ІИІѴІІЛ1І LI I I I M P R O P R I E T A R :

SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU Înscrisă sub Nr. 163 Trib. Ilfov.

ABONAMENTE : L e i ^ p e \ ? n . ,, 120 p e 6 luni

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

T E L E F O N : 3.30.10

A N U L X L V I I • Nr. 20 S A M B A T A 2 I U L I E 1938

Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

PICTORUL GRIGORESCU

Expoziţia care acum îşi închide por­ţile, a operelor maestrului din C â m p i -

na, a ritticat val furtunos de discuţii în jurul valorii picturale a tablourilor expuse.

Istoria care face exces de obiectivi­tate, sau sent imentul care se închide în exclusivitatea sa, îşi desvăluesc ati­tudini preconcepute, î n jurul cărora construcţii dialectice crează demon­straţii.

De care parte se află adevărul ? Greu de răspuns ! E Grigorescu un

pictor naţional, în înţe lesul adevărat al cuvântului, sau e numai u n pictor mare, care a tratat subiecte naţionale? Deslegarea nu v ine uşor. S'au obişnuit atâţia să vadă în Grigorescu pe maes ­trul artei româneşti , încât cu greu, dacă nu cu neputinţă, este a demon­stra contrariul.

Pictorul acesta e o mândrie a Ro­mâniei, şi pentru această mândrie mulţi luptă, orbiţi de strălucirea ei, fără a vedea realitatea. Se avântă în afirmaţii greu de susţinut, cu atât mai lăudabile cu cât sunt isvorîte dintr'un simţimant icurat şi nobil , dar depăr­tate de adevărul estetic.

Pe de altă parte, esteţ i convinşi de imparţialitatea lor, caută să dărâme templul gloriei ridicat de admiratorii lui Grigorescu, ca artist naţional, prin mijloace de luptă necruţătoare.

Chestiunea rămâne tot pe planul discuţiunilor. D e nicăeri liflnină n u se vede. Şi totuşi se afirmă că din discu­ţie iese adevărul.

Pentru a forţa acest adevăr să iasă mai curând la lumină, pentru a încerca o unificare în păreri, „ U n i v e r s u l L i ­terar" crede nimerit să deschidă o anchetă în jurul „problemei Grigo­rescu".

Vom publica, începând cu numărul riitor al revistei , o serie de articole s e m ­nate de distinşi cunoscători ai artei lui Grigorescu, susţ inând tezele contrarii: aceea care-1 socoteşte ca u n artist re­prezentativ al specif icului naţional şi cealaltă, potrivit căreia, fără a fi carac­teristic din acest punct de vedere , Gri­gorescu n u e totuşi mai puţin, u n mare artist de v iz iune personală.

Apoi, v o m căuta să aflăm, din lumea artiştilor plastici, părerile cele mai felurite în jurul problemei ce ne in­teresează, făcându-le loc în coloanele revistei.

La sfârşit, ./„Universul Literar" îşi va spune şi e l părerea. Poate mai puţin competentă decât a personalită­ţilor de specialitate, rostită însă din dorinţa v ie de-a încerca o unificare a diferitelor păreri exprimate , de a î m ­păca chiar concepţii le disparate asupra lui Grigorescu.

Ancheta începe chiar din numărul de faţă. Articolul s emnat de doamna Olga Greceanu aduce, prin n u m e l e au­toarei, garanţia unei depline obiecti­vităţi estetice.

Tot astfel sperăm că vor fi şi cele­lalte răspunsuri, pentru a ne permite să culegem roadele aşteptate delà an­cheta propusă.

„UNÍVERSUL LITERAR,,

N. Girigwescu La maire

P O E S I A LUI IOVAN DUCICI Versu l c o n t i m p o r a n iugos lav es te

i l u s t r a t d e o î n t r e a g ă p l e i adă de p o e ţ i a că ro r fa imă a t r e c u t de m u l t h o t a r e l e l imbi i n a t a l e . Vladimir Nazor, c roa tu l ce c â n t ă p ă m â n t u l şi t r e c u t u l , s â r b u l MUan Rachici, c â n t ă r e ţ a l r e s e m n ă r i i , s l oveanu l Oton Jupancici, ca re s l ăveş te v ia ţa , s u n t de m u l t , în A p u s , n u m e şi va lor i c u n o s c u t e şi r e c u n o s c u t e .

Cele m a i p r o f u n d e şi i n t e r e s a n t e a s ­pec t e a le aces te i poezi i s u n t însă în fă ­ţ i ş a t e de a r t a lui. lovan Ducici, poe tu l s â r b ce r e p r e z i n t ă de câ tva t i m p ţ a r a şi n e a m u l său î n t r e noi . V e r s u r i l e sale , — poezie p u r ă şi în f iora tă , g â n d i r e a-d â n c ă şi l impede , l i r i sm d i sc re t d a r profund, — se d i s t ing n u n u m a i p r in p e r f e c ţ i u n e a fo rmală , n u n u m a i prin. î na l t a va loa r e a încă lz i r i i în cel m a i a u t e n t i c l i r i sm, a gând i r i i , ci şi p r i n -t r ' o c r e a ţ i u n e - s i n t e z ă în s p i r i t u a l i t a i e p ropr ie , a to t ceea ce a a v u t p l ă m ă d i t s u ­f le tul său ca v a l o a r e poet ică , cu to t ce i-a a d u s c u l t u r a a p u s u l u i .

Poez ia lu i lovan Ducici n u r e p r e z i n ­tă o s imp lă s u b l i m a r e es te t ică a va lo ­r i lor e tn ice , de o t e n s i u n e s u p e r i o a r ă : a r t a sa n u a m i n t e ş t e p r i n n i m i c di rect , b r u t a l şi e l e m e n t a r p o t e n t e l e sp i r i t ua l e ale l umi i iugos lave ; v e r s u r i l e sa le n u r e p r e z i n t ă nici acea e x a l t a r e , î n fo rmă, sp i r i t şi v a l o a r e de c i r cu la ţ i e e u r o p e a ­nă, a vie ţ i i şi sp i r i tua l i t ă ţ i i p o p u l a r e ori is tor ice, p e ca r e o r ep rez in t ă , d e p i ldă a r t a lu i Vladimir Nazor.

A r t a lui lovan Ducici es te c r i s ta l p u r . Cr i s ta l n ă s c u t d i n t op i r ea su f l e tu ­lu i n a t i v s u b a r ş i ţ a celor m a i r a f i na t e şi sub t i l e i n f l uen ţ e occ identa le , î n c h e ­ga t în să î n o r ig ina l i t a t ea p e ca re n u m a i

m a r i i şi au t en t i c i i a r ­t i ş t i o po t a s igura .

F ă r ă îndoia lă că în t r a d u c e r e a p o e m e i Madr iga l r a g u z a n p e ca re o d ă m m a i jos n ' a m p u t u t p ă s t r a m a i n i m i c d in ş le ­fu i rea d e cr i s ta l a o-r i g i n a l u l u i ; v e r s u r i l e lu i Virgil Carianopol c r e d e m însă că re ­dau toa tă l impez i ­m e a , t o a t ă p u r i t a t e a r e s o n a n ţ e i de cr is ta l a aces te i p o e m e : In as tă seară , d o a m ­

n ă la p r i n ţ v e n i m la ba l

Ca şi od in ioa ră to t t ine r i v o m dansa ,

Cu fer ic i rea 'n b r a ţ e vom t r a v e r s a sa lo­nu l

Ş i - m i voi l ipi t r i s t e ­ţea de a m i n t i r e a ta.

S b u r d a l n i c e cad r i ­lur i , v o m î n v â r t i î n j ocu r i ;

Şi muzica , a s e m e n i n e va ' n v â r t i c ân ­t â n d ;

D o m n i ţ e l e ' n b r ă c a t e 'n m ă t ă s u r i ca a r ­g i n t u l

Ş i ' n h a i n e n e g r e domni i , ne vor d a n ­sa în gând .

In t i m p ce noi j u c a - v o m , cei nobi l i s t â n d la sfat,

Cei t i ne r i p r ez i cându - ş i des t inu l l ângă v in

Autoportret, (la 1857)

E. S. d. l o v a n Ducici (Ministrul Iugoslaviei în România, membru

al Academiei Regale din Belgrad)

I a r cei b ă t r â n i v o rb indu - ş i de P l a t o n şi de cer,

D e s p r e scolast ici p o a t e sau S f â n t u l A u g u s t i n ,

Noi doi, t ăcu ţ i şi s ingur i , l ă sând d e o ­p a r t e g â n d u l

Ne v o m r e t r a g e 'n fundu l sa lonulu i , la ceai,

Şi v ă voi scr ie d o a m n ă , î n a m i n t i r e a ser i i

U n t r i s t sone t d e t o a m n ă , p e a lbu l evan ta i .

Poez ia lui lovan Ducici, ca şi a r t a d r a m a t u r g u l u i Ivo Vojnovici, — p e ca r e l - a m p r e z e n t a t pub l i cu lu i n o s t r u în b r o ş u r a ce i - am consac ra t (64 pag . B u c u r e ş t i 1935), — r e p r e z i n t ă pe sca ra va lor i lor l i t e r a r e iugos lave , n u n u m a i o n o u ă şi m a r e c r ea ţ i une , ci şi o n o u ă î n c o r p o r a r e de capi ta l . P r i n ele, sp i r i ­t ua l i t a t e a iugos lavă creş te , se î m b o g ă ­ţ e ş t e cu to t ceea ce a p u t u t să nască în su f le tu l p o e t u l u i c u l t u r a şi a r t a a-p u s e a n ă , căci Dac ic i а p r imi t , а î nco r ­pora t , a t r ans f igu ra t , a s in te t iza t , da r n u a fost s u b j u g a t d e nic i u n c u r e n t sau modă .

D e s p r e a r t a aceas ta , ţ â şn i t ă d in f â n ­t ân i l e l impez i a le u n u i suf le t nă scu t î n poezie, — izvoa re car i aduceau , d u p ă c u m a r a t ă şi p r i m e l e v e r s u r i , t oa te m a ­r i le c a r a c t e r e a l e a r t e i sa le : d ragos tea p e n t r u p e r f e c ţ i u n e a formei , p red i spoz i ­ţ ia s p r e sp i r i t u l d a r şi c ă l d u r a u n u i l i ­r i s m del icat , — n u se p o a t e s p u n e că a înf lor i t ar t i f icial , s u b in f luen ţe l e car i a u a t ins -o .

M a e s t r u l t i ne r e ţ i l o r sale Voislav Ilici

de ANTON BALOTA

şi d incolo de el Puşkin, n u l -au p u t u t şi fixa în cad re l e une i poezii ce s u b gr i j a fo rmei n u r e p r e z i n t ă încă decâ t p u r a v i sa re r o m a n t i c ă a u n u i a d e v ă r a t suf le t de poet .

I a t ă din u n a din cele m a i vechi poezii a le sale, Veghea, t r a d u c e r e a câ ­t o r v a v e r s u r i in i ţ ia le , î n aceeaşi ve r s i ­f icare a lui Virgil Carianopol. G â n ­d im că aces te v e r s u r i t r ădează suf i ­c ient acea a tmos fe r ă Ilici-Puşkin de la ca re poe tu l n o s t r u a î n v ă ţ a t d a r la ca re n u a p u t u t r ă m â n e :

In p a r c u l a d o r m i t p e l ung i alei, P e u n d e n o a p t e a p o a r t ă zmei , P e u n d e l u n a ş i -a a scuns cerce lu l , Visează s i ngu r şi u i ta t , cas te lul . Afa ră - i ceaţă , t o a m n a p l â n g e t r i s tă . I n s i n g u r a t e c a g r ăd ină , p e pus t i i

po tec i E p a c e pes t e tot . Ba l coane de m a r ­

m u r ă rec i Se sp r i j ină p e u m e r i de c e n t a u r i goi. Şi n o a p t e a lungă , u n izvor de n e g u r i Cu paş i de spa imă calcă pes te foi.

N u - i n i m e n i p a r c ă să d e ş t e p t e t a ina Si s o m n u ' n h ă u r i n u - ş i găseş te ha ina . L a o fe reas t ră , u n d e v a n cas te l P e u n d e v â n t u l cân t ă d in violoncel , P r i n v ră j i d e t r a n d a f i r i şi p r i n

p e r d e l e , S u b înf lor i r i d e - a l b a s t r e c r i zan t eme , P e u n d e însuşi t impj i l n u m a i p leacă

' n v r e m e , S u b s m a l ţ u l g r e u al l ămpi i şi f r e a m ă t

g r e u de m â i n i , Inbobocesc să lbat ic i în f iorăr i de sâni .

Mai tâ rz iu , a r t a pa rnas i en i lo r a In­f luen ţa p r o f u n d ope­r a lu i lovan Ducici, d a r n ' a făcut decâ t să def in i t iveze , să ş lefuiască u n aspec t p r o p r i u t a l e n t u l u i său : g r i j a p e n t r u for­mă . Gr i ja aceas ta n u 1-a p u t u t însă robi , căci f o rma n ' a s t â n ­j en i t n ic ioda tă la el e f lorescenta gând i r i i s au încă lz i rea s e n t i ­m e n t u l u i , deşi au to ­ru l n o s t r u a f i rmă t e ­oret ic , ca u n per fec t pa rnas i an , că : „for­m a poa t e adesea să în locuiască or i şi ce a l t ceva în poezie. . ." , to tuş i idea lu l său poet ic şi î n t r e a g a se ­r ie a rea l i ză r i lo r sale , n e m ă r t u r i s e s c o con­cepţ ie a r t i s t i că m u l t m a i la rgă , m a i a d â n ­că, m a i sp i r i t ua l ă .

A r t a lui lovan Du­cici e s te o a r t ă a r i s ­tocra t ică , pe r f ec t ă deci d in p u n c t u l d s v e d e r e al expres ie i , d a r n u n u m a i a tâ t . Pe r fec ţ i e i f o r m a l e îi

llarie Chendi Ca şi în viaţa publică, se iveşte şi în

istoria literară câte un caz delicat, în jurul căruia se cere să procedăm cu îndemAnare, ca să îndreptăm cât mai curând, ceea ce nu trebuia să se în­tâmple. Iată, l-am uitat pe Chendi ! Au trecut 25 de ani delà moartea lui şi l-am uitat aproape cu totul. In ma­nualele didactice nu învăţăm despre el, cărţile nu i le întâlnim uşor, studii speciale nu i s'au consacrat, o ediţie completă a operei lui nu s'a gândit ni­meni s'o facă ? Pentru ce ? N'a fost Chendi un critic inteligent, interesant, sprinten, cu o putere de analiză impre­sionantă, cu o viziune amplă a litera­turii româneşti pe care o voia întărită prin folklór şi prin s u b s t a n ţ a n a ţ i o n a -Hsmiului ? N'a fost un ochi ager care să vadă că modernismul început pe la 1900 va păli în curând, cum a şi pălit, — şi că literatura care va birui va fi cea tradiţionalistă, cu forţe a u t o h t o n e ?

A intuit sigur aceste linii de desvol-tare a literaturii româneşti.

El a făcut şi mai mult, ca să merite atenţia trează a posterităţii.

A pus în circulaţie acea l a t u r ă d in opera şl gândirea lui Eminescu, a cărei semnificaţie rămăsese ascunsă contem­poranilor, llarie Chendi a descoperit, — spre a spune astfel — naţionalismul lui Eminescu, ca şi literatura populară culeasă de marele poet, şi le-a împins în conştiinţa publică, aşa cum se cu­venea. Dar, dacă aceste fapte de cul­tură se pot uita, sunt altele a căror în­gropare în trecut, în nici un fel nu se scuză. Chendi a lăsat cărţi, operele sale de critică şi istorie literară. Aproape zece volume. Au mai rămas de la el puzderie de articole prin reviste şi ga­zete, mărturii ale grijei lui de Ardeal, de cultura şi vieaţa românească. Ope­rele trebuiau editate din nou, spre a fi prezente în fiecare generaţie, artico­lele se cuveneau strânse în volum, la îndemâna tuturor ! Pentru că aici a-vem mărturia unui temperament de scriitor cum nu se iveşte des, şi pen­tru care nu se găsesc uşor împrejurări proprice ca să-l producă.

„Paginile lui de subtil analist lite­rar, — scria Octavian Goga, cu conde­iul îndoliat, acum 25 de ani, — fineţea cu care diseca structura socmlă din zi­lele noastre, cumpătul şi siguranţa în accentuarea necesităţilor politice cu­rente, lupta consecventă împotriva tu­turor, cari au depăşit limitele bunului simţ, îndrăsneala şi abilitatea lui de şef de guerilă, — acestea şi câte altele fac din Chendi o figură literară nespus de simpatică şi i n t e r e s a n t ă . De s igur vor dormi de mult, în rafturile anticarilor destule volume ferecate cu citaţii, cu documente şi iscălituri grave, în vre­me ce „fragmentele" şi „impresiile" criticului artist vor fi cetite de toţi, cari vor voi să privească în intimitatea culiselor literare din ultimul deceniu şi să înţeleagă pulsul vieţii româneşti de astăzi"... In fraza din urmă a cita­tului se află şi partea de imputare ce ni se cuvine !

După 25 de ani delà moarte, trebue să aducem pe Chendi în mijlocul no­stru, prin stropul care a rămas în el nemuritor.

(Urmare în pag. 2-a) N. Grig-orescu Ousâmd

2 UNIVERSUL LITERAR 2 Iu l i e 1938

CRONICA LITERARA CRONICA MĂRUNTA de CONSTANTIN FANTANERU

L1VIU REBREANU: Gorila, roman Doua volume (Bucureşti, 1938)

Ş o v ă i m în fa ţa d i fe r i te lor p l a n u r i de i n t e r e s a le r o m a n u l u i d - lu i R e b r e a n u şi n u n e h o t ă r î m că ru ia să- i d ă m î n t â i e t a ­t ea în spa ţ iu l r e s t r â n s a l cronici i n o a s ­t re . . . L e c t o r u l a r v r e a să- i sa t i s facem m a i m u l t cur ioz i ta tea p r i v i t o r l a t i t lu l „Gor i l a " , ce se r a p o r t ă la a c t u a l i t a t e a pol i t ică şi socială, i a r noi a m dor i p o a t e să r i d i căm în l u m i n ă , p ă r ţ i m a i subt i le , ca r i s u n t o m a r e r euş i t ă p e n t r u r o m a ­n u l r o m â n e s c , i n d i c â n d a p o g e u l s ău t ehn i c . D a r l ec to ru l a r e d r e p t a t e a lui , ca re în cazu l d ' l u i L iv iu R e b r e a n u , n u se d i scu tă . T i t lu l „Gorila" î n fă ţ i ­şează o idee . A n i m a l u l face p a r t e d i n ­t r ' o s p e ţ ă d e d e s c e n d e n ţ ă a o m u l u i şi s lu jeş te p r i n a spec tu l s ă u biologic feroce şi p r i n r a p a c i t a t e a sa te r ib i lă , să s i m ­bol izeze ceeace în o m a r ă m a s in s t i nc t p r i m a r , ego i sm c râncen , în opozi ţ ie cu n o ţ i u n e a op t imis t ă d e a r m o n i e socială. Po l i t i ca a r fi î nde l e tn i c i r ea ca r e a r da indiv iz i lor în colec t iv i ta te , o n a t u r ă p r i ­mi t ivă , d e gorilă. Ea t u r b u r ă v i r t u ţ i l e sociale, u m p l e de p r i m i t i v i t a t e tocmai m e d i u l p r i e ln ic îndu lc i r i i ego i smulu i i nd iv idua l , c a r e e s t e v i a ţ a î n soc ie ta te . Po l i t i ca c re iază u n t r ag ic p a r a d o x : co ­l ec t iv i t a t ea n i m i c e ş t e i n d i v i d u l m o ­ra l şi-1 a p r o p i e de a n i m a l i t a t e .

G â n d i r e a d- lu i R e b r e a n u n u - ş i află însă i s v o r u l ei î n t r ' o me ta fo ră .

Ea es te m a i d e g r a b ă o obse rva ţ i e i s ­tor ică , e x i s t e n ţ a e i se sp r i j ină p e fap te . Gorila n u es te specu la ţ i e abs t r ac t ă , u n n u m e d a t u n e i s t ă r i de d e c a d e n ţ ă m o r a l ă , p e n t r u c ă pol i t ica a fost la no i o r e a l i t a t e d e m u l t e deceni i , a t i n ­g â n d în u l t i m u l t i m p g r a d u l m a x i m al v i r u l e n ţ e i v ic iu lu i . Ca u n m o r a l i s t s'a aşeza t d. L i v i u R e b r e a n u î n a i n t e a so ­cie tă ţ i i r o m â n e ş t i r u i n a t e de pol i t ică . Ş i - a p ă s t r a t , f i reş te , c u m p ă t u l , C u o l u -c idia te d e i s tor ic r o m a n . A o b s e r v a t n u ­mai , cu o a t e n ţ i e e x t r a o r d i n a r ă , p r o ­f u n d a su fe r in ţ ă a v remi i , d e c r e p t i t u d i -nea , mize r i a nes fâ r ş i t ă . Valor i le s 'au r ă s t u r n a t comple t . V i r t u ţ i l e s 'au t r a n s ­f o r m a t î n v o r b e ! S e v o r b e ş t e de binele ' ţ ă r i i în p r i m u l r â n d , şi s u b aces t pre-j t e x t se ţ ese u n r e g i m p u t r e d d e d e s t r ă ­m a r e a ca rac te re lo r , de m i n c i u n ă şi î n ­colăcir i de in t e re se , d e f r a u d ă şi egoism. Pol i t ic ian i i n u p o t fi o a m e n i i c inst i ţ i , c o n d u c e r e a lo r n u e s t e s inceră n u ţ i n t e ş t e p r o s p e r i t a t e a obş tească , ci

c â n d ca ru l s t a t u lu i a r fi a p u c a t fă ră f r ână p e u n povâ rn i ş , şi n u se m a i p u ­t ea opr i din cobor î r e " . pag . 374).

R a ţ i u n e a aces tu i c i ta t p r e a lung , v r e d n i c însă d e cea d i n t â i u anto logie a prozei r omâneş t i , e s te dub lă . G â n d i r e a a u t o r u l u i ţ â şneş t e c la ră d in t ex t , şi dă ind ica ţ i i a s u p r a a n s a m b l u l u i r o m a n u ­lui .

In cele p e s t e şase s u t e d e pagin i a le opere i , î n t o c m i t e la r ece , cu o c u m ­p ă t a r e a p r o a p e şt i inţ if ică, a l unecă ici şi colo, personagi i l e , ca n i ş t e s te le t r i s te , p e u n cer m o h o r î t .

I m p r e s i a pe ca re o lasă l e c t u r a es te

Liviu Rrelweaam

de p r o f u n d ă şi de săvâ r ş i t ă a m ă r ă ­c iune , n ă d e j d e a şi c r e d i n ţ a pălesc î n ­t r ' u n n o r d e spa imă şi n e p u t i n ţ ă . Es te însă v o r b a d e s p r e o o p e r ă l i t e r a ră , d e s ­p r e o c rea ţ ie , d e s p r e m a r e l e t a l en t al d- lu i R e b r e a n u .

S 'ar p u t e a s p u n e că r ea l i t ă ţ i l e po l i ­t ice z u g r ă v i t e n u m a i au astăzi ac tua l i ­t a t e . A u i n t r a t în d o m e n i u l t r e c u t u l u i ,

L . 1 - . W . ^ ~ — "

n u m a i a m b i ţ i a pe r sona lă , d o r i n ţ a d e a l isoriei . î m b o g ă ţ i r e şi î n g â m f a r e , j u n g l ă m i z e - 5$ „ G o r i l a " s 'ar p u t e a n u m i r o m a n i s to-

gO-$jic. Fi re ş t e , e v e n i m e n t e l e şi s tă r i l e s u n t

r ab i l ă de pofte î n ca re evo luează rila. T o n u l d"lui R e b r e a n u în de sc r i e r ea aces te i s t ă r i a socie tă ţ i i r o m â n e ş t i de d u p ă răsboi , n e a d u c e a m i n t e , p r i n g r a -v i t a t e şi p ro funz ime , d e decade l e lui T i t -L iv iu sau ana le l e l e lu i Tac i t : „ L u ­m e a u r m ă r e a î n t r ' a d e v ă r s c h i m b ă r i l e de g u v e r n şi l u p t e l e pol i t ice în g e n e r a l ca u n spec taco l de t e a t r u s a u de spor t . Po l i t i ca e r a o p r e o c u p a r e de f iecare cl ipă a t u t u r o r , p e n t r u c ă n u m a i p r i n pol i t ică se o b ţ i n e a u s lu jbe şi d ive r se a-v a n t a g i i m o r a l e sau m a t e r i a l e . C â t t i m p a u a l t e r n a t la c o n d u c e r e a ţ ă r i i d o u ă p a r t i d e m a r i , s t ă r u i a c r ed in ţ a că se poa t e face d r e p t a t e şi o se lec ţ ie n a ­t u r a l ă , d u p ă t a l e n t u l f iecăruia .

D in cl ipa însă c â n d p u t e r e a a fost î n ­c r e d i n ţ a t ă u n u i p a r t i d fă ră c a d r e n u ­m e r o a s e , ech i l ib ru l s'a s d r u n c i n a t . M i ­cul p a r t i d v r â n d să dovedească l u m i i !

că to tuş i es te m a r e , a t r e b u i t să p u n ă în locur i d e r ă s p u n d e r e o a m e n i f ă r ă m e ­r i t e sau n u m a i cu m e r i t u l d e a fi p a r t i ­zan, d e v a l o r i z â n d astfel , d i n t r ' o d a t ă t oa t ă c o n d u c e r e a ţă r i i . O a m e n i car i p r i n m e r i t e l e l o r n ' a r fi a j uns nic i şefi de b i rou , s ' au p o m e n i t p e s t e n o a p t e prefec ţ i , p r i m a r i , deputa ţ i . . . .

D in aceeaş i cl ipă a î n c e p u t f r ă m â n ­t a r e a pa r t ide lo r , căci or ice n e m u l ţ u m i t a m b i ţ i o s a v e a d r e p t u l să spe re că v a fi c h e m a t c â n d v a la c o n d u c e r e a s u p r e ­mă. . . Deş i so lu ţ i a cr izei a fost cea n o r ­ma lă , deş i p a r t i d u l n a ţ i o n a l a da t u n g u v e r n u n i t a r şi d isc ipl inat , i a r şeful p a r t i d u l u i şi al g u v e r n u l u i avea u n p re s t ig iu p e r s o n a l c a r e i m p u n e a r e spec t n u n u m a i pa r t i zan i lo r ci şi a d v e r s a r i ­lor, — l u p t a d e d ă r î m a r e î m p o t r i v a lui a î n c e p u t ch ia r d e a d o u a zi. Se l ansau m e r e u i n fo rma ţ i i d in s u r s ă abso lu t s i ­g u r ă d e s p r e confl icte i m a g i n a r e în g u ­v e r n , sau î n t r e g u v e r n şi coroană . P e n ­t r u c ă m a r e l e pub l i c se pas iona d u p ă astfel d e ş t i r i pol i t ice , i nd i f e r en t dacă e r a u a d e v ă r a t e s au false, p r e s a se c r e ­dea ob l iga tă să - i s e rvească zi lnic t oa t e svonur i l e . c levet i r i le , i n t r igă r i i l e ce se i n v e n t a u sau se co lpor t au p r i n c l u b u ­r i l e şi cafenele le Capi ta le i . Minc iun i l e co t id iane c reau în ţ a r ă o l in iş te şi o f e ­b r ă spec ia lă ca la u n spec taco l spor t iv , î ncâ t se a ş t e p t a u n e c o n t e n i t e v e n i m e n ­te şi r ă s t u r n ă r i . Ş i m ţ i a toa tă l u m e a că s i s t e m u l e s t e ca tas t rofa l , că s t â n j e n e ş t e v i a ţ a şi pe r i c l i t ează vi i torul . . . Şi to tuş i a l u n e c a r e a c o n t i n u a d in ce în ce, ca şi

p r e a a p r o a p e d e e x p e r i n ţ a noas t r ă p e r ­sonală , câ t eva l u n i n e d e s p a r t d e ele. D a r n u a m i n t i r e a aceas ta a t â t de p r o a s ­p ă t ă n e a ju t ă la a s imi l a r ea gând i r i i d in r o m a n , c u m iarăşi , dacă politica a r fi încă de ac tua l i t a t e acu tă , r o m a n u l n ' a r fi m a i va loros . E s t e o m a r e ope ră d e a r ­tă, m a i în t â iu . T r i s t e ţ e a d in ea r ă m â n e t r ag ic u m a n ă , ca î n epopee le c r â n c e n e d e d e g r a d a r e şi m i z e r i e m o r a l ă . S u n t în Gorila câ teva pe r sonag i i d e p r i m p l a n : Torna P a h o n ţ u , Virg in ia , soţia sa, avoca tu l Ro ta ru , d -na Cr i s t i ana Bel ­c ineanu , B a r b u Dol inescu ş. a.

N u v o m s p u n e d e s p r e e le că se p i e r d p e f i r m a m e n t u l s u m b r u al frescei. F i i ndcă d. L iv iu R e b r e a n u e s t e î n a i n t e d e t oa t e u n sp i r i t cons t ruc t iv , şi c a r a c ­t e ru l pe r sonag i i lo r l -au i n t e r e s a t de a-p r o a p e , în a l că tu i r ea lor i n t imă , cu g â n d u r i , s e n t i m e n t e , ne l in i ş t i .

D e s n o d ă m â n t u l îl a d u c e i u b i r e a lui P a h o n ţ u p e n t r u d - n a Be lc inèanu , şi se află u n s ingur pasag iu . î n ce le şase su t e de pagin i , când ni se p a r e că din aceas tă i u b i r e r ă s a r e u n foc d e aur , ca pe b ă l e ­g a r u l une i comori .

C â t e in f in i t e bogăţ i i n u zac în su f le ­tu l e rou lu i , de câ te v ib ra ţ i i şi d e câ t e x ­taz n u es te în s t a r e , când i s b u t e ş t e să iasă p e n t r u o cl ipă din c e n t u r a d e m o a r ­te a an imal i t ă ţ i i , a ps ihologie i p a ­t r o n a t e de t o t e m u l gorilei. P a h o n ţ u ar fi p u t u t fi a l t om. Ca şi al ţ i i de s e a m a lui .

M o a r e însă fă ră aceas tă p u t i n ţ ă , şi d u p ă m o a r t e pol i t ica îi acoperă şi m e ­m o r i a cu op rob r iu . N ' a i sbu t i t să iasă d e s u b b l e s t e m u l lui B a r b u Dol inescu, cava le ru l fă ră pa tă , ca re n u c r u ţ a p e t r ă d ă t o r i . R o m a n u l se t e r m i n ă p r i n t r ' o m a r e imprec iz ie . N u ş t im dacă P a h o n ţ u ar fi fost ferici t cu d -na Be lc ineanu , cu care s 'ar fi căsă tor i t d u p ă d i v o r ţ u l a m â n d o u r a . A r fi deven i t a l t om? Mai cinsti t , m a i cura t , s c h i m b a t la faţă, d u p ă c u m dec la ra că se s i m t e în s t a r e p r i n iu­b i r e ? P a h o n ţ u es te cel m a i ch inui t , cel m a i t u r b u r a t şi complex pe r sonag iu d in Gorila. Imprec iz i a p e care o lasă ca o d â r ă neag ră , p r i n m o a r t e a lui , a r u n c ă u n u l t i m fum de î n e c a r e la s fâ rş i tu l căr ţ i i . D e p r e s i u n e a se l ă ţ e ş t e defini t iv . S a u poa t e P a h o n ţ u n ' a r fi fost fer ici t cu d -na Be lc ineanu , suf le tu l său i n c a ­pab i l de înoiire e ra cu t o t u l p i e r d u t şi Dol inescu avea d r e p t a t e ? Aceas ta , şi a l te p r o b l e m e m a r i d e c rea ţ i e se află în ca r t ea d- lui R e b r e a n u , a s u p r a căre ia v o m reven i .

Poesia lui lovan Ducici (Urmare din pag.

O

l-a)

c o r e s p u n d e p r o f u n z i m e a fondulu i poezie r ece d a r corec tă în formă, ce a s c u n d e însă s e n t i m e n t e del ica te , gân ­d u r i adânc i .

R e p r o d u c e m aci u n e l e v e r s u r i d in Poezia mea (versif icaţ ia de Virgil Ca­rianopol) ce c r e d e m că a r a t ă l ă m u r i t idea lu l a r t i s t ic al poe tu lu i i m p r e s i o n a t da r n u rob i t de pa rnas i en i .

, F i x ă ca m a r m u r a a jungi . P a l i d ă ca ceara , fecioară de soare . . . . . . . . . . .

R ă m â i ca o zână , ca m a r m u r a a lbă, L u m i n ă la care tu însă ţ i a jungi .

M e r e u r ă m â i u m b r ă , v e s t a l ă - a du re r i i , M e r e u să p a r i z â n ă d in d o r u r i ven i t ă . S ă i i i o l u m i n ă , iub i to de fum !

Să fii ca o boa re , u n soa re p e c â m p u r i Să fii n u o t a ină , să fii ch ia r u n d r u m , S ă fii o l u m i n ă , iub i to de fum !

T o t aşa s 'ar p u t e a u r m ă r i î n desvo l -t a r e a poeziei lui lovan Ducici, efectele con t ac tu lu i cu s imbol i smul , cu a r t a lui A l b e r t S a m a i n , H e n r i de Régn ie r , M a e ­te r l inck , B a u d e l a i r e şi ch ia r Ver l a ine , — d a r fă ră pos ib i l i t a tea u n e i conc lu -z iun i de ch imie es te t ică . In f luen ţe l e e-x i s t ă cu t o tu l vădi t , d a r î n f r u m s e ţ e a rea l i ză r i lo r sale poe t ice î n t â l n i m acea ca l i t a t e ce n u cunoaş t e sursă . D in a-cest p u n c t de v e d e r e a r t a lui Ducici es te de săvâ r ş i t ă ca nes fâ r ş i rea , a d e v ă r a t ă şi s p o n t a n ă ca p u r i t a t e a i zvoru lu i de m u n t e , ca ldă şi p u r ă ca suf le tu l c u r a t d e copil.

î n a i n t e de a înche ia aceas tă p r i m ă och i re a s u p r a poeziei lu i Ducici, o u l ­t i m ă p i ldă ce c r e d e m că exempl i f i că

u l t i m e l e n o a s t r e ca rac te r i ză r i şi r a p o r ­t u l i n d e p e n d e n t fa ţă d e s imbo l i sm: Bradul (versif icaţ ia to t de Virgil Ca­rianopol).

A t â t d e u r i a ş , de sus şi s ingur , M ă r e ţ d a r anon im, s tă de oţe l . I i c ân t ă u n izvor s u b r ă d ă c i n i Şi sea ra cerbi i -ş i fac cu lcuş în el.

T r i s t veşnic , s u b u m b r e l a - i l a rgă , Se culcă s ingur , obosi t de cale Ş i - a r u n c ă pes t e cobor î şur i î n so r i t e D in u m b r a g r e a a d i speră r i i sa le .

P e î n s e r a t priveşjte c ă t r e s iavă , V o r b e ş t e s te le lor şi v â n t u l u i se î n ­

ch ină . N u - i obosit , d a r s imte c u m îl r oade S i n g u r ă t a t e a a s p r ă d in l u m i n ă .

C o n s t a t ă m că, î n t r ' a d e v ă r , m u z a lui lovan Ducici a çobor î t în g r ă d i n a î m ­p ă r ă t e a s c ă a poeziei occ identa le , că s'a î m b i b a t d in n e c t a r u l t u t u r o r r a f i n a ­m e n t e l o r ei, d a r n u p e n t r u ca să se împodobească cu p i e t r e l e falşe a le i m i -ta ţ iun i i , ci p e n t r u c ă i n t e g r â n d u - s e r i t ­m u l u i ei se f ruct i f icau p ropr i i l e sale va lo r i suf le teş t i : a u scân te ia t n e s t e ­m a t e l e a d e v ă r a t e i a r t e la t op i r ea c r i s ­t a lu lu i p u r , în îna l t a t e n s i u n e a nă r i i occ identa le .

I n f l uen ţ e l e occ iden ta le n ' a u p e n t r u p o e t u l nos t ru , ca p e n t r u al ţ i i , modă , ci i m b o l d u l n e c e s a r t r u ca suf le tu l său să se s u b l i m e z e în a tmos fe r a ace lor va lo r i car i p r i n el n u ­m a i a u d e v e n i t accesibi le şi c r ea toa re m e d i u l u i iugoslav .

P r i n aceas ta l o v a n Ducic i es te u n cucer i to r !

ANTON BALOTA

ra f i -

fost a ţ â ţ i p e n -

D O M N U L N. G E O R G E S C U T I S T U

l uc rează de m u l ţ i an i şi cu m a r e folos p e n t r u c u l t u r a r o m â n ă , p e t e r e n u l a r id al bibl iologiei , ad ică al s t ud i e r e i m e t o ­dice, p e b a z e şt i inţ if ice, a tot ceea ce es te în l e g ă t u r ă cu scr isul .

In 1932, d. Georgescu -T i s tu a p u b l i ­cat o foa r t e u t i l ă „Bib l iograf ie l i t e r a r ă r o m â n ă ' în ca re p e n t r u p r i m a oară e r a u p r e z e n t a t e pub l i cu lu i r o m â n e s c s tud i i şi c e rce t ă r i p e r s o n a l e , î n t r ' u n d o m e n i u cu t o tu l n e c u n o s c u t la noi .

Recen t , domnia -sa a s t r â n s î n t r ' u n v o l u m in t i t u l a t „ O r i e n t ă r i b ib l io logice" (ed i tu ra „L ib ră r i e i u n i v e r s i t a r e I. Că-răbaş" ) o ser ie de s t u d i i a p ă r u t e p r i n d i fe r i te publ ica ţ i i , în u l t imi i zece ani .

In f run t ea v o l u m u l u i se află o lec ţ ie ţ i n u t ă la F a c u l t a t e a de L i t e r e , ca in ­t r o d u c e r e în bibl iologie .

S t r â n g e r e a în v o l u m a aces tor a r ­ticole e ra t r ebu inc ioasă , p e n t r u că în or ice l u c r a r e cu ca r ac t e r ş t i inţ i f ic es te necesa ră c u n o a ş t e r e a u n o r p r inc ip i i de bibliologie. D o m n u l Georgeseu -T i s tu a d u c e astfel o n o u ă con t r i bu ţ i e la i n ­t r o d u c e r e a ş t i in ţe i bibl iologice la noi .

Se c u v i n e să o b s e r v ă m d e a s e m e n e a că v o l u m u l a p a r e în e d i t u r a une i l i ­b r ă r i i ca re în foar te s cu r t i n t e r v a l a pub l i ca t t r e i căr ţ i , t oa t e c u p r i n z â n d s tud i i ş t i in ţ i f ice se r ioase v ă d i n d p r e o ­cupă r i d e cu l tu ră , şi neg l i j ează cu to tu l i n t e r e s e l e comerc ia le ce p a r să p r e o ­cupe dacă n u exclus iv , în or ice caz în p r i m u l r ând , ed i tu r i l e r o m â n e ş t i .

VIAŢĂ F R Â N T A

es te t i t lu l r o m a n u l u i d- lui P e t r u Şe rbănescu , a p ă r u t în cu r su l s ă p t ă m â ­nii t r e c u t e , la „ C u l t u r a P o p o r u l u i " .

D. Ş e r b ă n e s c u e s t e u n p r o z a t o r v i ­guros şi r o m a n u l domnie i sa le ce re u n m a i î n d e l u n g a t popas . Es t e ceea ce v o m face în n u m ă r u l v i i tor al „ U n i v e r s u l u i l i t e r a r " .

P U Ţ I N E

ar t ico le au pomen i t , cu p r i l e ju l co­m e m o r ă r i i lui Chend i , d e s p r e v ia ţa şi sc r ie r i l e sale .

Cu a t â t m a i m a r e ne -a fost b u c u r i a r i t i t n d câ teva r â n d u r i i n sp i r a t e a le d o m n u l u i R a d u B o u r e a n u .

N u ne p u t e m opr i de a r e p r o d u c e un f r a g m e n t :

. . .„In acel ca reu 43 u n d e se află r ă ­măş i ţ e l e lu i I la r ie Chend i , t ă m â i a z ă te iu l şi l in i ş t ea se îna l ţ ă ca u n a b u r d in p ă m â n t , pe ca r e paş i i ce lor vii t r e ­zesc e t e r n i t a t e a .

C a r e u l 43 c u p r i n d e oasele u n u i g r u p d e poeţ i , oase le lo r s f in te şi a lbe ca n iş te f luere , p r i n car i îşi c ân t ă doina t r i s tă veşnicia .

S i n g u r m o r m â n t u l lui Chend i , co-m e m o r a t u l de Dumin ică , e ra g reb la t ,

u d a t d e s t r o p i t o a r e şi apoi de lacrimi, îneca t de soare .

Mă a ş t e p t a m Ca la p o m e n i r e a unuia d in n e a m , ca re a f r ă m â n t a t g â n d u r i în cuv in t e l e g r a i u l u i n o s t r u , să fie a lă tu r i de t r i s t e ţ ea r u d e l o r şi a câ to rva pr ie ­teni , t ova răş i i de conde i e de a l tădată , însfârş i t m a i m u l t e suf le te car i să puie p e n t r u câ t eva c l ipe pece t ea vie a adu­ceri i a m i n t e p e buza m o r m â n t u l u i său".

Aceeaş i a b s e n ţ ă şi t ă c e r e p r e t u t i n ­den i ! C u v i n t e l e p o e t u l u i de l ica t Radu B o u r e a n u n e a d u c o r ază de m â n g â e r e în suf le te le î n d u r e r a t e de a t â t a u i tare .

POLEMISTUL

n e c r u ţ ă t o r ca re a fost Chend i , in t ra t în l u m e a celor d r e p ţ i a c u m u n sfert de veac, a fost c o m e m o r a t zilele tre­cu te .

S'a î n t â m p l a t cu C h e n d i ceva cu to tu l neob ic inu i t . N ic iuna din istoriile l i t e r a re r o m â n e ş t i , în ca re figurează to tuş i poe ţ i de ta l ia lu i Nicu Metz , nu p o m e n e ş t e d e e x i s t e n ţ a c r i t icu lu i ar­de lean .

A m c ă u t a t r ecen t , în două is tori i li­t e r a r e a p ă r u t e la aceeaşi e d i t u r ă şi din­t r e care u n a es te a junsă la cea de a t re ia edi ţ ie , re\*ăzută şi în ' p a r t e re­pa ra tă , şi nici m ă c a r la indice le de n u m e n u a m aflat n u m e l e lui Chendi.

O a l tă i s to r ie l i t e ra ră , p o p u l a r ă pe v r e m u r i şi r e c e n t t i p ă r i t ă în a doua edi ţ ie abso lu t ne r ev i zu i t ă şi neadăugi tă p o m e n e ş t e în t r e a c ă t de el, pent rucă ah ia a junge la epoca S ă m ă n ă t o r u l u i .

Şi to tuş i C h e n d i a t ră i t , a scris, a a v u t t a len t , conde iu l lu i a făcut mul­to ra s â n g e r ău . A u r ă m a s d e l a el cinci v o l u m e de cr i t ică , — p o a t e p r e a per­sona lă uneo r i , e d rep t , — d a r scrise cu d u h şi cu d r a g o s t e p e n t r u l i tera tură .

Şi a tunc i , c u m să n e exp l i căm urgia cr i t ic i lor şi i s tor ic i lor l i t e ra r i ?

D O M N I Ş O A R A

M a g d a Ra iu a pub l i ca t de curând u n s t u d i u a s u p r a „ Iph igen ie i în Tau-r ida" , de G o e t h e ca î n c e p u t al unei ser i i de s tud i i a s u p r a l i t e r a tu r i i ger­m a n e ,

D o m n i ş o a r a Ra iu observă , cu drep­ta te , că Iph igen ia es te o î n t r u p a r e a speci f icului g e r m a n şi „ f a b u l a " lu i Eu­r ip ide es te doa r u n p r e t e x t p e n t r u o c rea ţ i e p u r g e r m a n ă .

A P Ă R A R E A CIVILIZAŢIEI

es te t i t lu l u n u i i n t e r e s a n t v o l u m da­tor i t d-lui B u c u r Ţ incu şi a p ă r u t în e d i t u r a „ F u n d a ţ i i l o r p e n t r u l i teratură şi a r t ă Rege le Carol al I I - l ea" . Cartea d-lui Ţ incu face p a r t e din ope re l e pre­m i a t e a le scr i i tor i lor t i ne r i români. V o m r e v e n i .

Cartea străina

SELMA L Ä G E R L O F : „MORBACKA" (Souvenirs)

„ M o r b a c k a " e n u m e l e case i b ă t r â ­neş t i şi al d o m e n i u l u i s t r ă m o ş e s c d in C e r m l a n d - u l n a t a l a l ce lebre i s c r i i t oa re s u e d e z e Se lma Lageriöf . Şi e c a r ac t e ­r is t ic f ap tu l că n u m e l e aces ta f igurează p e coper ta une i căr ţ i de amin t i r i , p e n ­t rucă cele m a i p re ţ ioase , acelea c a r e ne î n tovă ră şe sc p â n ă la m o a r t e , m â n g â i n -d u - n e c u b l â n d a lor ad ie re , s u n t a m i n ­t i r i l e v â r s t e i şi locur i lo r mag ice a l e c o ­pi lă r ie i .

Toţ i scr i i tor i i m a r i au a v u t in tu i ţ i a excep ţ iona le i va lor i a celor d in tâ i a-m i n t i r i şi că r ţ i l e lor ce le m a i f rumoase l e -au scris s u b î n r â u r i r e a p res t ig iu lu i i ncomporab i l p e care-1 înfăţ işa p r ive l i ­ş tea v i rg ina l ă a l umi i a s u p r a căre ia s 'au deschis u imi ţ i ochii lor, în a u r o r a vieţ i i , şi a l e că r e i r ă s f r ânge r i feer ice au lăsa t u r m e n e ş t e r s e în sens ib i l i t a tea a t â t de r ecep t ivă a vâ r s t e i copi lăr ie i . Aşa s u n t Cărţile junglei de K ip l ing şi Le grand Meaulnes de Ala in F o u r n i e r , sau Amintiri le lui C r e a n g ă şi Medelenii lu i Ione l T e o d o r e a n u şi t o t astfel Le­genda Iui G$sta Berl ing de S e l m a La­gerlöf. Carac te r i s t i c şi c o m u n aces tor

că r ţ i es te n e s p u s a u ş u r i n ţ ă a lunecării p e d e a s u p r a r ea l i t ă ţ i l o r cot id iane , a i r u m p e r i i î n t r ' o l u m e s t r ă b ă t u t ă şj t r a n s f i g u r a t ă de poezie , în ca re închi­p u i r e şi r ea l i t a t e se împ le t e sc în cea m a i f i rească conv ie ţu i r e .

A m i n t i r i l e Se lme i Lagerlöf , din care l ipsesc ind isc re ţ i i l e autobiograf ice , ne dau în s c h i m b m ă s u r a u i m i t o a r e i pre­coci tăţ i şi a p red i spoz i ţ i e i înăscu te a sc r i i toa re i de a e x p r i m a , fă ră săr i tră­deze taina, l u m e a fan tas t i că a legende­lor şi supe r s t i ţ i i l o r locale, lăsându-ne să î n t r e v e d e m cât e de i n t i m ă şi totală p a r t i c i p a r e a ei la a tmos fe ra lo r mira­culoasă .

S e l m a Lager lö f n ' a p u b l i c a t memorii, ad ică ceea ce î n ţ e l e g e m obişnui t prin. acest c u v â n t : o î n ş i r a r e cronologică a e t ape lo r d r u m u l u i s t r ă b ă t u t în viaţă, ci ep i soade răs l e ţ e , în ca re r e t r ăesc , cu o m i n u n a t ă p ro spe ţ ime , pe isagi i şi scene f ami l i a re d in copi lă r ie şi t inere ţe , a-p ă r u t e în aceas tă t r a d u c e r e franceză, lao la l tă cu f r a g m e n t e de u n in t e re s mai special , a s u p r a î n c e p u t u r i l o r şi prime­lor succese în car ie ra sa de scriitoare.

n.

2 Iul ie 1938 UNIVERSUL LITERAR =

S imeon săpa în g r ă d i n ă , r ăsco lea p ă m â n t u l cu o a s m a u a şi se g â n ­dea la ceeace se n u m e ş t e as tăz i

„Viaţă i n t e r i oa ră " . E a a fost c o m p r o ­misă de p r e a m u l ţ i nepu t inc io ş i . E r a în una din acele zile de voe b u n ă , d e să­nătate t rupească c u ca re t r i s t e ţ a t r e ­buia să l u p t e m u l t Ca s'o î n ă b u ş e . D a r fără acel gâ lgâ i t ascuns , a l v ie ţ i i l ă u n ­trice, care c reş t ea ca o m i n u n e f ăcu tă anume p e n t r u a fi f e r i t ă de ochi i p r o ­fani, însăşi s ă n ă t a t e a t r u p e a s c ă n ' a r fi însemnat n imic , a b s u r d ă şi fadă.

0 brazdă l u n g ă şi l a t ă de u n m e t r u , cu pământul a b u r i n d p r o a s p ă t , c u b u l ­gării vii ca n i ş t e roade , m a r c a d r u m u l casmalei a p ă s a t ă vo in iceş te cu p ic ioru l şi cu a m â n d o u ă mâ in i l e . D in fund, t oc ­mai din b u c ă t ă r i e , se auzea g lasu l de soprană al Măr i e i — ca re cân ta . C â n ­tecul ei î n d e m n a la m u n c ă , r ă s p â n d e a fericire. I n u l t i m e l e zile M a r i a fusese de o veselie, d e o e x u b e r a n ţ ă neobos i ­tă. Casa r ă s u n a de c â n t e c e , de hoho te , îşi purta t a ina cu m â n d r i e şi înduioşa­tă. Lumea c ă p ă t a a l t sens p r i n t a ina ei. Avea şi v ic leni i n e v i n o v a t e , ra f ina­mente nea ş t ep t a t e . P e S i m e o n îl p r i v e a cu puţină i nd i f e r en ţ ă . Ii a p a r ţ i n e a tot atât dar îşi câş t igase o i n d e p e n d e n ţ ă ciudată. I i e ra t e a m ă , îşi p ă s t r a cu sgâ r -cenie taina. Acel m i c S i m e o n pe care

cLc P E T R A Ş I H C U

abia începuse să-1 p o a r t e în f i inţa ei o putea consola, l a p r i m e j d i e , şi de p i e r ­derea celui m a r e . E l e ra u n egoist, nu voia u n u r m a ş Orgo l iu l l u i p u ­nea ho ta re p rec i se î n t r e t r e c u t şi vi i­tor. Se c u p r i n d e a î n t r e g î n t r e ele. D a r ea îi va face o su rp r i ză ! S e păs t r a , îşi purta corpul cu gr i jă , s e i u b e a î n t r e a ­gă, se s i m ţ e a u n fel d e c e n t r u al l u m i i — toate s e î n v â r t e a u în j u r u l ei cu r e s ­pect, gata s'o ocrotească , f i indcă daca ii era b ine ei şi l u m e a î n t r e a g ă se afla in siguranţă.

Alaltăieri fuseseră la c imit i r . Când era îngr i jora tă d e ceva, Mar i a cău ta o scăpare în l ăcaşu l mor ţ i l o r . C u m p ă r a flori, l u m â n ă r i şi a t u n c i S i m e o n ş t ia că pleacă să se „ r ec r eeze" . E r a s i n g u r u l loc unde o lăsa cu p l ă c e r e şi deseor i o însoţea. î n c o n j u r a t d e câmpi i şi g r ă d i n i mănoase, c i m i t i r u l e ra u n f rumos loc de refugiu n u n u m a i p e n t r u cei m o r ţ i . Printre m o r m i n t e , p r i m ă v a r a p ă r e a m a i densă şi f lor i le m a i nob i le . C u r ă ţ e n i a de duh a M ă r i e i găsea în a tmos fe r a ci­mitirului u n r econ fo r t an t .

Vorbeau d e m o r ţ i c a de n i ş t e u m b r e dragi, m â n t u i t e de m e s c h i n ă r i i l e în care ei înşişi se m a i sbă t eau . D u p ă moarte to ţ i s u n t e m perfec ţ i .

Simeon se r e z e m a d e b r a ţ u l Măr ie i , mai greu, cu n e c e s i t a t e a d e a o simţi mai aproape. Scotea p u ţ i n e cuv in te , câ t timp se p l i m b l a u p r i n t r e m o r m i n t e . Treceau cu g r i j ă p r i n t r e b r a z d e , r id icau câte o c ruce s ă racă şi p u t r e z i t ă , apoi rămâneau nemişca ţ i , p r i v i n d nici în spre cer, n ic i î n s p r e p ă m â n t . M a r i a ş t ia că el devenea m a i b u n aici şi deaceea îl aducea. D u p ă p l i m b ă r i de aces tea urmau zile d e b l â n d e ţ e şi de d r agos t e molcomă.

Iată dece, as tăzi , S i m e o n săpa la g r ă ­dină. Obos indu-ş i muşch i i , e l imina v e ­ninuri r a f ina t e şi-şi in tens i f ica s e n t i ­mentul că ex is tă , că e rea l . T r ă i s e de mic la ţ a r ă şi m u n c a b r u t a l ă îl u m p l e a de reminiscenţele copi lăr ie i . D a r c u ­rând văzu că n u fusese a d u s aici, în grădină, de o neces i t a t e r ea l ă de a lua contact cu p ă m â n t u l , ci mjai m u l t d in ­tr'o s imulare a ei...

Maria v e n e a în fugă, l i pă ind d in pa ­puci pe c ă r a r e a p i e t r u i t ă a cur ţ i i — şi când văzu b r a z d a a p r o a p e t e r m i n a t ă , începu să b a t ă din p a l m e , să joace în locca o fet i ţă , ţ i p â n d d e sa t i s fac ţ ie : — „Lasă-mă să t e s ă ru t , m e r i ţ i să t e să­rat pentru as ta !" C â n d el d e v e n e a gos­podar, ea-1 ş t ia c u t o tu l câş t iga t . I se a -

găţă de gâ t şi- i acoper i fa ţa cu s ă r u t ă r i repezi, m ă r u n t e . E l p r o t e s t a înăbuş i t , cu gesturi moi , j u m ă t a t e convinse . Apoi Maria î ncepu să p lănu iască , u n d e şi cum să m a i sădească a l t e flori, în b r a z ­da liberă. C u n o ş t e a o m u l ţ i m e de n u ­miri, p o p u l a r e s a u şt i inţ i f ice — p a r c ă toate p lan te l e p ă m â n t u l u i . S i m e o n se minuna, z â m b e a şi a p r o b a d in cap. Ea se apleca, s c o r m o n e a p ă m â n t u l cu m â i ­nile, iute, iu te , s ă r e a dincolo de b r a z d ă mototolindu-şi rochia p e s t e g e n u n c h i , iar la u r m ă se împ ied ică i n t e n ţ i o n a t ca să-i cadă în b r a ţ e , hoho t ind . In fine, păru a-şi a d u c e a m i n t e de ceva, făcu pn „a !" s c u r t şi fugi sp r e b u c ă t ă r i e . Peste câ teva c l ipe o auz i c e r t â n d - o pe Marioara, s e r v i t o a r e a lor , d a r n u după mul t c â n t e c u l se p o r n i d in nou ,

m a i p u n , î n ă l ţ â n d u - s e b i ru i to r , i n v a ­d â n d c u r t e a î n t r e a g ă .

S i m e o n r ă m a s e p r o p t i t î n casma, g â n d i t o r , t r a n s p i r a t , obosi t , t o tu ş i m o -nor î t . M a r i a i s e p ă r e a e x a g e r a t a în vesel ia ei . S e r id i ca în el, în c iuda g r ă ­dini i , a p ă m â n t u l u i r e a v ă n şi a a m i n ­t ir i i p l i m b ă r i i de là c imi t i r , o i m p r e s i e de î n s t r e i n a r e şi de p l i c t i sea lă a t roce , un ive r sa l ă . V ia ţ a aceas ta de „ a r m o n i e " d e v e n e a sălcie, l i h n i t ă .Zi le le se p e r i n ­dau goa l e d e even imen te . . . P r i v e a cu s p a i m a la to ţ i aceş t i o a m e n i g r ă b i ţ i ca re p l ecau d i m i n e a ţ a s p r e se rv ic i i l e ior, se î n t o r c e a u la 12 şi p o r n e a u i a r la 3 p e n t r u a r e v e n i la 8 seara . O a m e n i fer ici ţ i că exis tă , că s e agi tă , că a u bu ­ca ta l o r de p â i n e zi lnică. D a r neces i t a ­t ea aceea d e a l t ceva , a u n u i mi raco l m e r e u a ş t e p t a t şi c a r e n u se î n t â m p l ă n ic ioda tă , ex i s t ă în toţ i , m a i s t insă sau m a i ap r in să . P a r ă nos ta lg ia lu i , t r u p u ­rile aces tea a r fi s i m p l ă m a t e r i e a m o r ­fă — ochiu l n ' a r v e a e a d e c â t p a r t e a opacă a lucrur i lor . . . .

A u z i p o a r t a şi- l văzu p e F l o r i a n î n a ­i n t â n d s u b ţ i r e şi d r e p t , î n c ă p ă ţ â n a t să n u se aplece , în c iuda c r e n g u ţ e l o r ca re - i a ţ i neau calea, r ău t ăc ioa se . Z â m b i i ro­nic d a r se î nv io ră caş icum i -a r fi a ş ­t e p t a t . P r i e t e n u l v e n e a d i n ce în ce m a i r a r . r e l a ţ i i l e lor se răc i se ră de c â n d se î n su ra se . Ce lă la l t nu -1 zăr i şi t r e c u sp re casă. C â n d S i m e o n îl s t r igă , a s ­c u n s p r i n t r e f runze , F l o r i a n se opr i , r o ­t i ochii p r i n c u r t e apoi ghic i şi i n t r ă în g r ă d i n ă . V ă z â n d u r i aşa, cu m â n e c i l e su f l eca te şi cu n i ş t e p a n t a l o n i m o t o t o ­liţi, a v u o sc l ip i re ba t joco r i toa re : — „Ce faci, ţ ă r a n e ! " T o t d e a u n a îl î n t â m ­p i n a cu as t fe l de ep i t e t e . O d a t ă s t r igase şi — „ C e faci, bes t i e ! " G l u m e l e a v e a u u n d u b l u în ţe les , ca t o t ce se pe t r ecea î n t r e ei. S i m e o n îi î n t i n s e m â n a m u r d a ­ră de p ă m â n t , însă F l o r i a n îi s t r â n s e b r a ţ u l la î n c h e i e t u r ă .

— P o f t e ş t e î n casă, z ise S i m e o n ie­ş ind d in g r ă d i n ă şi î n d r e p t â n d u - s e s p r e c i şmeaua d in c u r t e p e n t r u a se spă la . F l o r i a n ezi tă p r i n t r e b razde , apoi îl u r ­mă , o p r i n d u - s e la câ ţ iva paşi , c o n t e m -p l â n d u - i mişcă r i l e .

— Ce zici, m e r g e m la răsboi? î n t r e ­b ă S imeon , s t r o p i n d u - s e cu v o l u p t a t e şi sgomotos , cu apa rece , p e gâ t . V r e ­m u r i l e e r a u t u r b u r i , se v o r b e a de o n o u ă î n c ă e r a r e gene ra l ă .

— V ă d că t e şi p r egă t e ş t i , făcu F l o ­rian.

— C u m adică? — T e a n t r e n e z i l a săpat. . . . t r a n ş e e . M a r i a ieşi d in b u c ă t ă r i e , î m b u j o r a t ă ,

cu o b a s m a s t r â m b ă p e cap . F l o r i a n s e înc l ină , s a l u t â n d - o de d e p a r t e . Ea r ă s ­p u n s e s u r p r i n s ă , î n d r e p t â n d u - ş i r e p e d e b a s m a u a şi r e i n t r ă , c e r â n d scuze. S i m e ­on sfârş ise cu spă l a tu l . Cu p i e p t u l l a t şi gol, p ă r e a m a i r e p e d e u n sa laor . Şi pe ăs ta l-a făcu t D u m n e z e u a r t i s t ? c u ­ge ta F lo r i an . Nici o de l ica te ţă , n ic i u n r a f i n a m e n t n u d o v e d e a aces t t r u p d e l up t ă to r . Ma i a les , l u i F l o r i a n îi v e n e a să r â d ă d e mâ in i l e lui S imeon , m â i n i de scu lp to r : m a r i , că rnoase , :ând a p u ­ca ceva avea i i m p r e s i a că vo r s fă râma , vor d i s t ruge . T o t u ş i ob iec tu l de p re ţ , cât d e del icat , ieşea t ea fă r din aces te m â i n i şi, d i m p o t r i v ă , t r e b u i a să con­s t a t e că dege te le , a r t i cu la ţ i i l e , a v e a u u n fel d e a r t ă a lor d e a m â n g â i a şi d e a fi r a f ina te , î n m o d u l c u m î n t o r c e a u b i b e - . loul p e t o a t e pă r ţ i l e , ţ cu o d e x t e r i t a t e de m â n ă d ibace .

C â n d i n t r a r ă , F io r i a n se t r â n t i p e c a n a p e a i a r S imeon , d u p ă ce s e schimbă-, r ă m a s e în fa ţa b i rou­lui , î n t r ' o a t i t u d i n e a p r o a p e c e r e m o n i o a - -^, , - « ц să. F l o r i a n afecta ^silIL-^ Jí| p r e a m u l t „ i n t i m i t a ­t ea " ca re - i lega, Iun -g indu-ş i p ic ioare le s t u d e n ţ e ş t e p e s t e ca­napea , m u r d ă r i n d u r i fa ţa . Aceas t a e r a o s l ăb ic iune a lu i : când voia să se a r a t e n a ­t u r a l , fă ră ifose, t r e ­cea m ă s u r a şi deve­n e a b ă d ă r a n . E x a g e ­ra cu „ v u l g a r i t a t e a " ca să fie p e p l acu l lui S i m e o n . D i m p o t r i v ă , în astfel de m o ­m e n t e S i m e o n d e v e n e a foar te p ro toco­lar , v ă d i n d tac t şi b u n ă c r e ş t e r e — ca o rep l i că .

O b s e r v a r ă c u r â n d că n u p r e a aveau ce să-ş i spue , deşi n u se v ă z u s e r ă de a t â t a t i m p . S ă m a i d i scu te d e s p r e r ă s ­boi li se p ă r e a ca raghios . Os t i l i t a tea d i n t r e e t i r i le lor se făcea s imţ i t ă i m e ­d ia t ce a v e a u i m p r u d e n ţ a de а t ăcea . F l ó r i a n se h o t ă r î să î nceapă el.

— Il m a i ţ i i m i n t e p e A n d r e i , A n d r e i Corbu. . . şti i , poet , sc r i i to r sau aşa ceva.. .

C o n v e r s a ţ i a po rn i s e . F l o r i a n scoase o ţ i ga r ă şi cu g e s t u r i foar te d is t inse , o ap r in se . Aceas t a d i s t inc ţ ie avea însă

ceva p r e a d e m o n s t r a t i v . F u m a s c u r t şi d ă d e a ochi i p e s t e cap, ca s t r ă b ă t u i de o v o l u p t a t e t e r ib i l ă . S i m e o n l u ă şi el o ţ iga ră , f u m â n d s implu , şco lă reş te . D a r ceeace con t inua să s p u n ă F l o r i a n d e s p r e acest A n d r e i C o r b u începea sa - i i n t e r e s e z e cu a d e v ă r a t . Ma i în tâ i , deşi a f i rmase că şi- l r e a d u c e a m i n t e , .Florian t r e b u i să r ev i e cu a l t e a m ă n u n t e . A, da! U n amic de p e v r e m e a când u r m a u la B e i l e - A r t e şi i r e c v e n t a u boema ca­fene le lor . U n băia t , deal t fe l , î n t r u n i ­mic deoseb i t de to ţ i cei la l ţ i p i e r d e - v a r ă p e ca re ei a m â n d o i îi d i sp re ţ uiser ä in aceeaş i m ă s u r ă . To ţ i „ u l t r a - m o d e r n i ş t i ' p â n ă la sânge , t i ne r i scept ic i ca re s c h i m b a s e r ă l a v a l i e r a r o m a n t i c ă şi s e n ­t i m e n t a l ă c u u n r e a l i s m l ă b ă r ţ a t , t a -p e u r i neobosi ţ i , p u r t a n d u - ş i „,tragis­m u l " cu os t en ta ţ i e . In iond , băe ţ i buni , ţ ă r a n i ei înşişi , ab ia despr inş i de là p lug , a m e ţ i ţ i de R i m b a u d , Coc teau sau M a -rinetti şi sup ra - r ea l i ş t i i f rancezi . Din m u l ţ i m e a aceas ta d e ch ipur i , acela al lui A n d r e i C o r b u începea să se d e s e ­neze m a i clar.. . Şi ce se î n t â m p l a s e ?

— A m d a t p r i n z i a re de poves t ea lui, s ă p t ă m â n a t r e c u t ă . A n d r e i Corbu a î nce rca t să se s inuc idă . Mi se p a r e că e r a t u b e r c u l o s în u l t i m u l g r a d . Ş i - a înf ip t p u r şi s i m p l u o l a m ă de cu ţ i t în p iep t . D a r n u acasă ci... în p l i nă t i r a ­dă... p e calea Vic tor ie i — şi aici începe cur ioz i ta tea . A m vo rb i t cu un i i d in co­legii lui , car i sus ţ in că A n d r e i Corbu a r fi f ăcu t -o „ d e m o n s t r a t i v " . N u se s i ­n u c id e o m u l p e s t r adă , în fa ţa ca fene­lei! Şi le c a m dau d r e p t a t e . N u e r ăn i t g r a v da r z ia re le a u r i d i ca t i a r „ p r o b l e ­m a a r t i s t u lu i în soc ie ta tea r o m â n e a ­scă" . Mă m i r că n ' a i citit , a r e haz. . .

D e o d a t ă S i m e o n o b s e r v ă că se lăsase p r i n s de v o r b a celui lal t , că p e F l o r i a n nu-1 i n t e r e sa deloc p o v e s t e a lu i A n d r e i C o r b u şi că r e c u r s e s e la ea n u m a i p e n ­t r u că e ra u n sub iec t b u n de înv io ra t a tmos fe r a d i n t r e ei. Ii făcu r ă u i m p a ­s ib i l i t a tea cu ca r e F l o r i a n descr ia a-m ă n u n t e l e . V o r b e a u de u n al t re i lea , deci e v i t a u să fie p r e z e n ţ i ei înşişi . T i m p u l t r e b u i a u m p l u t cu ceva şi F lo ­r ian găs ise o „ches t i e p a s i o n a n t ă " . S i ­m e o n se s imţ i c loco t ind de scârbă , da r n ' a v e a ce face, e ra nevo i t să con t inue . Se auz i r e f l ec t ând g r a v :

— A n d r e i C o r b u e s imbolu l aces tor fii de ţ ă r a n i ca re d u p ă p r i m a g e n e r a ţ i e sa r la r a f i n a m e n t e l e cu l tu r i i mode rne . . .

D e b i t a o t e o r i e răsuf la tă , cu i m p o r ­t an ţ ă . II î n t r e r u p s e i n t r a r e a Măr i e i ca­re , f r u m o s gă t i t ă , aducea du l cea ţ a p e tavă . P r e z e n ţ a ei modi f ică sensu l con­ve r sa ţ i e i şi F l o r i a n se ridicase în p i ­cioare . D u p ă ce sorb i d in p a h a r u l cu apă oferi t de M a r i a şi m u l ţ u m i , r ă m a s e tot r id ica t , f i indcă e ra o neces i t a t e a lu i , c â n d se însuf le ţea , s ă fie m a i îna l t , să d o m i n e . M a r i a p u se se t a v a a t e n t p e b i ­r o u şi se aşezase p e u n scaun a l ă t u r a t , a s c u l t â n d c u m i n t e . D i s c u t a u a c u m ches ­t iun i g e n e r a l e — război , democra ţ i e , a r t ă şi fascism. D a r la u n m o m e n t da t S i m e o n fu lovi t de f ap tu l că M a r i a nu se g â n d e a să p lece . A s t a n u se p r e a în­t â m p l a des . N e p u t â n d u - 1 su fe r i p e F l o ­r i a n faşă a r ă t a s e m e r e u ) se r e t r ă g e a r e p e d e , p e n t r u a r e v e n i abia la p l eca re , ea să sa lu t e . C h i a r c â n d S i m e o n e ra cu

a l t c ineva — v iz i t a to r i i nc iden ta l i — ea p r e f e r a să n u zăbovească m u l t în b i ­rou, S i m e o n n 'o r u g a să p a r t i c i p e la conversa ţ i i , o l ăsa d e o p a r t e să-şi con t i ­n u e ro lu l de soţ ie ş t ea r să , a căre i m e n i ­r e e n u m a i de a ascu l ta . Şi nici ea n u - i p r e t i n d e a al tceva. . .

A c u m însă M a r i a se b ă g a în voi b ă t a m - n e s a m , cu o e x p r e s i e foa r t e ser i ­oasă, a l a r m a t ă de răsbo i sau e n u n ţ â n d o ca ragh ioasă j u d e c a t ă de va loa re . S i ­m e o n o p r i v i m i r a t , apoi s u p ă r a t . Ii fă­cu d iscre t s e m n să s e r e t r a g ă d a r ea n u p ă r e a a în ţ e l ege . E d r e p t că de faţă cu ea, î n t r e el şi F lo r i an , conve r sa ţ i a d e ­cu rgea m a i boga t — da r M a r i a n u m a i avea nici o t r e a b ă p e la b u c ă t ă r i e ? C â n d reuş i s 'o f ixeze d r e p t în ochi, î n c r u n t a t ,

ea z â m b i n e ş t i u t o r ş i - l în t reba . . . dacă se s i m t e b ine! A s t a e r a p r e a d e to t !

— Mar io , t e rog l a sâ -ne s ingur i ! zise d e o d a t ă e n e r v a t .

F l o r i a n se po t i cn i în mi j locu l u n e i fraze. M a r i a se n a i c a n u m a m e c â t , f âs ­tâc i tă , umi l i t ă — l u ă t ava şi ieşi, cu o-chi i p leca ţ i .

— N u p r e a - ţ i m e n a j e z i nevas ta . . . spuse F l o r i a n d u p ă c â t e v a clipe de tă ­cere . Şi în g â n a : ce nec iopl i t !

S i m e o n se p o m e n i că-1 p r i v e ş t e cu u ra , d a r î n acelaş t i m p o mo l i c iune i n ­t e r ioa ră , ab jec t ă şi s t r a n i e , îl sili s ă p r o n u n ţ e aces te cuv ine , cu u n g las t r e ­m u r a t de emo ţ i e .

— De-a i şti^ F lo r i an , că f e m e e a a s t a î n s e a m n ă cea m a i m a r e g r e şea l ă a v ie ­ţii mele . . .

Ei , a s t a e! F l o r i a n îl p r i v i n e î n c r e z ă ­tor . S i m e o n voia să-1 incerce , poa te? Ce i-a ven i t a c u m , cu m ă r t u r i s i r i l e , cu u -mi l in ţ a ! D a r îşi d ă d u s e a m a r epede , că în S i m e o n t r e m u r a s e ceva a u t e n t i c . A -

v u u n ges t de a p r o p i e r e s ince ră , c a m a ­r a d e r e a s c ă .

— D e c e v o r b e ş t i aşa, îmi face i m p r e ­sia ca eş t i s u b s t ă p â n i r e a u n e i s t ă r i a-n u m i t e , v ' a ţ i c e r t a t p o a t e şi acum. . Eu , să - ţ i s p u n d r e p t , m i - a m s c h i m b a t p ă ­r e r e a a s u p r a n e v e s t e i ta le . . .

S i m e o n r id ică ochii, m i r a t , apoi îi co­bor î d in nou .

— . N ' o m a i po t suferi . . . Şi în s ine : ha ide , u m i l e ş t e - t e m a i m u l t , i r e m e d i a ­bil, în fa ţa aces tu i o m ster i l , ca re m â i n e îşi va lua ifose!

F lo r i an , c u acelaş ton de s ince r i t a te , avu i m p r u d e n ţ a să zică:

— A ş t e p t a m de m u l t s ă - m i spu i as ta . D a r a c u m t e înşel i , d u p ă cum... .

S i m e o n t r e s ă r i : „ A ş t e p t a de m u l t . . ? " S e î nco rda .

— F a p t u l că ţ i-o s p u n n ' a r e nici o i m p o r t a n ţ ă , F lo r i an . D a r Maria. . .

—• A t u n c i dece a i l ua t -o? Ah , F l o r i a n p u n e a î n t r e b a r e a c las i ­

că! A r u n c ă p e b i r o u ca r t ea p e ca r e o răsfoise p â n ă a t u n c i şi se r id ica : e ra n e ­su fe r i t F lo r i an , cu obiceiul aces ta de a s ta în p ic ioare c â n d al ţ i i şed! S e sfor ţa să câş t ige o a s c e n d e n ţ ă cel p u ţ i n aşa, dacă n u r e u ş e a în m o d sp i r i tua l .

— De u n d e şt i i că n ' a m lua t -o toc ­m a i p e n t r u a r e n u n ţ a la femei , la fe ­m e e a în g e n e r e ? !

T r â n t i s e p a r a d o x u l cu sa t i s fac ţ ie . Ii m a i spusese o d a t ă ceva a s e m ă n ă t o r : îl i n t e r e sa a t â t d e p u ţ i n f emeea încâ t ar fi în s t a r e să se î n soa re cu cea d i n t â i ven i t ă .

— T u ai r ă m a s u n incor ig ib i l a d o - ' lescent , F l o r i a n — c o n t i n u ă .

— Aş tep ţ i m e r e u „ femeea i d e a l ă " sau a ş a ceva.. . şi n u ş t i i că v i a ţ a t e î n v a ţ ă să t e r e semnez i . F i e c a r e se r e s e m n e a z ă , m a i c u r â n d sau m a i t â rz iu . N u t e ve i r e s e m n a ? Cu a t â t m a i r ă u p e n t r u t i ne : a s t a î n s e a m n ă cel m u l t , că ve i r ă m â n e u n veşn ic ado lescen t sau.. . că eşt i v i ­cios.

F l o r i a n z â m b i acru . — Ş t iu cât t e spe r i e p e t i n e „vici i le" .

Eş t i p r e a s ă n ă t o s p e n t r u a g u s t a ra f ina ­m e n t u l .

— Nu, n u m ă sper ie . D a r m ă d e s g u -s tă şi m i se p a r e o insuf ic ienţă , p u r s imp lu .

— J u d e c i s e n t i m e n t a l , d in t i n e îţ i

'/ p r e a m u l t e t e n t e .

— T u n u m ă po ţ i în ţe lege .

— Ei, aş ! As ta face p a r t e iot d in m e n t a ­l i t a t ea t a de sent i ­m e n t a l . T e e s c a m o ­tezi m e r e u , aşa c u m se î n t â m p l ă şi cu M a ­ria . Găseş t i c u t a r e s au c u t a r e mo t iv , ca să n u vezi că tu în ­su ţ i te-ai păcăli t . . .

D e o d a t ă t ă c u r ă a-m â n d o i . Dece a j u n ­geau să vo rbească m e r e u de ei înşişi ? A j u n s e s e r ă la acelaş p u n c t p r ime jd ios , de t o t d e a u n a , se p r i v e a u d in nou cu acel d i s ­p r e ţ p r i e t enesc , con­descenden t . . Ma i a les când îl auzi p o m e ­

n i n d de Mar ia , lu i S i m e o n îi v e n i p u r şi s i m p l u să-1 dea afară . C u m der i fă ­cuse loc ace s tu i o m în mi j locul i n t i ­mi t ă ţ i i s a l e casnice — acest om ca re n u e ra în s t a r e să ducă o e x p e r i e n ţ ă cât de m i c ă p â n ă la capăt , a că ru i i r o n i e congen i t a l ă ab ia a ş t e p t a p r i l e ­ju l p e n t r u a u r c a p e cu lmi ra f ina te , ca să p r ivească d i s p r e ţ u i t o r la „ r â ­m e l e " de jos. . .

T r e b u i a u să se recu leagă , să sa lveze a p a r e n ţ e l e ! F l o r i a n se ap rop ie d e bi­bl io tecă , s e p r e f ă c u că a r e nevo ie d e un vo lum, t r a s e la î n t â m p l a r e şi î n t r e b ă ceva r e fe r i to r la a u t o r u l căr ţ i i . S i m e o n r ă s p u n s e cu g lasu l nef i resc de l in iş t i t . D e o d a t ă F l o r i a n p r i v i la ceas şi scoase o e x c l a m a ţ i e des tu l de fals i n tona t ă .

Şi

ca u n n a t u r a o p u n e rez i s -

— D a r e t â rz iu ! — şi-şi l uă pă l ă r i a . S i m e o n n u r i r e ţ i n u . Câ îd m â n a rece şi s u b ţ i r e a lu i F l o r i a n se s t r e c u r ă în cea că rnoasă şi t a r e a lui S imeon , a c e ­s ta d in u r m ă sufe r i o s enza ţ i e nep l ăcu ­tă, caş icum a r fi a t i n s u n şa rpe .

• - L a r evede re . . . „Dece la r e v e d e r e ? " g â n d e a S imeon ,

r e v e n i n d în casă.

M a r i a se s b ă t e a cu t a ina ei î m p r e j u ­r u l lui S imeon , c a r e d e v e n e a d in ce î n ce m a i m o r ă c ă n o s . N imic n u r euşea să-1 t rezească d i n d e p r e s i u n e a sa. Şi deo ­da t ă M a r i a se s i m ţ i ne t r ebn i că , r ea De i -a r cunoaş t e ta ina , s 'ar p r o d u c e a-cea r ă s t u r n a r e b ine făcă toa re în su f le ­t u l l u i r ă t ăc i t ? P o a t e că D u m n e z e u îi d ă d u s e copi lu l t ocmai p e n t r u a-1 m â n ­tu i ! P ă s t r â n d t a i n a n u m a i p e n t r u ea făcea u n păcat . . . avea pos ib i l i t a tea de a-1 v indeca d a r n u r i o f e r e a l eacul .

— Simeon , îi zise a doua zi — tu ştii.. . .

D a r n u p u t u t con t inua şi fugi. In u l ­t i m u l m o m e n t , ga t a să m ă r t u r i s e a s c ă , Mar i a a v u s e in tu i ţ i a u n e i p r i m e j d i i în -f r icoşetoare . P r e a m u l t ţ i nuse ta ina , se î n v ă ţ a s e cu ea, deven i se t ă r i a ei... şi de n ' a r fi r euş i t săr i câş t ige , cu ce a r m a i fi r ă m a s ?

Cu toa t e acestea , s ea ra — când el în-

cercă s'o c u p r i n d ă d i n t r ' u n i m p u l s foar ­t e pa l id — ea îi p u s e p a l m e l e în p iep t şi g e m u : — S imeon , a m să - ţ i spun ceva.

— S p u n e , s u r â s e el, g â n d m d u _ s e la c ine ş t ie ce.

Şi-i m ă r t u r i s i t a ina . î n t â i , S i m e o n r ă m a s e nemişca t , g â n ­

di tor , ca ş i cum n ' a r fi în ţe les . O făcu să r epe te , să j u r e . N u - i v e n e a să c readă , i se p ă r e a că M a r i a m i n t e . C â n d îşi d ă d u s e a m a că e a d e v ă r a t , se r id ica d in ­t r ' u n s i n g u r efor t şi... i sbucni în r e p r o ­şur i . C u m de n u - i spusese , dece n u se îngr i j i se '

S i m e o n se f r ă m â n t a , s e î n to rcea când p e o p a r t e , când p e a l ta . Căzuse ca în ­t r ' u n gol. Un copil! As t a - i m a i l ipsea a c u m . Nici o emoţ i e n u t r e s ă n s e în f i in ţa lu i . C h i a r î na in t e , c â n d iubea t i h n a casei, a tmos fe r a casnică, nici o cl ipă n u se gând i se cu b u c u r i e la u n u r ­m a ş posibi l . G â n d u l de a „ r ă m â n e " p r i n t r ' u n as t fe l de u r m a ş n a t u r a l i se p ă r e a u n fel de t r ă d a r e în faţa va lor i i sa le de a r t i s t . N u ex i s ta decâ t r ea l i za rea p r e z e n t ă , c a r e e ra „e l " . P l a n u l lu i de e x i s t e n ţ ă e r a a l tu l . Deab i a îşi p u t e a cău t a m â n t u i r e a p r o p r i e — da r să m a i a ibă şi g r i j a u n e i n o u i f i inţe, al căre i des t in să- i fie o p o v a r ă !

Şi t ocma i acum, ca o c u l m e a r id i ­colului , a c u m când se p i e r d u s e p e el însuşi , M a r i a îi oferea o „compensa t i o " . C â n d n u şt ia ce să facă cu p r o p r i a sa v ia ţă , M a r i a c o n t r i b u i a m a i a d â n c la d i s p e r a r e a sa...

E l îşi c ău t a u n i t a t e a , înce rca să se concen t r eze p e n t r u a c u p r i n d e î n t r e ­gu l sens c r ea to r al l umi i — şi ea îi dă ­dea o l ov i t u r ă ex t e r ioa ră , piezişe. Via­ţ a i n t e r ioa ră , m â n t u i r e a ta, impl ică r e n u n ţ a r e a la v i a ţ a ex t e r ioa ră , la r ea l i ­t a t ea p u l v e r i z a t ă a neces i t ă ţ i lo r n a t u ­ra le . Şi M a r i a e ra în s lu jba aces te i r e a ­l i t ă ţ i d iabol ice , i n s p i r a t ă să-i c reeze veşnic nou i di f icul tă ţ i , să- i p u e piedici p e n t r u a n u se m â n t u i , p e n t r u a n u se concen t ra , p e n t r u a n u r e n u n ţ a !

Mai tâ rz iu , g â n d i n d m a i obosit şi mai . . . i n d u l g e n t , lu i S i m e o n î ncepu sâ i se p a r ă c iuda tă şi neve ros imi l ă acea­s tă e x i s t e n ţ ă d in p â n t e c e l e Măr ie i , ca­r e p r e t i n d e a a-1 con t inua p e el. S e s im­ţise î n t o t d e a u n a l iber , abso lu t i n d e p e n ­d e n t p r i n t r e obs tacole le l u m i i — şi a-c u m începea p a r c ă să-1 t r a g ă o g reu ­t a t e în jos, de p ic ioare , p e n t r u a r i fixa solid în p ă m â n t , ca p e o s t a tue . Cu o astfel de i m p r e s i e t r ecu şi în vis . G h i u ­lele de p l u m b p r i n s e de g l e sne îl t r ă ­g e a u în hău , pe când el încerca în v a n să-ş i ia vân t , să s b o a r e în sus, s b ă t â n -d u - s e ca r agh ios cu b r a ţ e l e , ca n iş te a-r ip i j umul i t e . . .

Se t r ez i p l i n de sudor i , g e m u , în t in ­se m â n a s p r e t r u p u l Măr i e i — p r i n s t a r e a d i n t r e t rez ie şi somn, i se p ă r u că-şi r e c a p ă t ă u n ech i l ib ru oda tă cu a-cest con tac t — apoi susp ină r e s e m n a t şi a d o r m i ia r .

i

4 UNIVERSUL LITERAR 2 Iul ie 1938

R E Q Ü I E N Eram să te-aştept prin parc... Văzând că singurătăţi, pe-aici , m'au oprit... Dar, mereu, aceleaşi uitări ! Dar, tot aceiaşi poezie, la infinit ! ?

Filosofia vieţi i mi-a zis : „Undeva este, cu mult , mai departe... „Atâtea, şi atâtea... lasă ! „Visezi, ca din carte !

Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu

G. V. BACOVIA

Lecfiuni de literatură veche S'au îmbrăcat copacii în verde satin. E o masă de piatră veche. Vorbim despre viaţa lui Miron Costin Şi cronica lui Grigore Ureche.

Eşti atât de frumoasă azi. Aur greu 'Ţi curge în păr ; şi goale Două femei privesc în he leş teu Iar cerul se destramă'n rotogoale.

Prinzi păsările ca u n păsărar. Mă întrebi : Dece 1-a chemat pe dascăl Simion ? Sub pământul grădinii cad rar Picurii apelor, ca un svon.

Semeni cu domniţa Ruxandra. Sau poate. . . Zici : „este vechiul suflet în mine". Ziua se sprijină pe coate Obosită şi vrea să se'nchine.

A v e m sub pleoape amurgul de fir N u ştiu ce, cu degetele pe zare scrii. Vine preotul bătrân în patrafir Şi se întorc voivozii 'n ctitorii.

Ne întoarcem pe sub aluni. Lunecă Deasupra ^arul mare aprins. Pe~o alee, un copil cu arc ne spune că La conac lămpile s'au stins.

II Poate e ceasul când ies hoţii 'n cale. Albă e terasa; şi mică... Ce's „zodiile", zici, şi „cărţile astrale" ? S'a ghemuit în sufletul tău o pisică. Vezi ? coada stelei e de aur :

De lovim în cer, vântul sună. „Când se va arăta'n asfinţit u n balaur, Ficior se va naşte şi va fi jumătate de lună"

Da. Popa ştia din calendare Cum va fi ziua după tunet. Iată, după gâtul tău luna răsare; Cunoaşte greerii după sunet.

„De se va bate pleoapa va fi ploaie" Şi neştiut, — tremuri ? —, omul Va boli. „Iar în zăvoaie Vor umbla sfinţii şi va vorbi pomul".

Târziu. Şti i acum Ce's „cititorii în ste le" ? N e urmăresc vracii pe drum Să ne descânte de foc şi de rele.

AL. RAICU

Ideea u n e i p r i v i r i r e t r o s p e c t i v e a s u ­p r a nuve l i s t i ce i l u i Ione l T e o d o r e a n u , n e - a v e n i t cu p r i l e ju l c i t i r i i u l t i m u l u i s ă u v o l u m d e sch i ţ e şi n u v e l e „ In casa bun ic i lo r " .

D e s i g u r că nuve l i s t i ca lu i Ione l T e o ­d o r e a n u m e r i t ă o a t e n ţ i e deosebi ta , d e o a r e c e — deşi o p e r a sa e s t e f o r m a t ă a p r o a p e n u m a i d in r o m a n e , — se i m ­p u n e touşi , p r i n c â t e v a rea l iză r i , î n r â n d u l celor m a i t r a in i ce c r e a ţ i u n i t e o ­d o r e n i e n e .

Cr i s t a l i za te p â n ă a c u m , n u m a i în trei vo lume , („Uli ţa copi lă r ie i" , „ I a r b ă " şi „ I n casa bunic i lo r" ) , n u v e l e l e lu i Ione l T e o d o r e a n u a u a d u s în l i t e r a t u r a n o a ­s t r ă , aceiaş ca r ac t e r d e n o u t a t e , t r a n s ­f igura t d u p ă t i p a r e l e t e m p e r a m e n t u l u i s ă u p l i n d e fa rmec , p e ca re l - au a d u s şi r o m a n e l e lui .

P r i m u l v o l u m de sch i ţe şi n u v e l e a l l u i Ione l T e o d o r e a n u es te „Ul i ţ a co ­p i lă r ie i " , c a r e m a r c h e a z ă to toda tă , d e ­b u t u l s ău în l i t e r a t u r ă . M i n u n a t e l e n u ­ve le a le „Ul i ţe i cop i lă r ie i " cons t i tuesc p r e l u d i i l e d e a r t ă supe r ioa ră , p r e v e s t i ­t o a r e c rea ţ iun i i acelei o p e r e f u n d a m e n ­tale ca re va fi t r i logia „ L a M e d e l e n i " .

E x c e p t â n d schi ţa s c u r t ă „Bun ic i i " , c a m na ivă , ce le la l t e n u v e l e : „Ul i ţ a copi lăr ie i" , , .Vacan ţa cea m a r e " , „Cel d i n u r m ă b a s m " şi „ Ş ' a t u n c i " m e n ţ i n u n i t a t e a d e î na l t ă v a l o a r e l i t e r a r ă a vo lumulu i .

N u v e l a „Ul i ţ a cop i lă r ie i " (poves tea a t â t d e f rumoasă a acelei „ u m i l e şi n e ­ş t iu t e u l i ţ e de m a r g i n e d e t â r g " , în l e ­g ă t u r ă cu copi lă r ia şi t i n e r e ţ e a u n u i f r a t e de a l au to ru lu i ) , es te scrisă cu m u l t ă s imţ i re , cu u n l i r i sm cald şi cu o p las t i c i t a te d e i m a g i n i foar te s u g e s ­tive, ca re îi dau u n c a r a c t e r î n c â n t ă t o r .

, ,Vacanţa cea m a r e " es te u n c r â m p e i , r e d a t cu o a r t ă admi rab i l ă , d in p o v e s ­tea f r ă m â n t a t ă a î n c e p u t u l u i a d o l e s ­cenţei , p r i v i t o r la t u l b u r ă r i l e su f l e ­teşt i şi t r upeş t i , pe ca re i le p r i l e j u -eş te bă i a tu lu i Dinu , Ioana , o p r i e t e ­n ă m a i t â n ă r ă a p ă r i n ţ i l o r săi, î n u l ­t ime le zi le a le v a c a n ţ e i p e t r e c u t e la moşie . P e l â n g ă o o b s e r v a r e b ine n u a n ­ţ a t ă a f r ă m â n t ă r i l o r lu i Dinu , p u r t â n d e sen ţa une i s enzua l i t ă ţ i (carac ter i s t ică vârs te i ) des luş i t e cu sub t i l i t a t e , n u v e l a se î n t r e g e ş t e cu c a d r u l î n c e p u t u l u i t oamne i , descr i s cu u n color i t şi cu o a r m o n i e de o desăvâ r ş i t ă poezie .

N u v e l a „Cel d in u r m ă b a s m " , p r i n î n t i n d e r e a sa, p o a t e fi socot i tă ca o m i ­n i a t u r ă de r o m a n , d a r r ă m â n e u n p o e m fe rmecă to r , î n c h i n a t tot î n c e p u t u l u i a-dolescenţe i , o s imfonie p r i m ă v ă r a t i c ă , d e melod ioase r e z o n a n ţ e . A v â n d o a c ­ţ i u n e n e d e t e r m i n a t ă , s ta t ică , des fă şu -r â n d u - s e în l u m i n i l e p r o a s p e t e a le p r i ­măver i i , n u v e l a e descr i să cu o boga tă efuziune l ir ică.

de ROMEO ALEXANDRE SC U

Recitalul d-nei Araksi Babikian S i t u a t p e s t e l im i t a n o r m a l ă a s ta­

g iun i i muz ica le , r ec i t a lu l d -ne i A -raks i Bab ik ian , p ro fe soa ră d e cân t la c o n s e r v a t o r u l d in I s t a m b u l n ' a p u t u t t în t runi to t p u b l i c u l ob i şnu i t al concer te lo r b u n e de là Dal les , m u ­zica f i ind cons idera tă , în l un i l e de v a r ă , în r ă s t i m p u l ei de v a c a n ţ ă .

T r e b u e s'o r e g r e t ă m , p e n t r u cei ce u r m ă r e s c cu i n t e r e s r a r e l e p r i l e ­j u r i de a ascu l ta i n t e r p r e t ă r i voca­le se r ioase şi d e m a t e r i a l muz ica l se lec ţ iona t .

P e n t r u cei de faţă, a fost o s ea ră de muz ică aleasă, de ca re m e ş t e ş u ­gu l în s ine al c â n t u l u i n u s'a î n s t r ă ­ina t s u b nici o formă, ceeace a î n ­s e m n a t , p e n t r u concer t i s tă , o e x c e ­l en t ă r e c o m a n d a r e .

D-na A r a k s i B a b i k i a n cunoaş t e m u l t e d in s i s t emele şi ch ipur i l e de e x e c u ţ i e vocală e x p e r t ă şi de efect, ale m a r i l o r scoale de cânt . Ş t i e să g ă ­sească o l in ie l a rgă şi a v â n t a t ă de bel canto , p u n â n d în v a l o a r e u n m o ­m e n t de b r a v u r ă , u n i n t e r v a l s u g e s ­t iv, o acu t ă c u relief p a r t i c u l a r , — to t ceea ce crează o l in ie a t r ă g ă t o a ­re , v ie şi r e d a t ă c u s i m ţ u l es te t ice i f u n d a m e n t a l e ş t i in ţe i şi d a r u l u i de a cân ta .

To tuş i d-na B a b i k i a n n u se r e z u m ă la m a n i e r a c â n t u l u i i t a l i an nici ch ia r în i n t e r p r e t a r e a muz ice i de o p e r ă i-ta l iană , cu a t â t m a i p u ţ i n în p iese le de st i l ş i de loc foa r t e fe lur i t p e ca re l e -a însc r i s în p r o g r a m u l r ec i t a lu lu i d-sale .

D-sa adaogă o p r e o c u p a r e , o în­c l ina re că t r e p ă t r u n d e r e a ps ihologică a l iedulu i , c ă t r e ana l iza emoţ i e i şi re l ie fur i le s ensu lu i , d e s e m n a t e cu cât m a i m u l t ă e loc in ţă i n t e r i oa ră , cu cât m a i adânc i t ă m ă r t u r i s i r e de con­ţ i n u t poe t i c sau d r a m a t i c , ceea ce a r a t ă că nici şcoala g e r m a n ă n u - i e s t e n e c u n o s c u t ă .

D in f a r m e c u l şi e l egan ţ a m a n i e r a ­t ă a şcoalei f ranceze , d i n m i n u ţ i o ­

z i t a tea r a f ina t ă şi a c c e n t u a r e a s u b t i ­lă a s e n t i m e n t u l u i , în care exce lează aceas tă şcoală, d -na B a b i k i a n şt ie de asemeni , să e x t r a g ă e l e m e n t e de p r e ţ p e n t r u r e d a r e a me lod ie i f ranceze .

Totuş i , n u t r e b u e să se c r e a d ă că, d in î m p r u m u t u r i a r t i s t i ce e t e rogene , aceas tă conce r t i s t ă şi-a f o r m a t o t e h ­nică moza ica tă . M e r i t u l d-sale rez idă t ocma i în t a c t u l cu c a r e a ş t iu t să pe r sona l i zeze aces te a p o r t u r i î n s e m ­nate," să le îmb ine , să le înfă ţ i şeze cu c ă l d u r a u n u i r e m a r c a b i l t e m p e r a ­m e n t , a u n e i î n ţ e l ege r i f rumos n u a n ­ţ a t ă şi a l u n u i b u n s imţ muzica l , ca re îi a s igu ră cal i tă ţ i de c â n t ă r e a ţ ă ce

D-na Araksi Babikian

câşt igă uşor i n t e r e s u l aud i to r i lo r şi cauze le l i t e r a t u r i i muz ica l e se rv i t e .

D in p u n c t de v e d e r e al însuş i r i lo r fizice de cânt , g l a s u l d -ne i B a b i k i a n d i s p u n e cu b u n echi l ibru , d e t oa t e reg i s t re le , r ă s p u n d e în icondiţiuni b i ­n e p u s e la p u n c t ce r in ţe lo r c o l o r a t u ­r i i şi m a i ales, în n u a n ţ e l e m a i p l ine , es te de s t r u c t u r ă l i m p e d e şi e m i s i u n e u ş o a r ă şi abi l c o n t u r a t ă în m i ş c a r e şi a tac .

P r o g r a m u l c o n c e r t u l u i a înscr is la î n c e p u t ar i i clasice de Lul l i , H a e n -del şi Moza r t ( „ F l a u t u l f e rmeca t " ) r e d a t e în s t i l i ză r i de b u n a lua t .

D o u ă l i e d u r i de S c h u b e r t , „d ie P o s t " şi „d ie Fo re l l e " , în i n t e r p r e t ă r i de n u a n ţ a t s imţ muzica l , o a r i e d in „ T r a v i a t t a " şi u n vals de conce r t de J o h a n n S t r a u s s ,au fost p ă r ţ i de p r o g r a m reuş i t r e d a t e , d a r c a r e n ' a u adus m u l t ă n o u t a t e în r e p e r t o r i u l o-b ie inui t al c â n t ă r e ţ i l o r .

In r e s t u l conce r tu lu i însă, a m p u ­t u t ascul ta , ceea ce a cons t i tu i t în­t r ' a d e v ă r u n a p o r t ra r , muz ică p o p u ­l a ră şi compozi ţ i i m o d e r n e t u r c e şi a r m e n e , de u n i n t e r e s c u a t â t m a i viu, cu cât n u se p o a t e cunoaş t e la no i a p r o a p e de fel folclorul O r i e n t u ­lui a t â t de ap rop i a t şi p r o d u c ţ i a com­ponis t ică t u r c ă .

S 'au succeda t astfel , în color i t şi suges t i v i t a t e e x p r e s i v ă au t en t i ce , „ Y a y l a d a " de C e m a l Reşid , me lod ie cu c i u d a t e inf lexiuni , p ă t r u n s ă de o melanco l i e g rea , r e s e m n a t ă , i m p r e s i ­onan tă , „ y a r k e g o u r b a n " , de P a r k u -t a r i an , cu a c c e n t u a t c a r ac t e r ş i m u l ­tă cu loare specifică, apoi o i n c a n t a ­ţie s t r an ie , m l ă d i a t ă şi f r ân tă în v a ­r ia te s inuoz i tă ţ i melodice , a n u m e

„ K é l é - K é l é " . e x t r a s p o p u l a r t r e c u t p r i n p a n a compoz i to ru lu i d e r e c u n o ­scut t a len t , V a r t a b e t K o m i t a s .

In s fârş i t „ I m Y e r k a " (cân tecu l meu) , u n r ecu les laimento p o p u l a r , cu u n re f ren c o n t r a s t a n t p r i n voioşia ce m ă r t u r i s e ş t e şi „ G a k a v i g " (po tâ r -mehea) a m â n d o u ă d e K u r k e n A l e m -chah .

U n lied de N u r u l l a h Ş e v k e t ş i c â ­t eva b i su r i d in muz ica ace loraş i p o ­p o a r e au sfârşi t acest i n t e r e s a n t con­cert , în care t r e b u e să r e a m i n t i m , to t în p a r t e a a doua, o m e l o d i e f r a n ­ceză evoca toa re d e p i to re sc or ien ta l , „Les â m e s d u C a i r e " şi o e m o ţ i o n a n ­tă i n t e r p r e t a r e a u n e i ar i i de D e b u s ­sy ( , ,L 'enfant p r o d i g u e " , a i r de Lia) .

D. Mi ro n Ş o a r e c a fost u n a c o m ­p a n i a t o r î n ţ e l egă to r şi de r ea lă m u ­zical i ta te .

P r i n i n tu i ţ i a a t â t d e ver id ică , în d e ­sc r i e rea vie ţ i i t i ne re , p r i n s ă în d e c u r s u l pag in i lo r , cu u n p ă t r u n z ă t o r sp i r i t d e obse rva ţ i e ; p r i n l u m i n a l i r i smu lu i p u t e r n i c , c a r e le î n v ă l u e ş t e ; p r i n s t i lu l ca rac te r i s t i c , în f lor i t d e m e t a f o r e b o ­g a t e şi evoca toare , în c a r e s u n t scrise, n u v e l e l e d in „Ul i ţa copi lă r ie i " a l c ă t u -esc o o p e r ă ca re es te u n a d in ce le m a i viabi le , m a i i zbu t i t e şi m a i specific t eodoren iene , d in toa tă l i t e r a t u r a a u t o ­ru lu i .

D u p ă „Ul i ţa copi lăr ie i" , sc r i i to ru l îşi începe ac t iv i t a t ea de r o m a n c i e r , o-da t ă cu m i n u n a t a t r i log ie a „ M e d e l e ­n i lo r" .

Tocma i t â rz iu de tot , d u p ă an i şi ani , Ionel T e o d o r e a n u r e v i n e î n t â m p l ă t o r la t i p a r e l e de m u l t p ă r ă s i t e a le schi ţe i , cu v o l u m a ş u l s ău m ă r u n t , , Ia rbă" , a-v â n d o cope r t ă a d e c v a t ă : două fire verz i d e c u p â n d u - s e t r a n ş a n t , pe u n fond a lb , l ă s â n d u - ţ i o i m p r e s i e de p r o s ­p e ţ i m e t ine rească , ca p r i m ă v a r a în ca re a a p ă r u t .

F i i n d m a i m u l t u n s cu r t exe rc i ţ i u r ec rea t iv , popas de od ihnă fugară , î n ­t r e două r o m a n e , „ I a r b ă " n u se r idică,

Ionel Teodoreanu

n e a v â n d nici m ă c a r in ten ţ i a , p â n ă la c u l m e a d e a r t ă r a f ina t ă d in r e m a r c a ­bi le le n u v e l e a le „Ul i ţe i copi lă r ie i" .

V o l u m a ş u l „ I a r b ă " c u p r i n d e : o schi ­ţ ă f rumoasă , i n t i t u l a t ă „Măr ţ i şo r " , e-pizod m i n i a t u r a l din copi lăr ia a u t o r u ­lui, cu î n ă l ţ a r e a u n u i s m e u ; o n u v e l ă „Masca rada" , î n care cu t e n d i n ţ e de rea l i sm, n i se înfă ţ i şează cu luc id i t a t e şi p r e g n a n ţ ă , s t a r e a de d i s p e r a r e şi r e ac ţ i un i l e u n u i inval id , î n to r s d in război , în t â r g u l s ău na t a l , de pe m a l u l Măr i i N e g r e , când cons ta tă fuga n e ­ves te i sale iubi te , cu u n a l tu l ; şi în sfârş i t u n şir de schi ţe , r e u n i t e s u b t i ­t l u l gene r i c de „ L i t e r a t u r ă spo r t i vă" .

D u p ă u n a n de là apa r i ţ i a scr ier i i „ I a r b ă " , Ione l T e o d o r e a n u n e d ă r u e ş t e u n n o u v o l u m de sch i ţe şi n u v e l e „ In casa bun ic i lo r " , c u p r i n z â n d u n m a t e r i a l bogat , de o r ea lă va loa r e l i t e r a r ă şi de u n g r a d d e r ea l i za re ar t i s t ică , m u l t s u p e r i o r v o l u m a ş u l u i p r e c e d e n t .

V o l u m u l „ In casa bun ic i lo r " î n t r u n e ­ş te : o m i n u n a t ă n u v e l ă d e d i m e n s i u n i m a i la rg i „ I n casa bun ic i lo r şi câ te un ş i r de schi ţe şi n u v e l e răs le ţe , u n u l cu­p r i n s s u b t i t lu l g e n e r i c de „ C u r c u b e u l d in s ipe t" , i a r celă la l t , s u b t i t lu l g e n e ­r ic d e „Oc tave" , d e n u m i r i ed i f ica toare , î nch i zând în însăşi e sen ţ a lor, f i rul de t o n a l i t a t e comună , ca re a g r u p a t astfel , d i fer i te le b u c ă ţ i î n t r e ele.

N u v e l a .,In casa bun i c i l o r " es te a lcă­tu i t ă d i n t r ' o î n l ă n ţ u i r e a r m o n i o a s ă de f r a g m e n t e . Cei doi f ra ţ i ai săi, î m b o l -n ă v i n d u - s e de o boa lă contagioasă , n e ­po tu l cel mi j loc iu ( însuşi au to ru l ) , es te nevo i t să se m u t e în p l ină i a rnă , p e n ­t r u câ tva t i m p , î n casa bun ic i lo r săi, t e r ib i lă p e n t r u cei t re i copii, ca re t r e ­b u e să fie foar te c u m i n ţ i când v in în vizi tă acolo, n e a v â n d voe să facă c u t a r e s au c u t a r e lucru , s u p r a v e g h i a ţ i de ochii ce rce tă to r i ai b ă t r â n i l o r . A t m o s f e r a t i h n i t ă şi b ă t r â n e a s c ă a casei, cu c ă l d u ­ra mola t i că a sobelor , cu m i r o s u l afu­m a t de „co rne tu l cu r ă ş i n ă " al bun i c i ­lor; t i pu l iu te , vioi, a u t o r i t a r al b u n i ­cei, suf le tu l casei, ce îşi m u ş t r u l u e ş t e m e r e u nepo tu l , cu sever i t a te , d a r care es te to tuş i , în fond, o f i inţă i ub i toa ­re, t i pu l b l â n d al bun icu lu i , - g r i ju l iu p e n t r u m o t a n u l său iubi t , î n g ă d u i ­to r şi b u n cu n e p o t u l (pe ca re îl

de DINU PILLAT ia cu el, Dumin ica , în p ia ţă , cinstin-du-1 apoi cu ha lv i ţ ă , p l i m b â n d u - 1 cu san ia şi d u c â n d u - 1 la biserică) , făcân-du-ş i s i n g u r „ p a s i e n ţ e l e " cu u n fel de l in i ş t e şi bucu r i e copi lă rească ; în t rea ­g a ps ihologie a n e p o t u l u i , în cadrul v ie ţ i i d in „casa bun ic i lo r" , p e ca r e o va înch ide î n „ d e s a g a " amin t i r i i , n e mai u i t â n d - o niciodată; , şi a l t e m o t i v e ca­rac te r i s t i ce , — toa t e cons t i tue , în t r 'o î m p l e t i r e desăvâ r ş i t ă , m i e z u l nuvelei .

A r e o a tmos fe r ă a t â t d e au ten t ică ; t i pu r i l e celor doi bun ic i s u n t a t â t de r e m a r c a b i l c rea te , t o t acel t r a i molcom şi l iniş t i t , n u a n ţ a t de t a c t u l r e g u l a t al t ab i e tu r i l o r b ă t r â n e ş t i es te a t â t de su-ges iv descr i s ; a d a p t a r e a şi t r ans f igu ra ­r e a acele i v ie ţ i d m „casa bun ic i lo r " în m i n t e a n e p o t u l u i , p u ţ i n v isă tor , este a t â t de sub t i l şi fin ana l iza tă , — încât n u v e l a „ I n casa bunic i lo r" , scr isă cu o c ă l d u r ă suf le tească , de r ea l ă î n r â u r i r e emot ivă , a p a r e des igur , ca u n a d i n o-pe re l e cele m a i semni f ica t ive , d e cea m a i a leasă ca l i ta te , p e n t r u o a n u m i ­tă ipos tază a m a n i e r e i t eodo ren i ene .

In ciclul de sch i ţe „ C u r c u b e u l din s ipe t " g ă s i m c r â m p e i e foa r t e f rumoase , d in copi lă r ia a u t o r u l u i , în ca re re în-v iază d in c e a ţ a an i lo r t r e c u ţ i : casa copi lăr ie i de l â n g ă b iser ica S f â n t u l Ion G u r ă d e A u r ; m a i a les , cei t re i copii (cel mic , d u s a c u m d in v ia ţ ă „pe un covor al c e ru lu i " , el, cel mi j loc iu şi cel m a r e ) ; m a m a , t a t ă l , ch ipu l g a l b e n şi u r î t al Anicăi , f emeea d in casă, nesu ­fer i tă de copii; b ă r b a t u l ei Gheorghe , a r g a t u l c a r e se î m b ă t a m e r e u , fi ind a-t u n c i b ă t u t şi s u d u i t de n e v a s t ă - s a în-t ă r î t a t ă ; Blanşa , c ă ţ e a u a a lbă a ogrăzii.

„Casa ce lor t r e i " , P o v e s t e a cu Mo­şul" , „Mi raco lu l M i e l u l u i " şi „ F r u n z e " , s p r e a cita n u m a i cele m a i b u n e episo-d u r i a le g e n u l u i — s u n t sch i ţe de o p las t i c i t a te per fec tă , i m p r e g n a t e de f a r m e c u l n a i v şi s p o n t a n al copilăriei, sc r i se cu o s i m ţ i r e s inceră , pâ rgu i tă d e c ă l d u r a amin t i r i i . I n a fa ră de schi­ţ e l e m e n ţ i o n a t e щ а і sus, d in restul

C u r c u b e u l u i din s ipe t" , d e m n e de re­l eva t m a i s u n t : s impa t i ca nuvelă „ R e i n e - C l a u d e " , cu f r u m o a s e nuan ţ e desc r ip t ive şi „ C ă l ă r e ţ u l D o m n i ţ e i " , în care , o r e p r e z e n t a ţ i e de circ, în cadrul p a r c u l u i d e pe moş ia , ,Domni ţe i " este r e d a t ă cu m u l t ă v i r t u o z i t a t e plast ică.

Din u l t i m u l ciclu „ O c t a v e " , t rebue ins i s t a t m a i a les a s u p r a f ragmentu lu i , i n t i t u l a t d u p ă u n v e r s d in Ver­la ine- : „Et m ' a i m e e t m e comprend" , p e n t r u că e s t e u n a d in cele m a i in te­r e s a n t e şi m a i s i n g u l a r e c r ea ţ i un i ale v o l u m u l u i . De o m a r e conciz iune , rară la Ione l T e o d o r e a n u , scr isă cu n e r v şi con tu r , t r a t â n d cu î n d e m â n a r e o temă psihologică nouă , c a r e iese d i n comun, c r e i ând în acel pe r sonag iu Dobre , un t i p foar te i zbut i t , d e o m ros de boală, d e o s t r a n i e s t r u c t u r ă in t e r ioa ră , un r e fu la t d in cauza vieţ i i , — n u v e l a >,Et m ' a i m e e t m e c o m p r e n d " es te o real i­z a r e p u t e r n i c ă , ce s u r p r i n d e şi impre ­s ionează .

In g e n e r e , cu to t p ă c a t u l r e d u s al c â to rva sch i ţe şi n u v e l e m a i s labe , ,In casa bun i c i l o r " r ă m â n e o c a r t e foarte p l ăcu t ă şi r e p r e z e n t a t i v ă , ca re delec­tează a r m o n i o s suf le tu l c i t i to ru lu i .

D u p ă ce a m u r m ă r i t î n t r ' o succintă s in teză , nuve l i s t i ca lu i Ione l Teodorea­nu , p r i n p r i s m a v o l u m e l o r : , ,Uliţa copi­lăr ie i , „ I a r b ă " şi „ In casa bun i c i l o r " — să î n c h e i e m acum, p r i n câ teva conclu­zii gene ra l e , ca re se i m p u n de là s ine.

N u v e l a şi sch i ţa t eodo ren i ană , ni se p r e z i n t ă cu u n c a r a c t e r l ir ic, ca re este de a l t m i n t e r i t o n a l i t a t e a pa r t i cu l a ră , a î n t r ege i sale ope re . P e r f e c t adecva t ă a-ces tu i l i r i sm, nuve l i s t i ca lu i Ione l Teo­d o r e a n u e ra n a t u r a l să fie s t ruc tura l psihologica, p r o e c t â n d î n t r ' o în ţe legere i n t imă , de cele m a i m u l t e ori , aspecte d in p r i m ă v a r a vie ţ i i fie d in copilărie, fie d in î n c e p u t u l adolescesţe i .

L i m i t a t ă la u n s p a ţ i u m a i r edus , nu­vela t e o d o r e n i a n ă rea l izează astfel , a-desea, u n g r a d de t e n s i u n e ar t i s t ică , su­p e r i o a r ă fa ţă de p a r t e din romanele au to ru lu i , î n g r e u i a t e uneo r i d e digre­s iuni .

Nuve l i s t i ca lui Ionel Teodoreanu, p r i n c a r a c t e r u l ei î n c â n t ă t o r şi prin no t a a t â t de pe r sona lă , pe ca re o aduce în l i t e r a t u r a noas t r ă , — impresionează în ch ip deosebi t , t ocmai p r i n căldura t i ne rească a s e n t i m e n t u l u i , ce se lim­pezeş te d in poezia l uminoasă a unei a r t e p l ine de v ra jă .

Solus ero Mă'ntorc străin, să-mi cat copilăria Atât de darnic risipită pe ogoare, Mă'ntorc, învins, să-mi cat copilăria, Să mă'nfrăţesc din nou cu cerul şi câmpia Şi să mă scald în „apa morţilor" din zare.

Să merg la plug, cu tata, primăvara, Câmpiei să-i croim vestmânt de catifea, Să merg la plug, cu tata, primăvara, Sau să mă duc cu fete'n şezătoare, seara, Poveşt i să toarcem şi să ţesem în argea...

...Dar tata-i mort, copilăria-i moartă Şi câmpul nu mă mai cunoaşte frate. Dar tata-i mort, copilăria-i moartă, La şezători mi-e'nchisă orice poartă... „De ce m'aţi dus, de ce m'ati dus la carte !".

NIC. COSMA-CHIRIACESCU

2 Iulie 1938 UNIVERSUL LITERAR 5

Specificul românesc şi pictorul Grigorescu

N. Grigorescu

Azi, c â n d ope ra lu i Gr igo rescu ne -a fost p r e z e n t a t ă î n î n t r e g u l ei c a r a c t e ­ristic, la F u n d a ţ i a Dal les , c â n d n e - a m întărit oda t ă m a i m u l t în conv inge rea că a fost cel m a i mlare p ic to r a l nos t ru , dublat de u n v i s ă to r şi de u n iub i to r al plaiuri lor r omâneş t i , c â n d p e n t r u totdeauna îi v o m da u n loc în I s to r ia Artelor noas t r e , — loc def in i t iv câş t i ­gat — e od ihn i to r p e n t r u ce rce tă to r i i istorici, să- l poa t ă p r iv i d r e p t în faţă, aşa cum e.

Nimic n u e p r e a m u l t d in ce s'a spus, din ce s'a scr is d e s p r e Gr igorescu . E un s tâ lp al a r t e i ; şi p e n t r u î n t u n e r i ­cul în care n e z b ă t e a m noi, în secolul al XIX-lea, în p l i nă f i e rbe re p e n t r u a-firmarea l a t in i t ă ţ i i noas t r e , Gr igorescu ne apare a p r o a p e ca u n ur iaş , ca u n u l care a a v u t to t de r ă s t u r n a t , şi t o t de refăcut.

A fost „ u n r e v o l u ţ i o n a r " . Cel p u ţ i n aşa l-a socot i t A m a n .

A venit l a noi, d in F r a n ţ a , cu ae r proaspăt, cu b r a ţ e l e î n c ă r c a t e d e p o v e ţ e noi, cu p r o b l e m e d e l u m i n ă şi soa re ; cu taine tehnice . A ven i t cu pictură ade­vărată, cu p i c t u r ă ce se făcea în to t Apusul şi n u se făcuse încă la noi.

£ra ceva cu d e s ă v â r ş i r e nou . Schimbând m e d i u l , oamen i i , c l ima,

Grigorescu a i n t r a t cu t o t suf le tu l în lumea Pa r i su lu i , ca re pe la mi j locu l veacului t r ecu t , se a r ă t a ca o l u m e ce ­rească faţă de noi . Noi e r a m socot i ţ i barbari şi ei e r a u l u m i n a .

Cum pas iunea a r t i s t i că n u se desvo l t ă decât cu concur su l voin ţe i , Gr igo re scu a adoptat şi el o a r t ă nouă , p e n t r u că a vrut, şi la r e i n t r a r e a î n ţ a r ă a a p ă ­rut nu ca u n r e f o r m a t o r a l a r t e i b i zan ­tine sau al a r te i a cademice a lu i A m a n , dar ca u n „întemeetor al artei româ­neşti".

De ce al artei româneşti? întemeetor al a r t e i r o m â n e ş t i , n u

poate fi n u m i t d e c â t acel a r t i s t î n t e ­meetor al şcoalei în c a r e s 'ar re f lec ta caracterul m o r a l al p o p o r u l u i r o m â ­nesc.

Artă românească a r fi a r t a specifică naţiei noas t re , ad ică u n a n u m i t fel de a vedea, u n a n u m i t fel de a n e e x p r i m a , şi care a r fi p r o p r i u nouă .

Ar fi î n s e m n a t să a v e m u n st i l p e r ­sonal, pe ca re să n u - l m a i g ă s i m la a l t popor, şi ca re să deosebească ope re l e noastre de a r tă , de ope re l e de a r t ă ce se execută în a l t e ţ ă r i .

Noi am a v u t şcoală r o m â n e a s c ă , a m avut un stil şi o t r ad i ţ i e , a m a v u t u n specific, da r a m t r e c u t pe s t e el, deşi îl cultivasem 500 de ani , zi cu zi.

Noi ş t im că e l e m e n t u l s t a to rn i c con ­stitutiv al specif icului r o m â n e s c e or ­todoxismul, deci s t i lu l a r t e i n o a s t r e n u putea fi decâ t schemat i c , fo rmal , a b ­stract, şi n u m a i dacă m e r g e a m î n a i n t e cu aceste însuş i r i de stil , n u m a i a tunc i , graţie efor tu lui n o s t r u că t r e p rog re s , am fi pu tu t s p u n e că a m p u s def ini t iv temelia unei scoale r o m â n e ş t i df> a r t ă , şcoală î n t e m e i a t ă pe o t r ad i ţ i e a u t o h ­tonă.

Dar în loc să m e r g e m m a i d e p a r t e pe drumul nos t ru , noi n e - a m op r i t b rusc , şi ne-am u i t a t să v e d e m ce face A p u ­sul, şi am făcut ca în A p u s , f ă ră n ic i o legătură cu ce f ăcusem noi î na in t e .

A venit A m a n , cu compozi ţ i i le lui r o ­mantice. A v e n i t Gr igorescu , cu ae r şi lumină, şi n e - a cuce r i t pe toţ i .

Sătui de f igur i le ţ a p e n e d e p r i n b ise­rici, am p r iv i t l in ia o n d u l a t ă a lui G r i ­gorescu, cum a m p r i v i însăş i v ia ţa .

Acolo e u r â t , e o p e r ă de zugrav , aci e frumos, e"operă de mlaestru. N e - a fost dintr'odată r u ş i n e de t r e c u t u l n o s t r u artistic, l -am d i sp re ţu i t , a m râcâ i t p e ­reţii bizantini şi a m p u s să se a ş t e a r n ă altă pictură, m a i nouă , m a i moa le , m a i reală, a f i rmând î n t r ' u n glas , că abia de acum pornim sp re a r t ă , şi că G r i g o r e ­scu e întemeetorul şcoalei noastre.

Această j u d e c a t ă a fost g reş i t ă de a-tunci şi a t r e c u t d in g e n e r a ţ i e în g e n e ­raţie, tot m a i d e f o r m a t ă , aşa î n c â t în arta lui Gr igorescu s'a v ă z u t cu t i m p u l •specificul naţional, iar el, Gr igorescu , a

Priiimăivara

fost înscr i s în m i n t e a r o m â n i l o r ca „primul pictor naţional".

D e ce? Specif ic n a ţ i o n a l î n s e a m n ă ceea ce e

ca rac te r i s t i c la u n popor , d i n p u n c t d e v e d e r e ps ihologic şi nici d e c u m u n car cu boi, o ho ră , o ţ ă r a n c ă , u n c iobă­naş , car i s u n t doa r motive româneşti, »spec te d i a Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

Aces t e m o t i v e n u po t deven i p i c t u r ă specific r o m â n e a s c ă decâ t dacă a r fi t r a t a t e î n t r ' u n s t i l i zvo râ t d in s t r u c t u r a suf le tească a poporu lu i .

E ş t iu t şi p r e a cunoscu t că G r i g o r e ­scu a fost u n e lev şi u n a d e p t a l şcoalei de la Barb izon , adică o şcoală u n d e î n -v ă ţ a i să pictezi aşa c u m vezi , f ă ră să ma i iei în cons ide ra ţ i e teor i i le a p ă s ă ­toa re a le Academie i . I n v ă ţ a i la B a r b i ­zon să iubeş t i n a t u r a , s'o p r inz i în câ ­teva t r ă s ă t u r i de pensu l ă , sá r e d a i l i ­ber , l a rg , a t m o s f e r a m o m e n t u l u i , fă ră p r eocupă r i de a m ă n u n t e şi m a i a les fără să u r m ă r e ş t i d r u m u l mic i lo r l i n iu ţ e car i con tu rează , desfac, şi î n t r e r u p u n „ to t" .

Gr igo re scu a v e n i t deci la noi cu o a r t ă c u m a r fi v e n i t cu u n p r o d u s s t r ă in oa reca re , o a r t ă e l a b o r a t ă î n ţ a r ă s t r ă i ­nă, ca u n p r o t e s t c o n t r a a c a d e m i s m u l u i d in şcoli. E r a u n p r o t e s t n e c e s a r acolo în F r a n ţ a , u n d e d e d o u ă veacu r i se p i e r d e a u cele m a i r ea l e t a l en t e , în t e o ­r i i le a c a d e m i s m u l u i . E r a deci o conse ­c in ţă necesa ră u n e i cont raz icer i , de u n ­de s'a n ă s c u t i m p r e s i o n i s m u l .

D a r ce l e g ă t u r ă p u t e a fi î n t r e v i a ţ a

noas t r ă , ca re ab ia se d e ş t e p t a d i n t r ' o n o a p t e de i n c u l t u r ă şi p r o t e s t u l i m p r e ­s ion i smulu i c o n t r a a c a d e m i s m u l u i ? Noi n u n e î n v e c h i s e m încă în p i c t u r ă aca ­demică ; nici n u a p u c a s e m m ú c a r să n e f a m i l i a r i z ă m cu pr inc ip i i l e academice . E r a m d e p a r t e d e a n e s imţ i obosi ţ i de v r eo şcoală, deci p i c t u r a n a t u r a l i s t ă a-d u s ă d e Gr igo re scu n u a fost r e z u l t a t u l u n e i s fo r ţă r i a sp i r i t u lu i r o m â n e s c , n ă s ­cu tă d i n t r ' o nevoe , n u a fost o u r m a r e logică, ca în F r a n ţ a , ci o simplă imita­ţie, f i indcă e ra la m o d ă .

Gr igo re scu a î n v ă ţ a t la şcoala f r an ­ţuzească , să p r i n d ă efec tu l u n u i a p u s d e soare , o c ă r ă r u e p ră fu i t ă , u n Juminş b ă t u t de soare , o ferne în p r a g de casă, c u m to t la şcoală f r an ţuzească a î n v ă ­ţ a t să n u d i sp re ţu i a scă p e cei umi l i , căci spunea ' Mil let , m a r e l e lui p r i e t e n şi î n d r u m ă t o r , „ f iecare d in aceş t i ţ ă ­r a n i e d e m n să facă o o p e r ă d e a r t ă " .

V e n i t în ţ a ră , Gr igo re scu a f ăcu t o a d a p t a r e a a r t e i f r anceze î n m o t i v e r o ­m â n e ş t i .

Şi p e n t r u c ă a p i c t a t ţ ă r ăno i în l a n u r i d e g r â u , ca re cu boi r ă sco l ind p ra fu l d r u m u l u i , c iobănaş i r e z e m â n d u - s e î n bâ tă , a fost socot i t pictor naţional, ca şi c u m p ic to r n a ţ i o n a l a r î s e m n a a r t i s ­t u l c a r e în u r m a u n u i m e ş t e ş u g î n v ă ­ţ a t în a l t e ţ ă r i , r e p r e z i n t ă sub iec te d in ţ a r a lui .

Specif icul n a ţ i o n a l r o m â n e s c n u p o a ­t e fi nici i m a g i n e a u n u i car cu boi, nici fotele u n e i ţ ă r ă n c u ţ e , n ic i h o r a înc insă în d r u m , nici ţ ă r a n u l cu v i t e le în b â l -ciu. Aces t ea s u n t doa r s imp le aspecte de ţară şi nici d e c u m specific. Speci f i ­cu l se a r a t ă a t u n c i când , indiferent de subiect, faci o p r e z e n t a r e de stil, o e x ­p r i m a r e cu mi j loace car i să descopere o n a ţ i o n a l i t a t e a n u m e .

Specif icul n u v ine d in afară . Spec i ­ficul une i na ţ i i , ad ică ceea ce es te co­m u n t u t u r o r locu i tor i lo r u n e i ţ ă r i , îl p o a r t ă a r t i s t u l în el, f i ind-că specif icul t r e b u e să r ă m â i e specific şi d incolo de g r an i ţ ă .

Specif icul e de n a t u r ă fizică, c u m e şi de n a t u r ă m o r a l ă .

R o m â n u l c a r e p leacă în a l t e ţ ă r i , c u m n u - ş i p i e r d e fizicul la t in , nu - ş i p i e r d e nici însuş i r i l e m o r a l e a l e ca r ac t e ru lu i . I n mi j locu l a l to r locui tor i , el poa t e câ ş ­t iga noi obiceiur i , d a r nu - ş i poa t e t r a n s f o r m a sens ib i l i t a tea , ca re e cel m a i t e n a c e e l e m e n t în s t r u c t u r a m o r a ­lă a u n u i popor .

Gr igorescu , î n ope re l e lui , n ' a t r e c u t o p e r s o n a l i t a t e a na ţ ie i . N ' a î n r e g i s t r a t o l ă t u r e m o r a l ă a c a r a c t e r u l u i r o m â ­nesc , d a r î n sub iec t e r o m â n e ş t i a t r e ­c u t o m a n i e r ă d e a g â n d i şi d e a v e d e a f ran ţuzească .

El a e x p r i m a t f r an ţuzeş t e , f r u m u s e ­ţea b ă t r â n u l u i p ă m â n t r o m â n e s c .

A e x p r i m a t cu poezie , cu f ineţe , şi de l i ca te ţe , u n p ă m â n t şi u n ţ ă r a n b ă ­

t u t de t oa t e , nevo i l e , necă j i t si p o s o m o ­rit...

Mil le t l-a î n v ă ţ a t să u i ţ e că cei mici s u n t necăj i ţ i , da r ţ ă r a n u l de la B a r b i ­zon e ra p e a t u n c i cu m u l t ma i fer ic i t decâ t ţ ă r a n u l d in C â m p i n a , şi pa l e t a voioasă a F r a n ţ e i e ra c a m n e la locul ei în R o m â n i a .

Des igur , Gr igo rescu a p ă t r u n s toa tă sens ib i l i t a t ea f ranceză, p e n t r u c ă , l a t in şi el, p u r t a în s t r u c t u r a lu i mora lă , e l e ­m e n t e l e ca rac te r i s t i ce t i p u l u i sens i t iv .

E însă o deoseb i re . Şi ei, f rancezi i , şi noi , român i i , fa­

cem p a r t e d in acelaş t i p f u n d a m e n t a l de c a r a c t e r : sensitiv, în opozi ţ ie cu t i ­p u l i n t e l ec tua l i s t al g e r m a n i l o r şi v o ­l u n t a r , al s lav i lor .

D a r noi s u n t e m or todocşi , i a r ei ca­tolici şi aces te două educa ţ i i re l ig ioase d i fer i te a u fost d e a j u n s să n e d e s p a r t ă şi s ă dea sens ib i l i t ă ţ i lo r n o a s t r e t i p u r i v a r i a t e .

Ei, f rancezi i , a u o sens ib i l i t a te d i s ­pe r s a t ă , iar noi o sens ib i l i t a te concen­t r a t ă , f i indcă o r t o d o x i s m u l i m p u n e ma i m u l t ă p a s i u n e decâ t emoţ ie .

Gr igorescu , i n a i n t e d e a p leca în F r a n ţ a , făcea î nce rcă r i cu sens ib i l i t a ­tea lui concen t r a t ă , d a r fără meş t e şug .

P r i n con tac t şi vo in ţă , a a d o p t a t o v iz iune m a i superf ic ia lă , şi a p u s p r e ţ p e emoţ i i l e d e m o m e n t i m p u s e de s u ­biect , d e ceeace se găsea în afară , n u

N. Grigorescu Cap de studiu

d e ce p u r t a în el. II î ncân t a sub iec ­tu l . T o a t ă b u c u r i a lu i în a r t ă , îi v e ­nea d in subiec t . N u cău t a să e x p r i ­

me OLGA GRECEANU primie s u r p l u s u l d e sens ib i l i t a t e d i n el, ci u m b l a p e d r u m u r i î n g u s t e şi necunoscu te , să cau t e o insp i ra ţ i e dinafară. Sub iec tu l , p e n t r u G r i g o ­rescu n u e r a u n p r e t e x t de a-şi e x t e ­r ior iza u n s en t imen t , ci însăşi a r t a . To t succesul îl a ş t e p t a de la sub iec t : u r ­m ă r e a a p u s u l de soare , r ă să r i t u l , a m u r ­gul , poza c iobănaşu lu i , m i ş c a r e a ţ ă r ă n ­oii ce d u c e cofa, f i indcă p r i n aces te m o t i v e a t i ngea i n t e r e s u l a r t i s t ic . Micu l v i ţe luş , cu lca t în b ă t ă t u r a u n u i ţ ă r a n l-a u m p l u t de b u c u r i e , căci a r ecunos ­cut î n el u n m i n u n a t t ab lou de e x e c u ­ta t , da r când a doua zi, s t ă p â n a v i ţ e lu -şu lu i i-a p r e z e n t a t a n i m a l u l spă la t , cura t , ne tez i t şi gă t i t cu fundă , Gr igo rescu a r ă m a s decep ţ iona t . N u pe aces t v i ţe l îl căuta , ci p e v i ţ e lu l de eri , cu no ro i pe el, cu copi te le p l i n e de p ă m â n t , cu p ă r u l p ră fu i t şi b o t u l m u r ­d ă r i t de i a rbă . N u m a i aces t v i ţ e l e r a cons t ruc to ru l t ab lou lu i lu i ; el e ra sco­pul , r ea l i za rea , n o u t a t e a „ f rumosu l " . V i ţ e lu l de azi, a lb şi cre ţ , n u - l m a i i n ­te resa , f i indcă Gr igo rescu n u a lesese p e n t r u a r t a lui ceeace r ă m â n e d u r a b i l î n t r ' o f ăp tu ră , adică exp re s i a copi lă ­rească şi voioasă a v i ţ e lu lu i fie el s p ă ­l a t or i nespă la t , ci n u m a i ceeace e t r e ­cător , u n efect al u n u i m o m e n t . In t r a ­di ţ ia a r t i s t ică a ţ ă r i i r o m â n e ş t i i n t r ă spec tacolu l i m a t e r i a l , p e când în arta lu i Gr igo rescu i n t r ă spec taco lu l p ă ­m â n t e s c , p e n t r u a că ru i r ea l i za re t r e ­bu i a concur su l n a t u r e i . El i ubea n a t u r a ca u n păgân . Reuşea s'o p r i n d ă în v â r ­ful pensu le i , p e n t r u c ă î n v ă ţ a s e la şcoală b u n ă , c u m s'o p r i n d ă .

Cele ce s p u n aci n u a t ing cu n imic va loa rea excep ţ iona lă a ope re lo r lui Gr igorescu , cu n imic b o g a t u l său t a ­lent , însuş i r i l e lui p i c tu ra l e , d a r r e s ­ping a f i rma ţ i a că opera lui Gr igorescu a r fi o artă naţională.

N u e o scădere , ci o p rec iza re . O p e r a lui Gr igo rescu n u a r e va loa re

de a r t a na ţ iona lă , ca dovadă , că dusă la P a r i s , e x p u s ă p r i n t r e a l t e ope re s t r ă i n e d in t i m p u l lu i , face u n tot cu acea epocă, fă ră deosebi re , şi n i m ă n u i n u i -ar da în g â n d să v a d ă în op ra lui Gr igorescu , u n stil r o m â n e s c .

In ope ra lu i Gr igorescu n u se poa te vedea o r e p r e z e n t a r e de i n v i d u a l i t a t e a na ţ ie i , nici o a f i r m a r e a specif icului r o ­m â n e s c .

I n ope ra lui Gr igorescu e u n u pot v e d e a decâ t i n f luen ţa şcoalei f ranceze, î n c â n t ă t o r a d o p t a t ă de el, cel m a i f e r ­m e c ă t o r p ic tor al Român ie i , d a r com­p le t l ips i tă de pe r sona l i t a t ea naţiei, de acel mis t i c i sm o r todox , de acel s t i l fo r ­m a l şi s chemat i c .

D ă m lui Gr igo re scu locul cuven i t ca mare pictor, d a r I s to r ia n u poa t e să - l înscr ie î n pag in i l e ei, ca p ic tor na­ţional, f i indcă I s tor ia t r e b u e să fie d r e a p t ă .

PICTORUL GRIGORESCU LA CAMPINA

Casa Grigweseu din Câmpina (Aşa aurai a r ă t a înainte de a fi fost mistuită de foc)

I n d u s t r i a l i z a t u l oraş , c a r e es te as tăz i C â m p i n a , cu o j u m ă t a t e de veac în u r m ă a fost u n a d in cele m a i p i t o ­reş t i loca l i tă ţ i a le ţ ă r i i , m a i a les d i n t r e cele d in a p r o p i e r e a Bucureş t i l o r . A s t ­fel se exp l ică de ce un i i d i n t r e cei m a i m a r i o a m e n i ai cu l tu r i i r o m â n e ş t i îşi p e t r e c e a u v e r i l e în aceas tă c o m u n ă de p e va lea P r a h o v e i — şi b u n ă p a r t e din ei ş i - au s tab i l i t r e ş e d i n ţ a deab ine l e aici. A m i n t i m n u m e l e unora , ca: Ion He l i a -d e Rădu le scu , G e o r g e Bar i ţ , B . P . H a ş -deu, G r i g o r e V e n t u r a , A n t o n Baca lba -şa, p i c to ru l Gr igorescu , d - r u l C. I s t r a t i ş. a.

P e n t r u c ă d i n t r e aceşt ia , cel ca re a locui t m a i m u l t şi a p r e f e r a t ca t r u p u l u i său să- i dea od ihna d e veci în p ă m â n ­tu l o r ă şe lu lu i s u b c a r p a t i n , a fost G r i ­gorescu, g ă s i m n i m e r i t ca, la acest cen­t e n a r a l na ş t e r i i m a r e l u i pic tor , să a-m i n t i m câ teva l u c r u r i p r e ţ i oa se p r iv i ­toa re la el şi la C â m p i n a , cu a t â t m a i m u l t cu cât, î n t r e t i m p , s 'au s t r e c u r a t m u l t e i n fo rma ţ i i e r o n a t e .

An i i ca re a u u r m a t d u p ă s t a to rn i c i ­rea lu i Gr igo re scu la C â m p i n a , p â n ă la s fâ rş i tu l vieţ i i , fo rmează o epocă d i s ­

t inc tă în ca r i e r a m a r e l u i a r t i s t şi ope­ra sa a r e o ca rac te r i s t i că v ă d i t ă în ce p r i v e ş t e c r o m a t i c a şi e fec tu l d e l umin i al p â n z e l o r d i n t r e 1891-1907.

F i x â n d u - ş i l ocu in ţ a şi a t e l i e ru l ma i în tâ i , î n t r ' o căsc ioară m ă r g i n a ş e , în stil r omânesc , d ă r â m a t ă şi r ă m a s ă fără u r ­mă, apoi în a l t a a s e m ă n ă t o a r e , — în u l t imi i ani , p r o p r i e t a t e a ra f inăr ie i „ S t e a u a R o m â n ă " , ca re a şi d i s t r u s a~ cest locaş d e p ioasă a m i n t i r e , p e n t r u nevo i i n d u s t r i a l e , — p i c to ru l G r i g o r e ­scu, m u l ţ i a n i ch i r iaş , a s t r ă b ă t u t zi la zi t o a t e î m p r e j u r i m i l e p i to re ş t i ale Câmpine i , c u l e g â n d astfel , cele m a i v a ­r ia te , suges t i ve şi v i b r a n t e sub i ec t e ale opere i sa le . Va lea P r a h o v e i , C â m p i n i -

• ţei, Dof tanei , p l a iu r i l e Musce lu lu i , Voi -lei şi a t â t e a a l t e le i -au d ă r u i t m u l t e mot ive .

Se pot ident i f ica în p â n z e l e m a e s t r u ­lui , foa r t e m u l t e pozi ţ i i d in r eg iunea aceas ta şi, chiar , d in c o m u n a în care se s tab i l i se : Şipotul, Târg la Câmpina, Sergent de stradă, P e Valea Doftanei , Spre Telega, ca să n u m a i a m i n t i m de u n e l e c a r e cu boi, e tc .

filarea m a j o r i t a t e a pe isag i i lo r r ea l i ­

za te în aces t r ă s t i m p se b u c u r ă d e a t ­mos fe ra c la ră a u n u i cer care-ş i î n t i n ­de saf i ru l vaporos , cu o dă rn i c i e de v i ­b r a ţ i e p â n ă la sp i r i tua l i za re .

Câ ţ iva a n i m a i tâ rz iu , p i c t o r u l îşi a lege u n a d in cele m a i î n c â n t ă t o a r e p o ­ziţii a le o raşu lu i , u n d e c u m p ă r ă u n p e ­tec de loc şi c lădeş te m i n u n a t a - i casă, to t în s t i l r o m â n e s c , ca re , deş i n u r i de cât o casă m u n t e n e a s c ă , r iva l izează cu o s p l e n d i d ă v i lă e lve ţ i ană . De p e a-cest „pic ior de p la i " , Gr igo re scu d o m i ­n ă cu p r i v i r e a a p r o a p e î n t r e a g a reg iu ­ne, n e c u t r o p i t ă p e a tunc i , de i n d u s t r i ­a l i smu l pe t ro l i fe r . L a r g a pe r spec t i vă o a r e p i c t o r u l d in ba l conu l e t a ju lu i cui ­b u l u i său, a t u n c i c â n d v r e m e a sau să­n ă t a t e a îl împ ied i că să m e a r g ă p e col­n ice le î n so r i t e a le Musce lu lu i , Voilei .şi Doftanei , s p r e ca re - ş i făcuse eş i re d i ­rec tă , p r i n fundu l p r o p r i e i sale g răd in i . Cunoscu ta - i i zo la re îi e ra a t â t de s c u m ­pă, încâ t foa r t e p u ţ i n i d i n t r e c â m p i n e n i l -au p u t u t v e d e a şi m a i a les cunoaş te . Ca u n e rou ibsen ian , Gr igo rescu s'a s imţ i t î n t o t d e a u n a t a r e în s i n g u r ă t a t e ; ma i al s ău şi al p r o p r i e i sa le a r t e .

E x c e p ţ i a p r i n c i p i u l u i o făceau b u n u l său p r i e t e n şi b iograf —• cu care , apoi, s'a şi î n rud i t , — Alex . V l a h u ţ ă , I. L. Ca rag ia l e sau d - r u l C. I s t r a t i .

I u b i t o r a l copii lor , cel ca re i s'a p u t u t ap rop ia m a i m u l t d i n t r e aces te n e p r i ­h ă n i t e suf le te a fost u n umi l , da r cu­m i n t e şi t a l e n t a t băe ţ a ş , N a e Goage . Bă ie ţaşu l aces ta se s imţ ia fericit , când p u t e a să ş t e a r g ă p e n s u l e l e sau să chi­vern isească p r i n a t e l i e ru l lui ,',Boer N i -cu lae" .

Ochiu l i scodi tor al cop i lu lu i de odi ­n ioară , a p r i n s ceva d in t a ine le m e ş t e ­şugu lu i m a e s t r u l u i şi o m u l m a t u r ca­re e s t e a c u m t â m p l a r u l Nae Goage, r e ­al izează t a b l o u r i des tu l de i sbu t i t e , da ­că ţ i n e m s e a m ă că acest p r e a m o d e s t a r t i s t n ' a făcut nici u n cu r s special de p ic tu ră , r ă m â n â n d n u m a i d ip loma t a... p a t r u clase p r i m a r e . •

. . .Sun tem î n d r e p t ă ţ i ţ i să c redem, că u l t imi i an i p e t r e c u ţ i la C â m p i n a , în p r o p r i u l său c ă m i n au fost cei ma i f rumoşi , m a i t ihn i ţ i şi m a i î n c â n t ă t o r i p e n t r u m a r e l e p ic tor . In v i l i şoara a-ceas ta d in dea lu l Câmpin i ţ e i , r id ica tă

dç CON ST. STELIAN

în p u r s t i l r o m â n e s c , şi-a a d u s G r i g o r e ­scu ceea ce îl i n t e resase , ceea oe-i câş­t igase p r i v i r e a och iu lu i s ău n e a s e m u i t , de p r i n toa te co l ţu r i l e de l u m e pe carp le u m b l a s e , î n ţ a r ă şi pe s t e h o t a r e .

î ş i împodob i se încăpe r i l e în ch ipul cel m a i m i n u n a t , c u m n u m a i u n a r t i s t ca d â n s u l p u t e a s 'o facă.

D u p ă a t â t a m u n c ă şi de re t i ca re , o u l t i m ă p l i m b a r e de d r u m m a i l u n g d o ­rea să m a i facă.

P l ă n u i s e ca, în p r i m ă v a r a lu i 1907 să po rnească în t o v ă r ă ş i a lu i A l e x a n d r u V l a h u ţ ă şi B a r b u D e l a v r a n c e a (?), p e Va lea Ol tu lu i , p e D u n ă r e , apo i în sus, pe Ş i r e t şi să coboare , l a u r m ă , p r i n m u n ţ i , n u cu t r e n u l nici cu maş ina , ci cu u n c h e r v a n t ihni t , b ă t r â n e s c . D a r t oc ­ma i în acest de -a l şaizeci şi nouă lea an al vieţ i i , r e u m a t i s m e l e se a r a t ă . P r i m ă ­v a r a ş i _ o p e t r e c e la Govora , p e n t r u c ă r e î n t o r c â n d u - s e la Câmpina , în l u n a lui Cup to r , l u n ă în ca re colnicele d in î m ­p r e j u r i m i îl to t a ş t e p t a u cu garof i ţe , r o m â n i t ă şi "cicoare, la poa le le braz i lor ,

(Urmare în pag. y-a)

Troiţa de ptotră dela, nuarmâmtiul lui N. Grig-oresau, la Câmpina

UNIVERSUL LITERAR 2 Iulie 1938

Poezia zeilor, a sfinţilor si a noastră

C A R T E A F R A N C E Z A

Francis de Croisset: La côte de jade La côte de jade e o ca r t e d e că l ă to ­

rie, u l t i m a ca r t e a lui F r a n c i s de Cro i ­sset şi cea din u r m ă pe ca r e a scr is-o, p e n t r u c ă m o a r t e a 1-a s u r p r i n s m a i î n a i n t e de a o fi p u t u t sfârşi , de a fi v ăzu t -o pub l i ca t ă .

P e n t r u p r i e t en i i ca re - i s u p r a v i e ţ u i e s c şi p e n t r u ci t i tor i i c ă r o r a le va fi da t să m a i î n t â r z i e la înde le tn ic i r i l e lor ob i ş ­nu i t e , cea d in u r m ă ca r t e a u n u i scr i i ­tor, ch ia r când aces ta a fost scep t icu l şi e l e g a n t u l F r a n c i s de Croisset , a r e v a ­loa rea u n u i excep ţ iona l m e s a g i u şi d i n ­colo de în ţe l e su l a p a r e n t l i m p e d e al cuv in te lor , ei vo r cău t a f i l i g r amul p r e ­ţ ios a l u n o r semnif ica ţ i i a scunse , m a i adânc i , m a i t u l b u r ă t o a r e . A u t o r u l Coastei de jad, — care e n u m e l e l i to ­r a lu lu i m a r i n a l pen insu le i m d o c h i n e z e de là Sa igon şi p â n ă la a r c u i r e a gol fu­lui t onk inez — a d e b u t a t în c a r i e r a de a u t o r d r a m a t i c , pe la î n c e p u t u l v e a c u ­lui, cu u n succes că ru ia t i ne r e ţ ea lui d e z a r m a t ă avea să- i ţ i nă p i ep t cu a-ceeaş g r a ţ i e sp i r i t ua l ă d in comedi i l e lui uşoare şi uşor s e n t i m e n t a l e , s c ă p ă r ă ­toa re d e d u h şi n e s e c a t e d e v e r v ă : Le bonheur, mesdames. Le chérubin, Le coeur dispose, Uépervier, e tc . M u r i n d Gas ton de Cai l lavet , a junge , î n locul aces tu ia , co l abora to ru l lui R o b e r t de F l e r s , î m p r e u n ă cu ca r e scr ie î n t r e a l te le , comedi i le de l a rg r ă s u n e t : Les nouveaux messieurs şi Les préciuses de Genève.

D u p ă m o a r t e a lui R o b e r t de F i e r s , t e a t r u l nu-1 m a i a t r a g e . î n c e p e să că ­lă torească , p ă t r u n z â n d p e i t i ne ra r i i to t m a i capr ic ioase , î n O r i e n t u l î n d e p ă r t a t . L a feer ie cinghalaise, Nous avons fait un beau voyage, La dame de Malaccá s u n t t i t l u r i l e u n o r c ă r ţ i care , a p ă r u t e în ani i d in u r m ă , m ă r t u r i s e s c , oda t ă cu l ă rg i r ea o r i zon tu lu i , sens ib i la î m b o g ă ­ţ i re a e x p e r i e n ţ e i d e s p r e l u m e a scr i i ­to ru lu i .

F a r m e c u l u n o r as t fe l de scr ier i , că ­ro ra li s e adaogă a c u m La côte de jade, n u p o a t e fi anal iza t , nici s u g e r a t p r i n cuv in t e .

T i t l u l une i comedi i d in t i n e r e ţ e a a u ­to ru lu i , Le je ne sais quoi s 'a r po t r iv i m a i d e g r a b ă aces to r căr ţ i , f ă ră să le t r ă d e z e f a rmecu l , — acel , ,nu ş t iu ce" ca re n u poa t e fi p r i n s î n fo rmule , şi p r e s imţ i t de to ţ i poe ţ i i d e m n i să fie numi ţ i astfel .

F r a n c i s de Croisse t p rac t i că b u c u r o s p a r a d o x u l sp i r i t ua l şi i ron ia î n g ă d u i ­toa re , î n c e p â n d cu s ine : „Ca să în­văţ lenea, c i t im în p r i m e l e pag in i din L a côte de jade, nu-i cine ştie ce sco­fală. Am fost mereu un leneş care lu­crează şi călătoria e pentru mine un minunat prilej de a nu face nimic. Odată plecat, hoinăresc, nu numai fiindcă-mi place, dar din principiu: un călător care nu hoinăreşte e % călător care nu vede nimic". C u as t fe l de „p r inc ip i i " e las t ice şi cu a t a r e b u n ă d i s ­poziţ ie , se în ţ e l ege lesne câ t d e p l ăcu tă poa t e fi că lă to r ia î m p r e u n ă cu F r a n c i s d e Croisset . F i i ndcă cea d in u r m ă a lui car te , c u p r i n z â n d la s fârş i t adaosu l câ ­t o r v a î n s e m n ă r i fugare , ab ia sch i ţa te , p e care m o a r t e a 1-a împ ied i ca t să le dea desvo l t a r ea şi f o rma def ini t ivă , — e to tuş i o ca r t e cu î n s e m n ă r i de c ă l ă t o ­rie , d e s p r e ea v r e a u să vo rbesc m a i ales, u i t â n d p e n t r u câ t eva cl ipe î m p r e ­j u r a r e a e m o ţ i o n a n t ă d in ca re - ş i t r a g e deoseb i ta - i semnif ica ţ ie .

F r a n c i s de Croisset n u es te doar u n poves t i t o r n e s p u s d e cap t ivan t , d a r şi u n a r t i s t fin, u n v izua l î n z e s t r a t cu u n r e m a r c a b i l s imţ p las t ic şi suges t iv , ca re p leacă de la sensa ţ i a imed ia t ă , n u dela t r a v e s t i r e a ei în cons ide ra ţ i e sau dela u n fap t de m e m o r i e .

F ă r ă să t i ndă că t r e a r abescu l g r a ­tui t , l inia descr ie r i lo r lu i exce lează în evocarea con tu re lo r m i n i a t u r a l e , ca a-cela al g ra ţ ioase i s t a t u e t e în lu t s m ă l ­ţ u i t a zei ţei K w a n o n , pe ca re n ' a p u t u t rez is ta ispi te i de a o c u m p ă r a d in v i t r i ­n a u n u i an t ica r , la Sa igon. Culor i le peisagii] or i ndoch ineze d in pag in i l e Coastei de jad s u n t p r o a s p e t e şi a u l u ­minoz i t ă ţ i t r a n s p a r e n t e d e a q u a r e l ă . S t r ă b ă t â n d A n a m u l , că lă to ru l e u imi t de v a r i e t a t e a e x t r a o r d i n a r ă a pe i sa ju ­lui, d e a l u n g u l că ru ia n u m a i cu loa rea p ă s t r e a z ă l egă tu ra , m e n ţ i n e con t inu i t a ­t ea : „...cu tot a z u r u l s a u t r a n d a f i r i u l o r izon tur i lo r , cu t o a t ă s p u m a măr i i , v e r d e l e d o m i n ă : v e r d e l e a l b ă s t r u i al p l an te lo r g rase , v e r d e l e scl ipi tor al orezăr i i lor , v e r d e l e ca t i fe la t al m u ş ­ch iu lu i şi oceanelor de ferigă, v e r d e l e lăcui t al pa lmie r i lo r , ve rde l e î n t u n e c a t al pădur i lo r , ca re b a t e 'n a lbas t ru , în -n ă u n t r u l lor" .

S u n t pag in i descr ip t ive , în aceas tă ca r te , în ca re accen tu l au to ru lu i , t i m -

(Bernard Grasset — Paris, 1938) b r u l l ir ic, e a t â t d e pu r , l ips i t de or ice r e m i n i s c e n ţ ă biograf ică, î ncâ t f r u m u ­se ţea lor de săvâ r ş i t ă p a r e să se fi făcut dela sine, a v â n d u - ş i î n s ine p r inc ip iu l , fă ră v r eo cauză d in afară . Ace lea m a i ales, consac ra t e descr ie r i i t e m p l e l o r şi pa l a t e lo r dela A n g k o r , d e s p r e ca r e cambogien i i c red că a r fi scobor î t din cer .

E x t r a o r d i n a r a e f lo rescen tă a r h i t e c ­t u r a l ă d in j u n g l a indoch ineză , acel „haos a p r o a p e v u l c a n i c " de cons t ruc ţ i i c ic lopeene. i-a i n sp i r a t lui F r a n c i s de Croisset , pag in i de an to logie ca aceas ta :

Francis de"troisset

, ,Nevoia p e ca r e o s i m t de ech i l i ­b ru , de m ă s u r ă , m ă op re ş t e m u l t d i n a i n t e a t e m p l u l u i de la A n g k o r - V a t . Şi el e g igan t ic — n u m a i u n a d in f a ţ a ­de le lu i m ă s o a r ă d e t r e i or i l u n g i m e a ca ted ra le i N o t r e - D a m e — d a r ce p r o ­por ţ i i a rmon ioase , câ tă c l a r i t a t e a r m o ­nioasă a pe r spec t ive lo r !

I m e n s şi p re ţ ios , se d ă r u e p r iv i r i i tot , d i n t r ' o d a t ă . î n t r ' o clipă, p r i v i r e a u i ­m i t ă î n r eg i s t r ează a le ia t r i umfa l ă , n o -b i la - i c ingă toa re de baz inu r i , de chilii , de t e r a s e şi b u c h e t u l a e r i a n al t u r n u ­r i lo r sale . Cel m a i m ă r u n t p a s că t r e el, îl l iberează , îl ampli f ică , î l îna l ţ ă . Aici s cu lp to ru l n ' a p o r u n c i t a r h i t e c t u l u i : nici u n a m ă n u n t , nici o f igura ţ i e s u p ă ­r ă t o a r e n u - i opresc a v â n t a r e a c ă t r e cer . F ă r ă îndoia lă , p re ţ io su l vas , cizelat ca u n scrin, e înc ins cu frize, f iecare p i -las t ru , f iecare coloană, f iecare p i a t r ă ,

s u n t g r a v a t e ca n i ş te meda l i i , d a r p o ­doaba lui s o m p t u o a s ă r ă m â n e d iscre tă . To tu l , fă ră d i sonan ţă , e p e m ă s u r a p la ­nu lu i , p rod iga l i t a t ea r ă m â n e sob ră şi l i r s m u l d isc ipl inat . D a r acest l i r i sm es te de u n e lan şi de o p u r i t a t e care m ă fac să u i t oceanu l f r ă m â n t a t de r u i n e .

Şi to tuş i , d in aceas tă s p u m e g a r e de p i e t r e s'a d e s p r i n s foma lui d iv ină . T e m p l u l n u m a i îmi p a r e a c u m e x c e p ­ţ iona l ca u n acc ident , ci d impo t r i vă , t r i b u t a r al u n u i l u n g t r e c u t de î n c e r ­căr i e x a l t a t e şi d e magni f ice e ro r i " .

Spa ţ i u l îmi l ipseş te ca să citez m a i mu l t , d in desc r i e rea n e u i t a t e i p r i v e ­lişt i î n f io ră toa re a l eprozer ie i d i n Laos , u n d e pes te p a t r u s u t e d e leproş i s u n t îngr i j i ţ i cu o a d m i r a b i l ă abnega ţ i e , de şase că lugă r i ţ e f ranc i scane şi s u p e r i o a ­ra lor, ca re n ' a î m p l i n i t încă t re izeci de ani. . . :

„Aş v r e a să n u m a i văd , să scap de d u h o a r e a as ta odioasă, să fug de ce t a ­tea h a l u c i n a n t ă , u n d e boa la născoceş te ca r i ca tu r i a t roce . S i m t că sun t ga ta să leşin, m!ă dojenesc . S u n t b ă r b a t , a m fă­c u t războiu l , da r aici mă s imt fă ră cu­r a j . Şi to tuş i , femeia aceas ta , ca re t r ă ­ieş te î n i n f e r n u l ăsta , e t â n ă r ă , f ru ­moasă. . . E acolo de an i de zile, î n t e m ­n i ţ a t ă în aces t coşmar , z id i tă acolo, î n ă u n t r u , poa t e p e n t r u v ia ţ a ' n t r e a g ă — d e b u n ă voie. . .

L e v o r b e ş t e ca u n o r copii, m â n g â e cu m â n a - i eroică, ceva ca r e a fost u n obraz , u n m e m b r u ros ca re a fost u n b ra ţ . D e câ te ori , s u b a r ipe le c o r n e t u ­lui ei se ap leacă pes te u n pa t , p a r e u n î n g e r ca re s 'aşează" .

U l t i m u l capi ta l al căr ţ i i se î n t i t u ­lează „ N o a p t e l ao ţ i ană" . î n a i n t e de m a r e a t r e c e r e în n o a p e a ca re ne va p r i ­m i pe toţ i , că lă to ru l a a v u t p r i l e ju l şi r ăgazu l u n e i m e d i t a ţ i u n i , poa te pe t e ­m a ce lebre i ,,le s i lence é t e rne l . . . " -pa s -cal iene . S i n g u r ă t a t e a - 1 a p a s ă şi î n t i n s p e spa te , î n p i roga care-1 p o a r t ă pe apa l in iş t i tă a u n u i f luviu, p r i ve ş t e ce ru l îns te la t , „ sp l end idu l ce r l ao ţ i an n e p ă ­să to r" . A l ă t u r i de el, d o a r m e l in iş t i t u n mis ionar , — l iniş t i t p e n t r u c ă ştie, a r e o ce r t i t ud ine . D a r el, ca re n u a r e aceas tă ce r t i t ud ine , ca re n u se poa t e ruga , e sfâş ia t de o ap r igă ne l in i ş te . O s imte c u m îl c u p r i n d e şi e „ s ingura lui năde jde" . . .

,,Ce v r e a să î n s e m n e as ta ? Dece t o a ­t e a s t e a ? " .

A u fost cele d i n u r m ă r â n d u r i scr ise de e l p e n t r u t ipar . Va fi ş t i ind a c u m F r a n c i s d e Croisse t r ă s p u n s u l î n t r e b ă ­r i lor care-1 ne l in i ş t eau în acea n o a p t e l ao t i ană ?

Aş p u t e a zice: zeii a u fost c o n t e m p o ­r an i lui D u m n e z e u ; a u fost îngr i j i to r i i noş t r i d i n t r u î ncepu t . Sfinţ i i i - au u r ­m a t . Sfinţ i i au fost c o n t e m p o r a n i i n o ş ­t r i , a i oamen i lo r .

Zeii a u p r e m e r s poezia şi veacu r i l e . Sfinţi i p r e m e r g m o a r t e a veacur i lo r , a u p r e m e r s l ac r imi le şi o d i h n a s u p ă r ă t o a ­re , inadmis ib i lă , a veci lor .

Dacă v re i să cau ţ i u r m e l e zei lor le găseş t i uşor . N u es t e n e v o e să a le rg i la mi to logie , n u - i găseş t i nici In v r e - o i s ­to r i e şi î n nici u n fel d e „ t r a t a t " d e s ­p r e cele cereş t i .

E i con t inuă să t r ă i a scă p r i n t r e noi , p e s t e tot , deopo t r ivă .

Aceş t i c o n t e m p o r a n i ai lui D u m n e ­zeu n u n e - a u p ă r ă s i t n ic ioda tă , cu toa te că ş i - au t e r m i n a t m a n d a t u l .

Deschiz i — d e p i ldă — o pag ină d i n K n u t H a m s u n şi t e afli fa ţă în fa ţa lor. Cor idoa re l e n e v ă z u t e , ceasur i l e târz i i , p o r u m b e i i s ăge ta ţ i s au pe isa ju l inf ini t , s u n t oa t e e l e m e n t e l e zeilor.

Şi dacă v r e ţ i să le s imţ i ţ i m a i m u l t p r e z e n ţ a lor, g â n d i ţ i - v ă la s t ânca pe unde - ş i pă s to r ea A c t e o n zi lele şi u n d e Diana 1-a făcut să şi le p i a rdă .

P o a t e u n a şi aceeaş i s t âncă în faţa căre ia K n u t H a m s u n îşi o r â n d u i a l in i ş ­tea şi t r i s te ţ i l e :

„...şi n i c iun s t r igă t , nicio v o r b ă de o m n u se auzea, doa r vâ j â i t u l î n funda t pes te capu l m e u . D e p a r t e de tot se r i ­dica s t i n g h e r ă o insu lă s tâncoasă ; când se r id ica a s u p r a ei m a r e a , se î nă l ţ a ca u n v â r t e j n e b u n , nu , ca u n zeu, m a r e a care se r idica, p i c u r â n d , şi p r i v e a pes te l u m e şi sforăia din n ă r i aşa încâ t p ă ­ru l şi b a r b a îi s t ă t e a u r o a t ă î m p r e j u ­ru l capu lu i " .

A m impres i a că p r ivesc p r i n a c e ­laşi p ios och ian al lui Ovidiu .

Nocturna Printre sălcii, legănând Draperii le tăcerii Pes te unde, murmurând Şoapta flautelor serii,

Pe albastrele poteci Către piscuri solitare Ţese gânduri — raze reci — Calmul trist al lunei clare.

Iar pe lacul de ve lur Unde'n l iniştea pădurii îmbătate de azur Stele'n stol îşi pierd condurii,

Printre nuferi, sărutând Somnoroasele corole, Vântu^adoarme suspinând Melancolic, barcarole.

MIHAI NICULESCU

C H E S T I I . . . De când t r ă i m în zodia e ş a p a m e n ­

te lo r şi a p e n e l o r de cauc iuc , n e - a m obişnu i t să v e d e m l u c r u r i l e a l t fel . Ne p l ac „ches t i i l e " s imple , con fo r t ab i l e şi suges t ive p â n ă l a p ă l m u i r e a b u n u l u i s imţ , şi a p r e c i e m cu u n deosebi t ex taz tot ce es te m a ş i n ă r i e pe r f ec ţ iona tă .

As t fe l s t â n d luc ru r i l e , t ehn i c i t a t e a f i ind d e m u l t abso rb i t ă şi d izo lva tă în l imba ju l t i n e r e t u l u i , n e î n t r e b ă m dece n ' a m asista , de e x e m p l u , şi la în f lor i ­r ea unei aşa zise „literaturi mecanice"?

S u n t e m s igur i , că acest n o u gen de a scr ie , in f i l t r a t în cup r in su l t u t u r o r sub-sec ţ i i lo r şi d e r i v a t e l o r l i t e r a re , s 'a r b u c u r a d e u n succes excep ţ iona l .

Ce v re ţ i , s e p a r e că m a r e l e pub l i c c i t i tor s'a c a m pl ic t i s i t de c las icul r o ­m a n pol i ţ i s t (în ca re de tec t ivu l a r e pipă, şapcă şi h a i n e cu p ă t r ă ţ e l e , şi c r i ­m i n a l u l e pe r sona ju l cel m a i p u ţ i n bănu i t , p â n ă în p e n u l t i m a filă) s au de exot ice le vie ţ i r o m a n ţ a t e ţ a le u n o r r e ­g ine cu capu l t ă i a t pe eşafod, sau f luvii d in N o r d - E s t u l Africei) .

Cât d e s p r e căr ţ i l e d e spec ia l i t a te , ca v o l u m e l e d e m e d i c i n ă e x p e r i m e n t a l ă , t ab le le de l o g a r i t m i şi ce le de poezie m o d e r n i s t ă ,doar a n u m i ţ i p r iv i leg ia ţ i , in i ţ ia ţ i p â n ă 'n g r a d u l a l şap te lea , po t să le p r i c e a p ă s a v o a r e a d is t i la tă .

P e n t r u noi , m a r e a g loa tă cu ochi des t ina ţ i l u c r u r i l o r s imple , „ l i t e r a t u r a m e c a n i c ă " a r cons t i tu i u n p r i l e j de l u n g ă şi r ami f i ca tă des fă ta re . Şi ca să fim cât m a i l e s n e în ţe leş i , v o m da, ca deobicei , şi c â t eva e x e m p l e :

Ce-aţ i zice, astfel , d e u n r o m a n i n ­t i t u l a t „Domniţa cu suflet de motor" sau „Fecioara de 60 de wolţ i" ? N ' a r fi

g ingaş , p las t i c şi n e a ş t e p t a t ? G â n d i ţ i - v ă u n pic , ce h u m o r i s t i e şi

p l in de i n e d i t a r fi m o n o l o g u l u n u i t ână r , ca re v o r b i n d d e s p r e a leasa m e ­canică a su f l e tu lu i său, a r şop t i cu e lan :

— „ M i - e d r a g ă ca l u m i n a f a ru r i l o r ap r in se 'n „faza m a r e " . C â n d o zăresc , t oa tă c a r o s e r i a - m i t r e m u r ă p â n ă 'n u l ­t i m u l ş u r u b şi de emoţ ie , îm i f ie rbe tot r a d i a t o r u l !".

D a r ce r o m a n t i c a r fi r ă s p u n s u l D o m n i ţ e i f e r m e c a t e ,care a ş t e p t â n d u - ş i F ă t - F r u m o s u l , i -ar g r ă i p r i n T. F . F . :

— „.. .Vino i a r p e ca lu- ţ i a lb cu doi c i l indr i , s ă s i m t l â n g ă m i n e s cân t e i a d r agos t e i t a l e a t â t de p u r e , c a r e - m i s le ieş te a c u m u l a t o r u l su f l e tu lu i 'rneu, p r i n t r ' u n s c u r t c i rcu i t d e m a r e i n t e n ­s i t a t e !"

Câ t d e s p r e v i a ţ a casnică şi p l i n ă de n i m i c u r i r ău tăc ioase , c u p r i n s ă î n t r ' u -n e l e s c r i e r i rea l i s te , i -ar fi e x t r e m de uşo r să s e î ncad reze în v e d e r i l e „ l i t e ­r a t u r i i m e c a n i c e " .

Astfel , ce r ă z b u n a r e m a i c r â n c e n ă şi m a i dep l ină p o a t e avea u n a u t o r m e ­canic, decâ t să a f i rme, r e f e r i n d u - s e la d is t insa- i soac ră :

— „. . .Când a m auzi t e ş a p a m e n t u l l i ­b e r al m o d e l u l u i 1876, m i - a m spus în m i n e , că e p r ec i s „ s ă r i t ă de la punc t " . . .

D a r câ te l u c r u r i sub t i l e n u se po t scr ie în aces t n o u gen de l i t e r a t u r ă .

Ce p l i n e d e f a rmec , şi m a i a les de

d is t inc ţ ie , a r fi a luzi i le la „ k l a x o n u l " consoar te i , s au la „ r a t e u r i l e " pos t -a lco-olioe a le c e t ă ţ e a n u l u i care-ş i „face p l i ­n u l " p r i n t o a t e c â r c iumi l e !

Nici n u se p o a t e b ă n u i m ă c a r ce s e n ­za ţ ie a r s t â r n i p r i m u l v o l u m c a r e ar î n t r e b u i n ţ a aces t sti l al ş u r u b u l u i şi al „chei i f r anceze" şi de ce f avoa re inca l ­cu lab i lă s 'ar b u c u r a , în special , a d a p ­tă r i l e vech i lo r opere , la n o u l fel de a v e d e a al zilei .

N imic n ' a r fi m a i de efect decâ t „Le Cid" al p l e t o s u l u i Cornei l le , m e c a n i ­zat. Don R o d r i g u e a r a p ă r e a p e scenă , că l a re p e o motoc ic le tă c u t u b u r i l e şi m a n e t e l e c r a m a t e , şi s 'a r b ă t e a în due l cu t a t ă l Ch imène i , î n t r e b u i n ţ â n d p u ş t i -

m i t r a l i e r e de g a n g s t e r a m e r i c a n . Voca­b u l a r u l a d a p t a t i n s t r u m e n t e l o r folosite, a r face ca t oa t e t e a t r e l e să joace cu cassa închisă .

N u m a i vo rbesc d e an t ipa t i cu l şi a r ­ţăgosu l „ A v a r " al lui Mol ière , ca re s 'ar p l ânge că i s e fac fa rse la te lefon în t i m p u l n o p ţ i i şi d e s p r e fa imosul „ H e r n a n i " al lui Hugo , c a r e a r cân ta , a c o m p a n i i n d u - s e d i n acordeon , suave i Dona Sol :

O m i a Dona, î m i eşt i mo to ru l , C a r b u r a t o r u l , B e n z i n a mea .

O mia Dona , T u eşt i m i ra ju l , K i l o m e t r a j u l Şi v i a ţ a m e a .

GRIGORE OLIMP IOAN

, < die GABRIEL BALANESOU

Şi că m ă s o r to t aceleaş i î n c e p u t u r i , aceleaşi r u g ă c i u n i şi cân tece î ngh i ţ i t e d e î n se ră r i .

N e v o r a ju t a oa r e aces te d a r u r i , în casa v i sur i lo r . N e vo r r ecunoaş t e? Le v o m p u t e a p ipăi?

S a u p o a t e şi sf inţ i i n e v o r p ă r ă s i a-tunc i , r ă m â n â n d cu nos ta lg ice d r u m u r i c ă t r e D u m n e z e u ?

Să c e r e m de pe a c u m î n g ă d u i n ţ a de a fu ra u n p a h a r n u m a i , p l i n cu f u r t u n a p a t h o s u l u i l umesc .

N u ş t iu dacă is tor ia , cu t oa t e r ăz -boae le şi g lor i i le î m p ă r a ţ i l o r va a junge să î n s e m n e z e v r e o d a t ă a t â t cât î n s e m ­nează d e - a p u r u r i a m u r g u r i l e în care t r ă i a u zeii.

Toa tă l umea , cu t o a t e fap te le ei logi­ce şi i logice, se s t r â n g e şi le s t r â n g e pe p e toa te , r ă m â n â n d î n t r ' u n p u n c t a t â t de prec is , î n t r ' o v i a ţ ă a t â t de o r i zon ta ­lă, î n c â t te obosesc şi cazi î m b ă t r â n i t , la f iecare î n c e r c a r e de a r ă m â n e în t r 'o copi lăr ie vecinică .

P o a t e că d o r i n ţ a f iecăru ia d i n t r e noi a fost să r ă m â n e m copii, să r ă m â n e m s u b i m p e r i u l t a in icu lu i î n d e m n ca re ne p u r t a în acea t e r ib i l ă i nd i f e r en ţ ă faţă de to t ce e ra sens sau l ipsă de sens sub ochii noş t r i .

Aşa au t r ă i t n u m a i zeii şi sfinţii. O a r e zeii şi sfinţii s 'au î n t â l n i t v r eoda ­tă ? A p a t r o n a t v r e u n u l din ei actele ce lu i la l t ?

D a r zeii s u n t consec in ţa u n o r a t r ibu ­te de săvâ r ş i t e .

Zei i s u n t o a m e n i a şa c u m i-a închi­pu i t şi c u m i-a v r u t T a t ă l Ceresc . El n ' a v r u t să facă o a m e n i ce lebr i . N u s'a g â n d i t c red , n ic ioda tă , să facă u n Ale­x a n d r u Machedon , u n Napo leon Bo­n a p a r t e sau ch ia r u n P a s t e u r s au Pic-card .

In s ch imb , c u n u n a de m i r a vieţ i i a d ă r u i t - o î n t r ' o zi fă ră soare , ta in ic , u-nu i s t ă p â n i to r m e r e u ascuns , d e unde vor p leca toa t e .

D e u n d e a u p leca t zeii şi u n d e se în­to rc sf inţ i i .

U n d e cân t ecu l se od ihneş t e amuţi t . De aci po rnesc greşe l i le zei lor şi nu­m a i d in î n t â m p l a r e . N imic şi n i m e n i nu le m a i r â n d u e ş t e v i a ţ a lo r consumată în muz ică şi în vis .

T o a t e r a p o r t u r i l e r a ţ i ona l e a le u-ne i e x i s t e n ţ e cu f inal i tă ţ i s u n t cele mai d i s p e r a n t e şi m a i păcă toş i t e ac te .

N u poţ i î ncăpea a t â t e a e lemente concre te şi nici exp l ica s au t r ă i diso­cier i le d in a fara sau d in l ă u n t r u l ţării, n u poţ i d e r e n r i n a o r izon tu l spa ţ ia l şi nici h o t ă r î a s u p r a u n u i s e n t i m e n t de u-n a n i m ă t r ă i r e .

Şi aşa po r ţ i p o v a r a u n o r ecua ţ i i pe cari le po ţ i rezolva m a i c u r â n d , т ь і t â rz iu , sau n ic iodată .

P ă t r u n s însă oda t ă de o m a r e , de o năva ln i că pa s iune d e c u p r i n d e r e şi me­lancol ie , p ă t r u n s — dacă v r e ţ i — de o i r e sponsab i l i t a t e ( i responsab i l i t a te faţă d e ac te le t a le p e r m a n e n t de te rmina te sau n e d e t e r m i n a t e ) i n t r i în reali tatea m o r ţ i i pe ca re t r e b u e să o cupr inz i cu pa tos .

Ş i d in aceas tă r e a l i t a t e a m o r ţ i i — p r e m e a r s ă d e a m u r g u r i l e î n toa r se — eşti luc id p e t oa t e d r u m u r i l e minună­ţ i i lor lumi i .

B u c u r i a pe ca re o ai a tunc i şi care te a j u t ă să te echi l ibrezi , e s t e singura ca re t e m a i face să te r ecunoş t i om.

înco lo n u m a i ai n ic i -o s i n g u r ă legă­t u r ă cu a t r i b u t e l e u n u i zada rn ic înce­pu t şi sfârşi t .

B u c u r i e c a r e t e a p r o p i e d e cer, care te ap rop ie de sfinţi şi de ac ţ i unea lor pes te cape te le noas t r e .

Al t fe l n u mi -a ş i p u t e a înch ipu i geo­gra f ia pe ca re n ic ioda tă n ' a u învăţat-o Jupiter, Neptun, Acteon s au Apoll'», geograf ie î n c h i p u i t ă şi t r ă i t ă oda tă cu me lod ia s t insă în a m u r g u r i l e ochilor de pase r i .

D e acolo s'a n ă s c u t poezia încununa­tă de a t â t e a nel in iş t i , de a t â t e a mirări.

•

P o p a s u r i l e zei lor a u fost totdeauna p ă m â n t e ş t i . N imic n u i-a p u t u t des­p ă r ţ i d e p ă c a t u l nos t ru , păca t nedesá-v â r ş i t de ei, d a r c o n s u m a t de dispera­rea lor. D i s p e r a r e n u m a i de Apostoli şi de m a r t i r i a junsă .

In t i m p ce Apostol i i şi m a r t i r i i pro-p o v ă d u i a u şi r e n u n ţ a u , — se dăruiau, — zeii m ă r t u r i s e a u f i inţa lor, în cele m a i l a rg i şi m a i p l i ne aspec te , dăruind.

•4

2 lu l-e 1938 — UNIVERSUL LITERAR = = = = = = = = = = = = = = = = 7

F A T A L I T A T E de CONST. ENE

Vagonul e p l i n p â n ă la u l t i m u l loc. Sus, pe poli ţe , s t au c u i e r e u n u l p e s t e a l ­tul, ae d i i e r i t e cu lor i ş i t rais tă goale , îndesate p r i n t r e ele; p e canape le , cefe­rişti cu tunic i s l inoase p ico tează a l ă t u r i de ţaram î m o r a c a ţ r i n s t r a e noui , cu­rate. Prin i n t r e a e s c h i d e r e a uşi i , i ese u n nor ae t u m de t u t u n ief t in ca re s e î m ­prăştie în ae r .

lViiftai Po l eacu s t ă r e z e m a t d e uşor şi urmăreşte cu a t e n ţ i e o m u s c ă ce sbârnâie în j u r u l n a s u l u i u n u i b ă t r â n cu o mus ta ţ ă r e spec tab i l ă , d e h u s a r . Musca i se aşează p e b u z a de jos, s câ r ­nă cu t r o m p a p â n ă c â n d m o ş u l o g o n e ­şte cu mâna , i a r ă să se t rezească . Din când în când , j i gan ia îi î n t r ă în n a r ă şi atunci mus t ăc io su l de sch ide ochii obo­siţi şi supăra t , v r e a s'o o m o a r e cu p ă ­lăria. Musca se r id ică sus , ca să r e v i e imediat. J o c u l aces ta îl d i s t r ează oa re ­cum.

Soarele a t â r n ă în f e r e s t r e ca u n b u ­chet de flori a lbe , a r u n c â n d p e pode l e ponturi de r a z e î m p l e t i t e ca de o m â n ă meşteră, în c a r e p r a f u l dansează con­fuz, după o m u z i c ă i m p e r c e p t i b i l ă .

Mihai s i m t e că încep să-1 d o a r ă p i -tioarele. P â n ă a c u m fusese î n f i e r b â n ­tat de mer s şi obosea la n u se m a n i f e s ­tase. Cei t r e i sp rezece k i l o m e t r i făcu ţ i pe jos, p â n ă la ga ră , s e top i se ră în bu ­curia lui de a se ş t i oda t ă p leca t . A c u m , pietre îi a t â r n a u în v ine , î n g r e u i n -du-L O u ş o a r ă î ngh io ld i r e î n f lue re i e picioarelor, m a i î n t â i u î n t r ' u n loc, apoi înfăşindu-i t o t osul, se c o n t i n u ă încet , ca serul une i in jecţ i i , p r i n p u l p ă , p â n ă sus.

Trenul se opr i î n t r ' o h a l t ă vops i tă în cărămiziu, cu două f e r e s t r e şi o f â n ­tână a lă tur i . Un c a n t o n i e r cu fan ionu l strâns sta în pozi ţ ia de d rep ţ i , la r a m ­pă, ca un mi l i t a r .

Femeia de l â n g ă m o ş u l cu m u s t a ţ ă de husar, se sculă zor i tă , îşi c ă u t ă traista sub bancă , se roşi la obra j i de încurcătura î n ca r e se găsea şi dana „bună z iua" ado rmi ţ i l o r , ieş i pe cor i ­dor şi scoborî . S e î n t o a r s e şi a r u n c ă u n zâmbet de sa t i s fac ţ ie lu i Miha i care o urmase pe scară .

încet, ca u n crocodi l , t r e n u l porn i trosnind d in î n c h e i e t u r i c u m ai t rosn i nuci în podu l p a l m e i . Ţ ă c ă n i t u r i l e dela îmbucătura ş ine lo r d e v e n i r ă to t m a i dese, până n u se m a i p u t u r ă n u m ă r a , semn că d ihan ia de f ier îşi luase v i t e ­ză...

Departe, d e a l u r i l e p ă r e a u ca n i ş t e bivoli culcaţi , v ă z u ţ i d in avion . I n s p a ­tele lor, o p e r d e a v ine ţ i e se r id ica p â n ă la cer. L â n g ă t e r a s a r n e n t şi p â n ă la poalele dea lu r i lo r se î n t i n d e c â m p i e s e ­mănată cu p o r u m b .

Mihai îşi r id ică s e rv i e t a şi ocupă l o ­cul de lângă b ă t r â n u l cu m u s t a ţ ă . A ş e -zându-se, obse rvă că e c iup i t de v ă r ­sat şi are u n s e m n la u r e c h e a s t ânga . Moşul se trezi , îl p r iv i cu ochii b ine ­voitori şi m o r m ă i n d pe n ă r i ca u n ţ â r -covnic, îi spuse , î n g h e s u i n d u - s e •

— Poftim!... poftim!.. . Alături, p e b a n c a vecină , u n mi l i t a i

descins, cu şapca p u s ă ş t r e n g ă r e ş t e p e ureche, î m b u c a l a c o m d i n t r ' u n ş u c m u de pâine a lbă şi u n boţ de sa lam. î n f u ­lecând cu s â r g ă se înecă şi sugh i ţ ă .

— Dă-mi u n n u m ă r ! se ad re să el, deodată, lui Miha i , sp r e s u r p r i z a mo­şului care deschise ochii m a r i .

— 9 ! zise Miha i z â m b i n d , î n ţ e l e ­gând gândul so lda tu lu i .

Pictorul Qrigorescu la Câmpina

(Urmare din pag. ya) pleoapele să se înch idă p e n t r u vecie peste minuna ţ i i ochi ce cup r in se se rá şi filtraseră u n u n i v e r s .

La mormân tu l m a r e l u i p l ă s m u i t o r şi cântăreţ al culori i , pe i sag iu lu i şi suf le ­tului românesc, s u n t puş i de s t ra je . v r ă ­jitorii mesteceni d in m a i toa te t a b l o u ­rile lui, iar la căpă t â i v e g h e a z ă o t ro i ţă de piatră, de a p r o a p e t r e i m e t r i , d i n ­tr'un singur b loc , croi tă p a r ' c ă astfel de natură, a n u m e p e n t r u d e s ă v â r ş i t u l ei iubitor. R e g r e t a t u l s cu lp to r M ă ţ ă o a -Du a muncit cu spor şi cu insp i ra ţ i ? , r e ­uşind s'o real izeze cum n u se p u t e a m a i potrivit p e n t r u cel m a i m a r e p ic to r pe care penelul r o m â n e s c îl a v u s e s e p â n ă atunci. I m p u n ă t o a r e , sobră , t ă c u t ă da r pilduitoare ca şi fap ta lui Gr igorescu , stă această t r o i ţ ă la m o r m â n t u l m a r e ­lui dispărut ,în c imi t i ru l C â m p i n e i .

Din cuibul de odin ioară •— ceea ce unii socot d r e p t „casa p ic tor G r i g o r e ­scu"— n'au r ă m a s decâ t accesor i i le , d in care fiul m a r e l u i d i s p ă r u t ş i _ a făcut a-dăpost pen t ru d â n s u l şi famil ie .

Cuibul sfânt de insp i ra ţ i e , m u n c ă a-siduă şi în tâ ln i r i de p r i e t e n i e — în î n ­ţelesul antic al c u v â n t u l u i — a căzut pradă flăcărilor, d in neg l i j en ţ a u n o r soldaţi germani , î n c a r t i r u i ţ i acolo. O zi de toamna din a n u l a r m i s t i ţ i u l u i a fost martoră acestei d u r e r o a s e î n t â m p l ă r i care, sub forma u n o r i m e n s e şi n e î n d u -rate limbi de foc a mi s tu i t cu lăcomie , mai tot tezaurul d e a m i n t i r i ycumpe, de simţire şi a r tă , în ca re Gr igo rescu îşi pusese cu dărn ic ie o b u n ă p a r t e d in g e ­nialul şi n e ţ ă r m u r i t u l său suflet .

CONSTANTIN STELIAN

C ă t a n a p u s e s a l a m u l p e b a n c ă şi î n ­c e p u să n u m e r e l i t e re le a l f abe tu lu i p e dege te . S e î n c u r c ă de v r e o d o u ă or i , p â n ă când reuş i să e x c l a m e :

— i ! . . . Ioana! . . . să şt i i că v o r b e ş t e de m i n e !... Man ia mea.. . . şi se b ă t u cu m â n a p e şapcă.

B u c u r i a ca re î n m u g u r i p e fa ţa so l ­d a t u l u i î nă l ţ ă î n su f l e tu l lu i Miha i o coloană d e azur , d e m u l ţ u m i r e că îi brod i s e n u m ă r u l . C ine ş t ie ce s p e r a n ţ e legase so lda tu l de ace l n u m e ! Cine ş t ie dacă fa ta al c ă r e i n u m e îl p r o ­n u n ţ a s e cu toa t ă g u r a nu-1 a ş t e p t a să p ice d in zi î n zi, ca p e o t u r t ă ca ldă ?.., Aşa c u m îl a ş t e a p t ă p e el, a c u m , M e u Stoica, p r i e t e n u l lu i cel m a i b u n din P o m â r l a . M i h a i îşi î n c h i p u i i m e d i a t zoru l î n ca re se s b ă t u s e Nicu să - i facă o p r i m i r e câ t m a i b u n ă . A t â t e a ins i s ­t e n ţ e n u jus t i f i cau decâ t aceas ta .

Câ ţ iva cefer iş t i p ă r ă s i r ă vagonu l , aşa

că se făcu loc des tu l . D i n c o m p a r t i ­m e n t u l ce la i t p ă t r u n d e a u p â n ă la ei m i o r l ă i t u r i l e u n e i me lod i i d e m a r ş m i ­l i ta r .

Miha i îşi de t e cu socoteala că băeţ i i î n g r e u i a ţ i de m a l d ă r u l d o r u r i l o r r ă m a ­se î n sat, acum, la î n toa rce r e , nu - ş i g ă ­seau a l tă po to l i re decâ t aşa. Concediu) de v a r ă e p e n t r u ei o ba ie î n care-ş i c lă tesc suf le te le . Ii r e a d u c e la m u n c ă , la fe te le şi g â n d u r i l e lor sănă toase şi drag i .

— De u n d e eşt i mă i , f â r t a t e? îl în ­t r e b ă Miha i p e m â n c ă u l de a lă tu r i

— Ia, d in Suhaia . . . — Din S u h a i a de l â n g ă P o m â r l a ?... — Da ce, or i o cunoaş te ţ i ? ! se m i r ă

so lda tu l , văd i t i n t e r e s a t . Miha i se u i t ă p e fe reas t ră , î n r e g i s t r a

n u m ă r u l une i p i e t r e k i l ome t r i ce a lbă şi de -ab ia z ă r i n d u - s e din iu ţ ea l a t r e n u l u i şi c l ă t i n â n d u - s e p u ţ i n :

— M e r g şi eu la Pomâr la . . .

Lecjiile de U n m i n u n a t re fugiu — a n u m e cău­

ta t şi d e p a r t e de m e d i u l z â m b ă r e ţ al comedioare lo r , ope re t e lo r şi r ev i s t e lo r care fac n o t a ca rac te r i s t i că a a n o t i m ­p u l u i — n e - a fu rn iza t l e c t u r a „c ron i ­ci lor d r a m a t i c e " a le lu i I. L. Carag ia le , r e c e n t da t e t i p a r u l u i în cele două com­p a c t e v o l u m e a p ă r u t e în e d i t u r a F u n ­da ţ i e i p e n t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă „Rege le Caro l П " .

D u c â n d m a i d e p a r t e l uc ru l î ncepu t t e m e i n i c de r e g r e t a t u l P a u l Zar i fopol , ed i ţ ia îngr i j i t ă de d. Ş e r b a n Cioculescu r e u n e ş t e în vol. IV şi V d in „ O p e r e l e " lu i Carag ia le , no t i ţ e cr i t ice, l i t e r a tu r ă , ve r su r i , a r t ico le pol i t ice şi cronici dra­matice.

A m începu t l e c t u r a aces tor v o l u m e , de la sfârşi t , cu cronic i le m a r e l u i c t i tor de t e a t r u r o m â n e s c , şi n u a m r e g r e t a t .

S u n t aci v e d e r i a g e r e de a n s a m b l u , n o t e în m a r g i n e a ac tua l i t ă ţ i i t e a t r a l e , care-ş i p ă s t r e a z ă u n i n t e r e s v i u şi a s t ă ­zi, o r i e n t ă r i şi a t i t u d i n i în care s i g u r a n ­ţa ge s tu lu i cr i t ic se î m p l e t e ş t e cu o sa­vuroasă şi inega lab i l ă v e r v ă

D e s p r e m o d u l „ c u m se face cr i t ica t e a t r a l ă la no i " Ca rag i a l e a r e co n s t a t ă ­ri a s p r e şi jus te , a m u z a n t e şi (fără n ic i o e x a g e r a r e ) de a c t u a l i t a t e m e r e u .

A s u p r a r e p e r t o r i u l u i n o s t r u t e a t r a l , gă s im pag in i ca d e azi, or icâ t n e - a m b u c u r a la g â n d u l p r o g r e s e l o r î n r e g i ­s t r a t e , c u m se zice, dela război încoace :

„ I n aces t r e p e r t o r i u , p iese le se î m ­p a r t în t r e i m a r i ca tegor i i : localizări, plagiate şi traducţii.

Afa ră d e aces tea , m a i es te o ca tego­r ie foar te mică , p i e r d u t ă în g r ă m a d a ce ­lo r la l t e t re i , d a r pe c a r e . p e n t r u in te re ­su l obiec t iv i tă t i i c e r c e t ă r i i de fa.ţă, nu t r e b u e s'o d ă m u i t ă r i i — ca tegor ia p ie ­se lor or iginale . . . aşa d e pu ţ ine . . . " .

D e s p r e n ive lu l u n u i a n u m i t t e a t r u dela noi şi d e s p r e l u m e a care , n e a v â n d p r e t e n ţ i i d e a r t ă , v ine la t e a t r u „ca :>ă se a ra te" . . . , Ca rag i a l e p o v es t e ş t e î n ­t r ' u n loc u r m ă t o a r e a semni f i ca t ivă în ­t â m p l a r e : „ U n p r i e t e n al meu , d u p ă o că lă tor ie de o zi în c ă r u ţ a d e poştă , a -

j u n g e s e a r a s d r u n c i n a t şi f l ă m â n d în­t r ' u n orăşe l de p rov inc ie . In orăşel , u n s i n g u r b i r t ; i n t r ă şi zice b i r t a şu l iu .

— D o m n u l e , m i - e foame g rozav ; d ă - m i ceva ; ce ai ?

•— Rtufat . — S tu fa t ! N u pot să su fă r ; n u m ă ­

n â n c s tu fa t !

Moşu l a u z i n d n u m e l e s a tu lu i lu i , îşi t r e c u m â n a p e s t e ochi ca şi când a r fi v r u t să gonească u n v i s u r î t şi h o l -b â n d u - s e c ă t r e v e c i n u l său, ca r e n u - i da n ic i o a ten ţ i e , f i ind p r i n s în d iscuţ ie cu mi l i t a ru l , se r u g ă d e e l :

— L a cine.. . m ă rog, domni şo ru l e ?... — L a Nicu l u i P â r v u Stoican. . . Mi-a

fost coleg de liceu... Ia , m ă duc p e la el să m a i p e t r e c e m o leacă.. .

Moşu l c l ă t i nă d in c a p ca u n om b e a t de r a c h i u t a r e . G e n e l e îi c l ip i ră des ca ar ip i le de r â n d u n i c ă , îi r ă m a s e r ă p u ­ţin, u n m o m e n t , p e s t e v e d e r e a ochilor, ca n i ş t e o b l o a n e şi apoi se desch ise ră . Moşu l cău t ă î n podea. . .

Ges tu l aces ta îi i n su l i ţ ă i n i m a lu i Miha i . î n ţ e l e s u l c a r e se d e s p r i n d e a d in c lă t ină r i l e acelea r a r e , semnif ica t ive , îi g ă u r i r ă suf le tu l . El îşi a d u c e a m i n t e că a s e m e n e a ca rac t e r i ză r i se fac n u ­m a i c â n d e v o r b a d e o a m e n i de n imic . E i b ine , d a r as t a n u se p o a t e î n t i n d e şi a s u p r a lu i Nicu Stoican, r e c u n o s c u t de to ţ i ca o m a r e s p e r a n ţ ă . II cunoş t ea aşa de b ine pe Nicu !...

— II cunoaş t e ţ i ?... Ce m a i face ? s i ­m u l a Miha i o b u n ă dispozi ţ ie , cu toa t e că d in i n i m a lu i t r ă g e a u g h i a r e de î n ­doia lă .

— Eh!., ce să facă... S t ă la răcoare . . . — C u m la r ăcoa re? ! să r i a r s ca d e

j ă r a t e c Miha i , s c h i m b â n d u - s e la faţă . Ochi i îi l uc i r ă ca d i a m a n t u l .

S o l d a t u l v ă z â n d că c h e s t i u n e a d e v i n e pa s ionan t ă şi c u m îl cunoş tea şi el, d in copi lăr ie , p e Nicu Sto ican , s e ap rop ie .

— C u m v ine as ta Moş Nichi ta? î n ­t r e b ă el.

— L a puşcăr ie . . . Miha i închise ochii . Işi a c o p e r i cu

mâin i l e , u rech i l e . Auz i se bine?. . . Rea l i ­t a t e a n u p o a t e fi aceas ta p e ca re o p o ­ves t e ş t e moşu l . E l a p l eca t d e acasă î n u r m a scr isori i lu i Nicu Sto ican , om în toa t ă firea, l iber , n e s u p u s la nici o p r i ­v a ţ i u n e . Dacă a r fi aşa c u m s p u n e m o ­şu l cu m u s t a ţ a de h u s a r şi cu p i s t ru i , el m e r g e la u n puşcăr iaş . . . Cine poa t e concepe aşa ceva?

— A d e v ă r u l a d e v ă r a t ? ches t iona Mihai , n e v e n i n d u - i s ă c readă .

P r e a e r a ceva sdrobi tor , o ves t e cu to tu l or ig ina lă , s enza ţ iona lă ap roape . Să t e culci b o g a t şi să te scoli s ă rac l i ­p i t p ă m â n t u l u i , s au să a d o r m i l iber , de capul tău , şi să t e deş tep ţ i î n l a n ţ u r i , păz i t de j a n d a r m i , î n t r e baionete! . .

— Crezi c'o să te m i n t e u pe d u m ­n e a t a ! vo rb i m o ş u l cu o j a l e în glas . P a r c ă - 1 d u r e a şi p e el că d ă a s e m e n e a lov i tu r i de t â r n ă c o p tocmai în b i se r i ­cu ţa din i n i m a lui Miha i .

Auz i se a doua oa ră î n c r e d i n ţ a r e a d i n

— B a ai să m ă n â n c i ! zice b i r t a şu l i n -p e r t u r b a b i l .

• - C u m asta , s ă m ă n â n c ? N u m ă n â n c deloc, m ă i a r t ă !

Şi iese Ixân t ind uşa . C a u t ă a l t b i r t , n u e; v r e o cafenea, n u găseş te . S e p l i m ­bă u n sfer t de ceas , două, t re i ; în s fâ r ­şit, b i r u i t d e os t enea lă şi de foame, i n ­t r ă i a r :

— Ei, dacă n ' a i a l tceva , d ă - m i şi s t u ­fat.

— N u ţ i - am s p u s eu că o să m ă n â n c i ? zise b i r t a ş u l t r i u m f ă t o r " .

P e n t r u b i r taş i i t e a t r e l o r d e v a r ă de astăzi , p e n t r u f o a m e a poto l i t ă cu... s t u ­fat de vodev i lu r i , r e v i s t e sau o p e r e t e , p e n t r u p u b l i c u l ob l iga t „să iasă u n d e v a s ea ra " , „ a n e c d o t a " d e m a i s u s îşi a r e sensu l ei de bic iu u ş o r s a u dacă v re ţ i , d e fier roşu .

P r o b l e m a c o n s e r v a t o a r e l o r ide a r t ă d r a m a t i c ă , p e ca r e a m e x p u s - o cu al t p r i l e j în aces te coloane, m a r e l e Ca ra -

I. L. Caragiale

gia le o rezo lvă în câ t eva r â n d u r i inci­sive, la u n final de cronică, p u n â n d u - i p e p ro fesor i să se exp l i ce c a m aşa ;

— ...„Ce s t r i c ă m noi dacă p e po r ţ i l e deschise d e p e r e t e ale conserva to r i i lo r n u v r e a să i n t r e n ic iun t a l e n t r e m a r ­cabil ? C u m o să p o a t ă eşi d in conser ­va to r i i t a l e n t e m a r i , câ tă v r e m e nici

g u r a b ă t r â n u l u i şi lu i Miha i t o t n u - i v e n e a să c readă . Işi a d u s e a m i n t e că Nicu e ra u n bă i a t potol i t , c u m p ă t a t în v o r b e şi ac ţ iun i . M a i m u l t chiar . A v e a b ă i a t u l acesta , p r i e t e n u l lui cel m a i a-prop ia t , u n m a r e s imţ a l rea l i t ă ţ i i . El , ca re u imi se p r i n in te l igen ţă , p r i n p l e ­doar i e p e n t r u l i be r t a t e , să fie ascuns în înch isoare? . . P e s t e pu t in ţă ! . .

— Hm!., h m ! făcu Miha i u i t â n d u - s e în p a l m ă . Ii r ă s ă r i r ă în m i n t e cr ini i d in p r i e t e n i a cu Nicu. Işi s i m ţ i suf le tu l ca u n gol în ca re cad lilieci. Se a d u n a u dia v i a ţ a lu i a t â t e a î n t r e b ă r i în coşarcă gândur i l o r , î ncâ t îi fu t e a m ă să î n ­ceapă să le desfacă. V e n e a u ca o p a ­s ă r e n e a g r ă şi se aşezau p e c r eng i l e din in ima lui . N u p u t e a să le gonească .

S o l d a t u l căscase gu ra , la rg , p â n ă la urechi , v r ă s ă l u i t şi el de cele ce eş iseră din g u r a lu i Moş Nichita . . . II în t â ln i se pe Nicu ch i a r în z iua d e p l eca re la a r ­

m a t ă . Ven ise p e acasă să a ran j eze cu r e c r u t a r e a . Se opr i se ră , îşi vorbiseră . . .

I n c o m p a r t i m e n t n u m a i r ă m ă s e s e r ă decâ t ei t r e i . Toţ i cei lal ţ i se d ă d u s e r ă jos, la d i fer i te gă r i . Ţ ă c ă n i t u l roa t e lo r s u n a ca u n ceasorn ic î n t o r s de c u r â n d .

— P e n t r u c e ?.. r u p s e Miha i t ăce rea care-i_ d u r e a p e toţ i .

Voia să afle to tu l . Să a j u n g ă p â n ă la capă t . C h i n u r i l e s u n t cu a t â t m a i m a r i cu câ t cau ţ i să le închiz i î n scoi­ca suf le tu lu i . D in cont ră , î m p ă r t ă ş i n -du - l e , t e uşurez i , t e aeriseşt i . . .

— A o m o r î t o fată... P e Vi rg in ia lu i Apos to l Moraru . . .

— C u m ? făcu Miha i schimonoisin-d u - s e la fa ţă .

—• Ci-ică, a p r in s -o c u u n f lăcău d in sat . Şti i , se i u b e a u a m â n d o i , că şi ea e r a la şcoală.. . să se facă învă ţ ă toa re . . .

Miha i n u zise n imic . — ...Mai avea u n a n şi t e r m i n a , con­

t i nuă m o ş u l cu m u s t a ţ a de h u s a r . A

de CICERONE THEODORESCU u n u l n u v r e a m ă c a r să i n t r e ?

Ce să iasă, dacă n ' a i n t r a t n i m i c a ?" ...Şi de a t â t e a ori , f i reşte , n u fără

d r e p t a t e . Nici în ce p r i v e ş t e p r i m a n o a s t r ă sce­

nă, c ron ica ru l d r a m a t i c dela „Pag in i l i ­t e r a r e " n u e m a i c ru ţ ă to r . El f ixează, în a l tă p a r t e , ( „Tea t ru l Na ţ iona l I") câ­t e v a s c u r t e a d e v ă r u r i , p e c a r e din n e ­noroc i r e a m a v u t a le ver if ica în n e n u ­m ă r a t e r â n d u r i , şi m a i încoace :

„Ceeace se face la t e a t r u l Na ţ iona l „nu este teatru" ,nu se po t p l â n g e a r t i ş t i i că p u b l i c u l n u i u b e ş t e teatrul naţional, f i indcă aşa l u c r u n u exis tă decâ t cel m u l t p e j u m ă t a t e : naţional, o fi, f ra te ; d a r teatru, nu- i deloc"' .

N e v e d e m î n d r e p t ă ţ i ţ i a î n t r e b a : câ te din î m b u n ă t ă ţ i r i l e ce-a r fi fost de aş ­tep ta t , de la Carag ia l e încoace, a m p u ­tea să c i t ăm ?

V o m cita m a i d e g r a b ă şi m a i cu p l ă ­cere, aceas tă m i n u n a t ă def in i ţ ie a a c t o ­ru lu i , î n c o r p o r a t ă de Carag i a l e î n t r ' o i m a g i n e care , dela el , a tot c i rcu la t şi m a i circulă , f ă ră a se ţ i n e şi p rac t i c sea ­m a de ea

„ A r t i s t u l d r a m a t i c e s t e u n e x e c u t a n t i n s t r u m e n t a l , al că ru i i n s t r u m e n t es te ch ia r f i inţa lu i m a t e r i a l ă .

U n i n s t r u m e n t poa t e fi m i n u n a t p e n ­t r u o a n u m i t ă buca t ă , foar te n e p o t r i v i t p e n t r u al ta , abso lu t impos ib i l p e n t r u o a t r e i a .

Ţ i p ă t u l feroce de a l a r m ă n u ni-1 p o a ­t e d a e l a r i n e t a g u t u r ă i a t ă : ni-1 dă t r â m ­bi ţa m e t a l i c ă cu g lasu l ei s t r ă l u c i t o r şi eroic. D a r p e n t r u aceas ta , ou accentele- i m a i s labe , şi melanco l i ce şi vese le , e la­r i n e t a n u r ă m â n e u n i n s t r u m e n t ma i pu ţ in p re ţ ios : c â n d e v o r b a a n e da fraza idilică, pas to ra l ă , o t r â m b i ţ ă ce se respec tă t r e b u e să lase e l a r ine ta săr i t r e a c ă î n a i n t e " .

...Aviz t r â m b i ţ e l o r cu orgol i i b ă t r â n e , d a r î n d ă r ă t n i c e !

Şi a l t u n d e v a , to t d e s p r e a c t o r : „Legea a r t i s t u l u i t r e b u e să fie s t ă p â ­

n i r e a a s u p r a pas iun i lo r p e ca r e le înfă­ţ i şează" .

S a u d e s p r e a r t a d r a m a t i c ă în g e n e ­re : „ A r t a n u s tă în a t i n g e r e a abso lu te i perfec ţ i i , ci în o r e l a t i vă l ipsă de i m ­per fec ţ iun i . Şi t ocma i aci s tă ro lu l c r i ­t icii : să s e m n a l e z e inper fec ţ i i l e şi să r e c o m a n d e e l im ina rea lor , dacă l u ­c ru l e cu pu t in ţ ă . . . "

Lecţ i i d e t e a t r u , a le u n u i pedagog ...de b u n ă şcoală v e c h e !

p r in s -o a l a l t ăe r i s e a r ă şi i-a c iopâr ţ i t capu l cu o toporişca. . . Nenoroc i r e , ce vrei. . . ceasu ' rau. . .

—• Ch ia r aşa, ceasu ' r ă u ! se m i n u n ă m i l i t a r u l .

Miha i se r e ţ i n u să n u i sbucnească î n p lâns . Carevasăz ică e r a o r e a l i t a t e d in cele m a i c rude , o c r i m ă d in cele m a i b a r b a r e . N ' a r i i c r e z u t n ic ioda tă că Nicu, el, Nicu, să p o a t ă s u p ă r a p e c i ­n e v a . Cu o toporişca , l a fel ca p e câini !... V i rg in ia îi a p ă r u în ocni, aşa c u m o văzuse u l t i m a oară , în înso ţ i rea lu i Nicu, Virg in ia , d e s p r e care el îi v o r b e a ca de o f loare , ca de u n înger , să cadă r ă p u s ă de m â n a lu i Nicu!.. . D r a g o s t e a lo r a a v u t în to tdea ­una , d u p ă cate îşi a d u c e a m i n t e , o s t r ă ­luc i re p a r t i c u l a r ă . S c u m p e t e a i u i Nicu de a se desvă lu i în a l te ocaziuni , n u e r a c u r e n t ă î n l egă tu r i l e lor. D i n cont ră , N icu p r o c e d a d u p ă u n p l a n ser ios şi p e r s o n a l : c ău t a să-ş i p u n ă n u m a i î n t r e -Dări g re le , a că ro ra r ezo lva re neces i ta î n p r i m u l r â n d s ince r i t a t e . I a t ă ce a sacr i f ica t Nicu, d u p ă c u m s p u n e a ch ia r el... Işi a m i n t e ş t e ceva d in v i a ţ a lor : î n ­t r ' o s ea ră s e p l i m b a u p e o a lee d i n g r ă d i n a publ ică . N u m a i e l şi cu N i c u t u l b u r a u t e n e b r e l e . Nicu îi poves t ea u n r o m a n s t r ă in p e ca re îl ci t ise cu o zi m a i îna in te , l - au r ă m a s în c re ie r pe r fec t de b i n e vo rbe l e l u i Nicu, p r i n care e x p r i m a p u n c t u l c u l m i n a n t al r o ­m a n u l u i : e rou l o m o r î s e p e ero ină , s d r o -b i n d u - i capul , cu u n tpor. . .

Deoda tă , to t t r e c u t u l p e t r e c u t c u Nicu se î n v â r t i în fa ţa l u i ca n i ş t e că­luşei .

— Soar ta . . . apăsă b ă t r â n u l , d u p ă u n t i m p .

— E u t o t n u cred.. . se r ă s v r ă t i M i ­hai , căci i se p ă r e a o a r e c u m i n i m a g i ­nab i l aşa ceva, c u toa te că n u m a i p u ­tea uza de nici u n a r g u m e n t .

— E u v in de-acolo. . . — De u n d e ? — D e l a puşcă r i e , domnişoru le . . . Miha i lăsă capu l î n p a l m e . O u m b r ă

în ch ip de f eme ie cu coasa pe u m ă r îi t r e c u p r i n fa ţă r â n j i n d u - s e . N u ma i auzi nici ţ ă c ă n i t u r i l e ro ţ i lo r t r enu lu i , nici p r o p r i a - i r ă su f l a re . A r fi dor i t să fie s i n g u r î n t r ' u n câmp , ca să poa t ă s t r iga , să p o a t ă urla. . . . I coana lui Nicu, t r a s la faţă, cu p ă r u l lui ţepos , cu ochii n e g r i ca l ign i tu l , p l ini de lac r imi m a r i , s t ic loase i se aşeză p e genunch i . . . î n ­cercă s'o ia cu m â n a . N u găsi n imic , n u m a i d u n g a pan ta lon i lo r .

— Cel m a i bun , î n g â n ă el p r i n t r e susp ine .

A r fi v r u t să fie cu an i în u r m ă , când ş e d e a u a m â n d o i la aceeaş gazdă , când d o r m e a u în acelaş pa t , când m â n c a u din aceeaş far fur ie . P e s t r a d ă n u ieşeau u -n u l fă ră a l tu l . E r a u n e d e s p ă r ţ i ţ i . N ă z ­d r ă v ă n i i l e făcu te î m p r e u n ă , g e a m u r i l e s p a r t e şi u luc i l e rup t e . . T o a t e a u pier i t , s 'au acoper i t de f u m neg ru , c ă rbunos .

•— Cel m a i bun! . . T r e n u l se opr i p r i n t r ' o s m u c i t u r ă ,

ca re - i lovi de canape le . Se scu la ră to ţ i t re i , t ă c u ţ i ca n i ş t e că lugă r i car i au u i ­ta t să vorbească . Scobor î ră . . .

U n d e l e ser i i să l ă s a u a l ene din înal t . Gara , n e v ă r u i t ă , îl p r i m i r e s p i n ­gă to r . C o a r d e roş ia t ice de l u m i n ă so­la ră împovâri t i te p e d u p ă t r u n c h i u r i de copaci, le da o în fă ţ i şa re de făclii.

D i h a n i a p â r i i d in înche ie tur i . . . se p i e r d u d u p ă deal. . .

Miha i r ă m a s e s i ngu r p e pe ron , ca un p o m în mi j locul c âmpu lu i , neş t i i nd î n ­cot ro să apuce. . .

— Fa ta l i t a te . . . p r o n u n ţ ă el s t ins .

Posta redacţiei J J

D-lui Profesor LTVttU MARIAN -liceul Haşdeu. — Vi se vor trimite neîntârziat cele două numere cerute (4 ş i 6). Mul ţu­mesc pentru s impat ia pe care o arătat ţ i revistei noastre .

GEORGE BUTNARIU-Bicozul Ardelean.— Regretăm că nu vă p u t e m servi. Trimiteţ i întâi costul abonamentu lu i la adminis tra­ţia noas tră şi veţi primi apoi regulat „Uni . versul literar".

PETRE VICTOR. — „Eliberare" n u se poate publica. Cred că aţ i avea ce via de spus. Mai trimiteţi-

M. SĂDESCU. — Nu se m a i pot publica astăzi versuri ca acestea :

Amarnic mă 'nşelam atunci Când mai credeam că mai scântee Un strop de dragoste curată Într'un perfid piept de femee !

Pot însă figura cu cinste într'un album. C. C. — Continuă, dar f ere ş t e . t e de imi-

taţ iuni . Cele patru poezii tr imise s u n t in s . pirate de Coşbuc. Nu te grăibi cu publ ica­rea. Mai târziu ţ i -ar părea rău să vezi t ipărite a semenea poezii- Mai t r imi t s -ne când s imţ i că a i ceva de sipus ş i îţi vom publica bucuroşi de va fi cazul.

MARIANA. — ,Dorinţă". Ce dor sufletu-mi răscoleşte Ce melodie surdă (o, de-ar fi fost

mută! n. n.) în urechi.(?) Motivul este că îmi eşti drag Din vremile 'nsorite şi străivechi.

Când a i o a s e m e n e a „Dorinţă'' n'o spune n imănui .

VICTOR ADRIAN. — Epigramele dumi­tale au spirit.

O pildă : „Unei bucătărese". E femee d'alea 'nfipte Şi găteşte orice-ţi place Lui bărbatu-său îi face Insă, numai zile fripte /

Fereşte- te de trivial ităţi ş i de inspiraţie dela alţii...

r. st.

IN LOC DE CRONICA DRAMATICA

teatru ale lui Caragiale

8 UNIVERSUL LITERAR = 2 Iu l i e 1 938

A m p leca t la G a l a ţ i cu r a p i d u l şi cu i n t en ţ i i f rumoase . In c o m ­p a r t i m e n t u l în c a r e m ă aflu, ca

de al t fel în t o a t e c o m p a r t i m e n t e l e ce le ­la l te , m a j o r i t a t e a o a l că tuesc că lă tor i i nea r i en i . I n G e r m a n i a u n a s e m e n e a t r e n a r duce d i rec t la o t a b ă r ă de con­c e n t r a r e .

E ca ld şi d e p r e t u t i n d e n i se îna l ţ ă un m i r o s reavăn . . . d e u s tu ro i .

Vec inu l m e u cel m a i a p r o p i a t — d in p ă c a t e p r e a a p r o p i a t ch ia r — a r e p i s ­t r u i şi o m a r e doză de cur ioz i t a te .

V r e a cu or ice ch ip s ă ş t ie ce a n u m e „ a f a c e r i " î m i î n d r e a p t ă paş i i (cu r a ­pidul) s p r e Ga la ţ i . Rezis t ! É ins i s t en t . R ă s p u n d în doi pe r i . Ad ică e x a c t d e două or i m a i m u l ţ i — g â n d e s c eu — de câţi a r e v e c i n u l m e u de v is -à -v is , în mi j locul u n e i chel i i l uc i toa re şi u n s u ­roase .

N ' a m p leca t decâ t de o j u m ă t a t e de oră şi t ova răş i i de c o m p a r t i m e n t îna l ţ ă imn d e s lavă lu i Morfeu . U n cor i m e n s de s foră i tu r i , î n c a r e n ic i m a e s t r u l A -

l e s sandrescu n ' a r p u t e a p u n e o rd ine . D o m n u l cel chel , ca re e şi m a i v o ­

luminos , a r e — cur ios — i n s t r u m e n t u l cel m a i p i ţ igă ia t . P i c u l i n a l u i m ă e x a s ­pe rează . Vec inu l „ a p r o p i a t " şi i n s i s t en t a r e n u n ţ a t p e n t r u m o m e n t să afle ade ­v ă r u l a s u p r a că lă tor ie i m e l e .

T rec p e cu loa r să p r ivesc l in i ş t i t la c â m p i a ce se des făşoară î n a i n t e - m i .

T o t u l e v e r d e . A t â t a v e r d e câ t gă­seş t i n u m a i în c u l e g e r e a d e poezi i p o ­p u l a r e a lu i G. D e m . Teodorescu .

P e a locur i , păz i t e de c o p i l a n d r i cu ţ u r c a n e î n f u n d a t e a d â n c p e u rech i , pasc l in iş t i te c i rezi d e vaci .

Mi -aduc a m i n t e d e vac i le s l abe — 7 m i se p a r e — d e c a r e n i se v o r b e a la Rel ig ie şi m ă g â n d e s c că vac i le p e ca re le v ă d s u n t m a i s l abe decâ t o r i ce s i m ­bol de să răc ie .

E d r e p t că şi m a i m u l t e . D a r u n d e or fi vac i le g rase? S e v e d e c 'au r ă m a s toa te în pag in i l e căr ţ i i de Rel ig ie .

O A P A R I Ţ I E Î N D U I O Ş Ă T O A R E î n t r ' o ga ră , t r e n u l s t ă să se o d i h n e a ­

scă şi el. C â n d să p l e c ă m , ză resc p e d r u m u l

d in dosu l gă r i i u n copilaş c a r e a l e a rgă cât îl ţ i n p ic ioare le . T r e n u l p u f ă e g r e -oiu şi p o r n e ş t e . P ic iu l a r e în d r e a p t a un coş. D e s i g u r f ruc te . C i n e ş t i e câ te s p e r a n ţ e se l egau d e „ v â n z a r e a " lor. A v e n i t p r e a t â rz iu . P u n e coşul jos şi î n ­cepe să p l ângă , u i t â n d u T s e d u p ă t r en . S'a d u s „ v â n z a r e a " . Şi, cu ea, p o a t e p â i n e a ce lor câ ţ iva f ra ţ i ce a ş t e a p t ă a-casă.. .

A M A J U N S D u p ă m a i b i n e de p a t r u ore de d r u m

a m a juns în o ra şu l v i su r i lo r m e l e . Vă rog să c r ede ţ i că n u e n ic i u n pic de poezie în aceas tă a l ă t u r a r e de cuv in t e . E r a a t â t de ca ld în v a g o n ş i a t â t par* fum de u s tu ro iu , încâ t sos i rea la G a ­la ţ i îm i a p ă r e a ca u n vis m i n u n a t şi d in ce în ce m a i do r i t .

Galaţ i i! . . . O g a r ă c u r a t ă cu t oa t e ce ­le cuven i t e : hama l i , s canda l , şef, fum şi a u t o m o t o a r e . L a eş i re a ş t e a p t ă m u l ­ţ i m e d e m a ş i n i ş i t r ă s u r i .

Cele câ t eva maş in i p a r v e n i t e d e a -d r e p t u l d i n t r ' u n m u z e u al î n c e p u t u r i ­lor a u t o m o b i l i s m u l u i . I n o raş m ' a m convins că ex i s t ă şi t r ă s u r i c u r a t e şi m a ş i n i c u ca re se p o a t e u m b l a . P a r e - s e că aces tea n u s e coboa ră însă p â n ă ia a m e r g e la g a r ă .

H A L A D E B E R E In cen t ru , h a l a d e b e r e (nu ş t iu dacă

L u t h e r s au B r a g a d i r u — a m ă n u n t u l e de n a t u r ă să c o m p r o m i t ă u n r epo r t e r ) s t r â n g e l a mese le - i n u m e r o a s e t o a t ă e-l i ta o raşu lu i . F i e c a r e îşi a r e locul lu i , aşa încâ t r isc a ş e z â n d u - m ă să r u p t r a ­d i ţ ia c ine ş t ie c ă r u i p a ş n i c c e t ă ţ e a n al u rbe i .

In f ront cu t ova ră ş i i de m a s ă şi de ha lbe p r i m e s c def i la rea G ă l ă ţ e n i l o r e-ch ipa ţ i „de D u m i n i c ă " .

Mae W e s t p a r e să fie m o d e l u l a les de e l egan t e l e g ă l ă ţ e n e , î n t r u desvo l t a rea t r u p u l u i lor. Vede t a cu fo rme p l i ne a r p u t e a fi î n să ge loasă p e adep t e l e sale .

P r i n t r e m e s e o p icol i ţă a p r i n d e ţ i ­gă r i şi imag ina ţ i i . Mai ales imagina ţ i i . . .

O r h e s t r a c a r e s 'a m u t a t afară , n u de m u l t — cu p i a n cu to t — atacă o b u c a t ă clasică. Rezu l t a tu l , pe c a r e l -a r inv id ia şi cel m a i b u n s t r a t e g : i namicu l e s t e abso lu t d i s t rus . In a r t a m i l i t a r ă u n succes t r e b u i e însă exploatat. D in fe r i ­cire l u c r u r i l e se p e t r e c al t fel în civil ie.

O r h e s t r a t e r m i n ă r e p e d e şi atacă de a s t ă d a t ă o me lod ie m o d e r n ă .

D o u ă v e d e t e d in s e m i n ţ i a t ova răş i lo r m e i de t r e n cu leg a p l a u z e şi b a n i p e u n t a l e r î n t in s c u g r a ţ i e .

Se înse rează , şi o a m e n i i cu ro s tu l lor pă ră sesc g r ă b i ţ i „ loca lu l" . C o m a n d o f r i p tu r ă ca r e se d o v e d e ş t e b u n ă şi m a i cu s e a m ă ,ieftină. I n t r e t i m p e x a m i n e z p ic tur i l e , o r i g ina l e " c u m m ă a s igu ră che lne ru l , de p e pe re ţ i . (Ui tasem să spui că, oda t ă cu o rches t r a , m ' a m t r a n s p o r ­t a t şi eu înăuntru).

O l e b ă d ă u r i a ş e îşi î na l ţ ă m a e s t o a s ă g â t u l pes te câ ţ iva plopi ga lben i d in a-celaşi p l an . A lă tu r i , o S a l o m e e în t r ' o toa le tă cu zorzoane m u l t e , n e p r i v e ş t e cu n i ş t e ochi m a r i şi... roşi i .

B I B L I O T E C A U R E C H I A A p r o a p e de ha la de b e r e se află „ B i ­

b l io teca Unech i a " . Delà c ă r t u r a r u l g ă l ă ţ e a n au r ă m a s

40.000 de v o l u m e d i n t r e ce le m a i p r e ­ţ ioase . Aces te v o l u m e v o r fi a şeza te î n ­t r ' o c l ăd i re ce a fost r i d i ca t ă to t d i n in i ţ i a t ivă p a r t i c u l a r ă d a r ca re şeade ga t a de roşu p e n t r u c ă , d i n l ipsă d e fon­dur i , n u p o a t e fi i sp răv i t ă .

LA GA Reportaj fără Ieşeni, fără cotnar şi cu duh de-al meu ( deci fără ), salvat de d. Trancu-(tot) laşi

de RADU A. STERESCU P â n ă la t e r m i n a r e a c lăd i r i i b ib i l io te -

cii U r e c h i a , cele 40.000 de v o l u m e se adăpos te sc p e să l i le l i ceu lu i local şi î n ­t r ' o m a g a z i e d in oare se a f i rmă că a r fi fost f u r a t e şi v â n d u t e la k i l o g r a m u n vagon şi j u m ă t a t e d e r ev i s t e .

V A U

Aşa - i z iceau cei a p r o p i a ţ i lu i Vas i le A l e x a n d r e s c u Urech ia .

C r e d că n u se poa t e vo rb i d e G a l a ţ i f ă ră a se p o m e n i cu p i e t a t e n u m e l e a-ces tu i p a t r i o t î n f l ăcă ra t şi î n v ă ţ a t e-mer i t . Din p ă c a t e f igura lu i Urech i a e s ­t e m u l t o r a n e c u n o s c u t ă s au — ceea ce e m a i g r a v — r ă u cunoscu t ă . S o a r t a a v r u t ca m a r e l e cr i t ic Maio rescu să se găsească în t a b ă r a a d v e r s ă acele ia d i n ca re făcea p a r t e el. B a încă Maio rescu a scris c â t e v a r â n d u r i p l ine d e i ron ie , d in ca r e p ro fesoru l g ă l ă ţ e a n a p a r e m i c ­şora t . Maio rescu a fost u n o m echi l i ­b r a t , ser ios , g r a v şi g r a v i t a t e a p a r e să impres ioneze ch ia r gene ra ţ i i l e u r m a ş i -

S p r e a face cunoscu tă d r e p t a t e a cau ­zei n o a s t r e , V. A. Urech i a a scr is m i i d e scr isor i , celor m a i d e s e a m ă p e r s o n a ­l i t ă ţ i a le A p u s u l u i .

A d ă u g a ţ i la t o a t e aces tea f ap tu l că Urech i a a o rgan iza t m a n i f e s t a ţ i a la co­l u m n a lu i T ra i an , d i n Roma , î n fa ­v o a r e a a l ip i r i i A r d e a l u l u i , că a t r i m i s în A r d e a l m i i d e că r ţ i r omâneş t i p e ca re le căra în desagi B a d e a C â r ţ a n p r i n hă ţ i şu r i l e m u n ţ i l o r , că a c u v â n ­t a t la A t e n e u p â n ă a pl ic t is i t p e to ţ i b laza ţ i i cafenele lor şi „cercurilor alese" d in Cap i t a l ă şi a a j uns obiec tu l i ron ie i lor, că a fost a n i m a t o r u l Ligi i C u l t u r a ­le şi că, r ă u b o l n a v de in imă , el ca re fusese a t â t d e in imos , şi~a d a t d u h u l p e c â n d lega u n p a c h e t de că r ţ i p e n t r u „d rag i i d e d inco lo" . Ve ţ i v e d e a astfel câ tă d r e p t a t e a r e d o m n u l R a d u D. R o ­se t t i să se î n t r e b e :

„ C u m se face a t u n c i că, de câ ţ iva ani , de când ascu l t ce se v o r b e ş t e la Rad io şi în săli publ ice , cu ocazia s ă rbă to r i r i i

Vedere generală a oraşului Galaţi luată de peste Dunăre, către sfârşitul veacului XVIII. (După o stampă germană din biblioteca Urechia).

lor. Apo i Maio rescu s 'a b u c u r a t de o a-"^u to r i t a t e un i că în i s tor ia l i t e r a t u r i i r o ­

m â n e . Opin i i l e l u i a u l ua t c a r a c t e r u l de s e n t i n ţ e def in i t ive p e n t r u c o n t i m p o r a n i şi, î n m a r e p a r t e , r ă m a s e n e a p e l a t e p â ­n ă as tăzi . Dacă , p e n t r u v r e m u r i l e c â n d a u fost ros t i te , s en t i n ţ e l e ma io re sc i ene au a v u t d a r u l de a cons t i tu i u n î n d r e p ­t a r î n h a o s u l î n c e p u t u r i l o r l i t e r a t u r i i noas t r e , — Maio re scu r e p r e z e n t â n d u n s u m m u m în c e p r i v e a j u d e c a t a e s t e t i ­că şi l i t e r a r ă — astăzi , aces te s e n t i n ţ e l ega t e de t i m p , ca şi o m u l ca re l e -a r o s ­ti t , apasă g r e u a s u p r a m u l t o r a d i n t r e oamen i i de s e a m ă ai t r e c u t u l u i . Ş i n e a f l ăm astfel î n s i tua ţ i a c iuda tă d e a fi nevo i ţ i să r e a b i l i t ă m o a m e n i de m a r e m e r i t , c u m es te cazul lu i Urech ia .

In v o l u m u l „ V e c h i t u r i " d. R a d u D. Rose t t i sc r ie c â t e v a p a g i n i l u m i n o a s e a s u p r a lu i .

D o m n u l Rose t t i a r a t ă acolo, că t i m p de o j u m ă t a t e d e veac dască lu l gă lă ­ţ e an a fost „p ione r ne în f r i ca t a l l a t i n i ­t ă ţ i i " .

„ D e - a p r e d a t o lec ţ ie de i s to r ie , la u n voevod b ă ş t i n a ş s'a opr i t m a i m u l t ; de - a scr is o i s tor ie a l i t e r a t u r i i r o m â n e , pag ina pa t r io t i că a c o m e n t a t - o m a i cu d r ag ; de -a c o m p u s o nuve lă , a g lor i f i ­cat un e rou n a ţ i o n a l ; d e _ a ţ i n u t o con­fe r in ţă , d e s p r e i u b i r e a de ţ a r ă a ins i s ­tat. . . ."

To t în aces t a r t icol d. Rose t t i r e p r o ­d u c e două scr i sor i : a l u i R a ţ i u şi a p r e o ­t u l u i V. Lucac iu , d in care se p o a t e v e ­dea cât a j u t o r a da t el f run ta ş i lo r „de d inco lo" şi a l t e d o u a sc r i sor i s e m n a t e de D. Ghica şi Dui l iu Zamf i rescu , car i dovedesc o ac t iv i t a t e febr i l ă dusă de U r e c h i a p e n t u a o b ţ i n e s i m p a t i a s t a t e ­lor s t r e ine şi s p r i j i n u l lo r în ches t iun i l e ce p r i v e a u ţ a r a noas t r ă .

D. R a ţ i u îi ce re lu i Urech ia , p e a t u n c i p r e ş e d i n t e a l Ligi i C u l t u r a l e , s ă t r i m i ­t ă „ î n a i n t e şi d e o d a t ă " p r e ţ u l a 100 d e a b o n a m e n t e l a „ T r i b u n a " şi a l t e 100 la „Foa ia p o p o r u l u i " şi „o s u m ă m a i î n ­s e m n a t ă " , p e n t r u a c h i t a r e a da tor i i lo r pe car i le avea t ipograf ia „ T r i b u n e i " .

P ă r i n t e l e V. L u c a c i u îi sc r ie ch i a r în ziua c â n d s 'a e l i be r a t d in t e m n i ţ a de là Seghed in . M a r t i r u l a r d e l e a n spune , î n t r e a l te le : „Vin să v ă rog s ă - m i t r i ­m i t e ţ i spese . S u n t aci f ă ră b a n de a ju ­tor . T r e b u e să -mi fac v e s t m i n t e , t r e ­b u e s ă - m i cau t de s ă n ă t a t e , t r e b u e să îmi v ă d copi lul . Apo i t r e b u e să cau t a s t r ă b a t e la D - v o a s t r ă ca să p u n e m la cale p r o g r a m u l de a c ţ i u n e p e n t r u vi i ­tor. . . ."

D. Gh ica îi scr ie lu i Urech ia , a r ă t â n -du- i că la L o n d r a e v e n i m e n t e l e i n t e r n e s u n t p r e a g r a v e p e n t r u a p u t e a p e r m i t e , p e n t r u u n m o m e n t , o î n c e r c a r e de a desch ide „ches t iunea r o m â n e a s c ă " , ia r Du i l iu Zamf i r e scu s p u n e :

„. . .vom t r i m i t e c i r cu l a ra D - v o a s t r ă o a m e n i l o r î n s e m n a ţ i a i Belgie i şi v o m cău ta p e s u b m â n ă , să-i i n t e r e s ă m d e nobi la cauză, căre ia v ' a ţ i devo t a t cu t oa t ă in ima" . . . .

Unir i i , n u a u d p o m e n i n d u - s e de n i m e n i fie ch ia r şi în t r eacă t , n u m e l e lu i V. A. Urech ia? De ce aceas tă u i t a r e a t â t de ne jus t i f i ca t ă?"

O î n t r e b a r e p e ca r e şi~o p u n e or ice o m de i n i m ă şi de b u n ă c r e d i n ţ ă şi la ca re e m a i b i n e să n u c ă u t ă m r ă s p u n ­sul .

O Ş C O A L A M O D E L

L a şcoala p r i m a r ă n u m ă r u l 6 m ă i m ­pres ionează în p r i m u l r â n d b ib l io teca . P e s t e zece mi i de v o l u m e r â n d u i t e cu gr i je p e să l i ş i î n clase: to ţ i clasicii r o ­m â n i în f rumoasa ed i ţ i e „ M i n e r v a " . M u l t e v o l u m e l ega te . T o a t e cu ra t e , în ­gr i j i te , a şeza te po t r i v i t cu p u t e r e a d e î n ţ e l ege re a e levi lor d i n clasa r e s p e c ­t ivă .

In cur te , e levi i m a i m u l t o r şcoli fac r ep e t i ţ i e p e n t r u 8 Iun ie . U n dască l le c â n t ă d in v ioa ră i a r ei ros tesc în cor, vesel i , p l in i de v i a ţ ă :

T r e c e r a ţ a D u n ă r e a Cu r ă ţo iu l d u p ă ea....

U n u l d i n t r e p ro fesor i v i n e cu cheia de là m u z e u .

M u z e u l e o c a m e r ă l u n g ă , î n c a r e s u n t aşeza te j u r î m p r e j u r : p i e t r e , a n i ­ma le , căr ţ i , ob iec te d e cul t , a r m e , ...tot ce a u p u t u t s t r â n g e î n 3z d e a n i de rodn ica ac t iv i t a t e cei doi so ţ i Paşa , a-m â n d o i i n s t i t u to r i , a m â n d o i b u n i , a-m â n d o i b lânz i , s impa t ic i , neobos i ţ i c â n d a fost vo rba d e şcoala ce l e -a fost d r agă .

U N R Â S IN S T A R E D E P L Â N S

In mi j locu l săl i i u n r â s îşi a r a t ă col­ţii, î n t r ' u n r â n j e t c a r e 1-a bo teza t .

I n b l a n a lu i şi~au făcut mol i i l e a d ă ­pos t s t a t o r n i c . S 'au î nce rca t b ie ţ i i p r o -îesor i să le uc idă cu fel şi fel d e p r e ­p a r a t e sp i ţ e r e ş t i d in ca re — f iecare — „vă scapă de mol i i î n 24 d e o r e " . In l u ­m e a mol i i lo r r e c l a m a p a r e să fie însă inef icace. Căci n u m a i astfel s e exp l i că dece, n u m a i l a câ teva zile d u p ă l i e -c a r e toa le tă a r â su lu i , a l t e g e n e r a ţ i i de mol i i îş i l u a u z b o r u l d in p ă r u l l u i p o r ­n i t p e chel ie . Şi astfel , b i e t u l r â s se g ă ­sea, în cl ipa în c a r e l - a m v ă z u t eu, în ­t r ' o s t a r e de p l â n s .

M u z e u l Paşa , d e s p r e ca re e b i n e să se ş t ie că a fost e v a l u a t ia 5 mi l ioane , posedă o sec ţ ie i n t e r e s a n t ă de p e t r o g r a -fie, f r u m o a s e e x e m p l a r e d in d o m e n i u l zoologiei, n u m e r o a s e ac te vechi , m o ­nezi , căr ţ i , a r m e , e t c .

L a i n t r a r e , î n t r ' o c a r t e de aur , se găsesc impres i i l e şi s e m n ă t u r i l e a o m u l ţ i m e de o a m e n i d e s eamă , r o m â n i şi s t r ă in i .

M u z e u l P a ş a a fost d ă r u i t casei C u -za Vodă u n d e i s e v a des t ina o sa lă m a ­r e ,astfel ca p ie se le p r e ţ i o a s e ce se află în el să p o a t ă fi p u s e în va loa r e .

C A S A L U I C U Z A

P e s t r a d a ce p o a r t ă n u m e l e d o m n i ­t o r u l u i , s 'a a f la t p â n ă m a i i e r i o casă d ă r ă p ă n a t ă , în c a r e od in ioa ră a locui t Cuza p e când e ra p â r c ă l a b d e Gala ţ i .

D i n casa aceas ta , ca re m e r i t ă să p ă s ­t r e z e m e m o r i a m a r e l u i domni to r , p r o ­p r i e t a r i i ei, s t r ă i n i d e n e a m u l şi de s u ­f le tu l n o s t r u , au făcu t ho te l cu f a imă rea .

In i ţ i a t i va p a r t i c u l a r ă a i n t e r v e n i t î n ­să şi de a s t ăda t ă , s p ă l â n d o r u ş i n e p e ca r e o raşu l n u o m e r i t a . Colonelu l Ra ţ iu , u n o m de r a r ă e n e r g i e şi p u t e r e de m u n c ă , a l ă t u r i d e h a r n i c u l i n s t i t u t o r P a ş a , d e p r e ş e d i n t e l e t r i b u ­n a l u l u i local şi o s e a m ă d e in t e l ec tua l i g ă l ă ţ e n i a u î n t e m e i a t u n comi te t a l C a ­sei Cuza-Vodă , au b ă t u t d r u m u r i m u l ­t e şi obos i toa re d a r a u r e u ş i t să a d u n e fondur i l e n e c e s a r e s p r e a c u m p ă r a l o ­c u i n ţ a lu i Cuza.

As tăz i , z idur i l e veche i c lădi r i a u fost d ă r â m a t e şi p e locul ei s e v a î n ă l ţ a o casă nouă , c a r e v a r e spec t a în fă ţ i şa rea şi î m p ă r ţ i r e a celei vechi . I n t r ' u n a d i n c a m e r e va fi aşezat , d u p ă c u m a m a r ă ­t a t m a i î na in t e , m u z e u l Paşa , i a r ce l e ­l a l t e c a m e r e v o r fi m o b i l a t e c u l u c r u r i r ă m a s e de là d o m n i t o r , p e ca r e d. c o ­lone l R a ţ i u s p e r ă să l e a d u n e p r i n b u ­n ă v o i n ţ a ace lora în a c ă r o r s t ă p â n i r e se află as tăzi .

T e r m i n a r e a c lădi r i i ş i î n z e s t r a r e a ei cer încă m u l t ă m u n c ă . Aşa c u m l - a m cunoscu t p e colonelu l Ra ţ iu , s u n t e m s i ­gu r i însă că l uc ru l va fi dus la b u n sfârşi t .

VORBA DULCE CU D. CR. TRANCU-IAŞI Reci t ind cele scr ise d e s p r e Ga la ţ i

m i - a m d a t s e a m a că p r e z e n t a r e a f ăcu­tă de m i n e p o r t u l u i d u n ă r e a n e r a u n fel de î n m o r m â n t a r e clasa I-a a genu lu i i n a u g u r a t cu pag ina d e s p r e laş i .

O d u b l ă şi fer ic i tă asocia ţ ie de idei m i - a î n d r e p t a t g â n d u l sp r e d. T r a n c u -Iaşi , d e s p r e care ş t i a m că posedă u n vas t şi i n t e r e s a n t m a t e r i a l a s u p r a G a ­la ţ i lo r şi o n e m ă r g i n i t ă b u n ă v o i n ţ ă .

I a t ă - m ă ' s a ş ada r la d. T r a n c u - I a ş i , care , cu o a m a b i l i t a t e p e n t r u ca r e n u po t găs i t e r m e n în v o c a b u l a r u l m e u , îmi de s t ă inu i e cele de m a i la va le :

„ S u n t ab ia câ t eva zile de când m ' a m înapo ia t de là Gala ţ i .

P r i m u l d r u m p e c a r e l - am făcut a-colo a fost la vi la Cuza. M ' a m i n t e r e s a t d e m i n u n e a rea l i za tă de colonelul R a ­ţ i u şi a m r ă m a s î n c â n t a t v ă z â n d că se l uc rează cu spor . Insă , — î n t o t d e a u n a e u n însă la mij loc, — C o m i t e t u l de là Ga la ţ i t r e b u e a j u t a t ca să-şi poa t ă d e ­săvâ r ş i opera .

D e u n ă z i a fost la m i n e p ro fesoru l Paşa , ca re m i - a a r ă t a t ac tu l de d o n a ­ţ ie al m u z e u l u i soţ i lor P a ş a c ă t r e . C o ­m i t e t u l vi lei Cuza -Vodă .

Vila Cuza ! In aceas tă casă a m locui t câ ţ iva ani . Aci s'a născu t şi a fost b o t e ­za t fiul m e u Eugen iu . P r i e t e n i i me i îşi a m i n t e a u deunăz i de f r u m o a s a încă ­p e r e în care , cu p r i l e ju l bo tezu lu i , l ă u ­ta r i i a u c â n t a t h o r a Uni r i i .

In v i la Cuza a m a v u t fe r ic rea să a m d e oaspe te pe m a r e l e is tor ic A. D. X e -nopol . In c ins tea lui a m da t a t u n c i o m a s ă la care a u p a r t i c i p a t to ţ i cei ce se ocupau de s t a tu ia lui E m i n e s c u . E r a u acolo : H a m a n g i u , Corne l iu B o ­tez, J e a n Ba r t , C. Ca lmusch i , e tc .

C â t e a m i n t i r i n u - m i evocă V i l a - C u -za ! Scr i i to r i d i n B u c u r e ş t i a u v e n i t la Gala ţ i , cu ocazia une i şeză tor i p e n t r u ridicarea m o n u m e n t u l u i lui Eminescu ,

o p e r ă p e ca re a m rea l i za t -o . M i - a d u c a m i n t e , că la d e j u n u l ofer i t de m i n e în Vila Cuza au l ua t p a r t e St . O. Iosif, Anghe l , J e a n B a r t şi al ţ i i . I m e d i a t d u p ă masă , au p leca t din Gala ţ i . A m c o n t i n u a t cheful în t ovă răş i a b u n u l u i p r i e t e n şi sub t i l u lu i ep ig r ami s t Cinc i -n a t Pave l e scu . A j u n s la Sinaia , C inc i -n a t m i - a t r i m i s aceas t ă î n t r e b a r e v e r s i ­f icată :

Când ne mai chemi la vila Cuza In vinul tău ca să-mi moi buza, Şi ca să mă inspire muza ?

C u m Cinc ina t făcea c u r t e une i g ă l ă -ţ ence d in s t r a d a Carol , căre ia îi d e d i ­case u n v o l u m de v e r s u r i şi c u m el e r a adesea i nv i t a t de Rege le Caro l 1, i - am r ă s p u n s tot în ve r su r i :

E prea dinastic Cincinat Şi a uitat complet de Cuza. De când a fost pe la Palat In strada Carol cată muza.

N u e p e n t r u p r i m a oa ră când n e - a m d u e l a t p e calea ve r su lu i . Astfel , î n t r ' o sc r i soare Cinc ina t îmi s p u n e a :

„Eu nu ştiu ce s'admir mai mult : Când te cetesc sau când te-ascult" Amice Trancu, s'ar cădea, Aşa să încep scrisoarea mea. Căci mă întreb de nu-i păcat Că tu, cu verva ta bigamă De madrigal şi epigramă, Să rămâi simplu avocat.

Oricât talent să ai la bară, \Cum aşi putea să nu regret Că pierd în tine un poet De-o calitate-aşa de rară ?

M O N U M E N T U L E M I N E S C U

P a r c ă - i u n vis — con t inuă d. T r a n ­cu-Iaş i i n t e r e s a n t e l e - i a m i n t i r i — so ­l e m n i t a t e a i n a u g u r ă r i i m o n u m e n t u l u i

lui E m i n e s c u la Gala ţ i . S u n t 27 d e ani d e - a t u n c i . M i n i s t r u a l ins t rucţ iuni i e r a C. A r i o n şi s e r b a r e a a fost prezida­t ă d e el.

A u vo rb i t : C. Ar ion , d. prof. Nicolae lo rga , Dui l iu Zamf i rescu , ca de lega t al A c a d e m i e i R o m â n e şi alţ i i . In fa ţa mo­n u m e n t u l u i au def i la t e levi i şcolilor d in Ga la ţ i .

D u p ă amiază , c u v â n t u l fes t iv al lui Coşbuc , d i ze r t a ţ i a d- lu i Rădulescu-M o t r u , c ân t ecu l d o a m n e i L u c i a Cos-ma. . . S 'a d a t apoi u n b a n c h e t î n cin­s tea m i n i s t r u l u i Ar ion , cu ic re m o i şi cu ş a m p a n i e . Masa fusese comandată la Casa Capsa d in B u c u r e ş t i şi tacâ­m u l costa 20 de le i .

M i - a d u c a m i n t e că a m spus atunci u n u i z iar i s t ca re c r edea că t a c â m u l lui e g r a t u i t :

— „Măi băe te , noi s u n t e m părinţ i de s t a tu ie , n u fii de s ta tu ie . . . " .

S T A T U I A L U I L A S C A R C A T A R G I U

P e n t r u c ă v o r b i m de s t a tu i , t rebue să - ţ i s p u n că a m a d u s la Ga la ţ i monu­m e n t u l lui L a s c ă r Ca t a rg iu , ca re se a-flă î n t r e P a l a t u l episcopal şi grădina publ ică .

Aces t m o n u m e n t e o p e r a lui Roma-nel l i d in F l o r e n ţ a .

O m a s s ă e n o r m ă de g r a n i t şi de b ronz a fost t r a n s p o r t a t ă de là Florenţa la Ga la ţ i , g r a ţ i e i n t e r v e n ţ i e i f ăcu tă de m a r e ş a l u l Badogl io , d u p ă ce ven i se la Ga la ţ i să decoreze o r a şu l p e n t r u erois-m|ul doved i t î n t i m p u l m a r e l u i războiu. A t u n c i a m a v u t şi e u c ins tea să capăt decora ţ i a i a l i ană de m a r e of i ţe r a l o rd i ' n u l u i Mauriciu Lazar.

D e s igur că, d u p ă ce s t a tu i a a fost a şeza tă , s 'au p e r i n d a t p r i n fa ţa ei mem­br i i comi te tu lu i , ca r i t i m p de 30 de an i o l ă sase ră în p ă r ă s i r e la Románéi ig r e p e t â n d scene le descr i se de Oscar W i l d e în m i n u n a t a sa ca r t e „ T h e Störy of t h e h a p p y p r i n c e " . Că m u s t ă ţ i l e lui L a s c ă r C a t a r g i u s u n t p r e a m a r i , că nu s e a m ă n ă a i d o m a c u el, ca şi când un m o n u m e n t a r t r e b u i să t r a n s m i t ă ge­ne ra ţ i i l o r c a r e v in p o r t r e t u l fizic al ce lu i că ru i a îi es te î nch ina t , şi n u să fie s imbolu l c a r e să a m i n t e a s c ă v ia ţa şi ac t iv i t a t ea sa.

A C I I N T E R V I N E ŞI M Ă R I A S A A N E C D O T A

D a r aşa e l u m e a . Şi n u v r e a u să alu­nec p e p a n t a t r i s t ă a i n g r a t i t u d i n e i , ci p re fe r să - ţ i d a u câ teva a m i n t i r i de oa­m e n i vesel i ca r i a u t r ă i t la Ga la ţ i .

U n u l d i n t r e aceşt ia a fost Virgil Be-nişachi, d e c a n a l b a r o u l u i de Galaţ i , o i n t e l i gen ţ ă v ie şi o c u l t u r ă a leasă .

L a i n a u g u r a r e a băcăn ie i , ,Spicul de g r â u " Benişacl i i s'a î n t â l n i t cu depozi­t a r u l de z i a re al „ U n i v e r s u l u i " p e acele v r e m u r i , A n t o n P a p a d o p o l .

Mai u n p ă h ă r u ţ , m a i încă u n u l . La u n m o m e n t d a t se p o r n e ş t e o vie dis­cu ţ ie î n t r e ei. Ben i şach i s u s ţ i n e a nevoia u n u i local d e t e a t r u la Gala ţ i , i a r Pa­padopo l nevo ia u n e i chambre séparée la „Sp icu l d e g r â u " . D o u ă o r e s 'au a-p r o b a t u n u l p e a l tu l .

— S i g u r A n t o a n e , d e ce Bră i l a să a ibă 3 t e a t r e şi Ga la ţ i i n ic iunu l ?

— Sigur , C o a n e Virgi l ică, răspundea P a p a d o p o l , eu s u n t comersan t . Vreau să b e a u u n p a h a r de v i n fă ră să mă v a d ă l u m e a . E u n u p o t bea în prăvă­lii .

— S igur A n t o a n e . C u m e posibil să a v e m t r u p e de t e a t r u la Ga la ţ i fără să a v e m u n local c u m se cade d e t ea t ru .

Şi aşa, d in s igu r în s igur , e r a u de per fec t acord, u n u l v r â n d t e a t r u l , al­tul c h a m b r e s é p a r é e

Câţ i o a m e n i de vază s 'au p e r i n d a t pe la Ga la ţ i !

C u r t e a de A p e l d in Ga la ţ i e ra pe­p i n i e r a d e u n d e se r e c r u t a u consilierii Cur ţ i i de Casa ţ ie .

A p r o p o s d e C u r t e a d e Ape l . îmi a-min t e sc de conu N a e Dumi t r e scu , un foar te s impa t i c consi l ier .

Se înfă ţ i şează în fa ţa Cur ţ i i , într'o ş ed in ţ ă de d u p ă masă , u n proces de a d u l t e r .

L a b a r ă doi î m p r i c i n a ţ i : u n u l tânăi şi a l tu l b ă t r â n . C o n u Nae , de pe fotoliu] p re şeden ţ i a l , se ad resează celui tânăr şi-i s p u n e :

— Aşa s u n t e ţ i voi, nenorociţilor. S t r i ca ţ i casele oameni lo r . N u ma i poate avea r o m â n u l m u i e r e d in cauza voas­tră

Cel t â n ă r se u i t ă r u ş i n a t la preşe­d in te , şi-i s p u n e t imid :

— N u ' s eu d o m n u l e preşedinte Mnea lu i m i - a s t r i ca t casa.

E ra cel bătrân v i n o v a t u l . N ' a m t e r m i n a t a m i n t i r i l e m e l e din

Gala ţ i . A m a t â t e a ! P o e t u l Nen i ţ e scu s p u n e a odinioară

Galaţi, oraş cumplit de negustori In tine stă poetul ca'n Sodorna. Tu îi întinzi în cale mândre flori, El rin le-a cunoscut aroma.

Şi to tuş i , Ga la ţ iu l acesta , o raş cum­pl i t de n e g u s t o r i a r id i ca t în tâ ia sta­tu i e a lui Eminescu , d u p ă b u s t u l delà D u m b r ă v e n i . Ga l a ţ i u l a adăpos t i t şi bus tu l lui K o g ă l n i c e a n u şi s ta tu ia lui C Negr i şi a juca t u n m a r e rol în tim­pul m a r e l u i războiu .

C u r â n d , în faţa g ă r i i d in Galaţ i se v a r id ica m o n u m e n t u l e ro i lor ceferişti

D e s p r e toa te aces tea v o m m a i vorbi a l t ăda t ă , răci Ga la ţ iu l m e r i t ă să fie evoca t şi p e n t r u o a m e n i i car i au trăit od in ioa ră în el, d a r şi p e n t r u rolul pe ca r e 1-a j uca t î n i s to r ia ţă r i i , atunci când e ra p r i m a e t a p ă a celor ce ve­n e a u în ţ a r a Moldove i" .

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 44908-938