1. introducere în psihologia reclamei

1
Psihologia reclamei. Curs 1. Introducere Psihologia reclamei se ocupă de un anumit tip de comunicare, şi anume: cea realizată prin intermediul publicităţii, a reclamelor. Se poate spune că psihologia industrială a apărut la începutul secolului XX o dată cu munca lui Walter Dill Scott legată de publicitate şi vânzări. În 1921, Watson, fondatorul behaviorismului în psihologie, a început să-şi aplice ideile legate de comportamentul uman la lumea afacerilor. El considera că comportamentul consumatorului poate fi condiţionat - şi deci prezis şi controlat - la fel ca orice alt tip de comportament. De asemenea, el a introdus metodele experimentului şi a anchetei pe bază de chestionar în marketing şi a insistat asupra faptului că reclamele ar trebui să se concentreze pe stil şi imagine, mai degrabă decât pe substanţă şi fapte. Psihologia reclamei este o materie interdisciplinară, dinamică şi descriptivă care studiază felul în care diferite tipuri de reclame afectează comportamentul uman (Hoka 2000). Interdisciplinară: design grafic, psihologie, științe ale comunicării, semiotică, tipografie etc. Dinamismul este determinat de dezvoltarea tehnologiei. Este descriptivă deoarece are tendinţa de a descrie fenomenele întâmplate. În prezent există trei abordări majore în studiul reclamei: -perspectiva economică priveşte reclama din punctul de vedere al implicaţiei acesteia în vânzarea produselor. Aici marketingul are un cuvânt de spus. -perspectiva culturală priveşte reclama ca o componentă a culturii contemporane, o rezultantă a acesteia, o formă de manifestare a acesteia. -perspectiva individuală priveşte reclama din punctul de vedere al celor ce o construiesc (aici studiindu-se aspecte legate de creativitate, decizie) şi din punct de vedere al celor ce o “consumă“ (efectele reclamelor asupra comportamentului individual). Bineînţeles, psihologia este cea care efectuează cercetări asupra acestor probleme. O persoană întâlneşte zilnic aproximativ 2000 reclame. Chiar dacă nu suntem conștienți de toate reclamele văzute/auzite, acestea ne influențează viața de zi cu zi. Publicitatea este… …producerea unei vânzări de masă. Nimeni nu s-ar mai obosi să folosească publicitatea dacă ar putea vorbi cu toţi potenţialii clienţi faţă în faţă. Dar nimeni nu poate face asta.” (Morris Hite, citat în Adman: Morris Hite's Methods for Winning the Ad Game, 1988, Dallas, TX: E-Heart Press, p. 203) …substitutul modern al argumentului; funcţiile ei sunt acelea de a face ca ceea ce este mai rău să apară ca fiind cel mai bun.” (George Santayana) …minciuna legalizată.” (H.G. Wells, citat în Michael Jackman, Crown's Book of Political Quotations, 1982, New York: Crown Publishing Inc., p. 2) Kranzler Kingsley (apud Hoka, 2001) consideră că reclama este comunicare, afacere, artă, muncă în echipă, recomandată, cerută, cercetare exactă, logică, intuitivă, înţeleasă, informativă, sugestivă, persuasivă, psihologică, serioasă, dramatică, sexy, primitivă, elegantă, umoristică, impresionantă, memorabilă, distractivă, importantă, marketing, relaţii cu publicul. Cert este că reclama a apărut din raţiuni economice, dar nu mai este, de mult, subiect de preocupare doar pentru specialiştii în marketing. Aşa cum menţionam, publicitatea este subiect de studiu pentru economie, sociologie, antropologie, psihologie.

Upload: victo-ria

Post on 09-Nov-2015

220 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

rezumat curs introducere în psihologia reclamei

TRANSCRIPT

  • Psihologia reclamei. Curs 1.

    Introducere

    Psihologia reclamei se ocup de un anumit tip de comunicare, i anume: cea realizat prin intermediul publicitii, a reclamelor. Se poate spune c psihologia industrial a aprut la nceputul secolului XX o dat cu munca lui Walter Dill Scott legat de publicitate i vnzri. n 1921, Watson, fondatorul behaviorismului n psihologie, a nceput s-i aplice ideile legate de comportamentul uman la lumea afacerilor. El considera c comportamentul consumatorului poate fi condiionat - i deci prezis i controlat - la fel ca orice alt tip de comportament. De asemenea, el a introdus metodele experimentului i a anchetei pe baz de chestionar n marketing i a insistat asupra faptului c reclamele ar trebui s se concentreze pe stil i imagine, mai degrab dect pe substan i fapte.

    Psihologia reclamei este o materie interdisciplinar, dinamic i descriptiv care studiaz felul n care diferite tipuri de reclame afecteaz comportamentul uman (Hoka 2000).

    Interdisciplinar: design grafic, psihologie, tiine ale comunicrii, semiotic, tipografie etc. Dinamismul este determinat de dezvoltarea tehnologiei.

    Este descriptiv deoarece are tendina de a descrie fenomenele ntmplate. n prezent exist trei abordri majore n studiul reclamei: -perspectiva economic privete reclama din punctul de vedere al implicaiei acesteia n vnzarea

    produselor. Aici marketingul are un cuvnt de spus. -perspectiva cultural privete reclama ca o component a culturii contemporane, o rezultant a

    acesteia, o form de manifestare a acesteia. -perspectiva individual privete reclama din punctul de vedere al celor ce o construiesc (aici

    studiindu-se aspecte legate de creativitate, decizie) i din punct de vedere al celor ce o consum (efectele reclamelor asupra comportamentului individual). Bineneles, psihologia este cea care efectueaz cercetri asupra acestor probleme.

    O persoan ntlnete zilnic aproximativ 2000 reclame. Chiar dac nu suntem contieni de toate reclamele vzute/auzite, acestea ne influeneaz viaa de zi cu zi.

    Publicitatea este producerea unei vnzri de mas. Nimeni nu s-ar mai obosi s foloseasc publicitatea dac ar

    putea vorbi cu toi potenialii clieni fa n fa. Dar nimeni nu poate face asta. (Morris Hite, citat n Adman: Morris Hite's Methods for Winning the Ad Game, 1988, Dallas, TX: E-Heart Press, p. 203)

    substitutul modern al argumentului; funciile ei sunt acelea de a face ca ceea ce este mai ru s apar ca fiind cel mai bun. (George Santayana)

    minciuna legalizat. (H.G. Wells, citat n Michael Jackman, Crown's Book of Political Quotations, 1982, New York: Crown Publishing Inc., p. 2)

    Kranzler Kingsley (apud Hoka, 2001) consider c reclama este comunicare, afacere, art, munc n echip, recomandat, cerut, cercetare exact, logic, intuitiv, neleas, informativ, sugestiv, persuasiv, psihologic, serioas, dramatic, sexy, primitiv, elegant, umoristic, impresionant, memorabil, distractiv, important, marketing, relaii cu publicul.

    Cert este c reclama a aprut din raiuni economice, dar nu mai este, de mult, subiect de preocupare doar pentru specialitii n marketing. Aa cum menionam, publicitatea este subiect de studiu pentru economie, sociologie, antropologie, psihologie.