1 introducere psihologia stiintifica

14
2/28/2014 1 Abilități academice [email protected] Tematica Curs: Amfiteatrul Motru: Prelegerea 1, 24.02: Introducere în psihologia științifică Prelegerea 2, 10.03: Variabile, relații și ipoteze Prelegerea 3, 24.03: Măsurarea în psihologie Prelegerea 4, 31.03: Design-uri de cercetare Prelegerea 5, 21.04: Diseminarea informațiilor științifice I Prelegerea 6, 05.05: Diseminarea informațiilor științifice II Prelegerea 7, 19.05(?): Raportarea informațiilor științifice: APA Style Seminarii: Seminar 1, 25.02/04.03: Gândirea critică în psihologie Seminar 2, 11.03/18.03: Formularea și testarea ipotezelor – practical Seminar 3, 25.03/01.04: Instrumente de măsurare – prezentare Seminar 4, 08.04/15.04: Formularea design-urilor de cercetare – practical Seminar 5, 22.04/29/04: Diseminarea informațiilor științifice: practical Seminar 6, 06.05/13.05: Diseminarea informațiilor științifice: practical EVALUARE: EXAMEN GRILĂ (100%). PREZENȚĂ SEMINARII: MIN (50%) PENTRU INTRAREA ÎN EXAMEN.

Upload: ana-petrea

Post on 28-Dec-2015

29 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

1

Abilități [email protected]

Tematica

• Curs: Amfiteatrul Motru: • Prelegerea 1, 24.02: Introducere în psihologia științifică• Prelegerea 2, 10.03: Variabile, relații și ipoteze• Prelegerea 3, 24.03: Măsurarea în psihologie• Prelegerea 4, 31.03: Design-uri de cercetare• Prelegerea 5, 21.04: Diseminarea informațiilor științifice I• Prelegerea 6, 05.05: Diseminarea informațiilor științifice II• Prelegerea 7, 19.05(?): Raportarea informațiilor științifice: APA Style

• Seminarii:• Seminar 1, 25.02/04.03: Gândirea critică în psihologie• Seminar 2, 11.03/18.03: Formularea și testarea ipotezelor – practical• Seminar 3, 25.03/01.04: Instrumente de măsurare – prezentare• Seminar 4, 08.04/15.04: Formularea design-urilor de cercetare – practical• Seminar 5, 22.04/29/04: Diseminarea informațiilor științifice: practical• Seminar 6, 06.05/13.05: Diseminarea informațiilor științifice: practical

• EVALUARE: EXAMEN GRILĂ (100%).

• PREZENȚĂ SEMINARII: MIN (50%) PENTRU INTRAREA ÎN EXAMEN.

Page 2: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

2

Psihologia: știință sau/și ”simț comun”?!

• Cuprins:

• Ce este psihologia?

• Psihologie vs. ”simț comun”

• Gândirea critică în psihologie

• Contribuții remarcabile

Ce este știința?

• Știința este un proces și un ansamblu de cunoștințe.

• Ansamblu de cunoștințe: Știința reprezintă cunoștințele noastre despre all the stuff there is in the universe. (de ex: atomi, reacții chimice, fluctuații electrice ale organismelor sau ale creierului).

• Proces: Știința reprezintă un proces stabil prin intermediul căruia identificăm cunoștințele. Aceasta se bazează pe metoda științifică.

• Berkley Science Checklist (2014):• Focuses on the natural world• Aims to explain the natural world• Uses testable ideas• Relies on evidence• Involves the scientific community• Leads to ongoing research• Benefits from the scientific behavior

Page 3: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

3

Ce este psihologia?

• În Evul Mediu, teologia și filozofia reprezentau axele centrale (hubs) în jurul cărora era structurată cunoașterea, precum și celelalte științe (Leydesdorff, 2006).

• În următoarele trei secole, treptat, descoperirile științifice au ”gravitat” în jurul filozofiei, al fizicii și al matematicii.

• Ultimii 100 de ani au reprezentat o perioadă de progres științific și tehnologic fără precendent, influențând radical calitatea vieții (de ex: în 1901, 80% din venit era cheltuit pe necesități – adăpost, hrană, în timp ce, în 2001 aceste cheltuieli au scăzut la 40%) (U.S. Labor Dept. 2006).

• În această perioadă, psihologia a devenit un domeniu științific de sine-stătător: ”Psihologia este o disciplină academică și aplicată care studiază (științific) procesele mentale (”mintea”) și comportamentul” (APA, 2014).

Ce este psihologia?

• Care este/sunt hub-urile în jurul cărora gravitează științele?

• Scientometria: studiul științific (măsurare și analiză) al cercetării științifice.

• Boyack et al, (2005) au cuantificat domeniile științifice și relațiile dintre acestea analizând peste 1 milion de articole, publicate în 7121 de reviste științifice.

• Autorii acestui studiu au utilizat opt modalități diferite pentru a identifica tiparele (patterns) citațiilor și fidelitatea structurală a științelor.

• Rezultatul constă în reprezentarea grafică, bidimensională a hărții domeniilor științifice.

Page 4: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

4

Ce este psihologia?

• Revistele din cadrul aceluiași domeniu sunt grupate.

• Grupajele de reviste între care există citații sunt apropiate.

Ce este psihologia?

• La ora actuală, există șapte hub-uri în jurul cărora ”gravitează” toate celelalte științe:

• Matematica • Fizica • Chimia • Științele naturale (Earth Sciences)• Medicina • Științele sociale• Psihologia (Boyack, et al, 2005).

• De ce?

RR (Reccomended Readings):

Boyack, K.W., Klavans, R., & Börner, K. (2005). Mapping the backbone of science.Scientometrics, 64, 351-374.

Leydesdorff, L. (2006). Can scientific journals be classified in terms of aggregated journaljournal citation relations using the Journal Citation Reports? Journal of the American Society for Information Science and Technology, 57, 601-613.

Page 5: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

5

Știință vs. ”simț comun” sau Despre ”Psihomitologie”

Știință vs. ”simț comun” în Psihologie

• Exprimarea emoțiilor negative sau a agresivității duce la diminuarea în intensitate a furiei sau a emoțiilor negative.

• Copiii, în general, nu mint în privința abuzurilor fizice sau sexuale.

• Inteligența emoțională este mai importantă decât inteligența cognitivă în raport cu performanța profesională.

• Copiii care au fost abuzați în copilărie devin, în general, părinți abuzivi.

• Persoanele care au trăit experiențe traumatice în copilărie, tind să le reprime atunci când devin adulți.

• Hipnoza este o metodă fidelă de recuperare a amintirilor din prima perioadă a copilăriei.

• Stima de sine scăzută este cauza principală a performanței academice scăzute și a problemelor sociale și relaționale.

• tehnica Critical Incident Stress Debriefing (CISD) previne instalarea PTSD sau a altor probleme emoționale pentru supraviețuitorii unor evenimente traumatice.

• tulburarea de tip ”personalități multiple” este bine-documentată și destul de răspândită.

• Există peste 500 de forme de psihoterapie (Eisner, 2000), chiar daca nu toate au fost validate, oricum este mai bine să ”faci ceva, decât nimic.”

Page 6: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

6

Știință vs. ”simț comun” în Psihologie

• Exprimarea emoțiilor negative sau a agresivității duce la intensificarea furiei sau a emoțiilor negative (Bushman, Bonacci, Pedersen, Vasquez, & Miller, 2005; Tavris, 1989);

• Copiii, în general, mint în privința abuzurilor fizice sau sexuale. (Bruck, 2003; Ceci& Bruck, 1995; Garven, Wood, Malpass, & Shaw, 1998);

• Inteligența emoțională este un predictor mai slab al performanței în comparație cu inteligența cognitivă (Cote, & Miners, 2006; Boyatzis, Good, & Massa 2012).

• Copiii care au fost abuzați în copilărie au șanse mai mici să devină părinți abuzivi. (Kaufman & Zigler, 1987);

• Persoanele care au trăit experiențe traumatice în copilărie acuză faptul că nu pot uita respectivele experiențe. (Loftus & Ketcham, 1994; McNally, 2003);

• Hipnoza este o metodă fidelă de imaginare a unor false aminitiri. (Dinges et al., 1992; Kihlstrom, 1994; Nash, 1987);

• Stima de sine scăzută este cauza principală a performanței academice scăzute și a problemelor sociale și relaționale – zero evidence(Baumeister, Campbell, Krueger, & Vohs, 2003);

Știință vs. ”simț comun” în Psihologie

• Tehnica Critical Incident Stress Debriefing (CISD) conduce la instalarea PTSD sau a altor probleme emoționale pentru supraviețuitorii unor evenimente traumatice. (Gist, Lubin, & Redburn, 1998; Mayou, Ehlers, & Hobbs, 2000; van Emmerik, Kamphuis, Hulsbosch, & Emmelkamp, 2002; van Ommeren, Saxena, & Saraceno, 2005);

• Tulburarea de tip ”personalități multiple” nu este bine-documentată și a fost observată doar ca simptom indus, nu ca tulburare (Lilienfeld & Lynn, 2003; Piper & Merskey, 2004; Rieber, 2006).

• Există peste 500 de forme de psihoterapie (Eisner, 2000), chiar daca nu toate au fost validate, oricum este mai bine să ”faci orice, decât nimic.” Există dovezi consistente ale faptul că este mai indicat ca o tulburare să nu fie abordată decât să fie abordată printr-o metodă greșită (Lilienfeld, 2007; Lilienfeld, Lynn, & Lohr, 2003).

Page 7: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

7

”Psihomitologie”

1. Oamenii utilizează 10% din ”creier”

2. Mesajele subliminale conving oamenii să cumpere produse

3. A asculta Mozart în copilărie dezvoltă aptitudinile cognitive

4. Toți oamenii trec prin criza vârstei mijlocii

5. Studenții învață cel mai bine atunci când stilul lor de învățare este similar cu cel de predare

6. Poligraful este o metodă fidelă pentru a detecta lipsa onestității

7. Opposites attract (suntem atrași de persoanele cu personalități, valori, interese foarte diferite de ale noastre)

8. Răspunsurile oamenilor la testul ”petelor de cerneală” ne oferă informații despre personalitățile acestora

9. Schizofrenia implică ”dedublarea” personalității

Gândirea Critică

Page 8: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

8

Gândirea critică (Critical thinking)

• Psihoterapia ABC este eficientă în tratarea depresiei.

• Eșantion: 80 participanți diagnosticați cu depresie (psihiatric), având scoruri peste centila 90 la scala de depresie BDI.

• Metodă: toți participanții au beneficiat de 8-10 sesiuni de psihoterapie derulate de 10 psihoterapeuți care ”formați” în metoda ABC.

• Rezultate: la finalul sesiunilor, 75 de participanți au obținut o scădere semnificativă a scorurilor la BDI (p<0.01).

• Concluzii: Psihoterapia ABC este eficientă în tratamentul depresiei.

Gândirea critică (Critical thinking)• Erori în stabilirea diagnosticului. Un psiholog poate pune un diagnostic ”cronic”, când,

de facto, pacientul suferă de o tulburare episodică.

• Remisie spontană. Tulburările multor persoane sunt ”precipitate” de evenimente sau contexte de viață. “Life itself still remains a very effective therapist.” (Horney, 1956).

• Regression to the mean. Scorurile extreme tind să se ”atenueze” în timp, plasându-se către medie. Acest fenomen trebuie eliminat atunci când inferăm ”progresul” sau schimbarea terapeutică; clienții vin la psihoterapie ”at their worst”.

• Interferența tratamentelor. Mulți clienți beneficiază de tratamente multiple pentru aceeași ”condiție”. Magnitudinea efectelor fiecărui tratament este deseori dificil de separat. (Kendall, Butcher, & Holmbeck, 1999).

• Selectivitatea. Clienții care renunță la psihoterapie (”drop-outs”) prezintă, de obicei, niveluri mai ridicate ale tulburărilor, prin urmare, rămân doar cazurile mai ”ușoare”.

• Efectul placebo. Între 40% și 60% dintre pacienți raportează o ameliorare semnificativă a condiției între ziua în care au stabilit programarea și participarea la prima sesiune de psihoterapie, mecanism explicat pe baza expectațiilor pozitive (Howard, Kopta, Krause, & Orlinsky, 1996)

• Pygmalion effect. Clienții raportează o ameliorare pentru ”îndeplinirea” așteptărilor psihoterapeutului.

• Justificarea efortului – reducerea disonanței cognitive (Axsom & Cooper, 1985).

Page 9: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

9

Gândirea critică (Critical thinking)

• Critical thinking is consequential thinking (e.g. dr. John Shaw – cholera-plagued water pump).

• Exemplu: ”Maria este o femeie cu vârsta de 31 de ani, extravertă și single. Aceasta a terminat facultatea de filozofie. În perioada studenției Maria era preocupată de problematica discriminării și a echității sociale. Aceasta a participat și la o serie de demonstrații anti-guvernamentale.”

• Care dintre cele două afirmații este mai probabilă?

1. Maria lucrează pe postul de casier bancar.

2. Maria lucrează pe postul de casier bancar și este implicată în feminist movements. (Tversky, & Kahneman, 1984).

• Aceasta este o listă de numere 2, 4, 6, 8.

• Care este regula în funcție de care a fost construită?

Gândirea critică (Critical thinking)

• Psihologia științifică a avut pe parcurs un număr ridicat de ”competitori”:

• astrologia

• grafologia

• programarea neuro-lingvistică

• programe de training pentru dezvoltarea emisferei drepte

• Whole brain wave form synchro-energizer

Page 10: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

10

Gândirea critică (Critical thinking)

• Psihologia s-a desprins ca știință de sine-stătătoare prin aplicarea metodei științifice.

• Metoda științifică = applied critical thinking.

• Metoda științifică implică:

• Formularea unei întrebări de cercetare: Cum poate fi tratată depresia?

• Ipoteză: Psihoterapia ABC tratează depresia.

• Predicție: pacienții depresivi care beneficiază de ABC se vindecă de depresie.

• Testare: cum se realizează testarea? falsificarea ipotezelor (Popper, 1956).

• Analiza: identificarea mecanismului explicativ.

• Replicarea

• External review

Gândirea critică (Critical thinking)

• Mitul 1: Cercetarea este o colecție de fapte

• Mitul 2: “Cercetarea științifică presupune descoperiri extraordinare”

• Mitul 3: “Știința înseamnă experimente”

• Ex: Astronomia – una dintre cele mai vechi științe;

• Mitul 4: “Oamenii de știintă sunt obiectivi”

• Ex:“Industria pharma”

Page 11: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

11

Contribuții remarcabile

Exemplu: Prospect theory

• Problema A

Ai oportunitatea de a caștiga:

a. 4000 RON (80%) b. 3000 RON (sigur)

a. 3000 Eur (90%) b. 6000 Eur (40%)

• Vă rugăm să alegeți!

Page 12: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

12

Prospect Theory

• Problema B

Exista riscul sa pierzi:

a. 10000 USD (80%) b. 7500 USD (for sure)

a. 6000 Ron (90%) b. 12000 Ron (40%)

Rezultate

• Problema B = o transpunere a problemei A

• Exista posibilitatea sa pierzi:

• a. 4000 x 2.5 (80%) b. 3000 x 2.5 (for sure)

• a. 3000 x 2 (90%) b. 6000 x 2 (40%)

• Reflection Effect

Page 13: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

13

Cit from: Kahneman, Tversky, Econometrica, 1979

Expected Utility Theory

• The expected utility theory deals with the analysis of choices among riskyprojects with (possibly multidimensional) outcomes.

• Expected Utility Theory (EUT) states that the decision maker (DM) chooses between risky or uncertain prospects by comparing their expected utility values:

• Prediction: the utility values of outcomes multiplied by their respective probabilities

Ex: 3000 x 0.9 = 2700 vs. 6000 x 0.4=2400

copyright © D&D Research, 200526

Page 14: 1 Introducere Psihologia Stiintifica

2/28/2014

14

Hypothetical value function

Prospect Theory - Nobel Prize

• Eugene Kahneman – Professor of Psychology, Princeton

• Prospect Theory – Risk Seeking Behaviour, Nobel Prize in Economy 2002 (joint winner –Tversky)

• Kahneman and Tversky were both fellows at the Center for Advanced Studies in the Behavioral Sciences at Stanford University in the academic year 1977-1978.

• In 2007, Kahneman was presented with the American Psychological Association's Award for Outstanding Lifetime Contributions to Psychology