1 Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care aceasta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, alin. (1) al art. 200 din CPP.

Legea procesuală penală nu defineşte scopul acestei măsuri şi, respectiv, nu prevede temeiurile aplicării. În literatura de specialitate s-a menţionat că măsura suspendării provizorii din funcţie face parte din categoria măsurilor cu caracter preventiv sau este o măsură apropiată după scop măsurilor preventive.

Astfel, necesitatea aplicării acestei măsuri este condiţionată de circumstanţele cauzei ce presupun posibilitatea că învinuitul poate: a) să continue activitatea infracţională cu folosirea situaţiei de serviciu; b) să împiedice aflarea adevărului prin nimicirea documentelor, influenţarea martorilor din rîndul subalternilor; c) să împiedice efectuarea reviziei sau expertizei contabile.

Suspendarea provizorie din funcţie se dispune şi în cazurile cînd persoana cu funcţie de răspundere deţine o funcţie incompatibilă cu statutul de învinuit (inculpat), iar în cazurile prevăzute de legi speciale este incompatibilă şi cu statutul de bănuit.

În primul rînd, măsura suspendării din funcţie se dispune în privinţa învinuitului (persoană cu funcţie de răspundere şi altor funcţionari publici) în sensul Legii serviciului public din 04.05.1995, dar această măsură procesuală poate fi dispusă şi în privinţa altor persoane care nu au statut de funcţionar public, dar care practică activităţi în interes public ( de exemplu: medicul în cazul infracţțunilor prevăzute de capitolul II al Codului penal; pedagogul în cazul infracţiunii săvîrşite împotriva unui elev sau împotriva minorilor).

Potrivit alin. (3) al art. 200 din CPP, suspendarea provizorie din funcţie o decide judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată în baza demersului motivat depus de către procuror.

Demersul procurorului se examinează în faza urmăririi penale de către judecătorul de instrucţie în conformitate cu alin. (2) al art. 305 din CPP, unde participă învinuitul şi apărătorul acestuia.

Procurorul, la demersul motivat privind necesitatea suspendării din funcţie, va anexa în mod obligatoriu ordonanţa de punere sub învinuire.

Pentru unele categorii de funcţionari publici (persoane cu înalte funcţii de răspundere) procedura suspendării din funcţie este reglementată de legi speciale.

Potrivit alin (4) al art.200 din CPP, copia de pe încheierea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei se trimite imediat pentru executarea administraţiei la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în cîmpul muncii.

În cazul în care persoana responsabilă de executarea acestei măsuri procesuale de constrîngere nu îndeplineşte hotărîrea judecătorească respectivă, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată pot aplica o amendă judiciară în conformitate cu art. 201 din CPP. Persoanei suspendate provizoriu din funcţie i se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care persoana a fost suspendată provizoriu din funcţie în calitate de măsură procesuală de constrîngere se ia în calcul în vechimea generală de muncă, alin (2) al art. 200 din CPP.

Hotărîrea judecătorului de instrucţie privind suspendarea provizorie din funcţie poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile în instanţa ierarhic superioară, conform alin. (2) al art. 302 din CPP.

1 - https://dreptmd.wordpress.com/

1

Suspendarea provizorie din funcţie poate fi revocată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă, la cererea părţilor în proces, dacă dispune necesitatea aplicării unei asemenea măsuri (alin. (5) al art. 200 din CPP). Suspendarea provizorie din funcţie ca măsură procesuală de constrîngere într-o cauză penală se aplică din iniţiativa procurorului în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală (art. 200), iar practica suspendării contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor prevăzute în art.76 Codul muncii al Republicii Moldova din 28.03.2003 determinate de faptul punerii sub învinuire a salariatului trebuie să fie în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

Totodată, menţionăm faptul că aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (arestarea preventivă, arestarea la domiciliu) constituie în esenţă şi o suspendare tacită din funcţie a celui bănuit, învinuit sau inculpat, avînd în vedere imposibilitatea celui prevenit să presteze munca. În aceste cazuri este suficientă trimiterea copiei mandatului de arestare angajatului pentru a suspenda contractul individual de muncă cu salariatul ce se află în detenţie provizorie.

Legea procesuală penală nu prevede expres durata măsurii suspendării provizorii din funcţie, prezumîndu-se pînă la rămînerea definitivă a sentinţei în caz de incompatibilitate cu funcţia ocupată, iar celelalte cazuri pe durata urmăririi penale.

În concluzie putem menţiona că suspendarea provizorie din funcţie se aplică ca măsură procesuală în privinţa învinuitului pentru a preîntîmpina împiedicarea aflării adevărului de către acesta, care, de regilă, se află în stare de libertate. În alte cazuri măsura dată se dispune ţinînd cont de incompatibilitatea statutului persoanei cu funcţie de răspundere şi actul punerii sub învinuire a acesteia. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care aceasta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, alin. (1) al art. 200 din CPP.

Legea procesuală penală nu defineşte scopul acestei măsuri şi, respectiv, nu prevede temeiurile aplicării. În literatura de specialitate s-a menţionat că măsura suspendării provizorii din funcţie face parte din categoria măsurilor cu caracter preventive sau este o măsură apropiată după scop măsurilor preventive.

Astfel, necesitatea aplicării acestei măsuri este condiţionată de circumstanţele cauzei ce presupun posibilitatea că învinuitul poate: a) să continue activitatea infracţională cu folosirea situaţiei de serviciu; b) să împiedice aflarea adevărului prin nimicirea documentelor, influenţarea martorilor din rîndul subalternilor; c) să împiedice efectuarea reviziei sau expertizei contabile.

Suspendarea provizorie din funcţie se dispune şi în cazurile cînd persoana cu funcţie de răspundere deţine o funcţie incompatibilă cu statutul de învinuit (inculpat), iar în cazurile prevăzute de legi speciale este incompatibilă şi cu statutul de bănuit.

În primul rînd, măsura suspendării din funcţie se dispune în privinţa învinuitului (persoană cu funcţie de răspundere şi altor funcţionari publici) în sensul Legii serviciului public din 04.05.1995, dar această măsură procesuală poate fi dispusă şi în privinţa altor persoane care nu au statut de funcţionar public, dar care practică activităţi în interes public ( de exemplu: medicul în cazul infracţțunilor prevăzute de capitolul II al Codului penal; pedagogul în cazul infracţiunii săvîrşite împotriva unui elev sau împotriva minorilor).

Potrivit alin. (3) al art. 200 din CPP, suspendarea provizorie din funcţie o decide judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată în baza demersului motivat depus de către procuror.

Demersul procurorului se examinează în faza urmăririi penale de către judecătorul de instrucţie în conformitate cu alin. (2) al art. 305 din CPP, unde participă învinuitul şi apărătorul acestuia.

Procurorul, la demersul motivat privind necesitatea suspendării din funcţie, va anexa în mod obligatoriu ordonanţa de punere sub învinuire. 2

Pentru unele categorii de funcţionari publici (persoane cu înalte funcţii de răspundere) procedura suspendării din funcţie este reglementată de legi speciale.

Potrivit alin (4) al art.200 din CPP, copia de pe încheierea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei se trimite imediat pentru executarea administraţiei la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în cîmpul muncii.

În cazul în care persoana responsabilă de executarea acestei măsuri procesuale de constrîngere nu îndeplineşte hotărîrea judecătorească respectivă, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată pot aplica o amendă judiciară în conformitate cu art. 201 din CPP. Persoanei suspendate provizoriu din funcţie i se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care persoana a fost suspendată provizoriu din funcţie în calitate de măsură procesuală de constrîngere se ia în calcul în vechimea generală de muncă, alin (2) al art. 200 din CPP.

Hotărîrea judecătorului de instrucţie privind suspendarea provizorie din funcţie poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile în instanţa ierarhic superioară, conform alin. (2) al art. 302 din CPP.

Suspendarea provizorie din funcţie poate fi revocată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă, la cererea părţilor în proces, dacă dispune necesitatea aplicării unei asemenea măsuri (alin. (5) al art. 200 din CPP). Suspendarea provizorie din funcţie ca măsură procesuală de constrîngere într-o cauză penală se aplică din iniţiativa procurorului în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală (art. 200), iar practica suspendării contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor prevăzute în art.76 Codul muncii al Republicii Moldova din 28.03.2003 determinate de faptul punerii sub învinuire a salariatului trebuie să fie în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

Totodată, menţionăm faptul că aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (arestarea preventivă, arestarea la domiciliu) constituie în esenţă şi o suspendare tacită din funcţie a celui bănuit, învinuit sau inculpat, avînd în vedere imposibilitatea celui prevenit să presteze munca. În aceste cazuri este suficientă trimiterea copiei mandatului de arestare angajatului pentru a suspenda contractul individual de muncă cu salariatul ce se află în detenţie provizorie.

Legea procesuală penală nu prevede expres durata măsurii suspendării provizorii din funcţie, prezumîndu-se pînă la rămînerea definitivă a sentinţei în caz de incompatibilitate cu funcţia ocupată, iar celelalte cazuri pe durata urmăririi penale.

În concluzie putem menţiona că suspendarea provizorie din funcţie se aplică ca măsură procesuală în privinţa învinuitului pentru a preîntîmpina împiedicarea aflării adevărului de către acesta, care, de regilă, se află în stare de libertate. În alte cazuri măsura dată se dispune ţinînd cont de incompatibilitatea statutului persoanei cu funcţie de răspundere şi actul punerii sub învinuire a acesteia. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care aceasta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, alin. (1) al art. 200 din CPP.

Legea procesuală penală nu defineşte scopul acestei măsuri şi, respectiv, nu prevede temeiurile aplicării. În literatura de specialitate s-a menţionat că măsura suspendării provizorii din funcţie face parte din categoria măsurilor cu caracter preventiv sau este o măsură apropiată după scop măsurilor preventive.

Astfel, necesitatea aplicării acestei măsuri este condiţionată de circumstanţele cauzei ce presupun posibilitatea că învinuitul poate: a) să continue activitatea infracţională cu folosirea situaţiei de serviciu; b) să împiedice aflarea adevărului prin nimicirea documentelor, influenţarea martorilor din rîndul subalternilor; c) să împiedice efectuarea reviziei sau expertizei contabile. 3

Suspendarea provizorie din funcţie se dispune şi în cazurile cînd persoana cu funcţie de răspundere deţine o funcţie incompatibilă cu statutul de învinuit (inculpat), iar în cazurile prevăzute de legi speciale este incompatibilă şi cu statutul de bănuit.

În primul rînd, măsura suspendării din funcţie se dispune în privinţa învinuitului (persoană cu funcţie de răspundere şi altor funcţionari publici) în sensul Legii serviciului public din 04.05.1995, dar această măsură procesuală poate fi dispusă şi în privinţa altor persoane care nu au statut de funcţionar public, dar care practică activităţi în interes public ( de exemplu: medicul în cazul infracţțunilor prevăzute de capitolul II al Codului penal; pedagogul în cazul infracţiunii săvîrşite împotriva unui elev sau împotriva minorilor).

Potrivit alin. (3) al art. 200 din CPP, suspendarea provizorie din funcţie o decide judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată în baza demersului motivat depus de către procuror.

Demersul procurorului se examinează în faza urmăririi penale de către judecătorul de instrucţie în conformitate cu alin. (2) al art. 305 din CPP, unde participă învinuitul şi apărătorul acestuia.

Procurorul, la demersul motivat privind necesitatea suspendării din funcţie, va anexa în mod obligatoriu ordonanţa de punere sub învinuire.

Pentru unele categorii de funcţionari publici (persoane cu înalte funcţii de răspundere) procedura suspendării din funcţie este reglementată de legi speciale.

Potrivit alin (4) al art.200 din CPP, copia de pe încheierea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei se trimite imediat pentru executarea administraţiei la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în cîmpul muncii.

În cazul în care persoana responsabilă de executarea acestei măsuri procesuale de constrîngere nu îndeplineşte hotărîrea judecătorească respectivă, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată pot aplica o amendă judiciară în conformitate cu art. 201 din CPP. Persoanei suspendate provizoriu din funcţie i se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care persoana a fost suspendată provizoriu din funcţie în calitate de măsură procesuală de constrîngere se ia în calcul în vechimea generală de muncă, alin (2) al art. 200 din CPP.

Hotărîrea judecătorului de instrucţie privind suspendarea provizorie din funcţie poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile în instanţa ierarhic superioară, conform alin. (2) al art. 302 din CPP.

2 Suspendarea provizorie din funcţie poate fi revocată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă, la cererea părţilor în proces, dacă dispune necesitatea aplicării unei asemenea măsuri (alin. (5) al art. 200 din CPP). Suspendarea provizorie din funcţie ca măsură procesuală de constrîngere într-o cauză penală se aplică din iniţiativa procurorului în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală (art. 200), iar practica suspendării contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor prevăzute în art.76 Codul muncii al Republicii Moldova din 28.03.2003 determinate de faptul punerii sub învinuire a salariatului trebuie să fie în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

Totodată, menţionăm faptul că aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (arestarea preventivă, arestarea la domiciliu) constituie în esenţă şi o suspendare tacită din funcţie a celui bănuit, învinuit sau inculpat, avînd în vedere imposibilitatea celui prevenit să presteze munca. În aceste cazuri este suficientă trimiterea copiei mandatului de arestare angajatului pentru a suspenda contractul individual de muncă cu salariatul ce se află în detenţie provizorie.

2 - http://drept.ulim.md/ 4

Legea procesuală penală nu prevede expres durata măsurii suspendării provizorii din funcţie, prezumîndu-se pînă la rămînerea definitivă a sentinţei în caz de incompatibilitate cu funcţia ocupată, iar celelalte cazuri pe durata urmăririi penale.

În concluzie putem menţiona că suspendarea provizorie din funcţie se aplică ca măsură procesuală în privinţa învinuitului pentru a preîntîmpina împiedicarea aflării adevărului de către acesta, care, de regilă, se află în stare de libertate. În alte cazuri măsura dată se dispune ţinînd cont de incompatibilitatea statutului persoanei cu funcţie de răspundere şi actul punerii sub învinuire a acesteia. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care aceasta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, alin. (1) al art. 200 din CPP.

Legea procesuală penală nu defineşte scopul acestei măsuri şi, respectiv, nu prevede temeiurile aplicării. În literatura de specialitate s-a menţionat că măsura suspendării provizorii din funcţie face parte din categoria măsurilor cu caracter preventive sau este o măsură apropiată după scop măsurilor preventive.

Astfel, necesitatea aplicării acestei măsuri este condiţionată de circumstanţele cauzei ce presupun posibilitatea că învinuitul poate: a) să continue activitatea infracţională cu folosirea situaţiei de serviciu; b) să împiedice aflarea adevărului prin nimicirea documentelor, influenţarea martorilor din rîndul subalternilor; c) să împiedice efectuarea reviziei sau expertizei contabile.

Suspendarea provizorie din funcţie se dispune şi în cazurile cînd persoana cu funcţie de răspundere deţine o funcţie incompatibilă cu statutul de învinuit (inculpat), iar în cazurile prevăzute de legi speciale este incompatibilă şi cu statutul de bănuit.

În primul rînd, măsura suspendării din funcţie se dispune în privinţa învinuitului (persoană cu funcţie de răspundere şi altor funcţionari publici) în sensul Legii serviciului public din 04.05.1995, dar această măsură procesuală poate fi dispusă şi în privinţa altor persoane care nu au statut de funcţionar public, dar care practică activităţi în interes public ( de exemplu: medicul în cazul infracţțunilor prevăzute de capitolul II al Codului penal; pedagogul în cazul infracţiunii săvîrşite împotriva unui elev sau împotriva minorilor).

Potrivit alin. (3) al art. 200 din CPP, suspendarea provizorie din funcţie o decide judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată în baza demersului motivat depus de către procuror.

Demersul procurorului se examinează în faza urmăririi penale de către judecătorul de instrucţie în conformitate cu alin. (2) al art. 305 din CPP, unde participă învinuitul şi apărătorul acestuia.

Procurorul, la demersul motivat privind necesitatea suspendării din funcţie, va anexa în mod obligatoriu ordonanţa de punere sub învinuire.

Pentru unele categorii de funcţionari publici (persoane cu înalte funcţii de răspundere) procedura suspendării din funcţie este reglementată de legi speciale.

Potrivit alin (4) al art.200 din CPP, copia de pe încheierea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei se trimite imediat pentru executarea administraţiei la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în cîmpul muncii.În cazul în care persoana responsabilă de executarea acestei măsuri procesuale de constrîngere nu îndeplineşte hotărîrea judecătorească respectivă, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată pot aplica o amendă judiciară în conformitate cu art. 201 din CPP. Persoanei suspendate provizoriu din funcţiei se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care 5

persoana a fost suspendată provizoriu din funcţie în calitate de măsură procesuală de constrîngere se ia în calcul în vechimea generală de muncă, alin (2) al art. 200 din CPP.

Hotărîrea judecătorului de instrucţie privind suspendarea provizorie din funcţie poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile în instanţa ierarhic superioară, conform alin. (2) al art. 302 din CPP.

Suspendarea provizorie din funcţie poate fi revocată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă, la cererea părţilor în proces, dacă dispune necesitatea aplicării unei asemenea măsuri (alin. (5) al art. 200 din CPP). Suspendarea provizorie din funcţie ca măsură procesuală de constrîngere într-o cauză penală se aplică din iniţiativa procurorului în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală (art. 200), iar practica suspendării contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor prevăzute în art.76 Codul muncii al Republicii Moldova din 28.03.2003 determinate de faptul punerii sub învinuire a salariatului trebuie să fie în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

Totodată, menţionăm faptul că aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (arestarea preventivă, arestarea la domiciliu) constituie în esenţă şi o suspendare tacită din funcţie a celui bănuit, învinuit sau inculpat, avînd în vedere imposibilitatea celui prevenit să presteze munca. În aceste cazuri este suficientă trimiterea copiei mandatului de arestare angajatului pentru a suspenda contractul individual de muncă cu salariatul ce se află în detenţie provizorie.

Legea procesuală penală nu prevede expres durata măsurii suspendării provizorii din funcţie, prezumîndu-se pînă la rămînerea definitivă a sentinţei în caz de incompatibilitate cu funcţia ocupată, iar celelalte cazuri pe durata urmăririi penale.

În concluzie putem menţiona că suspendarea provizorie din funcţie se aplică ca măsură procesuală în privinţa învinuitului pentru a preîntîmpina împiedicarea aflării adevărului de către acesta, care, de regilă, se află în stare de libertate. În alte cazuri măsura dată se dispune ţinînd cont de incompatibilitatea statutului persoanei cu funcţie de răspundere şi actul punerii sub învinuire a acesteia Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care aceasta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, alin. (1) al art. 200 din CPP.

Legea procesuală penală nu defineşte scopul acestei măsuri şi, respectiv, nu prevede temeiurile aplicării. În literatura de specialitate s-a menţionat că măsura suspendării provizorii din funcţie face parte din categoria măsurilor cu caracter preventiv sau este o măsură apropiată după scop măsurilor preventive.

Astfel, necesitatea aplicării acestei măsuri este condiţionată de circumstanţele cauzei ce presupun posibilitatea că învinuitul poate: a) să continue activitatea infracţională cu folosirea situaţiei de serviciu; b) să împiedice aflarea adevărului prin nimicirea documentelor, influenţarea martorilor din rîndul subalternilor; c) să împiedice efectuarea reviziei sau expertizei contabile.

Suspendarea provizorie din funcţie se dispune şi în cazurile cînd persoana cu funcţie de răspundere deţine o funcţie incompatibilă cu statutul de învinuit (inculpat), iar în cazurile prevăzute de legi speciale este incompatibilă şi cu statutul de bănuit.

În primul rînd, măsura suspendării din funcţie se dispune în privinţa învinuitului (persoană cu funcţie de răspundere şi altor funcţionari publici) în sensul Legii serviciului public din 04.05.1995, dar această măsură procesuală poate fi dispusă şi în privinţa altor persoane care nu au statut de funcţionar public, dar care practică activităţi în interes public ( de exemplu: medicul în cazul infracţțunilor prevăzute de capitolul II al Codului penal; pedagogul în cazul infracţiunii săvîrşite împotriva unui elev sau împotriva minorilor).

Potrivit alin. (3) al art. 200 din CPP, suspendarea provizorie din funcţie o decide judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată în baza demersului motivat depus de către procuror. 6

Demersul procurorului se examinează în faza urmăririi penale de către judecătorul de instrucţie în conformitate cu alin. (2) al art. 305 din CPP, unde participă învinuitul şi apărătorul acestuia.

Procurorul, la demersul motivat privind necesitatea suspendării din funcţie, va anexa în mod obligatoriu ordonanţa de punere sub învinuire.

Pentru unele categorii de funcţionari publici (persoane cu înalte funcţii de răspundere) procedura suspendării din funcţie este reglementată de legi speciale.

Potrivit alin (4) al art.200 din CPP, copia de pe încheierea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei se trimite imediat pentru executarea administraţiei la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în cîmpul muncii.

În cazul în care persoana responsabilă de executarea acestei măsuri procesuale de constrîngere nu îndeplineşte hotărîrea judecătorească respectivă, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată pot aplica o amendă judiciară în conformitate cu art. 201 din CPP. Persoanei suspendate provizoriu din funcţie i se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care persoana a fost suspendată provizoriu din funcţie în calitate de măsură procesuală de constrîngere se ia în calcul în vechimea generală de muncă, alin (2) al art. 200 din CPP.

Hotărîrea judecătorului de instrucţie privind suspendarea provizorie din funcţie poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile în instanţa ierarhic superioară, conform alin. (2) al art. 302 din CPP Suspendarea provizorie din funcţie poate fi revocată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă, la cererea părţilor în proces, dacă dispune necesitatea aplicării unei asemenea măsuri (alin. (5) al art. 200 din CPP). Suspendarea provizorie din funcţie ca măsură procesuală de constrîngere într-o cauză penală se aplică din iniţiativa procurorului în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală (art. 200), iar practica suspendării contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor prevăzute în art.76 Codul muncii al Republicii Moldova din 28.03.2003 determinate de faptul punerii sub învinuire a salariatului trebuie să fie în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

Totodată, menţionăm faptul că aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (arestarea preventivă, arestarea la domiciliu) constituie în esenţă şi o suspendare tacită din funcţie a celui bănuit, învinuit sau inculpat, avînd în vedere imposibilitatea celui prevenit să presteze munca. În aceste cazuri este suficientă trimiterea copiei mandatului de arestare angajatului pentru a suspenda contractul individual de muncă cu salariatul ce se află în detenţie provizorie.

Legea procesuală penală nu prevede expres durata măsurii suspendării provizorii din funcţie, prezumîndu-se pînă la rămînerea definitivă a sentinţei în caz de incompatibilitate cu funcţia ocupată, iar celelalte cazuri pe durata urmăririi penale.

În concluzie putem menţiona că suspendarea provizorie din funcţie se aplică ca măsură procesuală în privinţa învinuitului pentru a preîntîmpina împiedicarea aflării adevărului de către acesta, care, de regilă, se află în stare de libertate. În alte cazuri măsura dată se dispune ţinînd cont de incompatibilitatea statutului persoanei cu funcţie de răspundere şi actul punerii sub învinuire a acesteia. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care aceasta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, alin. (1) al art. 200 din CPP.

Legea procesuală penală nu defineşte scopul acestei măsuri şi, respectiv, nu prevede temeiurile aplicării. În literatura de specialitate s-a menţionat că măsura suspendării provizorii din funcţie face parte din categoria măsurilor cu caracter preventive sau este o măsură apropiată după scop măsurilor preventive 7

Astfel, necesitatea aplicării acestei măsuri este condiţionată de circumstanţele cauzei ce presupun posibilitatea că învinuitul poate: a) să continue activitatea infracţională cu folosirea situaţiei de serviciu; b) să împiedice aflarea adevărului prin nimicirea documentelor, influenţarea martorilor din rîndul subalternilor; c) să împiedice efectuarea reviziei sau expertizei contabile.

Suspendarea provizorie din funcţie se dispune şi în cazurile cînd persoana cu funcţie de răspundere deţine o funcţie incompatibilă cu statutul de învinuit (inculpat), iar în cazurile prevăzute de legi speciale este incompatibilă şi cu statutul de bănuit.

În primul rînd, măsura suspendării din funcţie se dispune în privinţa învinuitului (persoană cu funcţie de răspundere şi altor funcţionari publici) în sensul Legii serviciului public din 04.05.1995, dar această măsură procesuală poate fi dispusă şi în privinţa altor persoane care nu au statut de funcţionar public, dar care practică activităţi în interes public ( de exemplu: medicul în cazul infracţțunilor prevăzute de capitolul II al Codului penal; pedagogul în cazul infracţiunii săvîrşite împotriva unui elev sau împotriva minorilor).

Potrivit alin. (3) al art. 200 din CPP, suspendarea provizorie din funcţie o decide judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată în baza demersului motivat depus de către procuror.

Demersul procurorului se examinează în faza urmăririi penale de către judecătorul de instrucţie în conformitate cu alin. (2) al art. 305 din CPP, unde participă învinuitul şi apărătorul acestuia.

Procurorul, la demersul motivat privind necesitatea suspendării din funcţie, va anexa în mod obligatoriu ordonanţa de punere sub învinuire.

Pentru unele categorii de funcţionari publici (persoane cu înalte funcţii de răspundere) procedura suspendării din funcţie este reglementată de legi speciale.

Potrivit alin (4) al art.200 din CPP, copia de pe încheierea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei se trimite imediat pentru executarea administraţiei la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în cîmpul muncii.

În cazul în care persoana responsabilă de executarea acestei măsuri procesuale de constrîngere nu îndeplineşte hotărîrea judecătorească respectivă, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată pot aplica o amendă judiciară în conformitate cu art. 201 din CPP. Persoanei suspendate provizoriu din funcţie i se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care persoana a fost suspendată provizoriu din funcţie în calitate de măsură procesuală de constrîngere se ia în calcul în vechimea generală de muncă, alin (2) al art. 200 din CPP.

Hotărîrea judecătorului de instrucţie privind suspendarea provizorie din funcţie poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile în instanţa ierarhic superioară, conform alin. (2) al art. 302 din CPP.

Suspendarea provizorie din funcţie poate fi revocată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă, la cererea părţilor în proces, dacă dispune necesitatea aplicării unei asemenea măsuri (alin. (5) al art. 200 din CPP). Suspendarea provizorie din funcţie ca măsură procesuală de constrîngere într-o cauză penală se aplică din iniţiativa procurorului în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală (art. 200), iar practica suspendării contractului individual de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor prevăzute în art.76 Codul muncii al Republicii Moldova din 28.03.2003 determinate de faptul punerii sub învinuire a salariatului trebuie să fie în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

8

Concluzie:Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care aceasta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public, alin. (1) al art. 200 din CPP.

Legea procesuală penală nu defineşte scopul acestei măsuri şi, respectiv, nu prevede temeiurile aplicării. În literatura de specialitate s-a menţionat că măsura suspendării provizorii din funcţie face parte din categoria măsurilor cu caracter preventiv sau este o măsură apropiată după scop măsurilor preventive.

Astfel, necesitatea aplicării acestei măsuri este condiţionată de circumstanţele cauzei ce presupun posibilitatea că învinuitul poate: a) să continue activitatea infracţională cu folosirea situaţiei de serviciu; b) să împiedice aflarea adevărului prin nimicirea documentelor, influenţarea martorilor din rîndul subalternilor; c) să împiedice efectuarea reviziei sau expertizei contabile.

Suspendarea provizorie din funcţie se dispune şi în cazurile cînd persoana cu funcţie de răspundere deţine o funcţie incompatibilă cu statutul de învinuit (inculpat), iar în cazurile prevăzute de legi speciale este incompatibilă şi cu statutul de bănuit.

În primul rînd, măsura suspendării din funcţie se dispune în privinţa învinuitului (persoană cu funcţie de răspundere şi altor funcţionari publici) în sensul Legii serviciului public din 04.05.1995, dar această măsură procesuală poate fi dispusă şi în privinţa altor persoane care nu au statut de funcţionar public, dar care practică activităţi în interes public ( de exemplu: medicul în cazul infracţțunilor prevăzute de capitolul II al Codului penal; pedagogul în cazul infracţiunii săvîrşite împotriva unui elev sau împotriva minorilor).

Potrivit alin. (3) al art. 200 din CPP, suspendarea provizorie din funcţie o decide judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată în baza demersului motivat depus de către procuror.

Demersul procurorului se examinează în faza urmăririi penale de către judecătorul de instrucţie în conformitate cu alin. (2) al art. 305 din CPP, unde participă învinuitul şi apărătorul acestuia.

Procurorul, la demersul motivat privind necesitatea suspendării din funcţie, va anexa în mod obligatoriu ordonanţa de punere sub învinuire.

Pentru unele categorii de funcţionari publici (persoane cu înalte funcţii de răspundere) procedura suspendării din funcţie este reglementată de legi speciale.

Potrivit alin (4) al art.200 din CPP, copia de pe încheierea judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei se trimite imediat pentru executarea administraţiei la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în cîmpul muncii.

Bibliografie:I. Acte normative:

1. Constitutia R.M

2. Codul de Procedura Penala

3. Codul Penal

Alte surse:

1- http://drept.ulim.md/ 2- https://dreptmd.wordpress.com/