASIVĂ/a consumului: 5617 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420.0

Distribuția, total: 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100.0

1. Consumul intern (interiorul

republicii), total: 90.5 92.5 93.4 91.6 90.8 89.6 91.9 91.6 91 90.4

- ritmul de creștere de bază, % 100 102.2 103.2 101.2 100.3 99 101.5 101.2 100.6 99.9

- ritmul de creștere în lanț, % 100 102.6 100.9 98.1 99.2 98.6 102.6 99.7 99.3 99.3

1.1. Transformat în alte tipuri de energie 56.2 34.1 33.6 32.5 31.7 31 30.7 29.3 29.9 30.0

- ritmul de creștere de bază, % 100 60.7 59.8 57.8 56.4 55.2 54.6 52.1 53.2 53.3

- ritmul de creștere în lanț, % 100 104.8 98.4 96.6 97.6 97.9 99 95.5 102.2 100.2

- ponderea în consumul intern,% 62.1 36.9 36 35.4 34.9 34.6 33.4 32 32.8 33.2

*ritmul de creștere de bază, % 100 59.4 58 57 56.2 55.7 53.8 51.5 52.8 53.4

1.2. Necesități tehnologice de producție: 34.3 58.4 59.8 59.1 59.1 58.6 61.2 62.3 61.1 60.4

- ritmul de creștere de bază, % 100 170.3 174.3 172.3 172.3 170.8 178.4 181.6 178.1 176.1

- ritmul de creștere în lanț, % 100 101.3 102.4 98.9 100 99 104.5 101.7 98.1 98.9

- ponderea în consumul intern,% 37.9 63.1 64 64.6 65.1 65.4 66.6 68 67.2 66.8

*ritmul de creștere de bază, % 100 166.5 168.9 170.4 171.8 172.6 175.7 179.4 177.3 176.4

1.2.1. industrie şi construcții 2.9 6.5 6.7 6.6 6 3.8 4.5 4.9 5.3 5.5

1.2.2. agricultura 5.6 2.5 2.5 2.2 2.1 2 2 1.8 1.8 2.0

1.2.3. transporturi 9.2 10.8 11.7 13.8 13.9 12.6 15 15.7 15.6 21.1

1.2.4. comerț şi necesități comunale 2.7 4.7 5 5.1 5 7.5 6.5 6.5 6.6 4.4

1.2.5. vândut populației 9.4 28.5 28.4 25.4 26.3 28.5 28.7 29 27.1 21.8

1.2.6. alte consumuri 4.6 5.3 5.4 6 5.8 4.1 4.6 4.4 4.7 5.6

2. Export 0.8 0.1 0.2 0.3 0.2 0.6 0.7 0.5 1.2 1.8

- ritmul de creștere de bază, % 100 12.5 25 37.5 25 75 87.5 62.5 150 225.0

- ritmul de creștere în lanț, % 100 7.8 121.7 171.5 68.6 312.7 114.5 74.7 240 150.0

3. Stoc de combustibil la sfârșit de an 8.7 7.3 6.4 8.1 9 9.8 7.3 7.8 7.9 7.9

Notă: Ponderea unui element „i” = valoarea elementului „i” / valoarea totală a tuturor elementelor din cadrul

analizat. Exemplu anul 1995, ponderea exportului = valoarea exportului / valoarea totală a distribuţiei * 100%.

Sursă: Prelucrat de autor în baza Informaţiei Biroului Naţional de Statistică al RM , 2012, p 132-142.

Page 178: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

178

Anexa 6

Structura principalelor tipuri de resurse energetice ale R.Moldova, 1960 -2013 Denumirea

RE 1960 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1998 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

CANTITATEA FIZICĂ A RESURSELOR ENERGETICE ÎN DINAMICĂ,

mii tone combustibil convențional (mii tone c. c.) / echivalent cărbune

1. Combustibili solizi:

* * * * * * * 449 329 333 315 385 330 322 345 354 424

1.1. Cărbune 1020 3700 5180 4370 3900 3450 683 358 241 231 224 286 234 234 251 241 298

1.2. Lemne de foc * * * * * * * 91 88 102 91 99 96 88 94 113 127

1.3. Cocs * * * * * * * 8 /1999 0 0 0 0 2 4 0 0

2. Combustibili lichizi:

* * * * * * * 1128 944 898 934 996 1032 1072 1192 1069 1127

2.1. Motorină 280 830 770 1250 1320 1550 835 394 531 524 559 596 575 671 713 649 725

2.2. Păcură 410 1310 2950 3860 4420 3240 607 355 40 38 31 39 87 65 49 44 48

2.3. Benzină auto 350 870 1180 1150 1140 1140 531 343 372 336 344 361 370 336 359 289 277

2.4. Petrol lampant * * * * * * 36 1 0 0 0 0 0 0 0 0

2.5. Carburant

pentru sobe * * * * * * 16 /1999 4 2 2 1 6 5 10 19 17

2.6. Uleiuri şi

unsori (lubrifianţi) * * * * * * 17 /1999 53 62 71 60 37 58 61 68 60

3. Gaz natural: 40 300 770 1250 1520 4350 2236 2218 1754 1748 1617 1536 1427 1504 1474 1424 1362

3.1. Gaze naturale gazoase

* * * * * * * 2170 1657 1657 1527 1436 1322 1392 1349 1284 1210

3.2.Gaze naturale

lichefiate * * * * * * * 48 97 91 90 100 105 112 125 140 152

4. Energia electrică * * * * * * * 650 374 363 364 374 368 382 395 406 414

5. Alte resurse

energetice 1450 440 410 600 950 1130 725 76 62 65 71 92 102 87 88 120 94

TOTAL – mii

tone

combustibil

convențional

3550 7450 11260 12480 13250 14860 5617 4521 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

PONDEREA RESURSELOR ENERGETICE ÎN DINAMICĂ, %

1. Combustibili

solizi: * * * * * * * 9,9 9,3 9,6 9,3 11,2 10 9,4 9,9 10,5 12.4

1.1. Cărbune 28,72 49,54 45,88 35,0 29,5 23,22 12,16 7,9 6,8 6,7 6,6 8,3 7,1 6,8 7,2 7,1 8.7

1.2. Lemne de foc

* * * * * * * 2,0 2,5 2,9 2,7 2,9 2,9 2,6 2,7 3,4 3.7

2. Combustibili

lichizi: * * * * * * * 25,0 26,8 25,9 27,7 28,9 31,2 31,2 32,1 29,1 30.7

2.1. Motorină 7,89 11,18 6,93 10,0 10,07 10,4 14,86 8,7 15,1 15,1 16,6 17,3 17,4 19,5 20,4 19,2 21.2

2.2. Păcură 11,55 17,7 26,22 30,83 33,1 21,7 10,81 7,9 1,1 1,1 0,9 1,1 2,6 1,9 1,4 1,3 1.4

2.3. Benzină auto 9,66 11,71 10,3 9,17 8,63 7,66 9,46 7,6 10,6 9,7 10,2 10,5 11,2 9,8 10,3 8,6 8.1

2.4. Petrol lampant

* * * * * * * 0,8 0 0 0 0 0 0 0 0

3.Gaz natural: 1,13 4,08 6,93 10,0 11,51 29,36 39,8 49,1 49,9 50,3 48 44,6 43,2 43,8 42,2 42,2 39.8

3.1. Gaze

naturale gazoase * * * * * * * 48,0 47,1 47,7 45,3 41,7 40 40,5 38,6 38,1 35.4

3.2. Gaze

naturale

lichefiate

* * * * * * * 1,1 2,8 2,6 2,7 2,9 3,2 3,3 3,6 4,1 4.4

4. Energia

electrică * * * * * * * 14,4 10,6 10,5 10,8 10,9 11,1 11,1 11,3 12 12.1

5. Alte resurse energetice

40,85 5,79 3,75 5,0 7,19 7,7 12,90 1,6 3,4 3,7 4,2 4,4 4,5 4,5 4,5 6,2 5

TOTAL – % 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Informativ: simbolul „*” – desemnează necunoaşterea informaţiei.

Sursă: Prelucrat în baza Informaţiei Biroului Naţional de Statistică al RM [135, 141, 122, 144-146, 142].

Page 179: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

179

Anexa 7

Nomenclatorul activităţilor Economiei şi a domeniului Industriei R.Moldova

Nr. d/o

după CAEM

COD Denumirea

activităţii economice Secţiune (X) Diviziune (00)

I. Sfera producţiei materiale

1. A 01-02 Agricultura, economia vânatului şi silvicultura

2. B 05 Pescuitul, piscicultura

3-5 C – D – E 10-37, 40-41 DOMENIUL INDUSTRIEI

3. C 10-14 Industria extractivă

CA 10-12 Industria extractivă de produse energetice

10 Extracţia huilei, lignitului; prepararea turbei

11 Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; servicii anexe extracţiei

petrolului şi gazelor naturale

12 Extracţia minereurilor radioactive

CB 13-14 Industria extractivă de produse neenergetice

4. D 15-37 Industria prelucrătoare

DA 15-16 Industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului

DB 17-18 Industria textila şi de confecţii

DC 19 Producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei

DD 20 Prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn

DE 21-22 Fabricarea hârtiei şi cartonului; edituri

DF 23 Cocsificarea cărbunelui, distilarea ţiţeiului şi tratarea

DG 24 Industria chimica

DH 25 Producţia de articole din cauciuc şi din material plastic

DI 26 Producţia altor produse din minerale nemetalifere

DJ 27-28 Industria metalurgica şi prelucrarea metalelor

DK 29 Fabricarea de maşini şi echipamente

DL 30-33 Producţia echipamentelor electrice şi electronice

DM 34-35 Producţia mijloacelor de transport

DN 36-37 Alte activităţi industriale

5. E 40-41 ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ, GAZE ŞI APĂ

40 Producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă

41 Captarea, epurarea şi distribuţia apei

6. F 45 Construcţii

9. I 60-64 Transporturi şi comunicaţii

II. Sfera neproductivă

7. G 50-52 Comerţ cu ridicata şi cu amânuntul; repararea

8. H 55 Hoteluri şi restaurante

10. J 65-67 Activităţi financiare

11. K 70-74 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi

12. L 75 Administraţie publică

13. M 80 Învăţământ

14. N 85 Sănătate şi asistenţa socială

15. O 90-93 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

16. P 95-97 Servicii acordate gospodăriilor particulare

17. Q 99 Activităţi ale organizaţiilor extrateritoriale

Sursa: Prelucrat de autor în baza Clasificatorului activităţilor din Economia Moldovei [148] şi [28, p. 136-137].

Structura producţiei industriale a R.Moldova, 1995 și 2005-2013

Indicatorii Volumul indicatorilor în dinamică, %

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Din care: 1. Industria prelucrătoare 83,6 87,5 87,0 85,3 84,3 79,8 81,0 82,6 82,9 84.0

2. Industria extractivă 0,8 1,4 2,0 2,1 2,2 1,9 1,6 1,7 1,6 1.9

3.Energie electrică,termică,gaze şi apă 15,6 11, 1 11,0 12,6 13,5 18,3 17,4 15,7 15,5 14.1

Sursa: Prelucrat de autor în baza informaţiei BNS al RM, 2013 [132-142, 194, 197].

Page 180: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

180

Anexa 8

Volumul şi dinamica producţiei industriale şi energetice

a R.Molodva, 1995 și 2005-2013 Indicatorii 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 T10

1. Valoarea producției fabricate în prețuri curente (în preturile anului curent), mil. lei:

1.1. Industria prelucrătoare – valoarea

producției industriei prelucrătoare 3564,6 17627,1 18717,9 21390,3 24045,5 18080,3 22784,9 28245,1 30147,7 32789.7

- Ritmul de creștere: de bază*, % 100 494,5 525,1 600,1 674,6 507,2 639,2 792,4 845,7 919.9

în lanț**

, % 100 120,2 106,2 114,3 112,4 75,2 126,0 124,0 106,7 108.8

1.2. Industria extractivă – valoarea

producției industriei extractivă 33,2 285,8 433,9 518,4 641,5 428,7 466,6 574,9 578,1 746.6

- Ritmul de creștere: de bază, % 100 860,8 1306,9 1561,4 1932,2 1291,3 1405,4 1731,6 1741,3 2248.8

în lanț, % 100 138,6 151,8 119,5 123,7 66,8 108,8 123,2 100,6 129.1

1.3. Energie electrică, termică, gaze şi apă

– Producția industriei energetice 667,4 2235,2 2367,8 3175,8 3853,4 4134,9 4888,6 5374,4 5636,4 5488

- Ritmul de creștere: de bază, % 100 334,9 354,8 475,8 577,4 619,6 732,5 805,3 844,5 822.3

în lanț, % 100 108,0 105,9 134,1 121,3 107,3 118,2 109,9 104,9 97.4

- Ritmul de sporire: de bază, % 0 +234,9 +254,8 +375,8 +477,4 +519,6 +632,5 +705,3 +744,5 +722.3

în lanț, % 0 +8,0 +5,9 +34,1 +21,3 +7,3 +18,2 +9,9 +4,9 -2.6

TOTAL – INDUSTRIA –

producția industrială (∑1.1-1.3.) 4265,2 20770,2 22370,7 26173,5 29988,4 22643,9 28140,1 34194,4 36362,2 39024.3

- Ritmul de creștere: de bază, % 100 487,0 524,5 613,7 703,1 530,9 659,8 801,7 852,5 914.9

în lanț, % 100 118,1 107,7 117,0 114,6 75,5 124,3 121,5 106,3 107.3

- Ritmul de sporire: de bază, % 0 +387,0 +424,5 +513,7 +603,1 +430,9 +559,8 +701,7 +752,5 +814.9

în lanț, % 0 +18,1 +7,7 +17,0 +14,6 -24,5 +24,3 +21,5 +6,3 +7.3

2. Valoarea producției în prețuri comparabile (în prețurile anilor trecuți), mil. lei:

INDUSTRIA:

- în bază (în prețurile anului 1995) 4265,2 5444,6 5183,2 5115,8 5192,6 4097,0 4478,0 4903,4 5212,3 5135.3

- Ritmul de creștere de bază, % 100 127,7 121,5 119,9 121,7 96,1 105,0 115,0 122,2 120.4

- în lanț (în prețurile anului precedent) 4265,2 18822,5 19773,2 22079,9 26566,1 23660,8 24749,8 30813,4 32754,6 35964.6

- Ritmul de creștere de bază, % 100 441,3 463,6 517,7 622,9 554,7 580,3 722,4 768,0 843.2

Industria prelucrătoare:

- în bază (în prețurile anului 1995) 3564,6 4917,0 4597,4 4514,7 4564,3 3523,7 3911,3 4365,0 4640,0 4637.5

- Ritmul de creștere de bază, % 100 137,9 129,0 126,7 128,0 98,9 109,7 122,5 130,2 130.1

- în lanț (în prețurile anului precedent) 3564,6 15633,3 16481,3 18381,0 21625,6 18563,1 20069,1 25427,9 27029,9 30246.5

- Ritmul de creștere de bază, % 100 438,6 462,4 515,7 606,7 520,8 563,0 713,3 758,3 848.5

Industria extractivă:

- în bază (în prețurile anului 1995) 33,2 48,1 59,8 62,5 65,5 46,2 49,5 63,2 67,2 75.6

- Ritmul de creștere de bază, % 100 144,9 180,1 188,2 197,2 139,2 149,1 190,3 202,4 227.6

- în lanț (în prețurile anului precedent) 33,2 221,3 355,2 453,4 543,3 452,9 459,1 595,4 632,9 805.0

- Ritmul de creștere de bază, % 100 666,4 1070,0 1365,7 1636,4 1364,2 1382,9 1793,3 1906,4 2424.8 ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ, GAZE

ŞI APĂ:

- în bază (în prețurile anului 1995) 667,4 540,1 570,3 567,1 559,6 530,2 536,6 519,0 510,2 457.8

- Ritmul de creștere de bază, % 100 80,9 85,5 85,0 83,9 79,4 80,4 77,8 76,4 68.6

- în lanț (în prețurile anului precedent) 667,4 2292,1 2347,0 2358,3 3131,3 3591,4 4159,7 4697,9 5161,5 5197.6

- Ritmul de creștere de bază, % 100 343,4 351,7 353,4 469,2 538,1 623,3 703,9 773,4 778.8

Informativ: * - ritmul de creştere de bază, % – raportul dintre valoarea indicatorului studiat (y) în perioada analizată (yt) şi

valoarea lui în anul de la baza seriei dinamice (y0). Exemplu: ritmul de creştere de bază a valorii producţiei energetice (PF) în

preţuri curente pentru anul 2010 în seria 1995-2010→T1-T7 (faţă de anul 1995) →

%PF6/0 (2010/1995) = PF6 (2010) / PF0 (1995) * 100% = 4888,6 / 667,4 * 100% = 732,5%; ** - ritmul de creştere în lanţ, % - raportul dintre valoarea indicatorului studiat în perioada analizată (yt) şi valoarea lui din anul

precedent (yt-1) din serie. Exemplu: ritmul de creştere în lanţ a valorii producţiei energetice în preţuri curente pentru anul 2010

în seria 1995-2010(faţă de anul 2009) →

%PF6/5 (2010/2009) = PF6 (2010) / PF5 (2009) * 100% = 4888,6 / 4134,9 * 100% = 118,2%.

Sursa: Prelucrat de autor în baza informaţiei Biroului Naţional de Statistică al R.Moldova [132-142, 194, 197].

Page 181: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

181

Anexa 9

Indicii de dezvoltare a producţiei energetice şi industriale a R. Moldova, 1995 și 2005-2013

Indicatorii 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 T10

Indicii de dezvoltare, %:

1. Energie electrică şi

termică, gaze şi apă

1.1. de bază (în comparație

cu anul 1995):

- indicii volumului fizic* 100 80.9 85.5 85 83.9 79.4 80.4 77.8 76.4 68.6

- indicii prețurilor de realizare** 100 413.9 415.2 560 688.5 779.8 911.0 1035.4 1104.7 1198.7

- indicii valorii producției***

100 334.9 354.8 475.8 577.4 619.6 732.5 805.3 844.5 822.3

1.2. în lanț (în comparație cu

anul precedent):

- indicii volumului fizic 100 110.8 105 99.6 98.6 93.2 100.6 96.1 98.2 89.8

- indicii prețurilor de realizare 100 97.5 100.9 134.7 123.1 115.1 117.5 114.4 109.2 108.5

- indicii valorii producției 100 108 105.9 134.1 121.3 107.3 118.2 109.9 104.9 97.4

2. Industria prelucrătoare

2.1. de bază:

- indicii volumului fizic 100 137.9 129 126.7 128 98.9 109.7 122.5 120.5 130.1

- indicii prețurilor de realizare 100 358.5 407.1 473.8 526.8 513.1 582.5 647.1 707.5 707.0

- indicii valorii producției 100 494.5 525.1 600.1 674.6 507.2 639.2 792.4 852.6 919.9

3.2. în lanț:

- indicii volumului fizic 100 106.6 93.5 98.2 101.1 77.2 111 111.6 98.5 108.0

- indicii prețurilor de realizare 100 112.8 113.6 116.4 111.2 97.4 113.5 111.1 108.3 99.9

- indicii valorii producției 100 120.2 106.2 114.3 112.4 75.2 126 124.0 107.6 107.9

3. Industria extractivă

3.1. de bază:

- indicii volumului fizic 100 144.7 179.9 188 197 139.1 149 190.1 186.3 227.6

- indicii prețurilor de realizare 100 594.3 725.9 829.9 979.9 927.5 942.6 910.2 961.8 988.0

- indicii valorii producției 100 860.8 1306.9 1561.4 1932.2 1291.3 1405.4 1731.6 1741.3 2248.8

3.2. în lanţ:

- indicii volumului fizic 100 107.3 124.3 104.5 104.8 70.6 107.1 127.6 98.0 122.2

- indicii prețurilor de realizare 100 129.2 122.1 114.3 118.1 94.7 101.6 96.6 102.7 102.7

- indicii valorii producției 100 138.6 151.8 119.5 123.7 66.8 108.8 123.2 100.6 129.1 TOTAL – PRODUCŢIA

INDUSTRIALĂ

- de bază:

- indicii volumului fizic 100 127.6 121.4 119.8 121.6 96.0 104.9 114.9 112.7 120.4

- indicii prețurilor de realizare 100 381.5 431.6 511.6 577.5 552.7 628.4 697.4 756.5 759.9

- indicii valorii producției 100 487.0 524.5 613.7 703.1 530.9 659.8 801.7 852.5 914.9

- în lanț:

- indicii volumului fizic 100 107.0 95.2 98.7 101.5 78.9 109.3 109.5 98.1 106.8

- indicii prețurilor de realizare 100 110.3 113.1 118.5 112.9 95.7 113.7 111.0 108.4 100.5

- indicii valorii producției 100 118.1 107.7 117.0 114.6 75.5 124.3 121.5 106.3 107.3

Informativ: * - indicii volumului fizic – indicator relativ agregat, ce caracterizează evoluţia volumului fizic, a producerii

totale în medie, ce include producţia eterogenă şi producţia omogenă, care se determină ca raportul dinte valoarea producţiei în preţuri

comparabile a anului analizat din serie şi valoarea producţiei în preţuri curente a anului primit ca bază de comparare. Exemplu:

indicele volumul fizic de bază (IQ) a producţiei energetice pentru anul 2010 (IQ6/0) =>

IQ6/0 = 536,6 (anexa 2.5) / 667,4 (anexa 2.5) *100% = 80,4%. *

* - indicii preţurilor – indicator relativ agregat, ce caracterizează evoluţia preţurilor în medie pe producţia totală, care se determină ca

raportul dinte valoarea producţiei în preţuri curente a anului analizat din serie şi valoarea producţiei în preţuri comparabile a anului

analizat. Exemplu: indicele preţurilor de bază (Ip) a producţiei energetice pentru anul 2010 (Ip6/0) => Ip6/0 = 4888,6 (anexa 2.5) /

536,6 (anexa 2.5) *100% = 911,0%. ***

- indicii valorii – indicator relativ agregat, ce caracterizează evoluţia în medie a valorii producţiei totale şi se calculă ca raportul dinte

valoarea producţiei în preţuri curente a anului analizat din serie şi valoarea producţiei în preţuri curente a anului primit ca bază de

comparare. Exemplu: indicele valorii producţiei de bază (IPF) a producţiei energetice pentru anul 2010 (IPF6/0) => IPF6/0 = 4888,6

(anexa 2.5) / 667,4 (anexa 2.5) *100% = 732,5%.

Sursa: Prelucrat de autor în baza informaţiei Biroului Naţional de Statistică al RM [132-142, 194, 197]

Page 182: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

182

Anexa 10 Tabelul A10.1. Tipologia activităţilor economice din Sectorul Energetic al R.Moldova

Nr.

d/o în

CAEM

Cod Denumirea

activităţii economice energetice Secţiune Subsecţie Diviziune Grupă Clasă Subclasa

X XY 00 00.0 00.00 00.00.0

5. E Energie Electrică şi Termică, Gaze şi Apă

40 Producţia şi distribuţia de energie electrică, termică,

gaze, apă caldă

40.1 Producţia şi distribuţia energiei electrice

40.11 Producţia energiei electrice

40.11.1 Producţia energiei electrice în termocentralele electrice

40.11.2 Producţia energiei electrice în centralele hidroelectrice

40.11.3 Producţia energiei electrice în centralele nucleare

(atomice) electrice

40.11.4 Producţia energiei electrice de alte surse de energie

40.12 Transportul energiei electrice

40.12.0 Transportul energiei electrice

40.13 Distribuţia şi comercializarea energiei electrice

40.13.0 Distribuţia şi comercializarea energiei electrice

40.2 Producţia şi distribuţia combustibilului gazos

40.21 Producţia combustibilului gazos

40.21.0 Producţia combustibilului gazos

40.22 Distribuţia şi comercializarea combustibilului gazos,

prin conducte

40.22.0 Distribuţia şi comercializarea combustibilului gazos,

prin conducte

40.3 Aprovizionarea cu aburi şi apă caldă

40.30 Aprovizionarea cu aburi şi apă caldă

40.30.1 Producţia energiei termice de centralele termice

40.30.2 Producţia energiei termice de centrele termice

independente

40.30.3 Termoficare

41 Captarea, Epurarea şi Distribuţia Apei

41.0 Captarea, epurarea şi distribuţia apei

41.00 Captarea, epurarea şi distribuţia apei

41.00.0 Captarea, epurarea şi distribuţia apei

Sursa: Prelucrat de autor în baza Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei, 2013, p. 148

Tabelul A10.2. Structura producţiei energetice a R.Moldova, 1995 și 2005-2013 (producţia energetică totală – 100%)

Indicatorii

Nivelul ponderii în dinamică, %

Anii seriei

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Din

care:

1. Producția şi distribuția de energie electrică,

termică, gaze, apă caldă 93,3 87,2 87,6 88,3 87,7 87,4 86,6 86,8 86,6 86,1

- ponderea în producția industrială 14,6 9,7 9,6 11,1 11,8 16,0 15,0 13,6 13,4 12,1

1.1. Producția şi distribuția energiei electrice 87,1 61,2 59,0 56,3 58,0 60,3 52,6 54,1 55,7 55,4

1.2. Producția şi

distribuția combustibilului gazos 7,5 10,2 13,0 11,1 13,5 13,5 16,4 13,8 12,9 14,5

1.3. Aprovizionarea cu aburi şi apă caldă 5,2 15,8 15,6 20,9 16,2 13,6 17,6 18,9 18 16,2

2. Captarea, Epurarea şi Distribuția Apei 6,7 12,8 12,5 11,7 12,3 12,6 13,4 13,2 13,4 13,9

- ponderea în producția industrială 1,0 1,4 1,4 1,5 1,7 2,3 2,3 2,1 2,1 2,0

Sursa: Prelucrat de autor în baza informaţiei BNS al R.Moldova, 2013, p.132-142; p.194; p.197

Page 183: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

183

Anexa 11

Valoarea şi dinamica producţiei pe tipuri specifice de activităţi energetice, 1995 și 2005-2013

Indicatorii Volumul indicatorilor în dinamică

1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 T10

1.Valoarea producţiei industrial-energetice

în preţuri curente, mil. lei (∑1.1-1.2.): 667,4 2235,2 2367,8 3175,8 3853,4 4134,9 4888,6 5374,4 5636,4 5488

1.1. Producţia şi distribuţia de energie

electrică, termică, gaze, apă caldă, total:

(∑1.1.1-1.1.3.)

622,4 1949,2 2073,1 2804,2 3379,8 3614,8 4232,6 4666,5 4881,4 4726

- Ritmul de creştere: de bază, % 100 313,2 333,1 450,5 543,0 580,8 680,0 749,8 784,3 759,3

în lanţ, % 100 109,0 106,4 135,3 120,5 107,0 117,1 110,3 104,6 96,8

1.1.1. Producţia şi distribuţia energiei electrice 581,3 1367,9 1396,0 1788,3 2235,4 2493,1 2572,7 2906,8 3142,8 3041,9

- Ritmul de creştere: de bază, % 100 235,3 240,2 307,6 384,6 428,9 442,6 500,1 540,7 523,3

în lanţ, % 100 99,2 102,1 128,1 125,0 111,5 103,2 113 108,1 96,8

1.1.2. Producţia şi distribuţia combustibilului

gazos 50,0 227,8 307,9 353,1 519,9 558,8 799,4 744,1 726,8 793,3

- Ritmul de creştere: de bază, % 100 455,7 616,0 706,4 1040,1 1117,9 1599,3 1488,7 1453,6 1586,6

în lanţ, % 100 118,4 135,2 114,7 147,2 107,5 143,1 93,1 97,7 109,1

- Ritmul de sporire: de bază, % 0 +355,7 +516,0 +606,4 +940,1 +1017,9 +1499,3 1388,7 1353,6 1486,6

în lanţ, % 0 +18,4 +35,2 +14,7 +47,2 +7,5 +43,1 -6,9 -2,3 9,1

1.1.3. Aprovizionarea cu aburi, apă caldă 34,9 353,5 369,2 662,8 623,7 562,9 860,5 1015,6 1011,8 890,8

- Ritmul de creştere: de bază, % 100 1012,9 1057,9 1899,1 1787,1 1612,9 2465,6 2910 2899,1 2552,4

în lanţ, % 100 162,2 104,4 179,5 94,1 90,3 152,9 118 99,6 88,0

1.2. Captarea, Epurarea, Distribuţia Apei 45,0 286,0 294,8 371,6 474,4 520,1 656,0 708 755 761,9

- Ritmul de creştere: de bază, % 100 635,6 655,1 825,8 1054,2 1155,8 1457,8 1573,3 1677,8 1693,1

în lanţ, % 100 102,3 103,1 126,1 127,7 109,6 126,1 107,9 106,6 100,9

Exclusivitate: PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ 4265,2 20770,2 22370,7 26173,5 29988,4 22643,9 28140,1 34194,4 36362,2

39024,

3

- Ritmul de creştere: de bază, % 100 487,0 524,5 613,7 703,1 530,9 659,8 801,7 852,5 914,9

în lanţ, % 100 118,1 107,7 117,0 114,6 75,5 124,3 121,5 106,3 107,3

2. Valoarea producţiei energetice fabricate

în preţuri comparabile, mil. lei: 667,4 540,1 570,3 567,1 559,6 530,2 536,6 519 510,2 496,8

2.1. Producţia şi distribuţia de energie

electrică, termică, gaze, apă caldă:

- în bază (în preţurile anului 1995) 622,4 529,8 560,0 556,7 549,4 522,0 528,7 511,8 485,6 465,1

2.1.1. Indicele volumului fizic de bază, % 100 85,1 90,0 89,4 88,3 83,9 85,0 82,2 78 74,7

2.1.2. Indicele preţurilor de bază, % 100 367,9 370,2 503,7 615,1 692,5 800,5 911,7 998,4 1073,3

2.2. Producţia şi distribuţia energiei electrice:

- în bază (în preţurile anului 1995) 581,3 451,8 476,6 493,8 491,8 479,0 483,8 469,3 447,2 433,8

2.2.1. Indicele volumului fizic de bază, % 100 77,7 82,0 84,9 84,6 82,4 83,2 80,7 76,9 74,6

2.2.2. Indicele preţurilor de bază, % 100 302,8 292,9 362,2 454,5 520,5 531,8 619,4 701,4 774,3

2.3 Producţia şi distribuţia combustibilului

gazos:

- în bază (în preţurile anului 1995) 50,0 77,5 79,9 73,6 69,7 52,1 53,6 49,8 48,1 49,6

- în lanţ (în preţurile anului precedent) 50,0 221,3 234,9 283,9 334,0 388,9 575,0 742,6 846,3 949,2

2.3.1. Indicele volumului fizic de bază, % 100 155,0 159,8 147,3 139,3 104,2 107,3 99,6 96,2 99,2

2.3.2. Indicele preţurilor de bază, % 100 294,1 385,6 479,6 746,4 1072,6 1491,2 1494,1 1509,1 1524,3

2.3.3. Indicele volumului fizic în lanţ, % 100 115,0 103,1 92,2 94,6 74,8 102,9 92,9 96,6 103,1

2.3.4. Indicele preţurilor în lanţ, % 100 103,0 131,1 124,4 155,6 143,7 139,0 100,2 100,4 100,6

2.4. Aprovizionarea cu aburi şi apă caldă:

- în bază (în preţurile anului 1995) 34,9 23,5 25,4 22,7 22,4 23,1 23,3 23,1 21,9 20,2

2.4.1. Indicele volumului fizic de bază, % 100 67,3 72,8 65,1 64,2 66,2 66,8 66,1 62,7 57,8

2.4.2. Indicele preţurilor de bază, % 100 1505,9 1453,5 2918,8 2785,7 2436,1 3690,9 4404,6 5018,3 5717,5

2.5. Captarea, Epurarea, Distribuţia Apei:

- în bază (în preţurile anului 1995) 45,0 10,2 10,3 10,4 10,2 8,3 7,9 7,2 7,2 7,3

2.5.1. Indicele volumului fizic de bază, % 100 22,8 22,9 23,2 22,7 18,4 17,6 16,1 16 16,2

2.5.2. Indicele preţurilor de bază, % 100 2790,4 2861,9 3561,2 4643,9 6285,5 8301,5 9802,5 10640,8

11550,8

Sursa: Prelucrat de autor în baza informaţiei Biroului Naţional de Statistică al R.Moldova [132-142, 194, 197]

Page 184: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

184

Anexa 12

Dinamica indicatorilor cantitativi/calitativi ai SE şi industrial ai R.Moldova, 1995 și 2005-2013

Indicatorii 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 T10

1. Ritmul de sporire de bază a valorii

producţiei industriale în preţuri curente,

%:

0 +387,0 +424,5 +513,7 +603,1 +430,9 +559,8 +701,7 +752,5 +814,9

1.1. Industria prelucrătoare 0 +394,5 +425,1 +500,1 +574,6 +407,2 +539,2 +692,4 +745,7 +819,9

1.2. Industria extractivă 0 +760,8 +1206,9 +1461,4 +1832,2 +1191,3 +1305,4 +1631,6 +1641,3 +2148,8

1.3. Energie electrică, termică, gaze, apă 0 +234,9 +254,8 +375,8 +477,4 +519,6 +632,5 +705,3 +744,3 +722,3

2. Indicii volumului fizic de bază, %

2.1. Industria prelucrătoare 100 137,9 129,0 126,7 128,0 98,9 109,7 122,5 120,5 130,1

2.2. Industria extractivă 100 144,9 180,1 188,2 197,2 139,2 149,1 190,3 186,3 227,6

2.3. Energie electrică, termică, gaze,

apă: 100 80,9 85,5 85,0 83,9 79,4 80,4 77,8 76,4 68,6

2.3.1. energie electrică, mil. kWh 1200 1229 1192 1100 1097 1033 1064 1016 932 1064

2.3.2. energie termică, mii Gcal 7100 3591 3552 3094 3074 2638 2874 2721 2596 2685

2.4. Industria 100 127,7 121,5 119,9 121,7 96,1 105,0 115 112,7 120,4

3. Indicii productivităţii muncii de bază, %

3.1. Industria prelucrătoare 100 233,4 232,5 240,6 265,9 239,3 263,7 290,6 315,8 343,2

3.2. Industria extractivă 100 239,9 285,2 273,2 291,0 237,2 266,6 299,6 329,8 363,0

3.3. Energie electrică, termică, gaze, apă 100 88,3 95,2 96,2 97,5 92,5 92,9 93,3 93,7 93,9

3.4. Industria 100 206,0 206,4 212,0 231,0 208,4 226,3 245,8 264,8 284,2

4. Profit până la impozitare, mil. lei

4.1. Industria prelucrătoare * 939,3 785,1 1819,7 2134,6 11,0 1863,5 2105,6 606,3 820,7

4.2. Industria extractivă * 40,1 76,6 63,1 94,2 25,5 63,7 81,1 12,1 61,6

4.3. Energie electrică, termică, gaze, apă * 21,6 -390,1 1108,7 2820,2 -969,9 247,8 380,4 60,3 -934,2

4.4. Industria +382,1 +1001,0 +471,6 +2991,5 +5049,0 -933,4 +2175,0 +2567,1 +678,7 -51,9

5. Rentabilitatea activităţii economice, %

5.1. Industria prelucrătoare * 5,3 4,2 8,5 8,9 0,1 8,2 10,9 2,1 2,6

5.2. Industria extractivă * 1,4 0,8 0,6 0,9 0,2 0,6 0,8 0,1 0,5

5.3. Energie electrică, termică, gaze, apă * 1,0 -6,9 7,2 6,5 -6,6 1,4 2,8 0,3 -5,1

5.4. Industria 9,0 4,8 2,1 11,4 16,8 -4,1 7,7 9,8 - -

6. Personalul industrial-productiv, mii

pers.

6.1. Industria prelucrătoare * 106,5 102,8 100,5 96,0 86,5 87,3 71,2 70,1 70

6.2. Industria extractivă * 3,0 3,3 3,6 3,6 3,1 3,0 2,4 2,2 2,2

6.3. Energie electrică, termică, gaze, apă * 16,4 16,1 16 15,5 15,8 16,2 16,2 16 16,1

din care: Producţia şi distribuţia combustibilul gazos * 3,5 3.8 4,0 4,0 3,9 4,2 4,4 4,4 4,4

6.4. Industria 162,0 125,9 122,2 120,1 115,1 105,4 106,5 89,8 88,3 88,3

7. Numărul de întreprinderi, unităţi de prod.

7.1. Industria 428 4615 4681 4749 4677 4922 5277 4985 4994 5089

7.2. Industria extractivă * 71 82 88 96 105 101 95 95 100

7.3. Industria prelucrătoare * 3922 3980 4021 3999 4354 4630 4506 4509 4572

7.4. Energie electrică, termică, gaze şi apă: * 622 619 640 582 463 546 384 390 417

7.4.1. ponderea în funcţie de tipul de activitate:

1. Producţia şi distribuţia de energie

electrică, termică, gaze, apă caldă: * 14,8 14,5 13,6 14,4 13,2 11,4 14,8 14,4 14,1

1.1. Producţia şi distribuţia energiei

electrice * 3,1 2,9 2,7 2,2 3,0 2,4 4,2 4,1 5,3

1.2. Producţia şi distribuţia combustibilul

gazos * 3,1 3,6 3,6 4,1 4,3 4,2 5,7 4,9 4,3

1.3. Aprovizionarea cu aburi şi apă caldă * 8,7 8,1 7,3 8,1 5,8 4,8 4,9 5,4 4,5

2. Captarea, Epurarea şi Distribuţia Apei * 85,2 85,5 86,4 85,6 86,8 88,6 85,2 85,6 85,9

7.4.2. în funcţie de forma de proprietate:

1. ponderea sectorului privat 0,0 * 29,3 18,4 19,9 30,2 29,7 32,3 33,6 34,8

2. ponderea sectorului public 36,0 * 58,5 78,8 78,4 68,0 68,9 64,6 63,6 62,6

3. ponderea sectorul mixt 64,0 * 12,2 2,8 1,7 1,7 1,5 3,1 2,8 2,6

Sursa: Prelucrat de autor în baza informaţiei Biroului Naţional de Statistică a R. Moldova, 2013, p.132-142.

Page 185: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

185

Anexa 13

Contribuţia genurilor de activităţi în crearea Produsului Intern Brut

a R.Moldova, 1995 și 2005-2013 Indicatorii 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Produsul intern brut (preţuri curente)

mil. lei, total: 6480 37652 44754 53430 62922 60430 71885 82174 87847 100510,5

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 581,0 690,6 824,5 971,0 932,6 1109,3 1268,1 1355,7 1551,1

- ritmul de creştere în lanţ a valorii, % 100 117,5 118,9 119,4 117,8 96,0 119,0 114,3 106,9 114,4

din care:

Valoarea adăugată brută (preţuri curente),

total: 89,0 84,0 83,4 83,1 82,3 84,1 83,4 83 83,5 83,3

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 94,7 94,1 93,8 92,8 94,9 94,0 93,7 93,8 93,6

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 550,4 650,1 773,2 901,0 884,6 1043,2 1187,8 1271,3 1457,5

din care:

I. Sfera productivă:

1. Agricultură, economia vânatului şi

silvicultura 29,0 16,4 14,5 10,0 8,8 8,5 12,0 12,3 11,2 12,3

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 55,9 49,4 34,0 30,0 28,9 41,0 41,8 37,6 42,4

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 324,8 341,5 280,4 291,4 269,6 455,3 531,7 521 651,5

3. Industria extractivă 0,2 0,4 0,5 0,5 0,5 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 278,5 366,0 358,4 364,5 290,4 263,3 288 288 250,0

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 1618,0 2528,1 2955,1 3539,3 2707,9 3033,7 3652 4108,4 5187,5

4. Industria prelucrătoare 23,0 13,3 12,5 11,8 11,3 10,6 10,6 11,2 11,4 11,7

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 58,6 54,9 51,8 49,5 46,4 46,5 49,1 49,6 50,9

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 340,2 379,3 426,8 480,6 433,0 516,2 622,4 679,4 798,3

5. Energie electrică şi termică, gaze

şi apă 1,8 2,1 1,7 1,9 2,1 2,3 2,3 2,2 2,2 2,1

- ritmul de creştere de bază a

ponderii, % 100 99,6 82,4 96,0 102,8 112,8 111,6 105,9 105,9 116,7

- ritmul de creştere de bază a

valorii, % 100 578,9 569,2 791,7 998,5 1051,9 1237,6 1364,8 1441,1 1562,4

Total – INDUSTRIA 25,0 15,8 14,7 14,2 13,9 13,3 13,3 13,8 14 14,3

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 63,1 58,9 57,1 55,0 53,2 53,1 55,1 55,2 57,2

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 366,9 406,7 470,7 533,8 496,4 589,3 698,1 759,8 785,3

6. Construcţii 4,0 3,4 4,0 4,8 4,9 3,5 3,4 3,4 3,5 3,4

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 94,9 112,8 137,6 140,7 99,2 96,4 96,9 99,2 85,0

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 551,3 778,9 1134,2 1366,2 925,0 1069,3 1228,5 1332,9 1478,1

9. Transporturi şi comunicaţii 5,0 12,2 11,8 12,3 12,1 11,9 11,3 10,7 10,8 10

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 237,9 230,0 239,7 235,1 232,7 219,2 207,6 209,4 200,0

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 1382,6 1588,3 1976,6 2282,6 2170,0 2432,1 2701,5 2830,9 3029,1

II. Sfera neproductivă:

7. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 8,0 10,4 11,5 12,6 13,0 13,2 12,8 13,3 13,7 13,6

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 130,8 144,1 157,5 162,3 165,0 160,6 166,9 175 170,0

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 760,0 995,2 1298,6 1576,2 1538,5 1782,0 2147,4 2338,9 2648,3

Total ∑1÷7 → 17 71,0 58,2 56,5 53,9 52,7 50,4 52,8 53,4 53,2 53,6

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 82,0 79,7 76,1 74,1 71,1 74,4 75,3 74,9 75,5

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 476,6 550,2 627,5 719,2 662,7 825,7 954,8 1018,5 1172,7

Alte activităţi 20,0 27,8 29,4 31,5 31,7 35,3 32,7 31,7 32,3 31,4

- ritmul de creştere de bază a ponderii, % 100 139,4 147,5 157,6 158,8 177,0 163,7 159,1 161,5 157,0

- ritmul de creştere de bază a valorii, % 100 809,9 1018,9 1299,1 1541,9 1650,4 1815,8 2017 2280,9 2591,6

Notă: Numerotaţia activităţilor corespunde numerotării din CAEM (vezi anexa 2.4. şi [24]).

Sursa: Prelucrat de autor în baza informaţiei BNS al R.M oldova[132-142, 194, 197] şi anexelor 2.4, 2.8.

Page 186: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

186

Anexa 14

Transliterare

CHIRILICĂ (alfabetul rusesc) LATINĂ (alfabetul românesc)

1. A A

2. Б B

3. В V

4. Г G

5. Д D

6. Е E

7. Ё YO

8. Ж ZH

9. З Z

10. И I

11. Й J

12. К K

13. Л L

14. М M

15. Н N

16. О O

17. П P

18. Р R

19. С S

20. Т T

21. У U

22. Ф F

23. Х X

24. Ц CZ

25. Ч CH

26. Ш SH

27. Щ SHH

28. Ь Ý

29. Ы Y

30. Э È

31. Ю YU

32. Я YA

Page 187: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

187

Anexa 15

Balanţa energetică privind gazul natural a R.Moldova, 1995 și 2003-2013

Indicatorii 1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Resurse energetice, total, mii tone c.: 5617 3127 3398 3520 3471 3374 3444 3304 3434 3494 3373 3420

- ritmul de creștere de baza, % 100 55,7 60,5 62,7 61,8 60,1 61,3 58,8 61,1 62,2 60,0 60.9

- Gaze naturale, mii tone c. c. 2236 1542 1578 1754 1748 1617 1536 1427 1504 1474 1424 1362

ü ritmul de creștere în lanț, % 100 110,5 102,3 111,2 99,7 92,5 95,0 92,9 105,4 98,0 96,6 95.6

ü ritmul de creștere de baza, % 100 69,0 70,6 78,4 78,2 72,3 68,7 63,8 67,3 65,9 63,7 60.9

ü ponderea în total resurse, % 39.8 49,3 46,4 49,8 50,4 47,9 44,6 43,2 43,8 42,2 42.2 39.8

ü dinamica ponderii în bază,% 100 123,9 116,7 125,2 126,5 120,4 112,0 108,5 110, 106,0 106.1 100.1

din care:

- gazoase, mii tone combustibil convențional (c. c.)

2094 1445 1478 1657 1657 1527 1436 1322 1392 1349 1284 1210

- gazoase, mil. m3 stand. 1870 1252 1281 1437 1435 1323 1244 1145 1206 1169 1112 1048

- lichefiate, mii tone c. c. 92 97 100 97 91 90 100 105 112 125 140 152

- lichefiate, mii tone unități naturale 60 62 63 62 58 57 63 68 72 80 79 97

din care:1.FORMARE(1.1.+1.2.+1.3.+1.4.): 2236 1542 1578 1754 1748 1617 1536 1427 1504 1474 1424 1362

1.1.Stoc de combustibil la început de an 50 25 30 33 32 32 25 31 28 24 37 31

- gazoase, mii tone c. c. * 16 20 20 20 21 20 21 21 19 20 20

- gazoase, mil. m3 * 14 18 18 17 18 17 18 18 17 17 17

- lichefiate, mii tone c.c. * 9 10 13 12 11 5 10 7 5 17 11

- lichefiate, mii tone u.n * 6 6 8 8 7 3 7 5 3 11 7

1.2. Producere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- gazoase, mii tone c.c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- gazoase, mil. m3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- lichefiate, mii tone c. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- lichefiate, mii tone u.n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3. Intrări din interior 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

- gazoase, mii tone c.c 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

- gazoase, mil. m3 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

- lichefiate, mii tone c. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- lichefiate, mii tone u.n 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.4. Import 2186 1517 1548 1721 1716 1585 1511 1395 1476 1450 1387 1331

- gazoase, mii tone c.c 2094 1429 1458 1637 1637 1506 1416 1300 1371 1330 1264 1190

- gazoase, mil. m3 1870 1238 1263 1419 1418 1305 1227 1126 1188 1152 1096 1031

- lichefiate, mii tone c. 92 88 90 84 79 79 95 95 105 120 123 141

- lichefiate, mii tone u.n 60 56 57 54 50 50 60 61 67 77 78 90

2. CONSUM (2.1.+2.2.+2.3.+2.4.+2.5.): 2236 1542 1578 1754 1748 1617 1536 1427 1504 1474 1424 1362

2.1. Consum intern 2057 1398 1429 1626 1609 1482 1401 1328 1403 1370 1317 1217

- gazoase, mii tone c. c. 0 1320 1347 1543 1531 1399 1314 1233 1302 1264 1202 1101

- gazoase, mil. m3 0 1143 1167 1339 1327 1213 1138 1068 1128 1095 1042 954.1

- lichefiate, mii tone c. c. 0 78 82 83 78 83 87 95 101 106 116 116

- lichefiate, mii tone u. n. 0 50 52 53 50 53 55 60 64 67 74 74

2.2. Export 2 2 0 0 0 0 2 4 1 11 19

- gazoase, mii tone c. c. * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- gazoase, mil. m3 * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- lichefiate, mii tone c. c. * 2 2 0 0 0 0 2 4 1 11 19

- lichefiate, mii tone u. n. * 1 1 0 0 0 0 1 2 1 7 12

2.3. Pierderi 107 113 96 106 110 103 68 72 66 65 93

- gazoase, mii tone c. c. * 105 111 94 104 108 101 67 70 65 63 91

- gazoase, mil. m3 * 91 96 81 90 93 87 58 61 56 54 79

- lichefiate, mii tone c. c. * 2 2 2 2 2 2 1 2 1 2 2

- lichefiate, mii tone u. n. * 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2.4. Altă distribuție 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0

- gazoase, mii tone c. c. * 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0

- gazoase, mil. m3 * 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0

- lichefiate, mii tone c. c. * 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- lichefiate, mii tone u. n. * 0 1 0 0 0 0 2 2 0 0 0

2.5. Stocuri de combustibil la sfârșit de an 35 33 32 32 25 32 28 24 37 31 34

- gazoase, mii tone c. c. * 20 20 20 21 20 21 21 19 20 20 22

- gazoase, mil. m3 * 18 18 17 18 18 18 18 17 17 17 19

- lichefiate, mii tone c. c. * 15 13 12 11 5 11 7 5 17 11 12

- lichefiate, mii tone u. n. * 9 8 8 7 3 7 4 3 11 7 7

Informativ: Valorile totale pe direcţiile de formare şi de consum – sunt formate în baza valorilor exprimate în mii tone c. c.

Page 188: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

188

Anexa 16

Dinamica structurii şi a distribuţiei GN pentru consum intern în R.Moldova, 1995 și 2003-2013 Indicatorii 1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Distribuția în interiorul

republicii:

1. Consumul intern de GN, mii

tone c. c.: 2057 1398 1429 1626 1609 1482 1401 1328 1403 1370 1317 1217

· gazoase, mii tone c.c. * 1320 1347 1543 1531 1399 1314 1233 1302 1264 1202 1101

· gazoase, mil. m3 * 1143 1167 1339 1327 1213 1138 1068 1128 1095 1042 954

· lichefiate, mii tone c. c. * 78 82 83 78 83 87 95 101 106 116 116

· lichefiate, mii tone un. n. * 50 52 53 50 53 55 60 64 67 74 74

- ritmul de creștere de baza a CI, % 100 68,0 69,5 79,0 78,2 72,0 68,1 64,6 68,2 66,6 64.0 59.2

- ponderea GN în CI pentru:

* necesități tehnologice, % 45,2 48,4 50,6 50,6 51,5 51,6 50,6 54,6 55,7 56,9 56,8 53.3

* transformări energetice, % 54,8 51,5 48,9 49,1 48,4 48,2 49,0 45,4 44,3 43,1 43,2 46.7

- ponderea GN gazos în CI, %: * 94,4 94,3 94,9 95,2 94,4 93,8 92,8 92,8 92.3 91.3 90.5

1.1. NECESITĂŢI

TEHNOLOGICE (NT) – ÎN

CALITATE DE ENERGIE ŞI

COMBUSTIBIL, mii tone c. c.

930 676 723 823 828 764 709 725 782 780 746 648

- ritmul de creștere de baza, % 100 72,7 77,7 88,5 89,0 82,2 76,2 78,0 84,1 83,9 80.2 69.7

- ponderea în consumul intern, % * 48,4 50,6 50,6 51,5 51,6 50,6 54,6 55,7 56,9 56.6 53.3

- ponderea GN gazos în NT, % * 88,5 88,7 89,9 90,6 89,1 87,7 86,9 87,1 86.4 84.5 82.1

· gazoase, mii tone c.c. * 598 641 740 750 681 622 630 681 674 630 532

· gazoase, mil. m3 * 517 555 642 650 590 539 546 591 584 546 461

· lichefiate, mii tone c. c. * 78 82 83 78 83 87 95 101 106 116 116

· lichefiate, mii tone un. n. * 50 52 53 50 53 55 60 64 67 74 74

inclusiv:

1.1.1. Vândut populației * 417 436 483 500 433 451 460 483 480 445 425

- ritmul de creștere de baza, % 100 103,5 89,6 93,4 95,2 100,0 99,4 92,3 88.0

- ponderea GN în CI, % * 29.83 30.51 29.70 31.08 29.22 32.19 34.64 34.43 35.04 33.79 34.93

- ponderea GN gazos (G) în NT,% * 61.69 60.30 58.69 60.39 56.68 63.61 63.45 61.76 61.54 59.65 65.58

- ponderea GNG În Vânzări % * 84,17 83,49 85,30 86,60 83,60 84,92 85,87 86,96 82,29 80,27 79.90

· gazoase, mil. m3 * 304 316 357 375 314 332 343 364 343 310 289

· lichefiate, mii tone un.n. * 42 46 45 48 45 43 42 40 54 56 58

1.1.2. Industrie * 155 160 206 207 202 120 67 92 97 92 83

- ritmul de creștere de baza, % 100 100,5 98,1 58,3 32,5 44,7 47,1 44,7 40.3

- ponderea GN în CI, % * 11,09 11,20 12,67 12,87 13,63 8,57 5,05 6,56 7.08 6.99 6.82

- ponderea GN gazos în NT, % * 22,93 22,13 25,03 25,00 26,44 16,93 9,24 11,76 12.44 12.33 12.81

- ponderea GNG în Industrie, % * 99,35 100,00 100,00 99,52 100,0 100,0 100,0 97,83 100 97,83 100

· gazoase, mil. m3 * 133 138 179 179 176 103 59 79 83 78 72

1.1.3. Transporturi * 27 34 32 14 16 21 24 23 18 23 30

- ritmul de creștere de baza, % 100 43,8 50,0 65,6 75,0 71,9 56,25 71,88 95.0

- ponderea GN în CI, % * 1,93 2,38 1,97 0,87 1,08 1,50 1,81 1,64 1.31 1.75 2.50

- ponderea GN gazos în NT, % * 3,99 4,70 3,89 1,69 2,09 2,96 3,31 2,94 2.31 3.08 4.69

- ponderea GNG în Transporturi,% * 62,96 76,47 75,00 42,86 37,50 23,81 37,50 13,04 16,67 15,0

· gazoase, mil. m3 * 15 23 22 5 5 5 7 2 2 2 9

· lichefiate, mii tone un.n. * 6 5 5 0 6 10 10 13 10 13 13

1.1.4. Agricultura * 5 8 3 2 1 3 3 3 3 4 5

- ritmul de creștere de baza, % 100,0 66,7 33,3 100,0 100,0 100,0 100,0 133,3 166.7

- ponderea GN în CI, % * 0,36 0,56 0,18 0,12 0,07 0,21 0,23 0,21 0.22 0.30 0.41

- ponderea GN gazos în NT, % * 0,74 1,11 0,36 0,24 0,13 0,42 0,41 0,38 0.38 0.54 0.77

- ponderea GNG în Agricultură,% * 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100

· gazoase, mil. m3 * 4 7 3 2 1 3 2 3 3 4 4

1.1.5. Comerț * 3 2 3 4 4 5 6 12 16 19 *

- ritmul de creștere de baza, % 100 133,3 133,3 166,7 200,0 400,0 533,3 633,33

- ponderea GN în CI, % * 0,21 0,14 0,18 0,25 0,27 0,36 0,45 0,86 1,17 1,44

- ponderea GN gazos în NT, % * 0,44 0,28 0,36 0,48 0,52 0,71 0,83 1,53 2,05 2,53

Page 189: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

189

- ponderea GNG în Comerț, % * 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 91,67 100 100 100

Continuarea anexei 16 · gazoase, mil. m3 * 2 2 3 4 4 5 5 10 14 16

1.1.6. Necesități comunale * 66 76 86 92 101 102 162 158 161 160 105

- ritmul de creștere de baza, % 100 107,0 117,4 118,6 188,4 183,7 187,2 186,0 121.8

- ponderea GN în CI, % * 4,72 5,32 5,29 5,72 6,82 7,28 12,20 11,26 11,75 12,11 8.6

- ponderea GN gazos în NT, % * 9,76 10,51 10,45 11,11 13,22 14,39 22,34 20,20 20,64 21,33 16.15

- ponderea GNG în N. Comunale,% * 98,48 98,68 97,67 98,91 99,01 99,02 91,98 94,30 98,14 96,35

· gazoase, mil. m3 * 56 65 73 79 87 87 129 130 137 135 87

· lichefiate, mii tone un.n. * 1 1 1 1 1 1 8 6 2 3 4

1.1.7. Construcții * 1 1 1 2 2 1 0 4 3 3 *

- ritmul de creștere de baza, % 100,0 200,0 200,0 100,0 0,0 400,0 300,0 300,0

- ponderea GN în CI, % * 0,07 0,07 0,06 0,12 0,13 0,07 0,00 0,29 0,22 0,23

- ponderea GN gazos în NT, % * 0,15 0,14 0,12 0,24 0,26 0,14 0,00 0,51 0,38 0,40

- ponderea GNG în Construcţii,% * 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 0,00 50,00 33,33 50,00

· gazoase, mil. m3 * 1 1 1 2 1 1 0 1 1 1

· lichefiate, mii tone un.n. * 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1

1.1.8. Alte consumuri * 2 6 9 7 5 4 3 7 2 3 *

- ritmul de creștere de baza, % 100 77,8 55,6 44,4 33,3 77,8 22,2 33,3

- ponderea GN în CI, % * 0,14 0,42 0,55 0,44 0,34 0,29 0,23 0,50 0,15 0,23

- ponderea GN gazos în NT, % * 0,30 0,83 1,09 0,85 0,65 0,56 0,41 0,90 0,26 0,40

- ponderea GNG în Alte, % * 100,0 83,33 77,78 85,71 80,00 100,0 33,33 42,86 50,00 50,00

· gazoase, mil. m3 * 2 3 4 4 2 3 1 2 1 1

· lichefiate, mii tone un.n. * 1 0 2 1 1 1 0 2 0 1

1.2. TRANSFORMAT (TE) ÎN

ALTE TIPURI DE ENERGIE,

mii tone c. c.

1127 720 699 798 778 715 687 603 621 590 571 569

- ritmul de creștere de baza, % 100 63,9 62,0 70,8 69,0 63,4 61,0 53,5 55,1 52,4 50,7 50.5

- ponderea în consumul intern, % 54,8 51,5 48,9 49,1 48,4 48,2 49,0 45,4 44,3 43.1 43.4 46.8

- ponderea GN gazos în TE, % 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

· gazoase, mii tone c. c. 1127 720 699 798 778 715 687 603 621 590 571 569

- ponderea în consumul intern,% 54,8 51,5 48,9 49,1 48,4 48,2 49,0 45,4 44,3 43.1 43.4 46.8

· gazoase, mil. m3 977 624 606 692 674 620 595 522 537 511 495 493

1.2.1 pentru producerea

energiei electrice (EE) * 270 285 324 316 310 277 257 251 237 229 411

- ritmul de creștere de baza, % 100 97,5 95,7 85,5 79,3 77,5 73,1 70,7 126.9

- ponderea în consumul intern, % * 19,3 19,9 19,9 19,6 20,9 19,8 19,4 17,9 17,3 17,3 33.8

- ponderea în total transformări,% 37,5 40,8 40,6 40,6 43,4 40,3 42,6 40,4 40,2 40,1 72.2

- ponderea GNG în EE, % * 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

· gazoase, mil. m3 * 234 247 281 274 269 240 222 216 205,0 198,4 356.2

1.2.2. pentru producerea

energiei termice (ET) * 450 414 474 462 405 410 346 370 353 342 158

- ritmul de creștere de baza, % 100 97,5 85,4 86,5 73,0 78,1 74,5 72,1 33.3

- ponderea în consumul intern, % * 32,2 29,0 29,2 28,7 27,3 29,3 26,1 26,4 25,8 25,9 13.0

- ponderea în total transformări,% 62,5 59,2 59,4 59,4 56,6 59,7 57,4 59,6 59,8 59,9 27.8

- ponderea GNG în ET, % * 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

· gazoase, mil. m3 * 390 359 411 400 351 355 300 321 306 296,6 136.9

1.3. În calitate de materie primă

şi scopuri neenergetice 0 2 7 5 3 3 5 0 0 0 0 0

- ponderea în consumul intern, % 0,0 0,1 0,5 0,3 0,2 0,2 0,4 0 0 0 0 0

· gazoase, mii tone c. c. 0 2 7 5 3 3 5 0 0 0 0 0

· gazoase, mil. m3 0 2 6 5 3 3 4 0 0 0 0 0

Informativ: Simbolul „* ” – desemnează despre necunoaşterea informaţiei respective.

Sursă: Prelucrat de autor în baza Informaţiei Biroului Naţional de Statistică al RM, 2013.

Page 190: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

190

Anexa 17

Alegerea combustibilului în alimentarea autovehiculelor

pentru motoarele cu ardere internă

Indicatorii

Tipul autovehiculului Dacia-Logan, 1,3

Tipul combustibilului

Benzină 95 EURO - premium

Gaz natural GNL-lichefiat GNG-metan

1. Parcurgerea totală, km: 36500 =

100 * 365 36500 =

100 * 365 36500 =

100 * 365 1.1. Parcurgerea zilnică, km 100 100 100 1.2. Fondul calendaristic, zile 365 365 365

2. Eforturile totale curente, MDL 54638,68 = 54638,68 +

0

37509,67 = 32923,0 + 4586,67

36127,33 = 27594,0 +

8533,33 2.1. Norma de consum de REC la 100

km:

2.1.1. pentru benzină, litri/100km 9,1 - - 2.1.2. pentru GN, m

3/100km - 11,0 9,0

2.2. Preţul unei unităţi de REC, MDL: 2.2.1. pentru benzină, lei/litrul 16,45 -

2.2.2. pentru GN, lei/m3

- 8,2 8,4

2.3. Consumul total REC:

2.3.1. pentru benzină, litri 3321,5 =

36500 * 9,1 / 100 -

2.3.2. pentru GN, m3

- 4015 =

36500 * 11 / 100 3285 =

36500 * 9,0 / 100 2.4. Cheltuielile materiale,

MDL: 54638,68 32923,0 27594,0

2.4.1. pentru benzină, lei 54638,68 =

3321, 5 * 16,45 -

2.4.2. pentru GN, lei - 32923,0 =

4015,0 * 8,2 27594,0 =

3285,0 * 8,4

2.5. Cheltuielile capitale curente, MDL: 0 4586,67 =

6880 * 2 / (1+2) 8533,33 =

12800 * 2 / (1+2) 2.5.1. Investiţiile pentru echipamentul de

alimentare de gaze, MDL 0 6880 12800

2.5.2. Metoda de calcul a uzurii cumulativă cumulativă cumulativă 2.5.3. perioada de funcţionare utilă, ani 2 2 2 3. Eficienta investiţiilor, MDL

3.1. Efectul economic de la efectuarea

investiţiilor, MDL 0

17129,01 = 54638,68 – 37509,67

18511,34 = 54638,68 – 36127,33

3.2. Perioada de recuperare, ani - 0,40 =

6880 / 17129,01 0,69 =

12800 / 18511,34

Informativ: Preţurile de realizare a REC sunt actuale şi caracterizează valoarea REC la data de 17.07.2012.

Notă: Prelucrat de autor

Page 191: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

191

Anexa 18 Datele agenţilor economici ai Sectorului Energetic al R.Moldova, anul 2010

CAEM Numărul şi numele

AE, un. ec. CFOJ

Cifra de

afaceri, lei

Personalul

scriptic, pers.

Profitul net

(pierdere), lei

Adresa

juridică

I. E-40210 1 - 0 1 - -

inclusiv:

1. BIOENERGAGRO -

SRL 530 0 1 -95215

5201 - or. Drochia,

str. Independentei 58 ap.11, t.

22001

II. E-40220 23 - - 4804 - -

din care:

1. Moldovagaz-SA - ÎM 520 5052468463 119 52361404 2005 - mun. Chişinău,

str. Albişoara 38, t. 223270

2. Chişinău-GAZ - SRL 530 3008715235 858 -24840465 2005 - mun. Chişinău,

str. Albişoara 38

3. Bălţi-GAZ - SRL 530 493649229 438 -10095407 3101 - mun. Bălţi,

str. Sf. Nicolae 43, t. 20067

4. Ialoveni-GAZ - SRL 530 320138668 610 -966817 6802 - or. Ialoveni

str. Hâncești 30, t. 22189

5. Floreşti-GAZ - SRL 530 241008940 320 -8097613 5001-or. Floreşti, str. Ştefan

cel Mare 75, t. 325750

6. Edineţ-GAZ - SRL 530 164106541 364 -4584639 4601 - or. Edineţ, str. N.

Testemiţeanu 28, t. 23080

7. Găgăuz-GAZ - SRL 530 167394834 396 -2666190

6101 - UTA Găgăuzia,

or. Ceadâr-Lunga,

str. Dzerjinski 1, t. 332406

8. Orhei-GAZ - SRL 530 151716395 383 -9051718 3501 - r-ul Orhei, or. Orhei,

str. V. Mahu 121, t. 22507

9. Ungheni-GAZ - SRL 530 119902164 235 8375785 3606 - or. Ungheni, str. Vlad

Ţepeş 13, t. 22703

10. Cahul-GAZ - SRL 530 126858678 267 -370693 3901 - or. Cahul,

str. M. Viteazul 49

11. Ştefan Voda -Gaz - SRL 530 82336581 255 -1516218 4201 - or. Ştefan-Voda, Zona

industrială

12. Cimişlia-GAZ - SRL 530 77361272 210 47371 4101 - or. Cimişlia,

str. Cetatea Alba 4, t. 25679

13. Taraclia-GAZ - SRL 530 40155752 147 605141 7401 - or. Taraclia, str. Lenin

110/a, t. 26361

14. Nord GAZ-Sângerei –

ÎCS- SRL 530 10395623 10 349582

6201 - or. Sângerei, str.

Independentei 107, t. 22772

15. Şef-Gaz -ÎM– SRL 530 7339869 18 - 3001 or. Soroca,

str. Cosăuți 4

16. Darnic-Gaz – SRL 530 - - - r-ul Străşeni

17. Niagors – SRL 530 - - - s. Grigoreşti

18. Rotalin GAZ Trading -

ÎM 530 65440969 134 -8404446 r-ul Hâncești

19. Pielart Service –

SRL 530 4988508 32 414740

2000 - mun. Chişinău, str.

Calea Ieşilor 10, t. 221323

20. Sălcioara-Vascan –

SRL 530 - - - or. Chişinău

21. Proalfa-Service –

SRL 530 - - - or. Chişinău

22. Lăcătuş – SRL 530 - - - MD-2084, mun. Chişinău,

or. Cricova

23. Belvilcom – SRL 530 - - - or. Chişinău

24. Termogrup Servicii - ÎS 620 0 8 40945 6201 - or. Sângerei, str.

Independentei 10, t. 23484

Total – I + II 24 - - 4805 - -

Notă: Prelucrat de autor în baza informaţiei BNS al R.Moldova, 2012

Page 192: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

192

Anexa 19 Datele agenţilor economici ai sectorului GNG pe anul de gestiune 2011

CAEM Numărul şi Numele

AE, un. ec. CFOJ

Cifra de

afaceri, lei

Personalul

scriptic, Pers.

Adresa

juridică Raion

I. E-40210 1 - 0 1 - -

inclusiv:

1. BIOENERGAGRO - SRL 530 0 1 5201 or. Drochia,

str. Independentei 58 ap.11 3601000

II. E-40220 24 - 4734 - -

din care:

1. Moldovagaz – SA - ÎM 520 3809812936 119 2005 mun. Chişinău,

str. Albişoara 38, t. 223270 150000

2. Chişinău-GAZ - SRL 530 2456853885 831 2005 mun. Chişinău,

str. Albişoara 38 150000

3. Bălţi-GAZ - SRL 530 384595739 439 3101 mun. Bălţi,

str. Sf. Nicolae 43, t. 20067 301000

4. Ialoveni-GAZ - SRL 530 273717136 609 6802 or. Ialoveni

str. Hâncești 30, t. 22189 5501000

5. Floreşti-GAZ - SRL 530 211296808 331

5001 or. Floreşti,

str. Ştefan cel Mare 75,

t. 325750

4501000

6. Edineţ-GAZ - SRL 530 145790579 388 4601 or. Edineţ, str. N.

Testemiţeanu 28, t. 25300 4101000

7. Găgăuz-GAZ - SRL 530 133219233 389

6101 UTA Găgăuzia,

or. Ceadâr-Lunga,

str. Dzerjinski 1, t. 332406

9602000

8. Orhei-GAZ - SRL 530 129121680 345 3501 r-ul Orhei, or. Orhei,

str. V. Mahu 121, t. 22507 6401000

9. Ungheni-GAZ - SRL 530 97880023 230 3606 or. Ungheni,

str. Vlad Ţepeş 13, t. 22703 9201000

10. Cahul-GAZ - SRL 530 97211458 281 3901 or. Cahul,

str. M. Viteazul 49 1701000

11. Ştefan Voda-GAZ - SRL 530 68983621 251 4201 or. Ştefan-Voda,

Zona industrială 8501000

12. Cimislia-GAZ - SRL 530 62136507 222 4101 or. Cimişlia,

str. Cetatea Alba 4, t. 25679 2901000

13. Taraclia-GAZ - SRL 530 33252823 133 7401 or. Taraclia,

str. Lenin 110/a, t. 26361 8701000

14. Nord GAZ-Sîngerei –

ÎCS- SRL 530 7969042 9

6201 or. Sângerei,

str. Independentei 107, t. 22772 7401000

15. Şef-Gaz -ÎM– SRL 530 7339869 18 3001 or. Soroca,

str. Cosăuți 4 7801000

16. Darnic-Gaz – SRL 530 - - r-ul Străşeni

17. Niagors – SRL 530 - - s. Grigoreşti

18. Rotalin GAZ Trading -

ÎM 530 49904160 131

2075 mun. Chişinău,

bd. Mircea cel bătrân 32 ap.24 140000

19. Pielart Service – SRL 530 1007980 1 2000 mun. Chişinău, str. Calea

Ieşilor 10, t. 221323 120000

20. Sălcioara-Vascan –SRL 530 - - or. Chişinău 150000

21. Proalfa-Service – SRL 530 - - or. Chişinău 150000

22. Lăcătuş – SRL 530 - - mun. Chişinău, or. Cricova 150000

23. Belvilcom – SRL 530 - - or. Chişinău 150000

24. Inox-Gaz – SRL 530 - - or. Floreşti

25. Termogrup Servicii –ÎS 620 0 7 6201 or. Sângerei,

str. Independentei 10, t. 23484 7401000

Total –I + II 25 - - 4735 - -

Notă: Prelucrat de autor în baza informaţiei BNS al R.Moldova, 2012

Page 193: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

193

Anexa 20

Dinamica exportului de GN de SA„Gazprom” în țările

CSI, Statele Baltice și EUROPA, 2003-2013

Indicatorii

Valoarea indicatorilor în dinamică

Perioada de activitate, ani

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Volumul fizic al vânzărilor de GN, mild.

m3, total: 44.1 65.7 76.6 101 96.5 96.5 67.7 70.2 81.7 66.1 59.4

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 149.0 173.7 229.0 218.8 218.8 153.5 159.2 185.3 149.9 134.7

inclusiv pe țările importatoare:

MOLDOVA 2.3 2.7 2.8 2.5 2.7 2.7 3 3.2 3.1 3.1 2.4

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 117.4 121.7 108.7 117.4 117.4 130.4 139.1 134.8 134.8 104.3

Armenia 0.3 1,3 1,7 1,7 1,9 2,1 1,7 1,4 1.6 1.7 1.7

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 433,3 566,7 566,7 633,3 700,0 566,7 466,7 533.3 566.7 566.7

Azerbaidjan 0 0,8 3,8 4,0 - - - - 0 0 0

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 475,0 500,0

Bielorusia 10.2 13,4 19,8 20,5 20,6 21,1 17,6 21,6 23.3 19.7 19.8

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 131,4 194,1 201,0 202,0 206,9 172,5 211,8 228.4 193.1 194.1

Gruzia-Georgia 0.3 1,2 1,4 1,9 1,2 0,7 0,1 0,2 0.2 0.2 0.2

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 400,0 466,7 633,3 400,0 233,3 33,3 66,7 66.7 66.7 66.7

Kazahstan 0 5.1 4,0 6,5 10,0 9,6 3,1 3,4 3.3 3.7 4.7

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 78,4 127,5 196,1 188,2 60,8 66,7 64.7 72.5 92.2

Ucraina 26 34,3 37,6 59,0 54,8 56,2 37,8 36.5 44.8 32.9 25.8

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 131,9 144,6 226,9 210,8 216,2 145,4 140,4 172.3 126.5 99.2

Letonia 1.2 1,5 1,4 1,4 1,0 0,7 1,1 0,7 1.2 1.1 1.1

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 125,0 116,7 116,7 83,3 58,3 91,7 58,3 100.0 91.7 91.7

Lituania 2.9 2,9 2,8 2,8 3,4 2,8 2,5 2,8 3.2 3.1 2.7

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 100,0 96,6 96,6 117,2 96,6 86,2 96,6 110.3 106.9 93.1

Estonia 0.9 0,9 1,3 0,7 0,9 0,6 0,8 0,4 0.7 0.6 0.7

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 100,0 144,4 77,8 100,0 66,7 88,9 44,4 77.8 66.7 77.8

Informativ: Simbolul „-” – desemnează că în perioada dată nu s-au efectuat livrări, simbolul „* ” – că nu se dispune de date.

Sursa: Prelucrat de autor în baza sursei [217] și anexei 2.18.1.

Page 194: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

194

Anexa 21

Geografia exporturilor GN de SA „Gazprom” în țările CSI și Statele Baltice, 2009-2010

Sursa: Reluat de autor în baza sursei [217]

Page 195: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

195

Anexa 22

Exporturile GN de SA„Gazprom” în țările Europei, perioada 2006-2013

Țările importatoare

Valoarea indicatorilor în dinamică

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Austria 6.6 5,4 5,8 5.4 5.6 5.4 5.4 5.2

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 81,8 87,9 81.8 84.8 81.8 81.8 78.8

2. Finlanda 4.9 4,7 4,8 4.4 4.8 4.2 3.7 3.5

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 95,9 98,0 89.8 98.0 85.7 75.5 71.4

3. Franța 10 10,1 10,4 8.3 8.9 8.5 8.2 8.6

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 101,0 104,0 83.0 89.0 85.0 82.0 86.0

4. Germania 34.4 34,5 37,9 33.5 35.3 34.1 34 41

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 100,3 110,2 97.4 102.6 99.1 98.8 119.2

5. Grecia 2.7 3,1 2,8 2.1 2.1 2.9 2.5 2.6

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 114,8 103,7 77.8 77.8 107.4 92.6 96.3

6. Italia 22.1 22,0 22,4 19.1 13.1 17.1 15.1 25.3

- ritmul de creștere de bază, % 100 99,5 101,4 86.4 59.3 77.4 68.3 114.5

7. Elveția 0.4 0,4 0,3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 100,0 75,0 75.0 75.0 75.0 75.0 100.0

8. Olanda 4.7 5,5 5,3 4.3 4.3 4.5 2.9 2.9

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 117,0 112,8 91.5 91.5 95.7 61.7 61.7

9. Turcia 19.9 23,4 23,8 20 18 26 27 26.7

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 117,6 119,6 100.5 90.5 130.7 135.7 134.2

10. Marea Britanie 8.7 15,2 7,7 11.9 10.7 12.9 11.7 16.6

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 174,7 88,5 136.8 123.0 148.3 134.5 190.8

11. Bosnia și Herțegovina 0.4 0,3 0,3 0.2 0.2 0.3 0.3 0.2

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 75,0 75,0 50.0 50.0 75.0 75.0 50.0

12. Bulgaria 2.7 2,8 2,9 2.2 2.3 2.5 2.5 2.9

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 103,7 107,4 81.5 85.2 92.6 92.6 107.4

13. Croația 1.1 1,1 1,2 1.1 1.1 0 0 0.2

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 100,0 109,1 100.0 100.0 0.0 0.0 18.2

14. Republica Ceha 7.4 7,2 7,9 7 9 8.2 8.3 7.9

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 97,3 106,8 94.6 121.6 110.8 112.2 106.8

15. Ungaria 8.8 7,5 8,9 7.6 6.9 6.3 5.3 6

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 85,2 101,1 86.4 78.4 71.6 60.2 68.2

16. Macedonia 0.1 0,1 0,1 0.1 0.1 0.1 0.1 0

- ritmul de creștere de bază, % 0.1 100,0 100,0 100.0 100.0 100.0 100.0 0.0

17. Polonia 7.7 7,0 7,9 9 11.8 10.3 13.1 12.9

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 90,9 102,6 116.9 153.2 133.8 170.1 167.5

18. România 5.5 4,5 4,2 2.5 2.6 3.2 2.5 1.4

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 81,8 76,4 45.5 47.3 58.2 45.5 25.5

19. Serbia 2.1 2,1 2,2 1.7 2.1 2.1 1.9 2

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 100,0 104,8 81.0 100.0 100.0 90.5 95.2

20. Slovacia 7 6,2 6,2 5.4 5.8 5.9 4.3 5.5

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 88,6 88,6 77.1 82.9 84.3 61.4 78.6

21. Slovenia 0.7 0,6 0,6 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 85,7 85,7 71.4 71.4 71.4 71.4 71.4

22. Danemarca 0 - - 0 0 0.3 0.3

23. Alte tari 1.7 2.6 1.3 1.1 1.7

Total 161.5 168,5 167,6 148.3 148.1 156.6 151 174.3

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 104,3 103,8 91.8 91.7 97.0 93.5 107.9

Informativ: Simbolul „-” – desemnează că în perioada dată nu s-au efectuat livrări.

Sursa: Prelucrat de autor în baza sursei [217].

Page 196: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

196

Anexa 23

Întreprinderile de distribuţie a gazelor naturale afiliate şi neafiliate SA „Moldova-Gaz”

Tabelul A23.1. Întreprinderile de distribuţie a gazelor naturale neafiliate la SA „Moldova-Gaz”, 2013

Întreprinderile

de distribuţie gaze

Volumul gazelor realizate anual, mil. m3 (inclusiv pe regiuni)

TOTAL Moldova -

gaz

Chișinău -

gaz

Bălţi -

gaz

Ialoveni -

gaz

Floreşti -

gaz

Ştefan Vodă -

gaz Găgăuz -gaz

1. SRL „Rotalin-gaz” 12.3 11.4 0.1 0.8

2. SRL „Darnit-gaz” 0.4 0.2 0.2

3. SRL „Sef-gaz” 1.5 1.5

4. Nord Gaz Sîngerei ICS 2.0 2.0

5. SRL Niagors 0.1 0.1

6. SRL „Pielard”

1.8

1.8

7. SRL „Sălcioara

Vascan”

8. SRL „Proalfa-service”

9. SRL „Lăcătus”

10. SRL „Belcom”

T O T A L 18.1 11.4 1.8 2.1 0.1 1.6 0.8 0.2

Notă: Prelucrat de autor în baza informaţiei ANRE a R.Moldova

Întreprinderile de

distribuţie gaze

Filialele

întreprinderii

1. Chişinău - gaz

SRL

2. Ialoveni - gaz

SRL

Filiala

Ialoveni - gaz

Anenii-Noi

- gaz

Criuleni

- gaz

Dubăsari -

Coşniţa- gaz

Străşeni

- gaz

3. Bălţi - gaz

SRL

Filiala Bălţi

- gaz

Glodeni

- gaz

Râşcani

- gaz

Sângerei

- gaz

Făleşti

- gaz

4. Edineț - gaz

SRL

Edineţ

- gaz

Briceni

– gaz

Donduşeni

- gaz

Ocniţa

- gaz

5. Orhei - gaz

SRL

Orhei

– gaz

Rezina

– gaz

Şoldăneşti

- gaz

Teleneşti

- gaz

6. Cimişlia - gaz

SRL

Cimişlia

- gaz

Basarabeasca

- gaz

Hâncești

- gaz

Leova

- gaz

7. Floreşti - gaz

SRL

Floreşti - gaz Drochia - gaz Soroca - gaz

8. Ungheni - gaz

SRL

Ungheni - gaz Călăraşi - gaz Nisporeni-gaz

9. Găgăuz - gaz

SRL

Ceadâr-Lunga

- gaz

Comrat

– gaz

Vulcăneşti

- gaz

10. Ştefan-Voda -

gaz SRL

Ştefan - Vodă -

gaz

Căuşeni

- gaz

11. Cahul - gaz

SRL

Cahul - gaz

12. Taraclia - gaz

SRL

Page 197: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

197

Anexa 24

Indicii principali de gazificare a R.Moldova

(situaţia pe judeţe la 01.01.2001)

Denumirea

judeţelor

Numărul localităților pe judeţe Ponderea

localităților

gazificate,

%

Lungimea

gazoductelor,

km

Consumul efectiv

de gaze,

mil. m3 total inclusiv

gazificate negazificate

1. Bălţi 251 20 231 8,0 497,07 82,6

2. Edineți 157 19 138 12,1 425,1 38,8

3. Cahul 106 5 101 4,7 285,29 17,7

4. Chișinău 178 66 112 37,1 1550,26 52,1

5. Lăpușna 151 6 145 4,0 172,56 7,8

6. Orhei 190 24 166 12,6 457,15 39,2

7. Soroca 178 13 165 7,3 368,62 47,3

8. Taraclia 26 13 13 50,0 344,53 17,3

9. Tighina 81 18 63 22,2 520,61 12,2

10. Ungheni 150 1 149 0,7 6,13 0,4

11. mun. Chișinău 23 25 -2 108,7 1579,68 663,4

12. UTA Găgăuzia 32 17 15 53,1 1264,16 53,5

TOTAL 1523 227 1296 14,9 7471,15 1032,3

Notă: Prelucrat de autor în baza informaţiei oficializate de ANRE.

Anexa 25

Indicii de gazificare a R.Moldova

(situația distribuţiei regionale a gazelor naturale de către SA „Moldovagaz” la 01.01.2012 )

Denumirea

distribuitorilor

regionali

Numărul

total

a localităţilor,

unităţi

inclusiv Lungimea

gazoductelor,

km

Numărul

consumatoril

or finali,

persoane

Consumul

efectiv de

gaze,

mil. m3

localităţi

gazificat

e

structura,

%

1. Chişinău-gaz 35 32 91.4 2788.8 268 109 606.106

2. Ialoveni-gaz 175 157 89.7 3475.1 75 135 52.795

3. Bălți-gaz 238 79 33.2 1774.6 58 738 82.156

4. Găgăuz-gaz 32 31 96.9 1868.8 44 672 25.734

5. Edineți-gaz 151 90 59.6 1865.9 32 281 39.748

6. Floreşti-gaz 182 107 58.8 1556.9 31 337 38.662

7. Orhei-gaz 203 104 51.2 1926.2 32 147 30.76

8. St. Vodă-gaz 74 56 75.7 1362.7 27 055 12.566

9. Cahul-gaz 106 56 52.8 1366.6 27 295 19.385

10. Cimişlia-gaz 89 54 60.7 1215.8 20 916 11.844

11. Ungheni-gaz 157 67 42.7 1286.0 23 360 19.699

12. Taraclia-gaz 26 25 96.2 625.4 12 675 5.845

SA "Moldovagaz" 1468 858 58.4 21112.8 653 720 945.3

Notă: Prelucrat de autor în baza informaţiei expuse şi oficializate de ANRE.

Page 198: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

198

Anexa 26

Harta geografică a zonei de activitate a întreprinderii „Bălţi-Gaz” SRL

Informativ: Cercurile cu roşu – arată capitala unităţii teritoriale autonome, ce cuprind cadrul zonei de activitate a

SRL „Bălţi-gaz”.

Sursă: Întreprinderea „Bălţi-gaz” SRL, la baza cărei stă A.3.22.1 – Harta administrativă a Republicii Moldova.

Page 199: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

199

Anexa 27

Harta administrativ-teritorială a Republicii Moldova

Sursă: Reluat de autor pe baza sursei 164.

Page 200: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

200

Anexa 28

Rezultatele financiare a întreprinderii SRL „Bălţi-Gaz” pe perioada 2001, 2006-2013 Indicatorii

abrevierea lor şi sursa de informație

Perioada de activitate (Tn), ani, valoarea indicatorilor, mii lei

2001 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1r Veniturile din

vânzări VNVn = F.2.c.010 32780,4 220842,8 256201,7 352616,4 236088,7 384569.2 493649.2 530446.1 467315.2

2r

Costul vânzărilor /

cheltuieli directe operaționale

CPVn = F.2.c.020 32747,0 194570,1 224635,4 292767,1 176160,0 285388.2 411826.2 456269.1 383060.1

3r

Profitul brut /

profitul brut operațional / profitul

din vânzări, ±

ПbOn = F.2.c.030→ 1r – 2r 33,4 26272,7 31566,3 59849,3 59928,7 99181.0 81823.0 74177.0 84255.1

4r Alte venituri

operaționale AVNOn = F.2.c.040 635,7 1407,2 2370,6 4727,5 21995,4 18486.4 15112.0 3851.3 4720.2

5r Cheltuieli

comerciale Chcn = F.2.c.050 3,7 39880,0 38984.6 47082,4 51816,0 66920.5 76520.9 77842.9 86635.9

6r Cheltuieli generale

şi administrative Chgan = F.2.c.060 2012,5 5240,1 7022,4 7225,5 7355,5 7566.6 8301.4 9998.5 17864.7

7r Cheltuieli indirecte de producție

Chidpn = 5r + 6r 2016,2 45120,1 46007,0 54307,9 59171,6 74487.1 84822.3 87841.4 104500.6

8r Alte cheltuieli

operaționale AChOn = F.2.c.070 738,2 3811,4 2726,1 3677.7 15366.1 16001.9 22183.5 20890.0 25023.8

9r Cheltuieli indirecte

operaționale ChidOn= Chidp + AChO = 7r

+ 8r 2754,4 48931,5 48733,1 57985,6 74537,7 90489.0 107005.8 108731.4 129524.4

10r Profit operațional, ± ПOn = F.2.c.080→ 3r + 4r

– 5r – 6r– 8r→ 11r – 12r -2085,3 -21251,6 -14796,2 6591,1 7386,4 27178.4 -10070.8 -30703.1 -40549.1

11r Venit operațional VNOn=VNVn+AVNOn =

1r + 4r 33416,1 222250,0 258572,3 357343,9 258084,1 403055.6 508761.2 534297.4 472035.4

12r Cheltuieli

operaționale ChOn = ChdO + ChidO = 2r

+ 9r 35501,4 243501.6 273368.5 350752.7 250697.7 375877.2 518832.0 565000.5 512584.5

13r Rezultat investițional, ±

ПIn = F.2.090→ 14r – 15r 107,5 29,1 67,2 4998,4 -43,6 11.8 -23.9 31.8 -5.0

14r Venit investițional VNIn = F.2A.c.1590 447,0 29,1 83,6 5113,3 50,6 18.4 356.1 33.7 0.0

15r Cheltuieli

investiționale ChIn = F.2A.c.1690 339,5 0,0 16.5 114.9 94.2 6.6 380.0 1.9 5.0

16r Rezultat financiar, ± ПFn = F.2.c.100→ 17r –

18r -1,0 4,0 -4.0 -0.7 -2.2 -9.5

17r Venit financiar VNFn = F.2A.c.1770 5,3 0,2 11.4 0.4 19.4 26.8

18r Cheltuieli financiare ChFn = F.2A.c.1850 1.0 1.3 0.2 15.4 1.1 21.6 36.3

19r Profit economico-financiar, ±

ПEFn = F.2.c.110 -1977,8 -21222,5 -14730,0 11593,6 7342,8 27186.2 -10095.4 -30673.5 -40563.6

20r Rezultat excepțional,

± ПEn = F.2.c.120→ 21r –

22r - -13,3 - - - - -7.9

21r Venit excepțional VNEn = F.2A.c.1920 - - - - - -

22r Cheltuieli

excepționale ChEn = F.2A.c.1970 - 13.3 - - - - 7.9 7.9

23r

Profit până la

impozitare / profitul

brut global, ±

ПGn = ПBGn = F.2.c.130 →

19r + 20r -1977,8 -21235,8 -14730,0 11593,6 7342,8 27186.2 -10095.4 -30681.4 -40563.6

24r Impozitul pe venit, ± IVn = F.2.c.140 -60,4 -70,2 1,1 -285.1 -411.2 -522.8

25r Profit net / profitul

net global, ± ПNn = F.2.c.150→ 23r –

24r→ 26r – 27r -2038,2 -21306,0 -14728,9 11878,7 7342,8 27186.2 -10095.4 -30270.2 -40040.8

26r

Veniturile din

activitatea

economică/Cifra de

afaceri

VNAEn = CAn = 11r +14r

+ 17r + 21r 33863,1 222279,1 258655,9 362462,5 258135,0 403085.4 509117.7 534350.5 472062.2

27r

Costul de producție

a activității

economice

CPAEn = 12r +15r + 18r +

22r + 24r 35901,3 243585,1 273384,8 350583.8 250792.1 375899.2 519221.0 564620.7 512103.0

Sursa: Prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii.

Page 201: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

201

Anexa 29

Dinamica lungimii și sporul de creștere a reţelelor de distribuţie a GN a

întreprinderii SRL „Bălți-gaz”, 2005-2013 Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Lungimea rețelelor de distribuție a GN, km.: 888.5 981,0 1149,1 1298,2 1577,4 1674,7 1739.8 1756.8 1774.6

- sporul absolut de bază, km. 0,0 92,5 260,6 409,7 688,9 786,2 851,3 868.3 886.1

- sporul absolut în lanț, km. 0,0 92,5 168,1 149,1 279,2 97,3 65,1 17.0 17.9

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 110,4 129,3 146,1 177,5 188,5 195,8 197.7 199.7

- ritmul de creștere în lanț, % 117,1 110,4 117,1 113,0 121,5 106,2 103,9 101.0 101.0

din care: 1.1. în proprietatea societății: 189.4 191,2 198,1 259,4 422,3 494,7 551.3 563.7 568.5

- sporul absolut de bază, km. 0,0 1,8 8,7 70,0 232,9 305,3 361,9 374.3 379.1

- sporul absolut în lanț, km. 0,0 4,4 1,8 6,9 61,3 162,9 72,4 12.4 4.8

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 101,0 104,6 137,0 223,0 261,2 291,1 297.6 300.2

- ritmul de creștere în lanț, % 102,4 101,0 103,6 130,9 162,8 117,1 111,4 102.2 100.9

- ponderea în structură, % 21,3 19,5 17,2 20,0 26,8 29,5 31,7 32.1 32.4

1.2. la deservire tehnică: 699.2 789,8 951,0 1038,7 1155,0 1180,0 1188.5 1193.1 1206.1

- sporul absolut de bază, km. 0,0 90,6 251,8 339,5 455,8 480,8 489,3 493.9 506.9

- sporul absolut în lanț, km. 125,2 90,6 161,2 87,7 116,3 25,0 8,5 4.6 13.0

- ritmul de creștere de bază, % 100,0 113,0 136,0 148,6 165,2 168,8 170,0 170.6 172.5

- ritmul de creștere în lanț, % 121,8 113,0 120,4 109,2 111,2 102,2 100,7 100.4 101.1

- ponderea în structură, % 78,7 80,5 82,8 80,0 73,2 70,5 68,3 67.9 68.7

1.3. de presiune joasă: 491.34 521,33 596,64 649,62 770,89 859,54 896.0 906.5 919.1

- sporul absolut de bază, km. 0 30,0 105,3 158,3 279,5 368,2 404,7 415.2 427.8

- sporul absolut în lanț, km. 0 30,0 75,3 53,0 121,3 88,7 36,5 10.5 12.6

- ritmul de creștere de bază, % 100 106,1 121,4 132,2 156,9 174,9 182,4 184.5 187.1

- ritmul de creștere în lanț, % 100,0 106,1 114,4 108,9 118,7 111,5 104,25 101.2 101.4

- ponderea în structură, % 55,30 53,14 51,92 50,04 48,87 51,32 51,50 51.6 52.3

1.4. de presiune medie: 221.24 249,39 300,27 370,06 421,58 429,84 436.7 443.1 448.3

- sporul absolut de bază, km. 0 28,2 79,0 148,8 200,3 208,6 215,4 221.9 227.0

- sporul absolut în lanț, km. 0 28,2 50,9 69,8 51,5 8,3 6,8 6.5 5.1

- ritmul de creștere de bază, % 100 112,7 135,7 167,3 190,6 194,3 197,4 200.3 202.6

- ritmul de creștere în lanț, % 100,0 112,7 120,4 123,2 113,9 102,0 101,59 101.5 101.2

- ponderea în structură, % 24,90 25,42 26,13 28,51 26,73 25,67 25,10 25.2 25.5

1.5. de presiune înaltă: 175.92 210,28 252,20 278,48 384,90 385,34 407.1 407.1 407.3

- sporul absolut de bază, km. 0 34,4 76,3 102,6 209,0 209,4 231,2 231.2 231.4

- sporul absolut în lanț, km. 0 34,4 41,9 26,3 106,4 0,4 21,8 0.0 0.2

- ritmul de creștere de bază, % 100 119,5 143,4 158,3 218,8 219,0 231,4 231.4 231.5

- ritmul de creștere în lanț, % 100,0 119,5 119,9 110,4 138,2 100,1 105,65 100.0 100.0

- ponderea în structură, % 19,80 21,44 21,95 21,45 24,40 23,01 23,40 23.2 23.2

1.6. în mediul urban: 427.04 465,46 491,57 535,46 577,43 613,60 637.4 651.5 660.0

- sporul absolut de bază, km. 0 38,4 64,5 108,4 150,4 186,6 210,4 224.5 233.0

- sporul absolut în lanț, km. 0 38,4 26,1 43,9 42,0 36,2 23,8 14.1 8.5

- ritmul de creștere de bază, % 100 109,0 115,1 125,4 135,2 143,7 149,3 152.6 154.6

- ritmul de creștere în lanț, % 107,9 109,0 105,6 108,9 107,8 106,3 103,88 102.2 101.3

- ponderea în structură, % 48,06 47,45 42,78 41,25 36,61 36,639 36,637 37.1 37.6

1.7. în mediul rural: 461.5 515,44 657,54 762,69 999,93 1061,12 1102.4 1105.2 1114.6

- sporul absolut de bază, km. 0 53,9 196,0 301,2 538,4 599,6 640,9 643.7 653.1

- sporul absolut în lanț, km. 0 53,9 142,1 105,1 237,2 61,2 41.3 2.9 9.4

- ritmul de creștere de bază, % 100 111,7 142,5 165,3 216,7 229,9 238,9 239.5 241.5

- ritmul de creștere în lanț, % 157,6 111,7 127,6 116,0 131,1 106,1 103,89 100.3 100.8

- ponderea în structură, % 51,94 52,54 57,22 58,75 63,39 63,361 63,362 62.9 63.4

Sursa: Prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare a întreprinderii „Bălți-gaz”.

Page 202: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

202

Anexa 30

Structura și sporul de creștere a reţelelor de distribuţie a GN pe filialele

întreprinderii SRL „Bălți-gaz”, 2005-2013 Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Lungimea rețelelor de distribuție a

GN, km.: 888,5 981,0 1149,1 1298,2 1577,4 1674,7 1739,8 1756.753 1774.627

inclusiv pe filiale:

1.1. filiala „Bălţi-gaz”: 288,850 317,320 333,688 363,072 402,654 431,181 445.594 458.745 465.394

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 28,470 16,368 29,384 39,582 28,527 14,413 13.151 6.649

- ritmul de creștere în lanț, % 100 109,85 105,15 108,80 110,90 107,08 103,34 102.95 101.45

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 9,85 5,15 8,80 10,90 7,08 3,34 2.95 1.45

- ponderea rețelelor în

structură, % 32,51 32,35 29,04 27,97 25,53 25,75 25,61 26.11 26.22

1.2. filiala „Glodeni-gaz”: 139,970 149,210 159,290 169,274 193,021 195,359 195.659 196.287 196.775

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 9,240 10,080 9,984 23,747 2,338 0,300 0.628 0.488

- ritmul de creștere în lanț, % 100 106,60 106,75 106,26 114,02 101,21 100,15 100.32 100.25

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 6,60 6,75 6,26 14,02 1,21 0,15 0.32 0.25

- ponderea rețelelor în

structură, % 15,75 15,21 13,86 13,04 12,24 11,67 11,25 11.17 11.20

1.3. filiala „Râșcani-gaz”: 178,820 210,090 302,996 361,332 462,078 484,906 509.574 511.656 514.364

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 31,270 92,906 58,336 100,746 22,828 24,668 2.082 2.708

- ritmul de creștere în lanț, % 100 117,48 144,22 119,25 127,88 104,94 105,08 100.41 100.53

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 17,48 44,22 19,25 27,88 4,94 5,08 0.41 0.53

- ponderea rețelelor în

structură, % 20,13 21,42 26,37 27,83 29,29 28,95 29,29 29.13 29.28

1.4. filiala „Fălești-gaz”: 180,760 194,960 220,676 256,853 274,878 284,418 294.329 294.929 302.191

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 14,20 25,716 36,177 18,025 9,540 9,911 0.6 7.262

- ritmul de creștere în lanț, % 100 107,85 113,19 116,39 107,018 103,47 103,48 100.20 102.46

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 7,85 13,19 16,39 7,018 3,47 3,48 0.20 2.46

- ponderea rețelelor în

structură, % 20,34 19,87 19,20 19,79 17,43 16,98 16,92 16.79 17.20

1.5. filiala „Sângerei-gaz”: 100,140 109,320 132,462 147,623 244,734 278,856 294.645 295.136 295.903

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 9,180 23,142 15,161 97,111 34,122 15,789 0.491 0.767

- ritmul de creștere în lanț, % 100 109,16 121,16 111,44 165,78 113,94 105,66 100.17 100.26

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 9,16 21,16 11,44 65,78 13,94 5,66 0.17 0.26

- ponderea rețelelor în structură, %

11,27 11,14 11,53 11,37 15,52 16,65 16,94 16.80 16.84

din care pe mediu:

- MEDIU RURAL: 461,50 515,44 657,54 762,69 999,93 1061,12 1102.38 1105.241 1114.621

- ponderea rețelelor în

structură, %: 51,94 52,54 57,22 58,75 63,39 63,361 63,363 62.914 63.448

1.1. filiala „Bălţi-gaz”: 47,16 54,66 59,932 60,09 65,89 66,519 67.156 67.219 67.573

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 7,500 5,272 0,158 5,800 0,629 0,637 0.063 0.354

- ritmul de creștere în lanț, % 100 115,90 109,64 100,26 109,65 100,95 100,95 100.09 100.53

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 15,90 9,64 0,26 9,65 0,95 0,95 0.09 0.53

- ponderea rețelelor în

structură, % 5,31 5,57 5,22 4,63 4,18 3,97 3,86 3.83 3.85

1.2. filiala „Glodeni-gaz”: 84,69 93,74 102,25 112,234 136,11 137,02 137.246 137.344 137.233

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 9,050 8,510 9,984 23,876 0,910 0,226 0.098 -0.111

- ritmul de creștere în lanț, % 100 110,68 109,07 109,76 121,27 100,66 100,16 100.07 99.92

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 10,68 9,07 9,76 21,27 0,66 0,16 0.07 -0.08

- ponderea rețelelor în

structură, % 9,53 9,56 8,90 8,65 8,63 8,18 7,89 7.82 7.81

1.3. filiala „Râșcani-gaz”: 51,97 73,81 166,138 223,908 324,654 337,227 361.65 363.547 365.65

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 21,840 92,328 57,770 100,746 12,573 24,423 1.897 2.103

- ritmul de creștere în lanț, % 100 142,02 225,08 134,77 144,99 103,87 107,24 100.52 100.58

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 42,02 125,08 34,77 44,99 3,87 7,24 0.52 0.58

Page 203: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

203

- ponderea rețelelor în

structură, % 5,85 7,52 14,46 17,25 20,58 20,14 20,79 20.69 20.81

1.4. filiala „Fălești-gaz”: 178,84 183,91 196,761 218,836 232,79 241,578 250.524 250.832 257.095

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 5,070 12,851 22,075 13,954 8,788 8,946 0.308 6.263

- ritmul de creștere în lanț, % 100 102,83 106,98 111,21 106,37 103,77 103,70 100.12 102.50

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 2,83 6,98 11,21 6,37 3,77 3,70 0.12 2.50

- ponderea rețelelor în structură, %

20,13 18,75 17,12 16,86 14,76 14,42 14,40 14.28 14.63

1.5. filiala „Sângerei-gaz”: 98,84 109,32 132,462 147,623 240,487 278,774 285.808 286.299 287.07

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 10,480 23,142 15,161 92,864 38,287 7,034 0.491 0.771

- ritmul de creștere în lanț, % 100 110,60 121,16 111,44 162,90 115,92 102,52 100.17 100.27

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 10,60 21,16 11,44 62,90 15,92 2,52 0.17 0.27

- ponderea rețelelor în structură, %

11,12 11,14 11,53 11,37 15,25 16,65 16,43 16.30 16.34

- MEDIU URBAN: 427,04 465,46 491,57 535,463 577,434 613,602 637.417 651.512 660.006

- ponderea rețelelor în

structură, %: 48,06 47,45 42,78 41,25 36,61 36,639 36,637 37.086 37.570

1.1. filiala „Bălţi-gaz”: 241,69 262,66 273,76 302,98 336,76 364,662 387.193 391.526 397.821

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 20,970 11,096 29,226 33,782 27,898 22,531 4.333 6.295

- ritmul de creștere în lanț, % 100 108,67 104,22 110,67 111,15 108,28 106,17 101.12 101.61

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 8,67 4,22 10,67 11,15 8,28 6,17 1.12 1.61

- ponderea rețelelor în

structură, % 27,20 26,77 23,82 23,34 21,35 21,77 22,26 22.29 22.65

1.2. filiala „Glodeni-gaz”: 55,28 55,47 57,04 57,04 56,91 58,339 58.413 58.943 59.542

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 0,190 1,570 0 -0,129 1,428 0,074 0.53 0.599

- ritmul de creștere în lanț, % 100 100,344 102,830 100 99,774 102,509 100,127 100.91 101.02

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 0,344 2,830 0,000 -0,226 2,509 0,127 0.91 1.02

- ponderea rețelelor în

structură, % 6,22 5,65 4,96 4,39 3,61 3,48 3,36 3.36 3.39

1.3. filiala „Râșcani-gaz”: 126,85 136,28 136,86 137,42 141,59 147,679 147.924 148.109 148.714

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 9,430 0,578 0,566 4,165 6,090 0,245 0.185 0.605

- ritmul de creștere în lanț, % 100 107,43 100,42 100,41 103,03 104,30 100,16 100.13 100.41

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 7,43 0,42 0,41 3,03 4,30 0,16 0.13 0.41

- ponderea rețelelor în structură, %

14,28 13,89 11,91 10,59 8,98 8,82 8,50 8.43 8.47

1.4. filiala „Fălești-gaz”: 1,92 11,05 23,92 38,02 42,09 42,84 43.805 44.097 45.096

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 9,130 12,865 14,102 4,071 0,752 0,965 0.292 0.999

- ritmul de creștere în lanț, % 100 575,52 216,42 158,96 110,70 101,78 102,25 100.67 102.27

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 475,52 116,42 58,96 10,70 1,78 2,25 0.67 2.27

- ponderea rețelelor în structură, %

0,22 1,13 2,08 2,93 2,67 2,56 2,52 2.51 2.57

1.5. filiala „Sângerei-gaz”: 1,30 0 0 0 0,082 0,082 0.082 8.837 8.833

- sporul absolut în lanț, km., ± 0 -1,3 0 0 0,082 0 0 8.755 -0.004

- ritmul de creștere în lanț, % 100 0 0 0 0 100 100 10776.83 99.95

- ritmul de sporire în lanț, %, ± 0 0 0 0 0 0 0 10676.83 -0.05

- ponderea rețelelor în

structură, % 0,15 0 0 0 0,005 0,005 0,005 0.50 0.50

Sursa: Prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare a întreprinderii „Bălți-gaz”.

Page 204: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

204

Anexa 31

Dinamica indicatorilor cantitativi ai SRL „Bălţi-gaz”, 2005-2013

Indicatorii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1. Valoarea

veniturilor din

vânzări, mii lei:

137469.9 220842.8 256201.7 352616.4 236088.7 384569.2 493649.2 530446.1 467315.2

- sporul absolut de bază, mii lei

0 +83373,0 +118731,8 +215146,5 +98618,9 +247099,4 +356179,4 392976.2 329845.3

- ritmul

de creștere de bază, %

100,0 160,6 186,4 256,5 171,7 279,7 359,1 385.9 339.9

- ritmul

de creștere în lanț, %

110,4 160,6 116,0 137,6 67,0 162,9 128,4 107.5 88.1

de la care: 1.1.

Valoarea

producției marfă

140233.9 223163.2 257869.8 352616.4 236088.7 384834.2 494164.5 530988.3 467612.4

- ritmul

de creștere de

bază, %

100,0 159,14 183,89 251,45 168,35 274,42 352,39 378.6 333.5

1.2. Valoarea

producției finite

140161.2 220399,1 255549.4 350948.3 236088.7 384834.2 493899.5 530916.7 467313.1

- ritmul de creștere de

bază, %

100,0 157,25 182,33 250,39 168,44 274,57 352,38 378.8 333.4

2. Indicele de creștere:

2.1. a prețurilor:

- de bază 1,0 1.613 2.231 2.799 2.359 3.394 4.393 5.033 5.043

- în lanț 1,0 1.613 1.383 1.255 0.843 1.438 1.294 1.146 1.002

2.2. a volumului de producție:

- de bază

1,0 0,996 0,836 0,917 0,728 0,824 0,818 0.767 0.674

- în lanț 1,0 0,996 0,839 1,097 0,794 1,132 0,992 0.938 0.879

2.3. a valorii: - de bază

1,0 1,606 1,864 2,565 1,717 2,797 3,591 3.859 2.116

- în lanț 1,0 1,606 1,160 1,376 0,670 1,629 1,284 1.075 0.881

3. Contribuția asupra creșterii

vânzărilor, mii

lei:

- 83373,0 35358,9 96414,7 -116527,7 148480,5 109080,0 36796.9 -63130.9

3.1. de la modificarea

volumului de

producție

- -553,8 -35579,8 24843,3 -72566,8 31261,0 -3169,3 -30715.9 -64072.8

3.2. de la

modificarea

prețului de realizare

- 83926,8 70938,7 71571,4 -43960,9 117219,5 112249,3 67512.8 941.9

4. Cifra de

afaceri, mii lei 141239.5 222279,1 258655,9 362462,5 258135,0 403085,4 509117.7 534350.5 472062.2

- sporul

absolut în lanț,

mii lei

0 +83373,0 +35358,9 +96414,7 -116527,7 +148480,5 +109080,0 25232.8 -62288.3

- ritmul

de creștere de bază, %

100,0 160,6 186,4 256,5 171,7 279,7 359,1 378.3 334.2

5. Ponderea

veniturilor din vânzări în totalul

veniturilor, %

97,3 99,4 99,1 97,3 91,5 95,4 97,0 99.3 99.0

Sursa: elaborat de autor în baza datelor SRL „Bălți-gaz”

Page 205: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

205

Anexa 32

Activele şi sursele de finanţare a întreprinderii SRL „Bălți-gaz”, 2010-2013

Indicatorii

2010 2011 2012 2013

mărimea

absolută

ponderea,

%

mărimea

absolută

ponderea,

%

mărimea

absolută

ponderea,

%

mărimea

absolută

ponderea,

%

1r Active pe termen lung,

total: 192151,4 63,55 217867,53 63,66

213

074.2 51.57%

203

166.8 51.47%

1.1r Active nemateriale după

valoarea de bilanț: 632,7 0,21 1151,17 0,34 1228.4 0.30% 1278.0 0.32%

1.1.1r Amortizarea acumulată 605,6 0,20 554,92 0,16 684.6 0.17% 741.6 0.19%

1.1.2r Active nemateriale după

valoarea inițială 1238,2 0,41 1706,1 0,50 1913 0.46% 2019.6 0.51%

1.2r

Active materiale pe termen

lung după valoarea de

bilanț:

183370,4 60,65 204590,13 59,78 198490.1 48.04% 186789.5 47.32%

1.2.1r Uzura acumulată 25917 8,57 41381,6 12,09 59527.65 14.41% 79424.4 20.12%

1.2.2r Active materiale după

valoarea de intrare 209287,4 69,22 245971,7 71,87 258017.8 62.45% 266213.9 67.44%

1.2.3r Mijloacele fixe 206334,7 68,25 242158,95 70,76 252561.0 61.13% 260785.5 66.06%

1.3r Active financiare pe

termen lung 659,9 0,22 127,5 0,04 567.898 0.14% 2036.2 0.52%

1.4r Alte active pe termen lung 7488,4 2,48 11998,72 3,51 12 788 3.09% 13 063 3.31%

1.5r Active pe termen lung de

producție 206967,4 68,46 243310,1 71,09 253789.4 61.42% 262063.5 66.39%

2r Active curente, total: 110189,1 36,45 124379,39 36,34 200110.6 48.43% 191591.7 48.53%

2.1r Stocuri de mărfuri şi

materiale 9889,9 3,27 7239,935 2,12 6714.5 1.63% 6448.6 1.63%

2.1.1r din care: mijloace

circulante de producție 9889,9 3,27 7239,9 2,12 6714.5 1.63% 6448.6 1.63%

2.2r Creanțe de termen scurt 98054,1 32,43 113343,14 33,12 191562.4 46.36% 182504.7 46.23%

2.2.1. Privind facturile 72556,7 24,00 83181,1 24,30 167348.6 40.50% 174306.8 44.16%

2.3r Investiții de termen scurt 0 0,00 0 0,00 0 0.00% 0 0.00%

2.4r Mijloace bănești 1568,9 0,52 3328,101 0,97 1406.2 0.34% 2204 0.56%

2.5r Alte active curente 676,2 0,22 468,216 0,14 427.5 0.10% 434.4 0.11%

2.6r Active pe termen scurt de

producție 9889,9 3,27 7239,9 2,12 6714.5 1.63% 6448.6 1.63%

3r Total Active 302340,6 100 342246,9 100 413 184.8 100 394 759 100

4r Capital propriu: 99787,4 33,00 88 326,36 25,81 58 026.4 14.04% 18603.7 4.71%

4.1r Capital statutar 30945,2 10,24 30945,2 9,04 30945.2 7.49% 30945.2 7.84%

4.2r Rezerve 1695,4 0,56 5390,7 1,58 3070.3 0.74% 3070.3 0.78%

4.3r Profit nerepartizat -19806,8 -6,55 -34621,9 -10,12 -62570.6 -15.14% -

101993.3 -25.84%

5r Datorii pe termen lung: 40000 13,23 14 282,40 4,17 49270.2 11.92% 41872.1 10.61%

5.1r Datorii financiare 40000 13,23 14 282,40 4,17 48

939.20 11.84% 41700 10.56%

5.2r Datorii calculate 0 0,00 0 0,00 331 0.08% 172.1 0.04%

6r Datorii pe termen scurt: 162553,2 53,76 239638,2 70,02 305888.2 74.03% 334282.7 84.68%

6.1r Datorii financiare 7000 2,32 39800 11,63 0 0.00% 5900 1.49%

6.2r Datorii comerciale 153081,9 50,63 197413,4 57,68 299388.2 72.46% 319986.4 81.06%

6.3r Datorii calculate 2471,3 0,82 2424,8 0,71 6500 1.57% 8396.3 2.13%

7r Total Pasive 302340,6 100,00 342246,9 100,00 413184.8 100,00 394758.5 100,00

Sursa: Prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii.

Page 206: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

206

Anexa 33

Dinamica consumurilor şi cheltuielilor operaţionale ale SRL „Bălţi-Gaz”, 2005-2013

Elementele economice ale

costului de producție 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1r Consumurile şi cheltuielile materiale, mii lei

132973.1 217210.8 242587.3 312103.6 191721.1 309296 442247 486313.2 419179

1.1. - pondera în structura,

% 88,4 89,4 89,0 89,4 76,5 82,2 85,2 86.068 81.771

1.2. - ritmul de creștere de

bază, % 100,0 163,3 182,4 234,7 144,2 232,6 332,6 365.7 315.2

1.3. - ritmul de sporire în

lanț, %, ± 100,0 +63,3 +11,7 +28,7 -38,6 61.3 43.0 10.0 -13.8

2r Uzura (amortizarea)

activelor pe termen lung,

mii lei

2767.1 3200 3587 3616.9 11878.9 14051.9 15678.6 18288 20064.7

2.1. - pondera în structura,

% 1,8 1,3 1,3 1,0 4,7 3,7 3,0 3.2 3.9

2.2. - ritmul de creștere de

bază, % 100,0 115,7 129,6 130,7 429,3 507,8 566,6 660.9 725.1

3r Remunerarea muncii, mii

lei 9250.3 12552 17403.5 21040.1 22872.7 26512.4 27437.5 27568.1 33558.6

3.1. - pondera în structura,

% 6,2 5,2 6,4 6,0 9,1 7,0 5,3 4.9 6.5

3.2. - ritmul de creștere de

bază, % 100,0 135,7 188,1 227,5 247,3 286,6 296,6 298.0 362.8

4r Contribuții privind

asigurările, mii lei 2562.1 3346.2 4553.8 5677.1 5766 6542.9 6701.2 6670.4 8185.7

4.1. - pondera în structura, % 1,7 1,4 1,7 1,6 2,3 1,7 1,3 1.2 1.6

5r Alte consumuri şi cheltuieli

operaționale, mii lei 2784.4 6748.7 4584.5 6646.9 18459 19739 27018 26192.2 31637.8

5.1. - pondera în structura, % 1,9 2,8 1,7 1,9 7,4 5,2 5,2 4.6 6.2

6r

TOTAL – Consumurile şi

cheltuielile activității

operaționale - 100% -

∑1÷5

150337 243057.7 272716.1 349084.6 250697.7 376142.2 519082.3 565031.9 512625.8

- ritmul de creștere de

bază, % 100,0 161,7 181,4 232,2 166,8 250,2 345,3 375.84 340.98

- ritmul de sporire în

lanț, %, ± 100,0 +61,7 +12,2 +28,0 -28,2 +50,0 +38,0 8.85 -9.27

7 Cheltuieli specifice curente,

lei/leu 1.045 1.096 1.057 0.981 0.971 0.933 1.020 1.057 1.086

7.1. - reducerea relativă a

costului, %, ± 0,00 +4,90 -3.51 -7,18 -1,03 -3,99 +9,35 3.71 2.70

8 Randamentul fabricării,

lei/leu 0,957 0,913 0,946 1,019 1,029 1.072 0.981 0.946 0.921

Sursa: Prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii.

Page 207: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

207

Anexa 34

Potenţialul economico-financiar al întreprinderii SRL „Bălți-gaz”, 2010-2013

Indicatorii Anii Abaterea, ±

2010 2011 2012 2013 2011/ 2010 2012 / 2011 2013/2012

1. Analiza patrimoniului întreprinderii:

1.1. Ponderea mijloacelor fixe de producție,

% → >0,5 68,25 70.76 61.13 66.06 +2,51 -9.63 4.9

1.2. Ponderea valorii reale a patrimoniului

cu destinație de producție, % → >0,5 71.52 72.87 62.75 67.70 +1,35 -10,12 4.9

1.3. Coeficientul imobilizărilor, % → < 2/3 63,55 63,66 51.57 51.47 +0,10 -12,09 -0.1

1.4. Gradul de uzură, % 12.4 16.8 23.1 29.83 +3,96 +3,78 6.8

2. Analiza surselor de finanțare:

2.1. Ponderea capitalului propriu, % →70% 33,00 25,81 14.04 4.71 -7,20 -11,76 -9.3

2.2. Ponderea capitalului constant, %

→80% 46.24 29.98 25.97 15.32 -16,25 -4,01 -10.6

2.3. Capital constant, mil. lei 139.8 102.6 107.3 60.5 -37,18 +4,69 -46.8

2.4. Capital propriu, mil. lei 99,8 88,3 58 18.60 -11,46 -30,30 -39.4

3. Indicatorii lichidității pe termen scurt:

3.1. Coeficientul lichidității absolute →

0,2-0,3 0,010 0,014 0.004 0.01 +0,0042 -0,0093 0.0

3.2. Coeficientul lichidității intermediare →

<1,0 0,617 0,489 0.632 0.55 -0,1282 +0,1434 -0.1

3.3. Coeficientul lichidității generale → >2 0,678 0,519 0.62 0.57 -0,1588 +0,1352 -0.1

3.4. Mijloace circulante proprii, mil. lei -52,4 -115,3 -122.4 -142.70 -62,89 -9,48 -20.3

4. Indicatorii stabilității financiare:

4.1. Rata autonomiei financiare → 0,7-1,0 71.39 86.08 54.08 30.76 +14,70 -32,00 -23.3

4.2. Rata de autofinanțare a activelor totale

→ >0,5 33,00 25,81 14.04 4.71 -7,20 -11,76 -9.3

4.3. Rata datoriilor globale → <0,5 67.0 74.2 86.0 95.29 +7,20 +11,76 9.3

5. Indicatorii eficienţei activelor:

5.1. Rata recuperabilității activelor 1,27 1.442 1.284 1.184 +0,17 -0,16 -0.1

5.2. Rata utilizării activelor materiale de

termen lung 2,1 2.4 2.7 2.5 +0,32 +0,26 -0.2

5.3. Viteza de rotație a mijloacelor

circulante 3,49 3.97 2.65 2.44 +0,48 -1,32 -0.2

5.4. Rata de rotație a creanțelor pe termen

scurt 3,92 4.36 2.77 2.56 +0,43 -1,59 -0.2

5.5. Perioada de recuperare a creanțelor pe

termen scurt 91,79 82.66 130.01 140.59 -9,13 +47,35 10.6

5.6. Rata de rotație a datoriilor pe termen

scurt 2,37 2.06 1.73 1.40 -0,31 -0,33 -0.3

5.7. Perioada de recuperare a datoriilor pe

termen scurt 152,17 174.76 207.60 257.52 +22,59 +32,84 49.9

6. Indicatorii rentabilității:

6.1. Rentabilitatea vânzărilor, % → >20% 25.79 16.58 13.98 18.03 -9,22 -2,59 4.0

6.2. Rentabilitatea activelor, % → >10,0 8,99 -2.9 -7.4 -10.3 -11,94 -4,48 -2.8

6.3. Rentabilitatea capitalului permanent, %

→ 20-25% 19,45 -9.84 -28.59 -67.07 -29,29 -18,76 -38.5

6.4. Rentabilitatea producerii, % → >25,0 7,55 -2.03 -5.64 -8.32 -9,59 -3,61 -2.7

Sursa: Prelucrat de autor în baza rapoartelor financiare ale întreprinderii, 2010-2013

Page 208: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

208

Anexa 35

Analiza SWOT a întreprinderilor de distribuţie a gazelor în zona de Nord a

R. Moldova

Părţile tari – Avantaje Părţile slabe – Dezavantaje

Existenţa potenţialului de producţie şi tehnic Grad mic de utilizare a capacităţilor de producţie

Personal calificat în domeniu Prețuri înalte de realizare a producției și prestare a

serviciilor și administrate

Existenţa unui echipament cu uzură fizică sau morală

redusă

Societatea necesită o monitorizarea mai eficace a

cheltuielilor şi consumurilor

Canale de distribuţie dezvoltate Materia primă totalmente importată

Sistem de motivare a personalului adecvat

performanţelor individuale ale angajaţilor

Grad înalt de control din partea statului şi orientarea

spre tarife subsidate

Unicul distribuitor de gaze naturale la nivel regional Lipsa concurenței

Securitate energetică urmărită Furnizor unic la GN și dependența totală de el

Dependență financiară înaltă și grad înalt de creanțe

Starea de performanţă nesatisfăcătoare în cadrul tuturor

întreprinderilor

Stabilitatea financiară nesatisfăcătoare în cadrul tuturor

întreprinderilor

Imaginea medie pe piaţă

Sortiment de producţie neadecvat

Extinderea reţelelor în lipsa consumatorilor

Oportunităţi Ameninţări

Posibilitatea de extindere a sortimentului Micşorarea consumului individual de GN

Extinderea reţelelor de gaze și creşterea consumatorilor

conectaţi la reţele de gaze Scăderea cererii

Efectuarea serviciilor licenţiate privind livrarea gazelor

lichefiate Scăderea puterii de cumpărare

Reutilarea tehnică şi modernizarea întreprinderilor Creşterea preţurilor de procurare la GN importat

Restructurarea întreprinderilor Intrarea pe piaţă a agenţilor economici nespecializaţi

Perfecţionarea managementului Schimbări nefavorabile în legislaţie, politica fiscală şi

vamală, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă

Situaţia politică şi economică instabilă în RM

Criza economică va influinţa negativ la piaţa de

desfacere a serviciilor

Riscurile, legate de consumatorii noncasnici, care

consumă volume mari de gaze cu trecerea la alt

combustibil alternativ sau refuzul total de el

Sursa: Prelucrat de autor în baza rezultatelor analizelor efectuate

Page 209: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

209

Anexa 36

Date inițiale privind optimizarea prețului de livrare (tarifului) a GN, în funcție de acoperirea

cheltuielilor inflaționiste de perspectivă

Indicatorii Unitatea de

măsură

Anul

previziunii

Durata de actualizare,

T1-T5

2012 2013 2014 2015 2016 2017

1.

Prețul de realizare a GN lei/1000m3 5997,61

1.1.

Costul total de producție,

din care: lei/1000m

3 5822,91

1.1.1. costul vânzărilor lei/1000m3 4882,86

1.1.2. cheltuielile indirecte de

producție lei/1000m

3 940,05

1.1.3. ponderea prețului de

procurare a GN în cost % 80,35

1.1.4. ponderea cheltuielilor

de distribuție în cost % 19,65

1.2. rentabilitatea producerii % 3,0

1.3. costul uzurii (amortizări)

activelor pe termen lung mii lei 18288,0

2. Durata de actualizare ani 5 5 5 5 5 5

3. Rata de actualizare a prețului % 2,537 2,537 2,537 2,537 2,537 2,537

4. Volumul anual de GN livrate,

din care: mii m

3 93443,0

4.1. Consumatori casnici mii m3 24733,0

4.2. Consumatori noncasnici mii m3 68710,0

5. Numărul consumatorilor, din care: persoane 57476

5.1. Consumatori casnici persoane 56673

5.2. Consumatori noncasnici persoane 803

5.3. Conectați la rețele de: persoane 57476

5.3.1.

presiune joasa persoane 57264

5.3.2. presiune medie persoane 206

5.3.3. presiune înalta persoane 6

6. Consumul mediu lunar de GN: m3/persoana 135,48

6.1. Consumatorul casnic „X” m

3/persoana 36,4

6.2. Consumatorul noncasnic „Y” m

3/persoana 7130,6

7. Creșterea în lanț a prețului de

procurare a gazelor naturale-GN %, ±

- +2,1 +1,5 +3,1 +2,4

Sursa: prelucrat de autor după Cules

Page 210: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

210

Anexa 37

Exemplu de achitare de către consumatorii finali a valorii integrale pentru gaze

Indicatorii

Unitatea

de

măsură

Valoarea indicatorilor

Date

informaționale

Valoarea

serviciului, lei

1. Prețul de livrare a GN

lei/persoană/

anual

6426,25 lei/1000m3

+ 318,185

lei/persoană/

lunar

6426,25 lei/1000m3

+ 26,52

1.1. Prețul de realizare a unei unități

nemijlocite de gaz natural consumat lei/1000m

3 5302,91

1.2. prețul livrării gazului natural:

-

I. PARTEA VARIABILĂ

1.1. prețul variabil al distribuției lei/1000m3 1123,34

II. PARTEA FIXĂ

2.1. prețul fix al distribuției –

Abonament ANUAL

lei/persoană/

anual 318,185

2.2. prețul fix al distribuției –

Abonament LUNAR

lei/persoană/

lunar

26,52

= 318,185 / 12

I. pentru consumatorul casnic „X”

a) cu consum gaze

1. Abonament LUNAR – manifestare ca client lei/pers. 26,52

= 318,185 / 12

1. Consum de gaze naturale m3/pers.

36,4

193,03

= 5302,91 / 36,4

2. Livrare gaze naturale m3/pers.

36,4

40,89

= 1123,34 / 36,4

Suma către achitare lei/persoană/

lunar 260,43

b) fără consum gaze

1. Abonament LUNAR lei/pers. 26,52

= 318,185 / 12

1. Consum de gaze naturale m3/pers.

0 0

2. Livrare gaze naturale m3/pers.

0 0

Suma către achitare lei/persoană/

lunar 26,52

II. pentru consumatorul noncasnic „Y”

a) cu consum gaze

1. Abonament LUNAR lei/pers. 26,52

= 318,185 / 12

2. Consum de gaze naturale m3/pers.

7130,6 37812,93

= 5302,91 / 7130,6

3. Livrare gaze naturale m3/pers.

7130,6 8010,09

= 1123,34 / 7130,6

Suma către achitare lei/persoană/

lunar 45849,53

b) fără consum gaze

1. Abonament LUNAR lei/pers. 26,52

= 318,185 / 12

2. Consum de gaze naturale m3/pers.

0 0

3. Livrare gaze naturale m3/pers.

0 0

Suma către achitare lei/persoană/

lunar 26,52

Sursa: Prelucrat de autor în baza măsurii propuse

Page 211: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

211

Anexa 38

Utilizarea Rețelelor Petri în modelarea calculului tarifului de realizare a GN

Fig. A37.1. Modelarea calculului cheltuielilor de distribuţie, comerciale și generale

Page 212: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

212

Continuarea anexei 38

Fig. A37.2. Modelarea calcului coeficienților de influenţă SRL „Bălti - gaz”

Fig. A37. 3. Modelarea calculului altor cheltuieli

\

Page 213: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

213

Continuarea anexei 38

Fig. A37.4. Modelarea calculului uzurii şi rentabilităţii SRL Bălţi-Gaz

Page 214: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

214

Fig. A37.5. Modelarea calculului tarifului de distribuţie

Anexa 39

Necesităţi de GN în scopuri tehnologice pentru consum intern în R.Moldova, 1995

și 2003-2013

Indicatorii 1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

GN pentru necesităţi

tehnologice (NT), mii tone c.c.: 930 676 723 823 828 764 709 725 782 780 750 648

● gazoase, mii tone c. c. * 598 641 740 750 681 622 630 681 674 630 532

● gazoase, mil. m3 * 517 555 642 650 590 539 546 591 584 546 461

● lichefiate, mii tone c. c. * 78 82 83 78 83 87 95 101 106 120 116

● lichefiate, mii tone un. n. * 50 52 53 50 53 55 60 64 67 74 74

inclusiv:

1. Vândut populaţiei * 417 436 483 500 433 451 460 483 480 445 425

- ponderea GNG în necesităţi,% 61,69 60,30 58,69 60,39 56,68 63,61 63,45 61,76 61,54 59,47 65.59

● gazoase, mii tone c. c. * 351 364 412 433 362 383 395 420 395 358 334

● gazoase, mil. m3 * 304 316 357 375 314 332 343 364 343 310 289

● lichefiate, mii tone c. c. * 66 72 71 67 71 68 65 63 85 88 91

● lichefiate, mii tone un. n. * 42 46 45 48 45 43 42 40 54 56 58

2. Industrie * 155 160 206 207 202 120 67 92 97 92 83

- ponderea GNG în necesităţi,% 22,93 22,13 25,03 25,00 26,44 16,93 9,24 11,76 12,44 12,27 12.81

● gazoase, mii tone c. c. * 154 160 206 206 202 120 67 90 97 91 84

● gazoase, mil. m3 * 133 138 179 179 176 103 59 79 83 78 72

● lichefiate, mii tone c. c. * 1 0 0 1 0 0 0 2 0 2 0

● lichefiate, mii tone un. n. * 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0

3. Construcţii * 1 1 1 2 2 1 0 4 3 3 *

- ponderea GNG în necesităţi % 0,15 0,14 0,12 0,24 0,26 0,14 0,00 0,51 0,38 0,40 *

● gazoase, mii tone c. c. * 1 1 1 2 2 1 0 2 1 1 *

● gazoase, mil. m3 * 1 1 1 2 1 1 0 1 1 1 *

● lichefiate, mii tone c. c. * 0 0 0 0 0 0 0 2 2 2 *

● lichefiate, mii tone un. n. * 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 *

4. Transporturi * 27 34 32 14 16 21 24 23 18 23 30

- ponderea GNG în necesităţi,% 3,99 4,70 3,89 1,69 2,09 2,96 3,31 2,94 2,31 3,07 4.63

● gazoase, mii tone c. c. * 17 26 24 6 6 5 9 3 3 3 10

● gazoase, mil. m3 * 15 23 22 5 5 5 7 2 2 2 9

● lichefiate, mii tone c. c. * 10 8 8 8 10 16 15 20 15 20 20

● lichefiate, mii tone un. n. * 6 5 5 0 6 10 10 13 10 13 13

5. Agricultura * 5 8 3 2 1 3 3 3 3 4 5

- ponderea GNG în necesităţi,% 0,74 1,11 0,36 0,24 0,13 0,42 0,41 0,38 0,38 0,53 0.77

● gazoase, mii tone c. c. * 5 8 3 2 1 3 3 3 3 4 4

● gazoase, mil. m3 * 4 7 3 2 1 3 2 3 3 4 4

● lichefiate, mii tone c. c. * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

● lichefiate, mii tone un. n. * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

6. Comerţ * 3 2 3 4 4 5 6 12 16 19 *

- ponderea GNG în necesităţi,% 0,44 0,28 0,36 0,48 0,52 0,71 0,83 1,53 2,05 2,53 *

● gazoase, mii tone c. c. * 3 2 3 4 4 5 6 11 16 19 *

● gazoase, mil. m3 * 2 2 3 4 4 5 5 10 14 16 *

● lichefiate, mii tone c. c. * 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 *

● lichefiate, mii tone un. n. * 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 *

7. Necesităţi comunale * 66 76 86 92 101 102 162 158 161 160 105

- ponderea GNG în necesităţi,% 9,76 10,51 10,45 11,11 13,22 14,39 22,34 20,2 20,64 21,33 16.20

● gazoase, mii tone c. c. * 65 75 84 91 100 101 149 149 158 155 99

● gazoase, mil. m3 * 56 65 73 79 87 87 129 130 137 135 87

● lichefiate, mii tone c. c. * 1 1 2 1 1 1 13 9 3 5 6

● lichefiate, mii tone un. n. * 1 1 1 1 1 1 8 6 2 3 4

8. Alte consumuri * 2 6 9 7 5 4 3 7 2 3 *

- ponderea GNG în necesităţi,% 0,30 0,83 1,09 0,85 0,65 0,56 0,41 0,90 0,26 0,40 *

● gazoase, mii tone c. c. * 2 5 7 6 4 4 1 3 1 1 *

● gazoase, mil. m3 * 2 3 4 4 2 3 1 2 1 1 *

● lichefiate, mii tone c. c. * 0 1 2 1 1 2 2 4 1 2 *

● lichefiate, mii tone un. n. * 1 0 2 1 1 1 0 2 0 1 *

Informativ: Simbolul „* ” – desemnează despre necunoaşterea informaţiei respective.

Sursă: Prelucrat de autor în baza Informaţiei Biroului Naţional de Statistică al RM, 2013.

Page 215: 1 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Cu titlu de manuscris

215