1 ORGANON

1 ORGANON

ORGANON

Unica i suprema datorie a unui medic este aceea de a reda sntatea oamenilor

bolnavi ~ sau, aa cum se spune, de a-i vindeca '

_______________________________________________________________________

1 Misiunea lui nu este,-ins, aceea de a construi- aa - numitele sisteme esand

speculaii i ipoteze lipsite de coninut in legtur cu natura intern esenial a

proceselor vitale i cu modul in care bolile se formeaz in interiorul invizibil al

organismului (sisteme cu care atat de muli medici i-au risipit, cu ambiie talentul i

timpul lor); de asemenea, misiunea lui nu este nici aceea de a incerca s ofere

nenumrate explicaii cu privire la fenomenele bolilor i cauza lor exact (care

intotdeauna va rmane ascuns), explicaii imbrcate in cuvinte neinteligibile i intr-un

mod de exprimare abstracte, care sun foarte savant i care ii impresioneaz pe

ignorani ~ in timp ce omenirea strig in zadar dup ajutor. De astfel de reverii savante

(care au fost denumite medicin teoretic i pentru care s-au instituit catedre speciale)

ne-am sturat i cred c este timpul ca toi aceea care se consider medici s inceteze a

mai inela omenirea suferind cu vorbria lor goal i s nceap odata s acioneze,

adic s ajute i s vindece cu adevrat.

@2

Idealul cel mai inalt al terapiei este refacerea rapid, bland i permanent a

sntii sau, altfel spus, indeprtarea i anihilarea in intregime a bolii pe calea cea mai

scurt, mai sigur, i mai puin duntoare, conform unor principii uor de ineles.

Dac medicul inelege corect ce anume trebuie vindecat in cazul unei boli, adic

in fiecare caz de boal in parte (cunoaterea bolilor), dac inelege corect ce anume

este curativ intr-un medicament, de fapt ce este curativ in fiecare medicament luat

separat (cunoaterea puterilor medicinale), i dac tie cum s adapteze conform unor

principii bine definite, ce anume este curativ la un medicament cu acel ceva pe care el

1-a descoperit a fi patologie in cazul unui pacient astfel incat s aib loc vindecarea ~ el

va trebui s adapteze toate acestea atat in ceea ce privete alegerea cea mai potrivit a

unui medicament pentru cazul din faa sa (alegerea remediului, a medicamentului

potrivit), cat i in ce privete modul de preparare i cantitatea exact a acestuia (doza

potrivit) i perioada potrivit pentru repetarea dozei: ~ in sfarit, dac el cunoate

obstacolele ce stau in calea vindecrii i tie cum s le indeprteze astfel incat

vindecarea s fie permanent, atunci el tie cu adevrat cum s vindece temeinic i

raional i este un adevrat practician al artei de a vindeca..

ORGANON

Astfel, medicul este tui aprtor al sntii dac cunoate lucrurile care o

perturb, i care produc boala i dac tie cum s le indeprteze de oamenii sntoi.

De un mare ajutor pentru medic in procesul vindecrii este cunoaterea exact a

particularitilor cauzei excitante a unei boli acute precum i cunoaterea celor mai

semnificative etape din evoluia unei boli cronice; pentru a-i permite s descopere

cauza fundamental a bolii, care se datoreaz, de obicei, unei miasme cronice. in

aceste investigaii trebuie luate in considerare: constituia fizic a pacientului (in special

in afeciunile cronice), trsturiic lui morale i intelectuale, ocupaia, modul de via i

obiceiurile sale, poziia social, relaiile de familie; varsta, viaa sexual, etc.

Observatorul fr prejudeci ~ pe deplin contient de inutilitatea speculaiilor

transcendentale ce nu primesc nici o confirmare din partea experienei ~ indiferent de

cat de mare este capacitatea lui de inelegere nu va vedea in cazul fiecrei boli decat

schimbrile aprute in sntatea trupului i a mintii ( fenomene morbide, accidente,

simptome) care pot fi perceputc prin intermediul simurilor, deci, numai deviaiile de la

starea de sntate anterioar a individului acum bolnav pe care le simte chiar pacientul

i care sunt remarcate de cei din jurul lui i observate de ctre medic. Toate aceste

semne perceptibile reprezint boala in ansamblul ei; impreun ele formand adevratul

i unicul portret al bolii.2

2. De aceea, nu tiu, cum a fost posibil pentru medicii de la parul bolnavului s-i.

permit a presupune c, fr cea mai atent observaie a simptomelor i fr s se

ghideze dup acestea in efectuarea tratamentului, ar putea s caute i s gseasc numai

in interiorul ascuns i necunoscut ceea ce trebuie vindecat la boala respectiv,

pretinzand, arogani i ridicoli, c ar fi capabili fr s dea prea mult atenie

simptomelor, s descopere schimbarea care a survenit in interiorul invizibil al

organismului i s o indrepte prin intermediul unor medicamente (necunoscute!) i mai

mult decat atat, s considere un asemenea procedeu ca fiind unicul tratament raional i

radical.

Arunci, pentru medic, tot ceea ce poate fi cunoscut prin simuri, prin fenomenele

pe care acestea le afieaz nu reprezint chiar boala insi de vreme ce el nu poate

vedea fiina spiritual care produce boala - fora vital ? De altfel nici nu este necesar

s o vad ci doar s ia cunotin de aciunile sale morbide pentru a putea, mai apoi, s

vindece boala.

Ce altceva caut vechea coal de medicin in interiorul ascuns alorganismului ca o prima causa morbi de vreme ce resping ca obiect de tratament i

dispreuiesc reprezentarea sensibil i clar a bolii, simptomele care ni se adreseaz atat

de limpede? Ce altceva doresc ei s vindece la boli dac nu chiar aceste simptome ?

ins, aa cum in cazul unei boli de la care nu trebuie indeprtat 3 nici o cauz

excitatoare sau menintoare evident (causa occasionalis), nu putem sesiza nimic

altceva decat simptomele patologice, va trebui (avand in vedere posibilitatea existenei

unei miasme i acordand atenia cuvenit circumstanelor auxiliare @ 5) s ne orientm

doar dup aceste simptome care vor cere i vor indica prin ele insele remediul potrivit

pentru vindecarea bolii respective - in plus, totalitatea acestor simptome, acest tablou

aparent al esenei interne a bolii, adic fora vital perturbat, trebuie s fie

principalul sau singurul mijloc, prin care boala poate anuna de ce remedii are nevoie i

care poate determina alegerea celui mai indicat dintre acestea ~ intr-un cuvant,

totalitatea4 simptomelor trebuie s fie, intr-adevr, principalul i singurul lucru pe care

medicul trebuie s-1 ia in considerare in fiecare caz al unei boli i pe care trebuie s-1

ndeprteze prin mijloacele specifice artei sale astfel incat boala s fie vindecat i

transformat in sntate;

3.

Este de prisos s mai spunem c orice medic inteligent va indeprta aceste

simptome, acolo unde ele exist; de obicei indispoziia va ceda instantaneu. El va

indeprta florile puternic mirositoare dintr-o camer, flori care au tendina de a cauza

sincope i suferine de natur isteric, va extrage din conice corpul strin care produce

inflamarea ochiului; va slbi bandajul prea strans de pe un membru rnit care amenin

s produc cangren i va aplica un altul mai potrivit, va descoperi i va lega artera

rnit care poate provoca leinul; va incerca s elimine prin vrstur fructele de

Belladonna care au fost inghiite; va extrage substanele strine care au ptruns prin

orificiile corpului (nas, gat, urechi, uretr, rect, vagin); va zdrobi calculii vezicali; va

deschide anusul neperforat al nou-nscutului etc.

'4' in toate timpurile, medicii de coal veche, netiind cum s ofere alinare au

incercat s combat i, dac este posibil, s suprime cu ajutorai rnedicamentelor, pe ici

pe colo, doar un singur simptom din mulimea acestora in cazul unei boli ~ ceea ce

reprezint un procedeu unilateral care sub numele de tratament simptomatic s-a soldat

doar cu dispreul universal, deoarece prin el nu numai c nu s-a catigat nimic, dar

prin folosirea lui s-a produs in schimb, mult durere. Un singur simptom nu reprezint

pentru intreaga boal mai mult decat inseamn un singur picior pentru om. Acest

procedeu este cu atat mai condamnabil cu cat astfel doar un singur simptom este tratat

printr-un remediu antagonic (numai intr-o manier enantiopatic i paliativ) datorit

cruia, dup o uoar ameliorare, simptomul se agraveaz din ce in ce mai mult.

Este de neconceput i imposibil de demonstrat prin experimente c, dup

indeprtarea tuturor acestor simptome ale bolii i a intregii colecii de fenomene

perceptibile, ar mai putea rmane altceva in afara strii de sntate sau c modificarea

patologic din interior ar fi putut rmane neeradicat.

5 Cand un pacient a fost vindecat de boala sa de ctre un medic autentic, intr-o

4 ORGANON

asemenea manier c nu a mm rmas nici o urm a bolii, nici un simptom morbid i

toate semnele sntii s-au intors definitiv, cum este atunci posibil ca, fr s insulte

bunul sim, cineva s afirme c intr-un asemenea individ s-ar mai afla intreaga boal

trupeasc, ascuns inc in interiorul organismului? i totui conductorul vechii coli

de medicin, Hufeland, susine acest lucru cu urmtoarele cuvinte: "Homeopatia poate

inltura simptomele dar boala rmane." (Homeopathie,?. 27, 1,19). El susine aceast

teorie pe de o parte datorit rezistenei sale ia progresul fcut de homeopai in

beneficiul omenirii, iar, pe de alt parte, pentru c inc se mai aga de noiuni complet

materiale in ceea ce privete o boal, pe care nu este capabil s o priveasc ca pe o stare

a organismului care este schimbat, in mod dinamic, de ctre fora vital perturbat

morbid, ca pe o stare a sntii, el privete boala ca pe ceva material care, dup ce

vindecarea o avut loc, mai rmane inc pandind intr-un col in interiorul corpului

pentru ca, dup cateva zile de sntate perfect, s izbucneasc din nou dup voia ci!

Cat de teribil continu s fie orbirea vechii patologii! De aceea nici nu este de mirare c

a reuit s produc un sistem de terapii care nu se ocup decat cu uciderea bietului

pacient.

9

In starea de sntate a omului fora vital spiritual, dinamismul care anim

corpul material (organismul) domnete intr-o suveranitate deplin i menine toate

prile organismului intr-o stare de funcionare vital admirabil i armonioas atat in

ceea ce privete simurile cat i funciile acestuia astfel incat spiritul raional ce

slluiete in organism poale folosi liber acest instrument viu i sntos pentru a atinge

inaltele idealuri ele existenei umane.

@10

In absena forei vitale organismul material nu este capabil s simt, s

funcioneze sau s se autoprotejeze. Numai datorit acestei fiine imateriale (principiul

vital) care animeaz organismul material, atat in starea de sntate cat i in cea de boal,

poate el s-i menin funciile vitale.

6,

E mort i acum este supus doar puterii vieii fizice exterioare; se descompune

i se transform din nou in constituenii si chimici

Cand o persoan se imbolnvete primul lucru care este perturbai de influena

dinamic/activ {Materia peccans) a unui agent morbid ostil vieii este tocmai aceast

for vital spiritual, prezent pretutindeni in organism. Numai acest principiu vital

5 ORGANON

este deranjat intr-o asemenea msur incat poate provoca organismului acele senzaii

neplcute i procese neregulate pe care le numim boli Fora vital, fiind invizibil i

fcandu-se cunoscut doar prin efectele sale asupra organismului, ii poate exprima

perturbarea patologic numai prin manifestrile bolii asupra simurilor i a funciilor

acelor pri ale organismului ce pot fi perceptibile unui observator i unui medic adic

prin simptomele bolii aceasta fiind singura cale de a se putea face cunoscute.7

7" Ce este influena dinamic, puterea dinamic? Planeta noastr, in virtutea unei

energii ascunse, invizibile, tace ca lumea s se invart in jurul ei timp de 28 de zile i

cateva ore iar luna, la randul ei, produce in mrile nordice, la intervale regulate (cu

unele variaii ce apar cand este lun plin i lun nou) o alternan de flux i reflux.

Acestea nu au loc prin ageni materiali i nici prin dispozitive mecanice, aa cum sunt

acestea folosite in cazul activitilor umane; i astfel vedem numeroase alte evenimente

ce ne privesc ca fiind rezultatele aciunii unei substane asupra altei substane fr a fi

capabili s recunoatem legtura sensibil. intre cauz fi efect Numai o persoan

cultivat, antrenat prin comparaii i deducii, ii poate forma un fel de idee intuitiv

referitoare la aceste fenomene care s-1 situeze dincolo de influenele materiale sau

mecanice. Aceast persoan le va numi pe acestea ~ efecte dinamice, virtuale, adic le

va considera rezultatul unei energii i aciuni absolute, specifice i pure a unei substane

asupra altei substane.

De exemplu, efectul dinamic al influenelor nocive asupra omului sntos, ca i

energia dinamic a medicamentelor asupra principiilor vieii in refacerea sntii nu

inseamn nimic altceva decat o infecie i in nici un caz ceva material sau mecanic. La

fel cum energia unui magnet care atrage o bucat de oel sau de fier nu este material

sau mecanic. Se poate vedea cum bucata de fier este atras de un pol al magnetului dar

felul n care se produce acest fenomen nu se vede. Aceast energie invizibil a

magnetului nu are nevoie de mijloace auxiliare mecanice (ms&eriaie), carlige sau

parghii, pentru a atrage fierul. Magnetul se atrage pe sine i aceasta acioneaz asupra

bucii de fier sau asupra unui ac de oel printr-o energie inerent, pur conceptual,

invizibil, imaterial, adic dinamic, i comunic acului de oel energia magnetic la

fel de invizibil (dinamic). Acul de oel devine el insui magnetic, chiar i la o distan

la care magnetul nu-1 mai stinge, i magnetizeaz alte ace de oel cu aceeai proprietate

magnetic (dinamic) cu care a fost inzestrat anterior de ctre magnet, la fel cum un

copil bolnav de variol sau pojar ii transmite unui copil sntos din. apropiere intr-o

manier invizibil (in mod dinamic) variola sau pojarul, adic il contamineaz de la

distan fr ca ceva material de la copilul bolnav s se duc sau s se post duce ctre

copilul sntos. O influena pur, specific, conceptual transmite copilului din

apropiere variola sau pojarul in acelai fel in care magnetul comunic acului din

apropiere proprietatea magnetic.

in acelai fel trebuie judecai efectul medicamentelor asupra omului viu.

Substanele, care sunt folosite ca medicamente, sunt medicamente numai atata timp cat

ele posed, fiecare in parte, propria energie specific de a altera starea de sntate a

omului printr-o influen conceptual, dinamic, prin fibre senzoriale vii asupra

principiului conceptual al vieii. Proprietatea medicinal a acestor substane

materiale pe care noi le numim, medicamente este legat doar de energia lor de a produce

schimbri in. starea de sntate a vieii animale. Influena lor (dinamic) conceptual de

a schimba medicinal sntatea depinde numai de acest principiu conceptual al vieii.

Aa cum apropierea unui pol magnetic poate induce doar energie magnetic oelului

(printr-un fel de infestare) dar nu poate induce alte proprieti (de ex. mai mult

duritate, ductilitate etc.), la fel orice substan medicinal special schimb printr-un fel

de infecie, acea stare de sntate a omului intr-o manier specific care ii aparine

numai ei i nu intr-o manier specific altui medicament, aa cum, in mod sigur

apropierea unui copil bolnav de variol va transmite unui copil bolnav manei variol i

nu pojar. Aceste medicamente acioneaz asupra strii noastre du sntate in intregime

fr a transmite pri materiale ale substanelor medicinale ci intr-un mod dinamic, ca

printr-o infecie, O energie mult mai tmduitoare poate fi gsit in cazul celei moi mici

doze a celor mai dinamizate remedii, in care se poate gsi, conform calculelor numai

atat de puin substan material cat se poate imagina si concepe de cea mai aritmetic

minte decat in dozele mari ale substanelor din acelai medicament. Cea mai mic doz

poate conine aproape in intregime cea mai pur energie medicinal conceptual,

dezvoltat liber i poate produce in mod pur dinamic efecte de o asemenea anvergur,

efecte ce nu vor putea fi atinse niciodat de substana medicinal in stare neprelucrat

administrat in doze mari.

Energia medical nu se gsete in atomii componeni ei acestor remedii puternic

dinamizate i nici in suprafaa lor fizic sau matematic (prin care energiile mai

puternice ale acestor remedii dinamizate sunt interpretate, dar in zadar devreme ce sunt

inc indeajuns de materiale). Mai degrab, in granulele impregnata sau in soluia lor se

afl acea for medicinal, specific, eliberat, dezvluit, coninut de substana

medicinal care acioneaz in mod dinamic prin contactul cu fibra animal vie asupra

intregului organism (fr a-i transmite acestuia nimic material care s nu fie mult

atenuat) i care acioneaz cu atat mai puternic, mai liber i mai imaterial cu cat energia

a fost obinut prin dinamizare.

. Arunci in epoca noastr.care este ludat pentru abundena ei der ganditori este

absolut imposibil s considerm energia dinamic fiind ca ceva netrupesc, de vreme ce

vedem zi de zi fenomene ce nu pot fi explicate in nici un alt fel? Dac privim ceva

greos i ne vine s vrsm, aceasta se datoreaz cumva vreunui vomitiv care ne-a intrat

in stomac i ne-a obligat la aceast micare antiperistaltic ? Nu a fost oare doar efectul

dinamic al aspectului ingreotor acionand asupra imaginaiei? i dac cineva ridic

un bra, se intampl aceasta datorit vreunui instrument material vizibil, o parghie s

zicem? Nu este doar energia dinamic conceptual a voinei acelei persoane care ridic

braul?

Doar fora vital afectat patologic este cea care produce bolile 8 astfel incat

fenomenele morbide perceptibile simurilor noastre exprim, in acelai timp, intreaga

perturbare morbid a dinamismului intern; altfel spus, ele dezvluie boala in intreaga ei

manifestare; de asemenea dispariia, sub tratament, a tuturor fenomenelor i

schimbrilor morbide,- care difer* de operaiile vitale in stare de sntate implic

neaprat refacerea integritii forei vitale, adic insntoirea intregului organism.

8- Cum aceast fora vital face ca organismul s afieze fenomenele morbide,

adic cum produce ea boala, ei bine acest fapt nu are nici o utilitate practic pentru

medic i va rmane intotdeauna un secret pentru el; Stpanul vieii i-a relevat

simurilor lui numai ceea ce este necesar s tie despre boal i ceea ce trebuie s

cunoasc pentru a putea vindeca acea boal.

De aceea, boala (excluzand cazurile chirurgicale) aa cum este ea considerat de

alopai ca fiind un lucru separat de organism i de fora vital care il insufleete,

ascuns in interior ~ este o absurditate ce a putut fi imaginat doar de minile ce poart

pecetea materialismului. Aceast absurditate a transformat de-a lungul a mii de ani,

sistemul medicinii dominante intr-o art a rului incapabil de a vindeca.

@4

Nu exist nici o boal vindecabil, nici o alterare morbid vindecabil care s nu

se iac cunoscut medicului cu adevrat interesat prin intermediul semnelor morbide i

al simptomelor ~ acest lucru fiind in deplin conformitate cu buntatea infinit a

atoatetiutorului Ocrotitor al vieii umane.

@15

Afeciunea forei vitale (perturbate patologie) ce insufleete corpul in interiorul

vizibil oi acestuia i totalitatea simptomelor perceptibile produs de aceast afeciune in

organism, care reprezint boala existent constituie un intreg: ele surit unul i acelai

lucru. Organismul este, intr-adevr, instrumentul material al vieii dar el este de

neconceput, fr insufleirea imprtit lui de ctre fora vital dttoare de via,

instinctiv, reglatoare aa cum nici fora vital nu este de conceput in absena

organismului. De aceea, cele dou, luate impreun formeaz un intreg dei gandirea

noastr pentru a uura inelegerea separ acest intreg in dou concepte distincte.

@16

Agenii externi malefici care duneaz organismului sntos i perturb ritmul

armonios al vieii pot stinge i afecta fora vital numai intr-uri mod dinamic, spiritual

(spirit-like). La fel, toate aceste perturbri patologice (bolile) nu pot fi vindecate de

ctre medic altfel decat acionand asupra forei vitale cu medicamente care au puteri

(virtual dinamice9) spirituale, perceptibile sensibilitaii nervoase prezente pretutindeni in

organism. Deci, numai printr-o aciune dinamic asupra forei vitale, remediile pot

restabili sntatea i armonia vieii dup ce schimbrile din sntatea pacientului,

perceptibile simurilor noastre, adic (totalitatea simptomelor) au dezvluit boala

suficient de mult unui medic cu adevrat interesat, dandu-i astfel posibilitatea de a o

vindeca

9l Cele mai grave boli se pot produce prin perturbarea forei vitale, prin

intermediul imaginaiei i vindecate cu aceleai mijloace.

Cum in cazul vindecrii realizate prin indeprtarea totalitii semnelor

perceptibile i a simptomelor bolii are loc in acelai timp i indeprtarea10 schimbrii

interne a principiului vital creia i se datoreaz boala ~ in consecin dispariia acesteia

in intregime - rezult c medicul trebuie doar s indeprteze toate simptomele pentru

ca, in acelai timp, s anihileze schimbarea intern, adic perturbarea patologic a forei

vitale sau mai exact spus, boala nsi.n Anihilarea bolii, refacerea sntii, acestea

sunt singurele i cele mai inalte eluri alc unui medic cais ii cunoate adevrata menire

i pentru care ajutorul acordat celor bolnavi nu const numai in vorbrie goal.

Un vis avertisment, o fantezie superstiioas sau o prezicere solemna c

moartea va aprea intr-o anumit zi, la o anumit or au produs adeseori toate semnele

aparitiei i dezvoltrii unei, boli, a morii care se apropie sau chiar a morii la acea or

anunata, lucru ce nu s-ar fi putut intampla fr producerea simultan a schimbm

interioare (corespunzand strii observate in exterior); i in asemenea cazuri toate

semnele morbide care indicau apropierea morii au fost adesea risipite printr-o cauz

identic, printr-o inelciune abil sau prin puterea de a crede contrariul i astfel

sntatea s-a refcut brusc, lucru ce nu s-ar fi putut intampla fr indeprtarea, prin

aceste remedii morale, a schimbrilor morbide interne i externe care ameninau cu

moartea.

11 Doar in acest fel a putut Dumnezeu, Aprtorul omenirii s dezvluie

inelepciunea i buntatea Sa in legtur cu vindecarea bolilor la care este predispus

omul, artandu-i medicului ce trebuie s indeprteze din aceste boli pentru a le anihila

i pentru a restabili sntatea Dai ce am fi putut crede despre inelepciunea i buntatea

Sa dac ar fi aruncat intr-o obscuritate misterioas ceea ce trebuie vindecat in boli

(dup cum afirm coala dominant de medicin, care pretinde c posed calitatea

supranatural de a cunoate natura interioara a lucrurilor), i daca Ei ar fi inchis acel ceva in

interiorul ascuns fcand astfel imposibil omului cunoaterea corect a bolii i deci

fcand imposibil vindecarea?

@22

Cum, in afar de indeprtarea totalitii simptomelor i a semnelor unor boli, nu

se poate face nimic altceva, la fel medicamentele nu vor arta prin nimic c sunt

curative decat prin tendina lor de a produce simptome morbidc unor persoane

sntoase i de a le indeprta pe acestea in cazul persoanelor bolnave; rezult, pe de o

parte, c substanele devin remedii i sunt capabile de a anihila o boal numai atunci

cand produc anumite efecte i simptome, adic atunci cand produc o anumit stare

morbid artificial care este capabil s elimine i s distrug simptomele deja existente,

adic boala natural pe care dorini s o tratm. Pe de alt parte, pentru ca totalitatea

simptomelor s fie vindecate trebuie cutat acel medicament (In funcie de experiena ce

dovedete dac simptomele de boal sunt indeprtate i transformate in sntate in

modul cel mai rapid, sigur i permanent de simptome medicinale similare sau opuse )

care a dovedit a avea cea mai mare tendin de a produce simptome similare sau opuse.

12Cellalt mod posibil de a folosi medicamentele pentru tratarea bolilor, in afara

acestor dou, este metoda alopatic, in cate sunt administrate medicamente, a cror

simptome nu au nici o relaie patologic direct cu boala, nici asemntoare i nici

opuse ci simt eterogene de simptomele bolii. Acest procedeu joac, dup cum am mai

artat, un rol criminal, iresponsabil in viaa pacientului prin aceste medicamente

violente, periculoase a cror aciune este necunoscut i care sunt alese dup simple

presupuneri i administrate in doze mari i dese. La fel, prin operaii dureroase fcute

cu intenia de a indrepta boala ctre alte regiuni i care epuizeaz fora vital a

pacientului, prin vrsturi, purgaii, transpiraii, salivare, dar mai ales prin risipirea

sangelui ce este de neinlocuit asa cum se fac ele de ctre practica obinuit

atotstpanitoare, folosit orbete i neindurtor, de obicei sub pretextul c medicul ar

trebui s imite i s urmeze natura bolnav in eforturile sale de a se autoajuta, fr s se

gandeasc cat de iraional este acest fapt, de a imita i urma aceste eforturi atat de

imperfecte i de nepotrivite ale forei vitale neinteligente, instinctive ce este implantat

in organismul nostru, de vreme ce cat aceasta este sntoas continu viaa,

dezvoltand-o armonios dar nu poate s-i vindece singur boala Cci dac ar fi. avut o

asemenea capacitate (de a se vindeca pe sine) nu ar fi permis niciodat organismului s

se imbolnveasc. Cand este imbolnvit de ageni nocivi principiul nostru vital nu

poate face nimic altceva decat s-i exprime depresia cauzat de perturbarea regularitii

vieii sale, depresie exprimat prin simptome, prin mijloace prin care el cere ajutorul

unui medic inteligent. Dac acest ajutor nu sosete, principiul vital se strduiesc s

se salveze, amplificand boala, in special prin evacuri violente, indiferent de

consecine, adesea cu cele mai mari sacrificii sau chiar cu preul vieii.

in scopul vindecrii energia vital atacat morbid are o capacitate prea mic de a

imita de vreme ce toate schimbrile i simptomele produse de ea in organism reprezint

insi boala. Care medic inteligent ar dori s o imite cu intenia de a vindeca fr s-i

sacrifice astfel pacientul?

11 ORGANON

Doar experimentul pur i cercetrile minuioase nu pot convinge c simptomele

persistente ale bolii sunt departe de a fi inlturate i eliminate de simptomele opuse ale

medicamentelor (ca in metodele antipatice, enantiopatice sau paliative) i c,

dimpotriv, ele revin dup o scurt i aparent ameliorare, cu o intensitate crescut i o

agravare evident. (@ 58-62, 69).

De aceea doar metoda homeopatic de administrare a remediilor promite s fie

de ajutor. Prin aceast metod cutm un medicament care, printre alte medicamente

(ale cror efecte patogene sunt cunoscute datorit testrii lor pe indivizi sntoi), axe

puterea i tendina de a produce o stare morbid artificial cat mai apropiat de aceea a

cazului bolii neurale in cauz.

Numai experimentul pur ~ singurul ghid infailibil in arta vindecrii ~ ne inva

c, de fapt, doar acel medicament caro prin aciunea sa asupra corpului omenesc

sntos i-a demonstrat capacitatea de a produce cel mai marc numr de simptome

asemntoare cu cele observabile in cazul bolii aflat in tratament, deci doar acel

medicament - administrat in doze mici, corect potenate ~ va indeprta cu adevrat,

rapid, radical i definitiv totalitatea simptomelor strii morbide (@ 6-16), adic va

vindeca boala existent- La fel, numai experimentul pur ne inva c toate

medicamentele, far excepie, vindec acele boli ale cror simptome se aseamn cei

mai mult cu ale lor, nelasand niciuna din acestea nevindecat.

Nu m refer aici la acel gen de experien cu care medicul, obinuit al vechii

coli se laud, dup ce au lucrat ani de zile cu o mulime de prescripii complexe in

cazul unui numr de boli pe care nu le-au investigat niciodat cu atenie, dar pe care

credincioii principiilor colii lor le-au considerat ca fiind deja descrise in lucrrile de

patologie sistematic i au visat c ar putea descoperi in ele vreo materie morbific

imaginar sau crora (bolilor) le-au atribuit alte cateva anormaliti interne imaginare.

Aceti, practicieni au vzut intotdeauna ceva in ele, dar n-au tiut ce reprezint acel

ceva pe care l-au vzut i au obinut rezultate, de la forele complexe care acionau

asupra unui obiect necunoscut pe care nici o fiin uman ci numai Dumnezeu le-ar fi

putut descoperi - rezultate de la care nu se poate inva nimic i din care nu se poate

catiga nici un fel.de experien, 50 de ani de astfel de experiene sunt la fel cu 50 de

ani de privit la infinit intr-un caleidoscop umplut cu obiecte colorate, necunoscute; mii

de figuri care se schimb continuu despre care nu se tie nimic.

Aceast afirmaie se sprijin pe urmtoarea lege neural homeopatic care a fost

uneori vag acceptata dar care nu a fost niciodat pan acum pe deplin recunoscut

i careia i se datoreaz fiecare vindecare real ce a avut loc vreodat:

n organismul viu o afeciune dinamic mai slab este intotdeauna eliminat de

una trial puternic,dac aceasta din urm ( dei diferit prin natura sa) este totui

foarte asemanatoare in modul de manifestare.

14 Astfel sunt vindecate atat afeciunile fizice cat i cele morale. Cum se face c

la apariia zorilor strlucitorul Jupiter dispare din privirea observatorului? Printr-o

putere similar foarte marc care acioneaz asupra nervului su optic - strlucirea zilei

care se apropie! in situaia unor mirosuri fetide, cum se linitesc do obicei nervii

olfactivi afectai do acestea? Printr-o inhalare care afecteaz simul- mirosului intr-o

manier asemntoare dar mai puternic; Nici muzica nici vreo prjitur dulce care

acioneaz asupra altor simuri nu pot vindeca acest dezgust olfactiv. Cum inbu

soldatul cu iretenie strigtele demne de mil ale celui care mrluiete spre campul de

lupt ca s nu fie auzite de privitorii plini de compasiune? Prin sunetele ascuite ale

cimpoiului, insoite de rpiala tobelor! Dar bubuitul indeprtat al torurilor dumanului

care umplu armat-a sa de team! Prin bubuitul puternic al tobelor celor mari!.Pentru c

nici pentru unul, nici pentru celalalt nu ar fi de ajuns nici imprirea unor uniforme

strlucitoare i nici apostrofarea regimentului. - in acelai fel suprarea i durerea vor

fi infruntate de minte prin imaginarea unor alte motive mai mari de durere care sa

intampl altuia indiferent dac aceasta este sau nu pur ficiune. Consecinele nocive

ale unei bucurii prea mari vor fi indeprtate prin butul unei cafele care produce o stare

a minii excesiv da voioas. Naiuni ca cea a Germaniei care de secole ce scufund

treptat din ce in ce mai mult intr-o apatie lipsit de suflu i intr-un feudalism degradant

trebuie mai intai s fie scufundat i mai adanc in praf, de ctre ocupanii din vest pan

cand situaia ei va deveni intolerabil; prerea lor proast despre ci inii va fi

astfel depit i indeprtata; ei vor reinvia in demnitatea lor de brbai i apoi, pentru

prima oar ii vor ridica capetele ca germani.

@27

De aceea, puterea tmduitoare a medicamentelor se bazeaz pe simptomele lor,

asemntoare celor ale bolii dar mai puternice decat acestea (@ 12-26), astfel incat

fiecare caz de boal luat separat va fi anihilat i eliminat pentru totdeauna, in cel mai

sigur rapid i radical mod cu putin, numai printr-un medicament capabil s produc

(in sistemul uman), intr-o manier cat mai asemntoare i complet, totalitatea

simptomelor acestei boli, care in acelai timp vor fi mai puternice decat boala.

intrucat aceast lege natural a vindecrii a fost confirmat de orice experiment i

orice observaie real din lume, ea este o realitate ce nu poate fi negat; explicaia

tiinific legat de felul in care ea are loc conteaz mai puin; de aceea nu voi acorda o

importan prea mare incercrilor al cror scop a fost obinerea unei astfel de explicaii

Dar urmtorul punct de vedere pare a fi cel mai apropiat de adevr intrucat se bazeaz

pe o experien indelungat.

@29

Cum fiecare boal (caro nu este exclusiv de natur chirurgical) const numai

intr-o schimbare dinamic, morbid, deosebit a energici noastre vitale (a principiului

vieii) manifestat la nivelul simurilor i a micrii, la fel, in fiecare tratament

homeopatic, acest principiu vital schimbat de boala natural, este confiscat prin

administrarea unei fore medicinale selectate in conformitate cu asemnarea

simptomelor, de o manifestare a unei boli artificiale- asemntoare ceva mai puternic.

Aceast manifestare a bolii artificiale i consum repede fora eliberandu-1 pe pacient

de boal, vindecandu-l Dinamismul (dynsmis-ul) astfel eliberai poate acum s

continue viaa, in stare de sntate, Acest proces do cea moi inalt probabilitate se

bazeaz pe urmtoarele afirmaii.

@ 30

Corpul uman pare a fi mult mai puternic afectat in sntatea sa de ctre

medicamente (in parte, pentru c noi putem controla dozajul lor) decat de stimuli

morbizi naturali ~ cci bolile naturale sunt vindecare i depite tot. numai datorit unor

medicamente adecvate.15

i5 Durata scurt a aciunii forelor morbide artificiale, pe care noi le numim

medicamente, face posibil ca'dei acestea sunt mai puternice decat bolile naturale, s

poal fi mult mm uor depite de ctre fora vital comparativ cu felul in care ar

putea-o face bolile naturale mai slabe, care numai datorit duratei de aciune de obicei

mai lungi, uneori timp de o via (psora, sifilis, sicoza), nu vor putea fi niciodat

indeprtate i distruse doar de fora vital, pan cand medicul nu va afecta fora vital

intr~o manier mai puternic printr-un agent care produce o boal foarte asemntoare

dar mai puternic, adic un medicament homeopatic. Vindecarea bolilor care dureaz

de muli ani (@ 46) prin apariia variolei i a pojarului (a cror evoluie este de numai

cateva sptmani) sunt procese cu un caracter asemntor.

@31

Forele ostile, in parte psihice, in parte fizice, pe care le intalnim de-a lungul

existentei noastre pmanteti i care sunt denumite ageni ai bolilor nu au puterea de a

perturba sntatea omului in mod necondiionat.16; noi ne imbolnvim din cauza lor

numai aunci cand organismul nostru este suficient de disponibil la atacul acestor ageni ai

bolii astfel incat simurile i functiile organismului s fie schimbate i perturbate fa de

normal; deci, aceti ageni ai bolilor nu imbolnvesc pe oricine i nici nu produc

16

Cand numesc o boal drept o perturbare a strii de sntate a omului nu

intenionez catui de puin s dau prin asta o explicaie hiperfizic a naturii interioare si

bolilor in general sau a oricrui caz de boal in. particular. Prin aceasta expresie doresc

s-sublimez c bolile nu sunt i nu pai fi nite schimbri mecanice sau chimice alo

substanei materiale a corpului, i nu depind ele o substan material morbid ci c ele

sunt intotdeauna perturbari dinamice spirituale (conceptuale) ale vieii.

@,32

Dar acest lucru este total diferit in cazul agenilor patogeni artificiali pe care noi ii

numim medicamente. Orice medicament adevrat acioneaz ntotdeauna, in orice

circumstan, asupra oricrei fiine umane vii si provoac in acestea simptomele sale

specifice (perceptibile in mod clar, dac doza a fost suficient de mare) astfel incat orice

organism uman viu poate fi afectat i, cum s-ar zice, inoculat cu o boal

1 medicamentoas in orice moment i necondiionat. Acest lucru ins, aa cum am artat

mai sus, nu se intampl in cazul bolilor naturale.

Legat de acest fapt s-a demonstrat, m mod indubitabil prin toate experimentele

posibile, c organismul uman. viu ore o mai mare disponibilitate de a fi influenat de

puterile medicinale decat de agenii bolii i de miasmele infecioase sau, cu alic cuvinte

s-a demonstrat c agenii bolii posed o for de perturbare a sntii omului

subordonat i condiional, adesea foarte condiionat, n timp ce agenii medicinali

au o putere absolut, necondiionat mult superioar cehi dinti.

17 Un fapt izbitor in coroborare cu acesta este c anterior anului 1801, cand

scarlatina uoar a lui Sydenham mai aprea intampltor epidemic printre copii aceasta a

atacat fr excepie pe toi copii care scpaser intr-o epidemie anterioar. In

Konigslutter intr-o epidemie similar la care ani fost martor, dimpotriv toti copiii care

au luat in timp o doz foarte mic de Belladonna au rmas neafectai de aceast boal

infantil foarte infecioas. Dac medicamentele pot proteja oamenii de vreo boal care

bantuie prin preajm ele trebuie s posede o putere mult superioar de a afecta fora

noastr vital.

Fora mai mare a bolilor artificiale produse de medicamente nu este, totui,

singura cauz a puterii lor de a vindeca bolile naturale. Pentru ca ele (medicamentele)

s poat produce o vindecare trebuie, mai presus de orice; s poat provoca in corpul

uman o boal artificial ci mai asemntoare cu boala tratat, boal artificial care

avand o putere oarecum sporit, s transforme intr-o stare morbid foarte asemntoare

principiul instinctiv al vieii care, in sine, este incapabil de orice reflecie sau act de

memorare. Boala artificial nu doar o eclipseaz pe cea natural ci chiar anihileaz

deranjamentul produs de ea Acest lucru este atat de adevrat cu atat mai mult cu cat

nici mcar Natura insi nu poate vindeca o boal anterioar prin adugarea unei noi

boli diferite indiferent cat de puternic ar fi acesta. La fel, tratamentul medical alopai

nu poate vindeca deoarece medicamentele folosite in acest caz sunt incapabile s

produc la individul sntos o stare de boal asemntoare celei care este tratat.

Pentru a ilustra aceasta vom considera, in trei cazuri diferite, atat ceea ce se poate

intampla in natur cand se intalnesc intr-o singur persoan dou boli naturale diferite

cat i rezultatul tratamentului medical obinuit al bolilor cu medicamente alopate

nepotrivite care sunt incapabile s produc o stare de boal artificial asemntoare

bolii care este tratat. Prin aceasta vom demonstra c nici mcar natura nu poate

vindeca o boal diferit, deja instalat, prin alta ce nu este homeopatic, chiar dac

aceasta este mai puternic, deci, cu atat mai puin o vor face medicamentele oricat de

puternice ar fi ele, dac nu sunt folosite homeopatic.

@36

Dac dou boli diferite care se intalnesc, in acelai timp, intr-o fiin omeneasc

au aceeai for sau, mai mult dac boala mai veche este cea mai puternic, noua boal

va fi respins de cea veche care nu-i va permite s o afecteze. Un pacient suferind de o

boal cronic sever nu va fi infectat cu o dizenterie moderat de toamn sau de o alt

boal epidemic. Ciuma lui Levant, dup spusele lui Larry,18 nu izbucnete acolo unde

scorbutul este dominant iar oamenii care sufer de eczem nu vor fi nici ei infectai.

Rahitismul, pretinde Jenner, anuleaz efectul vaccinului. Von Hildenbrand crede c

oamenii suferinzi de ftizie nu sunt predispui la febrele epidemice cu un caracter mai

puin violent.__________________________________________________

" Memoires et Observations" in Description de 18 I'Egypte, tom. i.

@37

in acelai fel o boal cronic veche, aflat sub tratament medical obinuit, va

rmane nevindecat i neschimbat dac este tratat in conformitate cu metoda aopai

obinuita, adic cu medicamente incapabile s produc la indivizii sntoi o stare de

sntate asemntoare bolii, chiar dac tratamentul ar dura ani intregi i nu er avea un

caracter prea violent, similar cu vreo o parte abolii. Deoarece practica de zi cu zi ne

demonstreaz din plin acest fapt nu consider ca fiind necesar exemplificarea lui.

19 Dar dac este tratat cu remedii alopatice violente se vor forma alte boli in

locul ei care vor fi mult mai dificile i mai periculoase pentru via.

II. Ce se ntmpl ns atunci cnd noua boal diferit esU mai puternic? in

acest caz boala iniial, fiind mai slab va bate in retragere i va fi suspendat temporar

prin adugarea bolii mai puternice pan cand aceasta din urm ii va fi incheiat evoluia

sau va fi fost vindecat. Apoi vechea boal, boala iniial se reinstaleaz nevindecat.

Dup Tulpius20 doi copii, afectai de un fel de epilepsie, au scpat de atacurile

epileptice dup o infecie cu iricofik (iineq); dar, imediat ce erupia de pe cap a

disprut, atacurile de epilepsie au reinceput aa cum se manifestaser la inceput.

Schoph 21 a observat dispariia scabiei odat cu instalarea scorbufului, dar dup

vindecarea acestuia scabia a aprut din nou. O infecie violent cu tifos a intrerupt

evoluia ftiziei care ins a continuat imediat ce tifosul s-a vindecat.22 Dac mania apare

la un pacient ftizie ea va indeprta aceast boal cu toate simptome ei; dat dac mania

dispare, ftizia revine imediat, cu consecine fatale.23 Cand pojarul i variola atac

simultan cu aceeai intensitate un copil, pojarul care se manifest primul este, de obicei,

oprit in evoluie de variol care apare ulterior, reciproca este valabil, dar dup

Manget24 se intampl adesea ca inocularea varioiic s fie suspendat timp de patru zile

de apariia pojarului, urmand ca, dup descuamarea acestuia din urm, variola s-i reia

evoluia. Chiar i atunci cand vaccinul aniirujeolic se manifest de ase zile i se

iuslatciuAi pujiuul, uiilauuuea vaudmului itunaiie staionaii i vaiiola. nu icapaie panti oc

pojarul nu i-a urmat cursul lui regulat de apte zile. 2S in timpul unei epidemii de

pojar, aceast boal a atacat mai muli indivizi aflai in a patra sau a cincea zi de la

infectarea cu variol i a impiedicat dezvoltarea variolei; pan ce nu i-a terminat

propria evoluie, dup care variola a reaprut i i-a continuat procesul pan la

dispariie.26 AJdevrata scarlatin Sydenham,27 uoar, catifelat, cu aspect erizipelatos,

insoit de faringjt a fost intrerupt in a patra zi de variola vacilor care i-a urmat

cursul regulat i abia dup ce acesta a luat sfarit a reaprut scarlatin; cu o alt ocazie

ins, cum ambele boli aveau aceeai intensitate, variola vacilor i-a intrerupt evoluia in

a opta zi datorit apariiei scarlatinei Sydenhaua i areola roie a vrsatului a disprut

pan cand scaxlatina s-a vindecat., dup care variola vacilor i-a reluat imediat evoluia

pan la propria vindecare. 28. Pojarul a suspendat variola vacilor: in ziua a opta cand

variola vacilor ajunsese aproape de punctul culminant a izbucnit pojarului; in aceast

situaie variola vacilor a rmas staionar i nu i-a reluat complet evoluia pan cand

nu a avut loc dcscuamarca pojarului astfel incat in cea de a 16-a zi arta ca i cum ar

fi fost intr-a 10-a, dup Kortum 79'

Chiar i dup izbucnirea pojarului inocularea variolei vacilor i-a fcut efectul

dar nu i-a continuat cursul pan ce pojarul nu a disprut - subliniaz Kortum30.

Eu insumi am vzut cum creionul (angina parotiea) a disprut imediat ce o

inoculare de vaccin a avut loc i i-a atins apogeul Numai dup dispariia complet a

acestora din urm i a areolei sale roii a reaprut tumefacia febril a glandelor

parotide i submaxilare, care este determinat de o miasm specific, urmandu-i

cursul de 7 zile.

i astfel se ntmpl cu toate bolile diferite: boala mai puternic o suspend

pe cea mai slab (dac nu se complic una pe cealalt, ceea ce se intampl rar in

afeciunile acute), dar niciodat ns nu se vindec una pe cealalt.

21 in Hufeland's Journal, XV, 2.

22 Chevalier,in Hufeland's Neuesten Annalen derfranzosischen Heilkunde,

ii, p. 192 .

23 Boala ftiziei, care vine pe neateptate cu toate fenomenele sale poate inceta,

ins revine curand dup aceea i ucide prin indeprtarea bolii. Reil

Memorab., fasc. iii, v, p. 171

24 in Edimb. Med. Comment, pt i, I.

25 John Hunter, On The Venereal Diseases, p. 5 .

26 Rainay in Edimb. Med. Continent, iii, p. 480 .

27 Foarte corect descris de Wiihering i Plenciz, dar diferind mult de purpur

(sau Roodvonk), care este adeseori denumit, in mod greit scarlatin. Abia in ultimii

ani cele dou, care erau iniial boli foarte diferite, au inceput s semene una cu cealalt,

in simptome lor.

Jenner, in Medicinische Annalen, august, 1800, p. 747 . 29 in

Hufeland's Journal derpraktiscfmnArzneikunde.XX, 3, p. 50

.

Loc. cit.

Adepii colii de medicin ortodox au observat toate acestea de-a lungul

secolelor, ei au vzut c insi Natura nu poate vindeca vreo boal cu o alta, indiferent

cat de puternic ar fi aceasta, dac noua boal este diferit de cea deja existent in corp.

Ce putem deci s mai credem despre ei dac ne gandim c au continuat s trateze bolile

cronice cu medicamente, prescripii capabile s produc Dumnezeu cine tie ce fel de

stri morbide - mai intotdeauna acestea fiind, oricum, diferite de boala tratat? i chiar

dac medicii n-au observat cu atenie natura pan acum, rezultatele mizerabile ale

griului lor ar fi trebuit s Is arate c au apucal-o pe un drum gruit. Nu au

;

Variola contractat dup vaccinare datorit atat puterii ei mai mari cat i marii

similariti va indeprta imediat variola vacilor in mod homeopatic nepemiiindu-i s

ajung la maturitate, iar, pe de alt parte variola ajuns la maturitate, va diminua

variola vacilor abia instalat, imblanzind-o,47 dupmrtariile lui Muhry 48 i ale multor

altora.

in seral de vaccin inoculat exist,. pe lang alte elemente care protejeaz

impotriva variolei o substan total diferit ce determin apariia unei erupii cutanate

generale, format de obicei din couri mici, uscate, (arareori mari, supurate),

inconjurate de o areol roie i mic adeseori combinat cu pete rotunde, roii, foarte

pruriginoase. La muli copii aceast erupie apare cu cateva zile nainte de apariia

Keolelor roii ale vaccinei; dar mult mai des ea apare cu mai multe zile dup i dispare

doar dup cateva zile, lsand in urm nite pete mici, roii dure. O serie de autori au

observat49 c, bonle cutanate ale copiilor, adesea vechi i suprtoare, sunt vindecate

complet i'definitiv intr-o manier homeopatic, prin inocularea vaccinei.

Unul dintre simptomele specifice variolei vacilor este producerea unei tumefacii

a braului.50 Dup izbucnirea vmolei vacilor, acesta a vindecat un bra wnflai, jumtate

paralizat.5I

Febra caxe insoete vmola i COTC se instaleaz odat cu apariia areolei roii a

vindecsi homeopatic febra intermitent in cazul a doi indivizi, dup cum raporteaz mei

tanrul Hardege, 52 care confirm astfel observabile lui J.Hunter " cere a sesizat c

dou tipuri de febr (boli asem&itosre) nu pot coexista in acelai organism.

Febra i tuea specifice pojarului'prezint o maie asemnare cu tuea convulsiv

i Bosqunlon M a fost cel care a observat c in timpul unei epidemii in cadrul creia se

manifest ambele afeciuni citate mai sus, muli dintre copiii care au contractat pojarul

(ca a doua boal) au scpat de tuea convulsiv. Ar fi rmas cu toii (prin ac|kuiea

pojarului) spiai i imposibil de a fi infectai de tuse convulsiv i toate epidemiile ce

decurg din ea, dac tuea convulsiv ar fi fost complet asemntoare pojarului adic

dac ar fi avut i o erupie cutanat similar. Aa cura stau lucrurile pojarul poate apra

doar o parte din bolnavii de tuse convulsiv i numai in cadrul aceleiai epidemii.

Dar cand pojarul vine in. contact cu o boal care este similar cu ei in ceea ce

privete simptomul su principal, erupia, el va distrage in mod sigur i va vindeca

(fiomeopatie) cea de a doua boal. Kortum a observai, legat de cele spuse mai sus cn

izbucnirea pojarului a vindecat 33 complet i pentru totdeauna o erupie herpetic

cronic, O erupie miliar cu senzaie puternic de arsur i agravat de fiecare

schimbare a vremii prezent pe fa, gat i brae, i care dura de 6 ani a fost redus la

'o simpl umfltur cutanat atunci cand a izbucnit pojarul; dup ce acesta i-a incheiat

ciclul, exantema s-a vindecat, rar a mai reaprea vreodat.57

.

4 1 Acesta pare s fie motivul pentru acest fapt remarcabil de benefic i anume

acela c de la distribuirea general a variolei vacilor a lui Jenner, variola uman nu a

mai aprut niciodat sub form de epidemie sau in form virulent ca mai inainte cu

40-50 de ani cand un ora vizitat de aceast boal pierdea cel puin o jumtate i adesea

chiar trei sferturi din copiii si prin moartea lor provocat de aceast mizerie

nenorocit.

Ar fi greu de gsii exemple mai convingtosie i mai gritoare decat cele

prezenta?8 moi sos care s-1 poat inva pe medic ce fel de egent morbid artificial s

aleag pentru o vindecare sigura, rapid i definitiv conform cu procesul care are loc

in natur.

Dup cum am vzut in exemplele de mm sus c nici natura i nici arta medicului

nu pot vindeca, in nici o imprejurare, o boal deja instalat printr-un agent morbid

diferit, indiferent csi de puternic ar fi acesta, boala poate fi vindecat numai printr-un

agent care este similar fn simptome i cumva mai puternic, conform legilor cleme,

irevocabile ale naturii care pan acum nu au fost recunoscute.

Ar trebui s fi intalnit mult mai multe asemenenea vindecri homeopatice dac

observatorii le-ar fi acordat o atenie mai mare i dac natura nu ar fi fost atat de srac

in boli homeopatice care s acioneze ca remedii.

(50

insi natura atotputernic nu are la dispoziie, dup cum vedem, decat puine

instrumente de vindecare homeopatic in afara bolilor miasmatice cu efect constant:

scabia, pojarul i venala" ageni morbizi care 9 privii ca remedii, sunt fie mai

periculoi pentru via i mai de temut decat boala pe care o vindec, fie sunt de o

asemenea manier (ca scabia), incat, dup ce au efectuat vindecare, solicit la randul lor

tratament. De aceea, folosirea lor ca'remedii homeopatice este dificil, nesigur i

periculoas.- De asemenea, exist prea puine boli care ii gsesc remediul similar in

vaioi pojar sau scabie. De aceea, natura nu pote vindeca decat foarte puine maladii

cu efutorul acestor remedii homeopatice riscante i nesigure i astfel de vindecri sunt

cu atat" mai periculoase i prezint serioase dezavantaje cu cai, spre deosebire de

medicamente, dozajul ior nu. poate fi diminua conform circumstanelor; mi mult,

pacientul afectat de o maladie analog de lung durat, va fi supus la o nou, lung i

periculoas boal (variol, pojar sau scabie) cere, la randul ei va trebui vindecat.

Totui, dup cum s-a vzut, putem obine cateva vindecri remarcabile din intalnirea

norocoas a acestor boli, acestea reprezentand tot atatea dovezi elocvente ale marelui

adevr i ale legii unice anetoxii: Vindecai prin similariiaiea simptomelor!

58 i principiul contagios exantematic prezent in limfa variolei vacilor.

59 Adic variola i pojarul

Aceast lege terapeutic este evident pentru toate minile luminate, iar faptele

prezentate simt suficient de convingtoare. Pe de alt parte, este uimitor s vedem cat

de multe avantaje are omul fap de vindecrile intampltoare pe cere le ofer Natura cea

nemiloas. Pentru c omul are la dispoziie cateva mii de ageni morbizi homeopatici

pentru a-i elibera semenii de suferine, iar aceti ageni au fost distribuii prin Creaie

divin peste tot in substanele medicinale. Acetia ii ofer medicului mijloacele pentru a

crea toate tipurile posibile ds stri de boal prin care s trateze homeopatic toate bolile

naturale imaginabile i inimaginabile. Dup ce i-au stins scopul curativ, aceti ageni

morbizi (substane medicinale) sunt copleii de fora vital i dispar imediat, fr a mai

ti nevoie de un al doilea tratament pentru propria vindecare (ca in czui scabiei).

Medicul poate dilua, subdiviza i potena aceti ageni morbizi artificiali, pan aproape

de limita infinitului, sczand astfel dom lor pan cand ei devin mai puin puternici

decat bolile naturale asemntoare pe care le trateaz; de aceea, prin aceast metod

incomparabil dispare necesitatea oricrui atac violent asupra organismului, chior i in

cazul vindecrii unei boli inrite, de lung durat; vindecarea prin aceast metod are

loc printr-o tamziie uoar, aproape imperceptibil i cu toate acestea rapid de la

starea de boal natural la o stare de sntate permanent.

@52

Exist doar dou metode principale de vindecare: una bazat doar pe atenta

observare a naturii, pe experimentarea atent i pe experiena pur, metoda

homeopatic, niciodat folosit cu bun tiin inaintea mea, i o a doua, care nu face

lucrurile de mai sus, metoda alopat (heteropatic). Fiecare este opus inia celeilalte i

numai acela care nu le cunoate pe amandoiM se poate amgi cu ideea c ar putea exista

vreo apropiere intre ele ssu chiar o unire a lor. Numai o astfel de persoan ar putea fi

inlr-atat ds ridicol incat s incerce ambele metode in acelai timp, conform dorinei

pacientului. Aceast practic poate fi numit, fr exagerare, o trdare criminal a

homeopatiei divine.

@53

Adevratele vindecam uoare au loc doar prin metoda homeopatic care (cum am

aflat in capitolele @ 7-25) prin experiene i deducii este in mod incontestabil cea mei

adecvat i prin e crei art se obin cele mai rapide i mai sigure vindecri. i asta se

intampla pentru c aceast art a "vindecrii se bizuie pe legea etern i infailibil a

naturii.

Arta vindecrii pur homeopatice este singura metod corect , posibil a artei

umane, cea mai dreapt cale de vindecare, tot atat de sigur curo. este o linie dreapt ce

unete dou puncte.

@S4

Metoda alopatic de tratament a folosit multe lucruri in lupta impotriva bolii, dar

exact pe cele nepotrivite (alloea) domnind de-a lungul secolelor sub diferite forme

numite sisteme. Cu timpul, fiecare dintre aceste sisteme a fost urmat de un altul complet

diferit, toate ins acordandu-i cinstea de s se numi, nu-i aa, Medicin Raional.60

Fiecare dintre fondatorii unor asemenea sisteme i-a insuit arogant felul in care

el a reuit s penetreze stat esena intim a vieii omului sntos, cot i pe cea a omului

bolnav i ca atare, el a decretat ce anume trebuie adraisliat astfel incat boala s dispar

i cum anume poate fi ea determinat s dispar pentru ca omul suferind de acea boal

s redevin sntos. Toate acestea ins se bazau pe presupuneri nefondate i supoziii

arbitrate, fr o observaie cinstit a naturii i fr o ascultare lipsit de prejudeci a

vocii experienei. Pentru ei bolile erau stri care reapreau cam in aceeai manier. Cele

mai multe sisteme au descris, au clasificat i botezai bolile imaginate de ele in mod

diferit. S-au eixibuit medianei aciuni care ar fi trebuit s vindece aceste stri nefireti

lygajieuiHmeroasele Materie Medica62)

60 De parc in instituia unei tiine, bazate numai pe observarea naturii- pe

experien i experimentul pur, speculaia rtcit i argumentele scolastice i-ar putea

gsi locul.

Pan in cele mai recente timpuri ceea ce este vindecabil in boal a fost

considerat ceva material ce trebuie indeprtat de vreme ce nimeni nu-i putea inchipui

. un efect dinamic (@ 11 nota) el ggenpor morbizi, aa cum medicamentele acioneaz

asupra vieii organismului animal.

Pentru a umple paharul infaturii de sine pan# la capt aici au fost amestecate

(foarte savant) in mod constant, intr-adevr, mult mai multe medicamente in aanumitele

prescripii pentru a fi administrate in doze mari i frecvente i de aceea via

uman, preioas i uor de distrus, a fost in constant pericol in mainile acestor

pervertii. in special prin folosirea setonului sangerrii, emeticelelor, plasturilor,

fontanelelor, purgativelor, i cauterizrilor.

Oricum, publicul s-a convins repede c suferinele celor bolnavi au crescut i sso.

nuanaii pe msur ce apreau fiecare dintre aceste sisteme i metode de

tratament, dac els erau urmate exact. Medicii alopai ax fi rmas de mult vreme fr

clientel dac nu si fi existat acele eliberri paliative obinute in timp prin remedii

obinute empiric i a cror aciune instantanee aparent nu i-ar fi amgit pe pacieni.

@56

Cu ajutorul metodei paliative (antipatic, enantiopatic) introdus prin

invturile lui Galen "Contraria contrariis" acum 17 secole, medicii, au putut spera pan

astzi s catige increderea pacienilor fluturandu-le in fa iluzia unei ameliorri

aproape instantanee. Cat de nefolositoare i periculoasa este aceast metod de

tratament (in cazul unei boli ce nu evolueaz rapid) vom vedea in cele ce urmeaz. Este

intr-adevr unul dintre modurile de tratament adoptat de alopai care a avut un fel de

legtur evident cu o parte a suferinelor cauzate de boala natural, dar ce fel de

legtur? Exact cea opus relaiei corecte i care ar trebui evitat cu atenie dac nu

dorim s-1 inelm i s ne batem joc de pacientul care ne cere ajutorul.

63 S-a incercat crearea unui ai 3-lea mod de folosire a medicamentelor in cazul

bolilor prin intermediul Izopatiei, dup cum este numit ~ adic, o metod de tratare a

unei boli date prin acelai principiu contagios care o produce. Dar chiar recunoaterea acestuia putea fi fcut, la urma ramelor vzand c virusul care este administrat

pacientului este mult potenat i ca urmare, intr-o stare schimbat i deci cura este

efectuat numai prin opunerea unui simillimum unui simillimum. A incerca s vindeci

prin intermediul aceleiai potente morbide (pan la identificarea total) contrazice toat

inelegerea uman normal i toat experiena, Aceia care au descoperit isopatia s-au

gandit probabil la beneficiul pe care omenirea l-a avut de la variolarea cu variola

vacilor prin care individul variolat este protejat inpotriva oricrei infecii viitoare cu

variol, de parc aceasta ar fi fost vindecata in avans. Dar amandou bolile, atat variola

vacilor cat i variola sunt doar asemntoare dar in nici un caz una i aceeai boal. in

multe privine ele sunt diferite, mai precis in evoluia mult mai rapid i blandeea

variolei vacilor i mai ales prin acest fapt c ea nu este niciodat contagios pentru om

numai prin simpla apropiere. Vaccinul universal a pus punct tuturor epidemiilor acelei

variole mortale inspimanttoare intr-o asemenea msur incat generaiile de azi nu mai

au o viziune clar asupra epidemiei de variol din timpurile variolei.

in plus, in acest fel, anumite boli specifice animalelor ne pot da, cu siguran,

remedii i fore medicinale pentru boli umane importaite foarte asemntoare i pot

lrgi, din fericire, stocul nostru de remedii homeopatice.

Dar s foloseti o materie morbid uman (un Psorin luat din scabia uman) ca

remediu pentru aceeai scabie uman sau pentru alte rele provenite din acestea?

Nimic bun nu poate iei din aa ceva, ci doar necazuri i agravarea bolii.

Pentru a-i pune in practic aceast metod antipatic, medicul obinuit

administreaz pentru un singur simptom suprtor, dintre atatea alte simptome ale bolii

repective peste care el trece cu nepsare, un medicament cunoscut ca fiind capabil s

produc exact opusul simptomului morbid care trebuie inlturat i de la care aiopatul se

poate atepta la cea mai rapid ameliorare (un paliativ). Ei prescrie doze mari de opium

pentru orice fel de dureri, deoarece acest drog amorete rapid simirea i administreaz

acelai remediu i pentru diaree, cci acesta oprete rapid micarea peristaltic a

intestinului i 2. face insensibil, e1 administreaz purgative atunci cand pacientul sufera

de mult vreme de constipaie; folosete opium in cazul insomniilor, deoarece acesta

produce rapid un somn adanc, comatos; el scufund mana ars in ap rece, care

datorit gradului sczut de temperatur, pare s alunge instantaneu, magic chiar,

durerea provocat de arsur; el ii prescrie pacientului care se plange de frig i de lipsa

cldurii vitale bi fierbini care il inclzesc imediat; el ofer celui cu slbiciune cronic

vin i acesta il inviorreaz i il aduce la via pe pacient. Exist i alte msuri terapeutice

antipatice asemntoare, ins ele nu sunt multe la numr, cci coala de medicin

obinuit nu cunoate aciunea primar caracteristic decat la un numr mic de pacieni.

Dac in judecarea acestui mod de a face medicin mai putem trece cu vederea

circumstana c este un tratament simptomatic total gresit (vezi nota la @7), in care

medicul ii focalizeaz atenia ntr-o manier limitat doar asupra unui singur

simptom i in acest fel nu se poate, deci, atepta la o vindecare a intregii boli, ceea ce,

in fond, ii dorete pacientul, trebuie pe de alt parte s cercetm dac a existat vreun

caz (in care s-a folosit aceast metod antipatic intr-o afeciune cronic) in care dup

ameliorarea temporar nu s-a produs o agravare marcat a simptomului ce fusese iniial

imblanzit intr-o manier paliativ, o agravare de fapt a intregii boli. i orice practician

cu adevrat interesat va fi de acord ca dup o asemenea ameliorare scurt, antipatica, va

urma agravarea n fiecare caz, fr nici o excepie, cu toate c medicul obinuit i-a

luat obiceiul de a-i da pacientului su o alt explicaie pentru aceast agravare,

punand-o pe seama malignitii bolii sau chiar pe seama apariiei unei boli noi,64

Pan acum, medicii au fost prea puin obinuii s observe bolile cu acuratee,

totui agravarea care urmeaz unui asemenea tratament paleativ nu putea s le scape in

intregime. Un exemplu izbitor de acest gen se gsete in lucrarea lui J.H.Schulze Diss,

qua corporis humani momentanearum alterationum specimina quoeam expenuniur

(Dizerteie despre cum anumite indicaii ale schimbrilor momentane ale corpului sunt

recunoscute), Halae, 1741, pag 298: "Opiaceele alin in general cele mai severe dureri,

produc insensibilitate care se menine o perioad uneori fix de timp; dup ce aceast

perioad a trecut durerile reapar curand i in scurt timp cresc pan la gradul lor iniial

de severitate'5 (Willis, Pharm rai., @7, cap. i, p. 298). in continuare la pag 295: "Cand

puterea opiului s-a terminat colicile revin nesczand in severitate pan cand nu simt din

nou anihilate de acelai drog". J.Hunter (Despre bolile venerice, p. 13) spune c vinul

si tonicele dau amplificare slab aciunii fr ins a oferi o for real i puterile

corpului se pierd dup aceea, proporional cu felul in care s-au mrit, prin asta

necatigandu-se nimic.

Simptomele importante ale unei boli persistente nu au fost niciodat tratate cu

asemenea remedii antagonice paliative fr ca o stare opusa, o revenire - o agravare

intr-adevr palpabil a bolii - s nu apar dup cateva ore. Pentru o somnolen

persistent in timpul zilei, medicul a prescris cafea, a crei aciune primar este aceea de

a inviora; i cand aceasta i-a consumat aciunea, somnolena ele peste zi. a crescut.

Pentru trezirile dese din timpul nopii el a prescris seara (fr a-i psa de alic simptome

ale bolii) opium, care prin aciunea sa primar produce un somn adanc i tamp,dar s-a

dovedit ca in nopile urmtoare pacientul a dormit i mai puin decat. inainte; diareei

cronice el i-a opus, fr a da atenie celorlalte senine morbide, acelai opium, a crui

aciune primar este s constipe i dup o incetare temporar a diareei, fotul s-a

inruttit; mai exist i alte dureri violente, de toate felurile, care revin frecvent, pe care

UJI medic le~a putut suprima cu opium, dar numai pentru o scurt perioad de timp;

dup aceast perioad durerile revin intotdeauna cu o severitate mai mare, adeseori

insuportabil, sau locul lor este luat de afeciuni mult mai grave. Pentru tuea nocturn

de lung durat medicul obinuit n~a tiut altceva decat s administreze opium, a crui

aciune primar este s suspende orice iritaie; tuea a incetat in prima noapte, dar in

urmtoarele nopi ea a devenit mult mai grav i dac a continuat s fie supresat iar i

iar prin acest paliativ luat in doze tot mai mari, pe lang boala iniial au aprat i febra

i transpiraia nocturn; slbiciunea vezicii i prin urmare incapacitatea de a urina, s-a

incercat s fie vindecat prin folosirea antipatic a cantaridei ce stimuleaz trecerea

urinei; evacuarea urinei a fost, cu siguran, posibil la inceput, dar apoi vezica urinar

a fost mai puin capabil de stimulare i contractare, paralizia sa fiind iminent; cu doze

mari de droguri purgative i sruri laxative (cere stimuleaz m intestine evacuarea

frecvent) s-a incercat vindecarea unei contipaii cronice, dar ca aciune secundar

intestinele s-au inchis i mei tare; medicii obinuii caut s vindece debilitatea cronic

administrand vin care stimuleaz doar in aciunea sa primar i deci, ca urmare, forele

slbesc i mai mult in aciunea secundar; prin substanele amare i condimentele

fierbini, el incearc s intreasc i s inclzeasc stomacul cronic slab i rece, dar in

aciunea secundar a acestor paliative, care sunt stimulante doar intr-o prim faz,

stomacul devine i mai inactiv; lipsei de lung durat a cldurii vitale i senzaiei de frig

li se prescriu, desigur, bi fierbini, dar cu atat mai slab i mai rece se simte pacientul

dup aceea; arsurile grave simt o ameliorare instantanee dup aplicarea apei reci peste

ele, dar apoi durerea devine de nesuportat i inflarnaia se rspandete i crete i mai

mult; aiopafii trateaz obstrucia nazal cronic produs cu remedii care produc strnut

i rinoree, dar nu observ c acest tratament antipatic agraveaz boala in mod progresiv

prin aciunea lui secundar, astfel incat nasul este infundat chiar mai mult decat inainte;

prin electricitate i galvanism, care in aciunea lor primar stimuleaz puternic aciunea

muscular, membrele cu slbiciune cronic i aproape paralizate au fost stimulate la

micri mai active, dar urmarea (aciunea secundar) a fost dispariia sensibilitii

musculare i paralizia complet; prin sangerri s-a incercat vindecarea congestiei

cronice a capului, dar acestea au fost intotdeauna urinate de congestii i mai puternice.

Medicii obinuii nu cunosc alt modalitate mai bun de a trata torpoarea paralitic a

corpului i amintii cuplat cu pierderea cunotinei, cum se intampl in multe cazuri de

tifos, decat aceea de a administra doze mari de vaierian, pentru c aceasta este nul

dintre cei mai puternici ageni medicinali care cauzeaz animaie i crete facultatea

motorie; in ignorana lor, aceti medici nu tiu c aceast aciune este doar o aciune

primar i organismul, dup ce efectul valerianei a trecui, cade cu siguran (in urma

aciunii secundare antagoniste) intr-o imobilitate i stupoare i mai pronunat, mai

exact, ajunge la paralizia organelor mintale i corporale i apoi moare; ei nu ineleg c

aceste boli in cazul crora ei folosesc din plin valeriaiia, care in astfel de situaii este un

remediu antipatic ce acioneaz in mod opus, sfaresc in mod indubitabil prin mo arie.

Medicul de coal veche este incantat65 c poate ameliora pentru cateva ore viteza

pulsului slab i rapid din caexie administrand o prim doz necombinat de degeel

purpuriu (care in aciunea sa primar incetinete pulsul); dor in curand viteza pulsului

crete din nou l cum dozele acum din ce in ce mai mari, produc o incetinii e din ce in

ce mai accentuata- pan la dispariia total- se ajunge ca in aciunea secundar pulsul

s devin imposibil de numrat; dispare astfel somnul, pofla de mancare, forele

slbesc, iar rezultatul este in mod invariabil, moartea sau nebunia. coala veche, cu

teoriile sale false, nu pote pricepe - dei experiena ,. inva intr-o manier teribil ~

cat de'des este agravat boala sau cat de des apar manifestri i mai grave datorit

aciunii secundare a unor asemenea remedii antipatice (antagonice).

Aceste efecte nefericite sunt, firesc, consecinele folosirii medicamentelor in mod

antipatic. Medicul obinuit ii imagineaz c poate iei>din dificultate prescriind o doz

:mai mare la fiecare nou agravare, ceea ce produce ins doar o alt scurt ameliorare66

a simptomelor i datorit nevoii de a crete continuu doza acestui paliativ apare fie o

alta boal mai grav, fie o stare de incurabilitate i uneori chiar moartea. Niciodat ns

nu va avea loc vindecarea unei boli cronice.

66 Toate paliativele obinuite date pentru suferina celor bolnavi au (cum se vede

aci) ca efect o amplificare a aceleiai suferine, iar vechii medici trebuiau s le repete in

doze cat mai puternice pentru a obine o modificare asemntoare care, oricum, nu era

niciodat permanent i clei suficient pentru a impiedica o reapariie amplificat a

bolii. Dar Broussais, care in urm cu 25 de ani era mulumit de amestecul fr sens al

diferitelor medicamente i care i-a terminat, de altfel, domnia in Frana (luciu pentru

cwe omenirea ii este recunosctoare) a introdus aa-numitul lui sistem fiziologic (tar a

line seama de metodele homeopatice pe atunci deja existente), o metod de tratament,

care in timp ce uura efectiv i prevenea in permanen reintoarcerea tuturor

suferinelor, era in acelai timp aplicabil tuturor bolilor omenirii; iu cm pe care

paliativele ce se foloseau pe atunci nu erau capabile.

Fiind incapabil de a vindeca boala, cu remedii uoare, inocente, prin care s

refac sntatea, Broussais a gsit cea mai uoar cale de a elina suferinele

pacientului, cale care pe acesta I-a costat din ce in ce mai mult, pan la pierderea vieii

-o metod de tratament care vai! a prut suficient de bun pentru contemporanii lui. in

msura in care pacientul ii pstreaz fora, boala sa va fi mai evident iar durerile vor

fi simite mult mai puternic. Pacientul va geme, va ipa, va plange i va cere ajutor din

ce in ce mai mult astfel incat medicul nu poate veni prea curand pentru a-i oferi alinare.

Broussais nu a avut nevoie decat s elibereze fora vital, s o micoreze din ce in ce

mai mult, cu atat mai mult cu cat pacientului i se lua sange, cu atat mai mult cu cat

lipitorile i ventuzele sugeau lichidul vital (cci dup Broussais sangele Inocent i de

nemlocuit era responsabil pentru aproape toate bolile). in aceeai, proporie pacientul ii

pierde puterea de a moi simi vreo durere sau de &~i exprima starea agravat pnn

plangeri i gesturi violente. Pe msur ce slbete din ce in ce mai mult, pacientul pare

mai linitit, cei din jurul lui se bucur de starea lui aparent imbuntit, gafa sa se

intoarc in aceeai msur la reinnoirea suferinelor sale - fie ele spasme, sufocri, fric

sau durere, pentru c l-au linitit aa de frumos mai inainte i au promis uurare pe mai

departe. in bolile de lung durat, dac pacientul i-a pstrat ceva din fora sa, el a fost

lipsit de mancare, supus la o cur de infometare pentru a deprima viaa cu i mai mult

succes i pentru a-i inhiba starea de nelinite. Pacientul slbit se simte incapabil s

protesteze impotriva unor msuri similare ca sangerri cu lipitori, vezicaie, bi

fierbini, este prea slbit s mai poat refuza folosirea lor. Faptul c unor asemenea

reducii i epuizri atat de des repetate ale energiei vitale le urmeaz moartea nu este

observat de pacient, care este deja aproape incontient, iar rudele sale orbile de

imbuntirea chiar i a ultimelor suferine ale pacientului prin sangerare i bi fierbini,

nu pot inelege i sunt mirate cand, in tcere, pacientul moare.

"Dar Dumnezeu tie c pacientul pe patul su de boal fost tratat- cu violen, cci

ineptura unor iniei lanete nu este cu adevrat dureroas, iar soluia de gum arabic

(Eau de Gourme, aproape singurul medicamente pe care I-a folosit Broussais) era bun

la gust i aparent fr aciune - muctura lipitorilor insignifiant, iar sangerarea a fost

fcut cu grij de ctre medic, bile fiebini nu puteau decat s uureze starea sa, deci

boala trebuie s fi fost fatal inc de la inceput, astfel incat pacientul, in ciuda tuturor

eforturilor medicului, a trebuit s prseasc acest pmant." in acest fel se consolez

rudele i mai ales motenitorii celui decedat.

Medicii din Europa i de oriunde au acceptat acest tratament de convenien a

tuturor bolilor conform unei singure legi, de vreme ce aceasta ii salva pe ei de la o

gandire mai aprofundat (cea mai laborioas munc de sub soare !). Ei trebuie s aib

grij" s-i aline mustrrile de contiin i s se consoleze cu ideea c nu ei au fost

iniiatorii acestui sistem i c aceast metod de tratament a fost folosit de mii de am

de adepii lui Broussais i c, probabil, oricum totul s-ar fi terminat prin moartea

pacientului, dup cum au fost ei invai de maestrul lor." Astfel, mii de doctori au fost

greit invai s verse (cu sange rece) sangele cald al pacienilor lor care puteau s fie

vindecai i astfel, datorit metodei lui Broussais, s ia viaa a milioane de oameni, mai

muli decat au czut pe campurile de btlie ale lui Napoleon. Va fi fost oare voia

Domnului ca acest sistem al lui Broussais, care a distrus medico! viaa unor pacieni

vindecabili, s precead homeopatia pentru a descliide ocliii lumii fa de adevrata

tiin i art a medicinei, homeopatia, in care toi pacienii curabili ii gsesc sntatea

i o nou via, atunci cand aceast art, cea mai grea dintre toate, este practicat de i.m

medic intr-o manier pur i constant ?

@61

Dac medicii ar fi capabili s reflecteze la rezultatele triste ale folosim

rnedicamentelor antagonice, ei ar fi descoperii demult marele adevr CA

ADEVRATA I RADICALA ARTA A VINDECRII TREBUIE CUTATA

TOCMAI IN PARTEA OPUS A UNUI ASEMENEA TRATAMENT ANTIPATIC AF,

SIMPTOMELOR BOLII; ei s-ar fi convins c, intrucat o aciune medical antagonic

32 ORGANON

simptomelor bolii (un medicament folosit antipatic) este urinat doar de o ameliorare

temporar, inversul acestei proceduri, folosirea homeopatic a medicamentelor in

conformitate cu similaritatea simptomelor trebuie s aduc o vindecare complet i

definitiv (dac, in acelai timp, s-au folosit opusul dozelor mari, i anume dozele

infime). Dar, nici agravarea evident care a urmat tratamentului lor antipatic, nici faptul

c nu a existat nici un doctor care s realizeze o vindecare definitiv a unei boli cronice,

decat in cazul in care vreun agent medical homeopatic nu a fost, din intamplare,

ingredientul principal al prescripiilor sale i, in fine, nici mcar faptul c toate

vindecrile rapide i complete infptuite vreodat de natur s-au datorat interveniei

asupra vechii boli a unei boli noi cu caracter similar nu i-a invat, de-a lungul atator

secole, nu i-a convins de acest adevr, de aceast cunoatere, singura care poate veni cu

adevrat in ajutorul celor bolnavi.

Urmtoarele descoperiri, derivate din numeroase observaii, explic rezultatele

periculoase ale tratamentului antipatic, paliativ i efectele benefice ale celui opus lui,

tratamentul homeopatic. Nimeni inaintea mea nu le-a remarcat vreodat dei sunt atat

de palpabile, de evidente i dei au o importan infinit pentru arta vindecrii.

@63

Orice agent care acioneaz asupra vitalitii, orice medicament care perturb mai

mult sau mai puin foia vital i produce o anumit schimbare in starea de sntate a

individului pentru, o perioad mai lung sau. mai scurt de timp. Aceast aciune o

numim aciune primar Dei este produsul atat al puterilor medicinale cat i al celor

vitale, aceast aciune se datoreaz in principal primei fore (adic medicamentului).

Aciunii sale se strduiete fora noastr vital s-i opun propria sa energie.

Aceast aciune de rezisten este, intr-adevr, o aciune automat a instinctului

nostru de aprare i este numit aciune secundar sau contraaciune.

@, 64

in timpul aciunii primare a medicamentelor asupra corpului nostru sntos (aa

cum se va vedea in exemplele urmtoare) fora noastr vital pare s se comporte pur i

simplu intr-o manier pasiv, receptiv i se manifest de parc ar fi obligat s

primeasc in ea impresiile puterii artificiale cere acioneaz din afar i cuie ii schimb

starea de sntate; dar apoi ea pare s se mobilizeze la loc, aa cum era iu inceput si s

dezvolte (A) exact condiia (starea) de sntate opus {contra-aciunea, aciunea

secundar) acestui efect (aciunea primar) produs asupra ci, dac intr-adevr, exist

un asemenea opus. Intensitatea acestei aciuni este proporionala cu efectul (aciunea

primarii) exercitat asupra ei de agentul medicinal sau morbid i, de asemenea, cu

propria ei energie; - sau (B) dac o astfel de stare opus aciunii primare nu exist m

natur ea incearc s-i reafirme autoritatea eliminand, schimbarea produs in. ea din

exterior (de ctre medicamente) i restabilindu-i funcia ei normal (aciunea

secundar, aciunea curativ).

(65

Exemplele din categoria (A) sunt familiare tuturor. O man scufundat in ap

fierbinte este la inceput mult mai cald decat cealalt man care nu a fost supus

aceleiai incercri (aciune primar); dar dup ce este scoas din ap i complet uscat,

curand ea devine rece, chiar mult mai rece decat cealalt man (aciune secundar). O

persoan inclzit in urma unor exerciii sportive (aciune primar) este, dup incetarera

lor, afectat de o stare de frig i de tremurturi (aciune secundar). Unuia cniia ieri ii

era cald de la prea mult vin but (aciune primar), astzi fiecare pal de vant i se pare

prea rece (contraaciune a organismului, aciune secundar). Un bra care a fost inut

mult vreme intr-o ap foarte rece este la inceput mult mai palid i mai rece decat

cellalt (aciune primar); dar, dup ce a fost scos din ap i uscat, el devine nu doar

mai cald decat cellalt, ci i mai rou i inflamat (aciune secundar, reacie a forei

vitale). O vioiciune excesiv apare dup o cafea tare (aciune primar), dar apoi

toropeala i lenea se instaleaz pentru o lung perioad de timp (reacie, aciune

secundar), acestea disprand doar in cazul in care se administreaz in continuare calea

(palieri de scurt durat). Somnul greu, tamp, cauzat de opium (aciune primar) este

urmat de o insomnie mai pronunat (contrareacie, aciune secundar). Dup

constipaia produs de opium (aciune primar), urmeaz diareea (aciune secundar),

i dup o purgaie cu medicamente care irit intestinele urmeaz o constipaie de cateva

zile (aciune secundar). i astfel se intampl intoteauua ca dup aciunea primar a

unui medicament ce produce, luat in doze mari, o schimbare puternic in starea de

sntate a miei persoane sntoase, fora vital, in aciunea secundar, s produc chiar

opusul aciunii primare (dac- aa cum am artat, mai sus - aceasta exist).

@ 66

Dar nimeni nu va observa la un corp sntos - i acest jucru e uor de vzut - o

aciune secundar antagonic derivat din aciunea dozelor miline de medicamente

homeopatice. O doz mic a oricruia dintre aceste medicamente produce o aciune

primar care este perceptibil doar unui observator foarte nlent; dar organismul v i n

folosete impotriva unei astfel de doze doar atata reacie (aciune secundar) cnlu. C:MC

nevoie pentru refacerea strii de normaliiate.

@ 67

Aceste adevruri de necontestat, care ni se ofer spontan prin observarea naturii

i prin experien, ne explic aciunea benefic ce are loc in timpul tratamentului

homeopatic; in timp ce pe de alt parte, demonstreaz perversitatea tratamentului

antipatic i paliativ efectuat prin intermediul medicamentelor care se comport

antagonic.67

Numai in. cazurile cele mai -urgente, in care pericolul ce amenin viaa i

anun moartea iminent, nu las timp pentru aciunea unui remediu homeopatic - nu

ore, uneori nici mcar sferturi de or, i chiar minute - de ex. la asfixieri, fuigern,

sufocri, inghe, inecuri etc. - in toate aceste evenimente, ca o msur preliminar, este

admisibil i judicios, s se stimuleze iritabilitatea i sensibilitatea (viaa fizic) cu

paliative cum ar fi de ex. ocuri electrice uoare, clisme cu cafea tare, cu mirosuri

stimulatoare, inclzirea gradat etc. Dup ce s-a efectuat stimularea, organele vitale ii

reiau cursul in maniera lor sntoas de odinioar, pentru c aici nu exist nici o boal*

care s fie indeprtat, ci pur i simplu o obstrucie i o intrerupere o forei vitale

sntoase. Acestei categorii ii aparin diverse antidoturi la otrvirii? scule: ieim'"

pentru, acizi minerali, Hepar-sulph. la otrvirile cu metale, cafea i camfor (i

ipecacuanha) pentru intoxicaia cu opiu. etc.

Nu inseamn c uit remediu homeopatic a fost prost ales pentru cazul unei boli

din cauz c unele dintre simptomele medicinale doar sunt antipatice catorva dintre

simptomele minore i mei. puin importante ale bolii, clac doar celelalte, simptomele

specifice bine marcate (caracteristice), mai puternice, sunt acoperite de acelai

medicament ale cnii simptome sunt similare, adic dac simptomele bolii, sunt depite

in for, distrase i eliminate, celelalte simptome opuse vor disprea, de asemenea, de ta

sine dup expirarea termenului aciunii medicamentului fr a intarzia catui de puin

vindecarea.

* i totui nona sect ce amestec aceste dou sisteme apeleaz (in van) ia aceast

observaie, pentru a putea avea o-scuz pentru gsirea peste tot a unor asemenea

excepii de la regula general in ceea ce privete bolile i pentru a-i justifica folosirea

de convenien a paleativelor alopatice i a altor gunoaie alopatice nocive, fcand

aceste doar pentru a se scuti de povara cutrii unui remediu homeopatic adecvat

pentru fiecare coz de boal in parte, i astfel ei pretind a fi medici homeopai, .fr a fi

ins aa ceva.

@68

In tratamentul homeopatic experiena ne inva c, din dozele incredibil de mici

ale medicamentului (vezi @ 275-237) cerute de aceast metod de tratament, care sunt

suficiente (datorit similaritii, simptomelor lor) pentru a coplei i indeprta boala

natural asemntoare din calea principiului vital, deci, cum spuneam. experiena

ne inva c in organism va rmane intr-adevr - dup dispariia bolii - o anumit cantitate

(dac se poate spune aa) de boal medicinala, dar care, datorita infirnitstii

extraordinare a dozei, este atat de mic i dispare atat de repede (in comun acord cu ea

insi) incat fora vital nu mm este nevoit s foloseasc, impotriva acestei mici

perturbri artificiale a sntii sale nici o reacie mai puternic, ci doar atata cat este

necesar pentru a-i transforma starea actual de sntate intr-o stare de sntate

definitiv (@64,B).

@69

in metoda de tratament antipatic (paliativ) are loc, cu siguran, opusul celor

prezentate mai sus. Simptomul medicinal pe care medicul il opune simptomului bolii

(de exemplu: insensibilitatea i stupefacia cauzat de opium in aciunea sa primar

asupra durerii acute) nu este, in mod sigur, striii, nu este in totalitate alopatic fa de

cel de al doilea (simptomul bolii); exista o relaie evident intre simptomul medicinal i

cel al bolii, m ea este reversul a ceea ce ar trebui s fie. Se intenioneaz astfel ca

anihilarea simptomului bolii s fie fcut printr-un simptom medicinal opus, ceea ce

este imposibil. Fr indoial c medicamentul, ales in mod antipatic, atinge exact acelai

punct bolnav din organism ca i medicamentul ales homeopatic, conform cu aciunea

similar pe care o produce; dar primul (medicamentul antipatic) acoper intr-o msur

foarte mic simptomul opus al bolii i numai ca un opus i il face imperceptibil

principiului nostru vital doar pentru o scurt perioad de timp, astfel incat in prima faz

de aciune a paliativului antagonic fora vital nu percepe nimic dezagreabil nici din

partea simptomului bolii i nici din partea simptomului medicinal, ca i cum cele dou

s-ar fi neutralizat dinamic unul pe cellalt (de exemplu: puterea stupefiant a opiumului

ore acest efect asupra durerii). in primele minute fora vital se simte aproepe bine i nu

percepe nici stupefacia produs de opium, nici durerea cauzat de boal. Dar, intrucat

simptomul medicinal antagonic nu poate (spre deosebire de tratamentul homeopatic)

ocupa locul perturbrii morbide prezente m organism, in senzaia principiului vieii

infaiandu-se ca o boal artificial asemitodre, mai puternic i nu poate astfel

(spre deosebire de medicamentul homeopatic) s afecteze fora vital ca o boal

.similar, artificial astfel incat s poat lua locul bolii iniiale, medicamentul paliativ

trebuie (fiind un lucra total diferit de boala iniial i opus ei) s prseasc

deranjamentul morbid fr a-i fi eradicai; el numai il transform cum am mai spus,

intr-o aparent neutralizare68 dinamic, neperceput de la inceput de fora vital, dar ca

orice boal medicinal se extinde in curand i nu numai c va lsa boala iniial in

starea in care a gsit-o, dar va obliga fora vital (aa cum e normal, aa cum o fac toate

paliativele ce sunt administrate in doze mari, pentru a produce o insntoitre

permanent) s produc o stare opus (vezi @ 63-64) acestui medicament paliativ, care

este reversul aciunii medicamentoase, acest revers fiind analog cu boala natural inc

prezent i nedistrus, ce va fi - in mod necesar - intrit69 i agravat prin aceast

adugire (reacia impotriva paEativului) produs de fora vital. Simptomul bolii

(singurul din multele altele ale bolii) se va agrava dup ce aciunea paliativului se va

fi ncheiat; ci se va agrava proporional cu mrimea dozei de paliativ folosit. In

acelai fel (pentru a pstra acelai exemplu), cu cat doza de opium administrata pentru a

elina o durere va fi mal mare, cu atat va crete in intensitate durerea (depindu-i

intensitatea iniial) imediat ce opiumul i-a epuizat aciunea.70

In organismul viu nu poate avea loc o neutralizare permanent a senzaiilor

contrare sau antagonice, aa cum se intampl in laboratorul chimic cu substane de

caliti opuse unde, de ex., acidul sulfuric i potasiu! se unesc pentru a forma o

substan total diferit, o sare neutr, care acum nu mai este mei alcalin, nici acid i nu

se poate descompune nici mcar la cldur. Asemenea amestecuri i combinaii totale

pentru a forma ceva permanent neutru i indiferent nu au loc niciodat datorit

impresiilor dinamice ale unei naturi antagoniste existente in aparatul nostru senzitiv. in

asemenea cazuri, la inceput poate aprea doar ceva asemntor neutralizrii i o

indeprtare reciproc, dar senzaiile antagonice nu se indeprteaz definitiv una pe

cealalt. Lacrimile unui om indoliat vor fi uscate doar pentru o perioad foarte scurt

de timp de o glum reuit, cci oricum glumele sunt uitate rapid, iar lacrimile vor

curge din nou i mai abundent.

Aa simpl cum este aceast propoziie, ea a fost greit ineleas i in opoziie

cu ea unii au afimat c paliativul in aciunea sa secundar trebuie s fie la fel de capabil

s vindece cum o face remediul homeopatic prin aciunea sa primar. Dar cei ce au

fcut aceast afirmaie nu se gandesc c aciunea secundar nu este produsul unui

medicament, ci in mod invariabil se datoreaz aciunii antagonice a forei vitale asupra

organismului i c, deci, aciunea secundar care rezult din reacia forei vitale la

folosirea unui paliativ este o stare asemntoare cu simptomele bolii pe care paliativul a

lsat-o neeradicat, boala fiind amplificat i mai mult datorit acestei reacii a forjei

vitale asupra paliativului.

Ca intr-o temni int