22CCeell ddiinnttââii CCrr`̀cc iiuunn

www.po l i t i a r omana . r o / r e v i s t a _po l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u ` . A n u l X X I I I

2013

decembrie

36pagini

1 Decembrie,Ziua Na]ional` a României

2

Ziua Naţională a României,amintind de Marea Unire pentru cares-au jertfit nenumăraţi înaintaşi eroi aipoporului român, a fost sărbătorită anulacesta parcă mai respectuos, măreţ şi fas-tuos ca niciodată!

Ca o redeşteptare a senti-mentelor cele mai înălţătoare de demni-tate şi onoare.

Lună a Sărbătorilor de Iarnă atâtde dragă nouă, românilor, Decembrie

înseamnă pentru imensa majoritate untimp al rememorărilor, al bilanţurilor, aletapelor încheiate, al rezultatelor şi algândurilor către începutul „ce va să vie.”

Trăirile, gândurile şi senti-mentele cele mai pure se întrepătrund cudorinţele de mai bine, de mai frumos, demai pur.

Naşterea Domnului şi fiinţareaEternităţii ne inundă de fiecare dată, înaceastă perioadă, cu pioşenia Divinului.

Începutul de An Nou ne dăsperanţe de mai bine, de renaştere şi în-credere.

Atunci, la graniţa dintre ce afost, ce ni s-a împlinit sau nu şi ce aştep-tăm, să îndreptăm un gând de bine spretoţi cei care veghează la avutul, siguranţasau viaţa noastră.

Iar printre toţi aceştia, la loc decinste, ar trebui să se afle şi poliţiştiiromâni, cei pe care îi salut cu respectoriunde datoria le-ar cere să se afle.

La mulţi ani, Poliţia Română!

Nicuşor DULGHERU

Decembrie

Director Onorific

Chestor [ef Petre Tob`

Director C.I.R.P.

Comisar Raluca - Claudia Seucan

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI, Marius TOMA,

(redactori); Marius POPESCU (tehnoredactor);

Cerasela LEPĂDATU, Elena ISPAS (operatori PC);Mihai DOROBANŢU (marketing)

Reproducerea integral` sau par] ia l` a mater ia le lor , f`r` acordul prealabi l a l conducer i i redac] ie i , este interz is`!

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 12562CENTRALACENTRALA: 303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 12601, 12562, 12569, 12570

PUBLICAŢIE ÎNREGISTRATĂ LA O.S.I.M. SUBNR. R23925/2005;

Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redacţiei: George Georgescu nr. 1, Sector 4, Bucureşti.

Responsabil de numărRoxana GHEORGHIU-PAP

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v . r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

Foto: Lucian Comşa

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununeazălupta românilor transilvăneni pentru UnitateNaţională, marcând momentul creăriiRomâniei Mari. “Este ziua când s-a hotărâtasupra destinului nostru pentru veşnicie”.

Poporul român a ştiut atunci să valorificeadmirabil conjunctura internaţională favora-bilă, creată în urma primului război mondialşi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.

După cum evidenţia academicianul,strălucitul istoric Florin Constantiniu,„...Marea Unire din 1918 a fost şi rămânepagina cea mai sublimă a istoriei româneşti.Măreţia ei stă în faptul că desăvârşireaunităţii naţionale nu este opera nici unui ompolitic, a nici unui guvern, a nici unui partid;este fapta istorică a întregii naţiuni române,realizată într-un elan ţâşnit cu putere dinstrăfundurile conştiinţei unităţii neamului, unelan controlat de fruntaşii politici, pentrua-l călăuzi cu inteligenţă politică remarca-bilă spre ţelul dorit. [...]

Marea Unire nu a fost rezultatul par-ticipării României la război. Nici partizaniiAntantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu auavut în vedere revoluţia din Rusia şi destră-marea monarhiei austro-ungare. Raţiona-mentul lor s-a înscris formulei tradiţionale araportului de putere interstate: victoria An-tantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Ba-natul, victoria Puterilor Centrale ne va daBasarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă,astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţăca toate aceste provincii să intre aproape si-multan în frontierele Vechiului Regat. [...]

Nu o victorie militară a stat la temeliaRomâniei Mari, ci actul de voinţă al naţiuniiromâne de a-şi da armătura teritorial-insti-tuţională care este statul naţional.[...]

O necesitate istorică - naţiunea trebuiesă trăiască într-un stat naţional - s-a doveditmai puternică decât orice guvern sau partid,culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi,punând în mişcare naţiunea, i-a dat aceaforţă uriaşă ca peste toate adversităţile sădea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional."(“O istorie sinceră a poporului român”).

Unirea de la 1 Decembrie 1918, reprez-intă evenimentul principal al istorieiRomâniei şi, totodată, realizarea unuideziderat al locuitorilor graniţelor vechiiDacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziuade 1 Decembrie a devenit, după evenimenteledin decembrie 1989, Ziua Naţională aRomâniei.

„Înfăptuirea României Mari, dintr-o dată,în decembrie 1918, reprezintă un vis secularal românilor de a se afla împreună din Banatpână la Nistru. Această Românie Mare e oţară care se naşte cu dificultăţi uriaşe — tre-buiau să se adune şi să se gospodărească îm-preună oameni care nu s-au aflat niciodatăsub aceeaşi cârmuire. Ceea ce-i uneşte pe toţiromânii este faptul de a vorbi aceeaşi limbă.Am mai spus că suntem poate singura ţarădin Europa, în afară de micile ţări, al căreisentiment naţional este exclusiv întemeiat pefaptul că vorbim aceeaşi limbă <<de la Nistrupână la Tisa>>.

La noi, cimentul este limba. Iar părereamea este că această unire pe care am făcut-oîn 1918 a fost excepţional de bine reuşită (...).

Trebuie să recunoaştem că această unire aromânilor, prima din istoria lor, s-a realizat înmod miraculos” — afirma Neagu Djuvara învolumul „O scurtă istorie a românilorpovestită celor tineri”.

Marea Adunare de la Alba-Iulia a procla-mat dreptul inalienabil al naţiunii române laîntreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şiDunăre. Textul Rezoluţiei Unirii cuprindea:autonomia provizorie a teritoriilor până la în-trunirea Constituantei, deplina libertatenaţională pentru popoarele conlocuitoare,deplina libertate confesională, înfăptuireaunui regim democratic pe toate terenurilevieţii publice, reforma agrară radicală, legis-laţie de ocrotire a muncitorimii industriale.

Adunarea naţională doreşte: Congresul depace să asigure dreptatea şi libertatea atâtpentru naţiunile mari, cât şi pentru cele micişi să elimine războiul ca mijloc pentru regle-mentare a raporturilor internaţionale. Easalută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi dinjugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunileeliberate - cehoslovacă, austro-germană, iu-goslavă, polonă şi ruteană -, se închină cusmerenie înaintea acelor bravi români careşi-au vărsat sângele în acest război pentru li -bertatea şi unitatea naţiunii române şi ex-primă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor put-erilor aliate care, prin luptele purtate îm-potriva duşmanului, au scăpat civilizaţia dinghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziuade 1 Decembrie, prin votarea unanimă a Re-

zoluţiei, Unirea era săvârşită...Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

a fost considerată decisivă pentru unitateanaţională a tuturor românilor. Iar 1 Decem-brie reprezintă esenţa unui popor, „O reali-tate care stă la încheietura metafizicii cu isto-ria, o unitate de soartă, de destin în timp, uni-tate pentru care pământ, sânge, trecut, lege,limbă, datini, obicei, cuget, credinţă, virtute,muncă, aşezăminte, port, dureri, bucurii şisemne de trăiri laolaltă, stăpâniri şi asupririconstituie doar chezăşii, semne de re-cunoaştere, peceţi, temeiuri.” (“Dimensiunearomânească a existenţei — Mircea Vulcă-nescu”).

Roxana GHEORGHIU PAP

Timpul des`vâr[irii destinului românesc

3

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

Poliţiştii au defilat pe sub Arcul de Triumf,au fost alături de cetăţeni în Parcul Herăstrăuşi au asigurat ordinea şi liniştea publică, pen-tru o sărbătoare în siguranţă.

Poliţia Română a participat la parada mi li -tară desfăşurată în Bucureşti cu prilejul ZileiNaţionale a României cu un detaşament detehnică, format din motociclete, autospecialede intervenţie şi laboratoare criminalistice.

Deschiderea coloanei de defilare a fost re-alizată de 10 motociclete marca BMW cu mo-toare de 1.200 cm cubi ale Poliţiei Rutiere,structură specializată în îndrumarea, suprave -gherea şi controlul respectării normelor de cir-culaţie pe drumurile publice. Profesionişti,stăpânind sute de cai putere, poliţiştii motoci-clişti sunt primii care intervin pentru îndru-marea şi supravegherea participanţilor la trafic.

Au urmat un autovehicul Mercedes ClasaA cu pachet AMG, cel mai recent autovehiculdin dotarea Poliţiei Rutiere, folosit pentru mi-siuni de intervenţie la accidentele auto grave,o autospecială Jaguar folosită la misiuni de pa-trulare şi de intervenţie rapidă pe autostrăzi şi3 autoturisme BMW — 330 — XD, folosite înspecial la însoţirea coloanelor oficiale de dem-nitari români şi străini, precum şi la misiuni depatrulare, supraveghere şi control al traficuluirutier. Apoi au urmat autospecialele DaciaLogan MCV, Duster şi Dokker, folosite dePoliţia Rutieră la misiuni de supraveghere atraficului rutier şi intervenţie în condiţii mete-orologice nefavorabile pe autostrăzi şi drumulnaţional DN1.

Serviciul Independent pentru Intervenţii şiAcţiuni Speciale, principala formaţiune de in-tervenţie a Poliţiei Române şi parte a grupuluide elită al unităţilor speciale de intervenţie alepoliţiilor statelor membre ale Uniunii Eu-ropene - „ATLAS”, a participat, de asemenea,la parada militară.

Luptătorii folosesc autospeciale de inter-venţie Mercedes Vito şi Sprinter dotate cuechipament de protecţie balistică şi echipa-mente speciale de executare a misiunilorspecifice.

Atribuţiile S.I.I.A.S. sunt centrate pe re-zolvarea situaţiilor de criză, ce necesită inter-venţia prin metode şi procedee specifice pen-tru capturarea sau neutralizarea infractorilorfoarte periculoşi sau înarmaţi cu arme de foc,eliberarea ostaticilor, a persoanelor răpite sausechestrate.

Blocul de paradă al Poliţiei Române a fostînchis de autolaboratoarele criminalistice des-tinate cercetării la faţa locului, dotate cutehnică foto-video digitală, truse şi echipa-

mente criminalistice necesare descoperirii tu-turor categoriilor de urme, mijloace şi materi-ale de probă existente în câmpul infracţional.

Activitatea pe linie de criminalistică des-făşurată de Poliţia Română este apreciată şi re-cunoscută pe plan european pentru rezultateleobţinute în combaterea criminalităţii trans-frontaliere şi identificarea autorilor de infracţi-uni, precum şi pentru implementarea instru-mentelor Prum şi Schengen.

Dotările permit desfăşurarea activităţilorcriminalistice atât în mediul rural, cât şi înmediul urban, în condiţii climaterice diverse,pe timp de zi sau pe timp de noapte.

Poliţia Română a fost alături de cetăţeni înParcul Herăstrău. Aici au fost amenajate stan-duri expoziţionale, iar copiii au putut admirade aproape parte din tehnica prezentă la paradă.

Poliţiştii criminalişti le-au împărtăşit copi-ilor din tainele muncii de poliţie, le-au prezen-tat trusa criminalistică şi cum pot fi relevateurmele papilare — “amprentele”.

Un punct de atracţie au fost câinii-poliţişti.Echipe mixte, formate din poliţist conductorşi câine, le-au arătat mai multe demonstraţii dedresaj.

Poliţiştii de la rutieră au expus autospe-cialele şi motocicletele pe care le folosesc înmisiuni.

Au fost împărţite reviste “Poliţia Română”

şi pliante cu materiale de prevenire şi sfaturiutile, iar vizitatorii au aflat despre diferite cam-panii desfăşurate de Poliţia Română, pentrucombaterea şi prevenirea infracţionalităţii.

Aproape 10.000 de poliţişti au asiguratmăsurile de ordine pentru buna desfăşurare amanifestărilor dedicate sărbătoririi ZileiNaţionale a României şi a 95 de ani de la în-făptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918,în Bucureşti şi în municipiile reşedinţă dejudeţ.

Poliţiştii au acţionat pentru asigurarea unuiclimat corespunzător de ordine şi siguranţăpublică, precum şi în cadrul dispozitivelor su-plimentare instituite în zona desfăşurării ma ni -festărilor publice circumscrise acestor sărbă-tori.

Pentru ca desfăşurarea manifestărilor săaibă loc în condiţii de linişte, măsurile de or-dine şi siguranţă publică au fost asigurate deaproape 10.000 de poliţişti, dintre care 1.505de la poliţia rutieră, 5.977 de ordine publică,685 de investigaţii criminale, 587 de la poliţiatransporturi şi 385 din cadrul altor structuri.

3.986 de patrule de siguranţă publică, din-tre care 1.346 pedestre şi 2.640 auto, auacţionat pentru prevenirea şi combatereafaptelor antisociale.

C.I.R.P.

4

Poliţia Română la sărbătoarea

Zilei Naţionale a României

Mesajul şefului Poliţiei Române

cu prilejul Zilei Naţionale a României, adresat poliţiştilor

Cu prilejul Zilei Naţionale a României, dorescsă adresez urările mele cele mai călduroase de sănă-tate, bucurie şi prosperitate tuturor poliţiştilorromâni, din ţară, dar şi din misiunile şi teatrele deoperaţiuni internaţionale.

La împlinirea a 95 de ani de la Marea Unire dela 1918, noi, toţi poliţiştii români, aducem unomagiu celor care, prin patriotism şi sacrificiu, audesăvârşit România Mare.

Ziua de 1 Decembrie repezintă atât un reper im-portant în istoria noastră, a românilor, dar şi o zi încare ne demonstrăm din nou profesionalismul.Poliţia Română este şi în această zi la datorie,

pentru ca toţiro mânii să sebucure în linişteşi siguranţă desărbătoarea Ro -mâ niei.

Sunt alăturide colegii noştricare îşi înde -plinesc misiunileîncredinţate de-parte de ţară şisunt convins căsunt mândri căsunt români, căpoartă cu onoareuniforma de po -liţist român.

Dragi colegi,în zi de sărbă-toare naţională,vă mulţumescpentru eforturiledepuse prin caream reuşit să con-struim o Poliţie

Română puternică, respectată, un partener de în-credere, atât al cetăţenilor, cât şi al tuturor celor-lalte instituţii de aplicare a legii din România, darşi din lume. Am demonstrat că ne facem datoria defiecare dată, cu onoare şi profesionalism, pentru aveni în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor, în slujbacărora suntem.

Să fim uniţi, să fim mândri că suntem români şipoliţişti din Poliţia Română şi, indiferent în ceparte a ţării sau a lumii ne desfăşurăm activitatea,să sărbătorim împreună, aşa cum se cuvine, ZiuaRomâniei, să demonstrăm că suntem o mare fami-lie.

LA MULŢI ANI!

Inspectorul general al Poliţiei Românechestor-şef de poliţie

Petre TOBĂ

PARLAMENTUL ROMÂNIEICAMERA DEPUTAŢILOR

Distinse domnule Inspector General,

Vizita premierului Consiliului de Stat al RepubliciiPopulare Chineze la Bucureşti şî celebrarea datei de1 Decembrie, Ziua Naţională a tuturor românilor, aufost două evenimente de importanţă majoră care ne-auarătat din plin că românii sunt o naţiune mândră şi res -pectată în lume.

Pentru modul exemplar în care aţi contribuit la suc-cesul acestor două mari sărbători, pentru dăruirea cucare aţi dus la îndeplinire toate obiectivele specifice ac-tivităţii dumneavoastră şi pentru spiritul de cooperarecu celelalte structuri implicate, vă rog să transmiteţi ca-marazilor dumneavoastră mulţumirile şi felicitărilemele.

Emoţia şi mândria de a fi român au fost acele senti-mente care au dominat copiii, tinerii, adulţii şi vârst-nicii veniţi din Bucureşti, dar şi din ţară pentru a vizitaParlamentul României, cu ocazia "Zilei PorţilorDeschise". Buna desfăşurare şi succesul acestui mo-ment s-au datorat incontestabil modului în care auacţionat efectivele aliate sub comanda domniilorvoastre.

Pentru toate acestea, primiţi, încă o dată, felicitărileşi urările mele de reuşite profesionale, de sănătate şi deacţiune solidară în slujba patriei noastre străbune -România.

Cu deosebită consideraţie,Valeriu Ştefan ZGONEA

Scrisori de apreciere

SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ

Domnule Inspector General,

În perioada 25 - 26 noiembrie a.c. s-a desfăşurat la BucureştiSummitul ţărilor din Europa Centrală şi de Est - China, în orga-nizarea căruia au fost implicate instituţii ale statului, printre careşi cea condusă de Dumneavoastră.

Expertiza şi profesionalismul subordonaţilor dumneavoastrăîn gestionarea situaţiilor din competenţă au contribuit la succe-sul acestui eveniment.

Mulţumindu-vă pentru buna colaborare, ne exprimămdisponibilitatea instituţiei pentru o cooperare permanentă şi văasigurăm de respectul şi înalta noastră consideraţie.

Cu deosebită consideraţie,DIRECTORUL SERVICIULUI

DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ General

dr. Lucian-Silvan PAHONŢU

5

De la 9000 de km distanţă

Participarea Poliţiei Române la misi-unea ONU din Haiti - Minustah a debutatla data de 27 septembrie 2004 cu un con-tingent de patru ofiţeri, numărul acestoracrescând în fiecare an.

Profund zbuciumat de conflictele in-terne, Haiti este o zonă unde inundaţiilefrecvente produc foarte multe victime,modificările climatice, dublate de inter-venţia nefastă a oamenilor asupra reliefu-lui producând adevărate catastrofe.

Cutremurul din luna ianuarie 2010 adeclanşat un adevărat infern, soldat cu sutede mii de victime în rândul localnicilor,dar şi al forţelor internaţionale însărcinatecu stabilizarea regiunii.

În acest climat de profundă nesigu-ranţă, poliţiştii români şi-au dat măsuraprofesionalismului în acordarea de sprijinşi consiliere Poliţiei locale în domeniulrestabilirii ordinii şi liniştii publice, pre-venirea, combaterea criminalităţii şi for-marea unei conştiinţe profesionale, bazatepe respectul drepturilor şi libertăţilor fun-damentale ale omului.

Ofiţerii şi agenţii noştri sunt, în con-tinuare, implicaţi activ în crearea şipregătirea Poliţiei Naţionale Haitiene, cainstituţie fundamentală în existenţa statu-lui independent şi democratic.

În proporţie de 50%, membrii Conti -ngentului român de poliţie din Minustahocupă funcţii de conducere în cadrul com-ponentei proprii sau în economia struc-

turilor existente în sistemul haitian demenţinere a ordinii şi liniştii publice.

Dincolo de activitatea specifică, înfiecare an, cu gândul la propriile familii,poliţiştii români îl aduc pe Moş Crăciunîn casele şi în inimile copiilor la orfeli-natul Le Bon Samaritean.

Despre misiunile îndeplinite, dom-nul comisar şef Constantin AdrianGluga, şeful Contingentului român depoliţie din Minustah, ne-a spus:“Poliţiştii noştri îşi desfăşoară activitateaîntr-un mediu extrem de volatil şi im-previzibil. Deşi acest stat a realizat pro-grese vizibile pe plan instituţional, so-cial, economic, sunt încă multe aspecteale vieţii cotidiene care aşteaptă să fieabordate.

De pildă se întâmplă adesea ca, în nu-mele aşa-zisei justiţii populare, autori defapte antisociale să fie ucişi cu pietre şimacete de către localnici.

În capitala Port-au-Prince încă mai ex-istă zone în care bandele de infractori (aşa-numitele «gangs ») se războiesc sub ochiituturor. Aceste lupte pentru supremaţia ter-itorială se dau în miezul zilei, utilizându-se un adevărat arsenal de arme de foc. Ori-unde te-ai afla, în piaţa publică sau pestradă, totul pare a fi desprins dintr-o altaepocă.

La peste doi ani de la devastatorulcutremur din ianuarie 2010, sute de mii deoameni încă mai locuiesc în conditii inu-mane, în campusuri de corturi, unde nuexistă nici măcar un nivel minim deigienă.

La toate acestea se adaugă demon-

straţiile publice care devin cel mai marepericol pentru străini, în condiţiile în careorice însemn al unei organizaţii inter-

naţionale îi irită pe demonstranţi. Nu depuţine ori, resimţim sentimentul anti-Mi-nustah, acesta constituind o miză uşor despeculat în cadrul luptelor politice.

Trăind zilnic calvarul unei lumi de-zlănţuite, de Crăciun, sentimentul doruluide casă devine mai arzător ca în orice altmoment de peste an.

Soţiilor şi copiilor noştri le transmitemtoată dragostea noastră. Fiţi convinşi,dragii noştri, că ne lipsiţi mult !

Colegilor le spunem că îi stimăm pen-tru ceea ce fac în fiecare zi şi că au toatemotivele să fie mândri de profesia lor.

Vă dorim tuturor un sfârşit de an lin-iştit cu sărbători luminoase şi gânduri se-nine ! “

Gânduri de departePoliţia Română cooperează cu structuri similare

din întreaga lume, precum şi cu organizaţii inter-naţionale cu preocupări în domeniul aplicării legii, acţi-unile ofiţerilor şi agenţilor concretizându-se în ampleintervenţii de menţinere a ordinii şi liniştii publice.

Pe parcursul misiunilor specifice, desfăşurate în ter-itoriile a patru continente, aceştia adaugă, în perma-nenţă, un plus de prestigiu, de expertiză şi diplomaţiebrandului instituţional.

Cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun şi în pragulNoului An, colegii, aflaţi în Haiti, se gândesc inevitabilacasă, mesajele lor ajungând, prin intermediul revistei

noastre, la inima celor dragi.

6

Inspector principal Marius Barboşanu:

“Scumpa meaDelia- Ioana.

A trecut aproape o lună de când tati aplecat de acasă şi deja îmi este un dornebun de tine. Nici măcar nu mi-am luatla revedere. Dormeai aşa de frumos, încâtnu am îndrăznit să te trezesc, dar trebuiesă ştii că te-am pupat pe obrăjori şi pefrunte.

În acel moment am izbucnit în plâns,lacrimile îmi curg şi acum când scriuaceste rânduri. Oricum la cei doi anişoriai tăi nu ai fi înţeles mare lucru, cred că aifi fost doar mofturoasă că te-am trezit dinsomnul tău dulce. Important este că tatite iubeşte foarte mult şi abia aşteaptă săte revadă şi să te strângă în braţe.

Îţi mulţumesc pentru că încă îmipregăteşti de mâncare şi îmi pui şi mie ofarfurie jos, în bucătărie. Mami ţi-a ex-plicat că tati este plecat departe, departe,la serviciu şi că te iubeşte mult. Te rog să

o asculţi pe mami şi nu uita că atunci cândvoi veni acasă îţi voi aduce ceva bun.

La Mulţi Ani de ziua ta prinţesă mică,pe 4 decembrie împlineşti doi anişori.

Mami, te rog să ai grijă de puiul nos-tru şi de tine. Să ştii că te iubesc mult şiabia aştept să vin acasă.

Celor dragi şi tuturor românilor ledoresc un Crăciun Fericit şi un An nouplin de bucurii. “ Lena MITROI

7

Poli]i[ti români \n misiuni interna]ionale

Misiunea de poliţie a Uniunii Europene în Af-ganistan (EUPOL) a fost inaugurată la data de 17iunie 2007 ca urmare a Conferinţei de la Bonn dindecembrie 2001 şi a Conferinţei de la Londra din31 ianuarie 2006, cât şi a invitaţiei adresată Uni-unii Europene de către guvernatorul Republicii Is-lamice Afganistan de a deschide o misiune depoliţie civilă din această ţară.

Guvernul Republicii Islamice Afganistan estesprijinit pentru crearea şi consolidarea bazelor ac-tivităţilor poliţieneşti pe fondul nevoii stringente dea dispune de o puternică forţă de poliţie care săcontribuie la asigurarea păcii, a securităţii şi a si -guranţei poporului afgan, într-un stat organizat peprincipii democratice.

În prezent, în teatrul de operaţiuni se află 17poliţişti români, aceştia desfăşurând activităţi depregătire profesională, îndrumare şi consiliere acolegilor afgani din cadrul Ministerului Afgan deInterne, Ministerului de Justiţie şi ParchetuluiGeneral din Afganistan. Prin activităţile desfăşu-rate, în condiţii ridicate de risc, departe de casă,poliţiştii români contribuie la procesul de reformăa instituţiilor afgane, pentru sprijinirea statului dedrept şi a unei poliţii aflate în slujba poporuluiafgan care respectă drepturile omului.

8

Eupol Afganistan

La 1 Decembrie a.c., ofiţeriiromâni de poliţie participanţi laMisiunea EUPOL Afganistan ausărbătorit, în Kabul, Ziua naţio -nală a României, împreună cucolegii români care activează înMisiune (secondaţi de alte minis-tere şi cu contract), la festivităţiparticipând conducerea misiunii,şefii tuturor contingentelornaţionale şi colegi reprezentanţiai poliţiilor altor state şi ai celeiafgane.

Şeful Misiunii, dl. Karl AkeRoghe a evidenţiat în discursulsău importanţa activităţii conti n -gentului român din EUPOLAfganistan, acesta fiind unul din-tre cele mai numeroase, precumşi contribuţia deosebită a po -liţiştilor români în imple-mentarea principalelor obiectiveale Misiunii.

Domnul dr. GheorgheAnghel, şeful contingentuluinaţional român şi reprezentant alMinisterului de Externe la festi -vitate, a subliniat semnificaţiazilei de 1 Decembrie şi impor-tanţa acestui moment pentru toţiromânii.

Cu ocazia evenimentului, şe-fului Misiunii, dl. Karl AkeRoghe, i-au fost înmânate douăalbume şi un dvd de prezentare aRomâniei, iar tuturor partici-panţilor le-au fost puse la dis-poziţie reviste şi pliante de pro-movare a ţării noastre, a atracţi-ilor turistice şi culturii ro -mâneşti.

Ziua naţională a României aconstituit un prilej suplimentarde bucurie pentru doi membri aicontingentului, care au fostînaintaţi înainte de termen îngradul profesional următor.

Dănuţ DĂNILĂ

9

„Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, îmiîndrept gândurile mele bune către familie,alături de care sunt cu inima şi sufletul deaici, de departe, dar şi către prietenii,colegii mei de aici şi din ţară, către toţicei care m-au susţinut pe parcursul aces-tui an de misiune internaţională în Af-ganistan. Sărbători fericite şi La mulţiani!”

Dănuţ Mihai Danilă

„Aş dori să transmit o călduroasă îm-brăţişare bunicuţei mele Ana, care m-acrescut, înţeles şi m-a susţinut în orice pasprofesional făcut, deşi acest lucru a pre-supus lungi perioade în care a fost privatăde prezenţa mea. De asemenea, aş dori sămulţumesc, şefului şi colegilor mei de laServiciul de Investigare a Fraudelor Sibiu:Sunteţi o echipă extraordinară şi vă

mulţumesc pentru înţelegere, pentru căaţi preluat munca şi dosarele mele cuocazia fiecărei experienţe internaţionalela care am participat şi cu toate acesteami-aţi rămas în continuare nu numaicolegi ci şi adevăraţi prieteni”.

Oana Neagu

„Distanţa de casă, de familie, decolegi şi prieteni, pericolele la tot pasulne fac să îi apreciem cu atât mai mult petoţi cei dragi nouă, ne apropie cu atât maimult sufleteşte şi omeneşte de toţi ceicare la rândul lor ne resimt lipsa şi carene susţin prin gânduri bune, mesaje deîmbărbătare şi respect. Tuturor, şi maiales iubitei mele soţii şi fiicei noastre mi-nunate, le doresc multă sănătate, putere,înţelegere şi linişte sufletească.

Milos Mircea

„Doresc să le mulţumesc atâtcolegilor mei poliţişti din ţară, cât şifamiliei pentru sprijinul moral acordat,pentru gândurile lor bune trimiseatunci când am avut nevoie, dar şi pen-tru prietenia sinceră pe care mi-au ară-tat-o chiar şi la mii de kilometri decasă. Având în vedere că se apropieluna Decembrie, o perioadă cu marisemnificaţii pentru toţi românii, le urezcelor din ţară să aibă parte de sărbătoriliniştite şi pline de iubire alături de ceidragi.

În Afganistan sărbătorile nu se simtatât de bine ca acasă, iar acest lucru neface să apreciem şi mai mult ceea ceavem şi să fim recunoscători pentrufiecare clipă petrecută în familie”.

Valeria Elefterie

Vq îmbrq]i[qm cu sufletul!

Pagini realizate de Nicuşor DULGHERU

10

Soldat însângeratsimt în aceeaşi mână de gheaţăfrunze strivite,adevăr înmormântat în durereşi viaţa deschisăîn adâncimea fiecărei speranţe,fără anotimp înlăcrimatpe geana dimineţii.

Peste arborio umbră călătoare,pasăre de pradănăpustită spre viu,venită mereudin singurătate.

Sorin ARDELEANU

Mângâind suferin]a

La Biroul Relaţii Internaţionaledin cadrul Direcţiei Afaceri Eu-ropene şi Relaţii Internaţionale -I.G.P.R., atmosfera este eferves-centă, rapiditatea cu care se re-zolvă problemele creând impresiacă activităţile se desfăşoară uşor,facil. Aparenţele dispar, însă, cândurmăreşti în profunzime specificulmuncii, când înţelegi că, într-unasemenea loc, adevărata măsură alucrurilor se regăseşte în profe-sionalismul şi promptitudinea cucare tinerii ofiţeri indentificăsoluţiile. Situaţiile cotidiene extremde complexe cer creativitate, in-teligenţă, prezenţă de spirit, oriceabatere de la registrul standardelorînalte cauzând prejudicii misiu-nilor ce le revin poliţiştilor româniîn teatrele de operaţiuni din lumeaîntreagă.

Indiferent de limba în care sevorbeşte, în această structură deelită, comunicarea nu cunoaştebariere de timp, de hotare şi maiales de mentalităţi, acţiunile între-prinse de către specialişti asi gu -rând inclusiv suportul relaţional alPoliţiei Române în raporturile cuinstituţiile similare din celelaltestate.„Acest Birou, ne spune şeful struc-

turii domnul subcomisar Cezar Ralea,repre zintă punctul de contact în rapor-turile cu reprezentanţele diplomaticestrăine în România, relaţionarea tuturorcomponentelor Inspectoratului Generalcu acestea fiind efectuată doar prin in-termediul nostru.

Colectivul, alcătuit din ofiţeri tineri,foarte buni cunoscători a cel puţin douălimbi străine, aceştia provenind atât depe băncile instituţiilor de învăţământ aleM.A.I., cât şi din sursă externă - asigurăactivităţi de pregătire a poliţiştilor ceurmează a fi trimişi în misiuni inter-naţionale de menţinere a păcii în teatrelede operaţii, sub egida diferitelor organi-zaţii internaţionale (ONU, UE) în bazaangajamentelor asumate la nivel de statprin hotărâri de guvern sau hotărâri

CSAT. De asemenea, pe durata des-făşurării turului de serviciu, lucrătoriiBiroului menţin permanent legătura cuofiţerii aflaţi în misiune prin intermediulşefilor de conti n gente, în vedereasoluţionării diferitelor probleme de ordinadministrativ şi de reprezentare.

Pe această linie de muncă, sederulează inclusiv activităţi de interme-diere şi organizare a intervenţiilor ope -rative ale poliţiştilor români în străină-tate în scopul combaterii infracţiunilorcomise de cetăţenii români pe teritoriulaltor state.

Totodată, relaţionăm cu ataşaţii deafaceri interne şi ofiţerii de legăturăstrăini în România şi cu cei româniacreditaţi în străinătate, pentru buna des-făşurare a misiunilor operative, precumşi pentru asigurarea corespondenţeiprivind diferitele solicitări reciproce deordin administrativ sau protocolar.”

Misiuni la nivel înalt

În cursul anului 2013, ofiţerii BRI aususţinut demersuri în vederea trimiteriipoliţiştilor români în operaţiuni de com-batere a infracţiunilor comise decetăţenii români în străinătate, precum şide patrulare în echipe mixte, în state ca

Italia (în cadrul misiunilor ITA.RO),Franţa, Belgia, Marea Britanie, Dane-marca, Finlanda, Bulgaria, Elveţia şiAustria.

Din perspectiva intensificării par -teneriatelor internaţionale, specialiştiibiroului au organizat primirea mai mul-tor delegaţii străine la nivel înalt, cuprilejul vizitelor întreprinse în România.Între acestea amintim prezenţa condu -cerii Poliţiei Naţionale din Israel încadrul ,,Celui de-al cincilea grup delucru comun româno-israelian’’, precumşi a Secretarului General al OIPC IN-TERPOL, domnul Ronald K. Noble., lainvitaţia inspectorului general al PoliţieiRomâne, vi zi tă în decursul căreia s-afăcut propunerea ca România să orga-nizeze în anul 2014 Adunarea Generalăa organizaţiei.

Alte momente importante, la care s-alucrat intens în acest an, fac trimitere lainvitaţia adresată de către inspectorul ge -ne ral şi la care a răspuns doamnaCatherine de Bolle, Comisarul general alPoliţiei Federale a Regatului Belgiei - cuaceastă ocazie fiind semnat PlanulComun de Acţiune pentru anul 2013 întrePoliţia Română şi Poliţia Fe de rală aRegatului Belgiei.

Lena MITROI

Din in ima ins t i tu ţ ie i ,

În teatrele de opera]iuni ale lumii11

”Misiunile internaţionale - ne spune tânărapoliţistă - atât pentru noi, cât şi pentru colegiinoştri din alte ţări, reprezintă un schimb de ex-perienţă deosebit, de natură să contribuie la per-fecţionarea activităţii specifice.

Cooperarea cu Poliţia Română este foarteapreciată în Belgia. Frecvent sunt oprită pestradă de persoane încântate la vederea uni-formei pe care o port.

În activitatea profesională, am participat lanumeroase investigaţii şi cercetări în dosarelepenale şi, în egală măsură, la acţiuni cu carac-ter preventiv.

Lucrând împreună cu colegii belgieni,putem soluţiona cu celeritate cauzele în lucru încare sunt implicate persoane de naţionalitateromână, ca autori sau ca părţi vătămate. Parti -ciparea poliţiştilor noştri facilitează obţinereainformaţiilor necesare din ţară, prin intermediulPunctului Naţional Focal din cadrul Centruluide Cooperare Poliţienească Internaţională şi,deopotrivă, comunicarea cu cetăţenii români,depăşindu-se astfel barierele lingvistice.

Spre exemplu, am întâlnit în Bruxellesmulte familii de rromi români care, deşi suntstabilite de mulţi ani aici, preferă să trăiască dinajutoare sociale în loc să muncească. Din pă-cate, unii dintre ei şi-au stabilit reguli proprii,nesupunându-se legilor statului în care locui-esc. Prin urmare, este necesar să li se explicece obligaţii pe au pentru că, se pare, drepturileşi facilităţile pe care le pot avea nu le sunt

străine. Am observat, însă, că dacă mesajul estetransmis de către un poliţist român atitudinealor se schimbă radical, devenind mult mai re-ceptivi.“

Cu toate că prostituţia este tolerată în Bel-gia, fiind incriminat doar proxenetismul, o altăproblemă cu care se confruntă Poliţia belgianăşi relevată de către inspectorul principal Pri-vantu constă în complicaţiile generate de pros-tituate, ştiut fiind faptul că în această categoriesunt şi fete din ţara noastră. Ceea ce li se as-cunde celor care practică această “meserie” estecă între timp modul de ope rare al unora dintreproxeneţi s-a rafinat. Aceştia nu mai acţioneazăcu violenţă, ci adoptă imaginea de lover boy.Cu promisiuni deşarte, cu vorbe frumoase şicadouri scumpe, îşi încântă victimele până leprind în laţul unei vieţi de coşmar.

“În contextul muncii poliţieneşti, adaugăofiţerul, este mai dificil să determini o astfel devictimă să coopereze cu organele de cer ce tare,deoarece adesea, aceasta este implicată senti-mental. Comunicarea prin intermediul inter-pretului diminuează tehnicile de anchetă, deaceea este benefic dialogul nemijlocit pe care îlpoate realiza un poliţist de aceeaşi naţionalitatecu victima.

Am observat că impactul la vederea uni-formei Poliţiei Române este un atu deosebit deimportant în activitatea de prevenire a infracţi-unilor săvârşite de către unii cetăţeni români înstrăinătate. Spun unii, pentru că nu trebuie să

rămânem cu impresia că toţi românii din Bel-gia sunt certaţi cu legea. Când am desfăşuratactivităţi specifice de proximitate am avutfericita ocazie să constat că în Bruxelles locui-esc şi numeroase familii de români, respectateşi foarte bine integrate în societate. De aseme-nea, am întâlnit şi români ce lucrează la insti-tuţiile Uniunii Europene, care ne fac cinste,contribuind la îmbunătăţirea imaginii noastre.”

Doctor în ştiinţe penaleInspectorul principal Nicoleta Privantu a

absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bu-cureşti (iunie 2005) şi Şcoala de Agenţi dePoliţie ”Vasile Lascăr”-Câmpina (iulie 2003),având la activ două masterate: în ”Ştiinţe pe-nale”, la Academia de Poliţie ”Alexandru IoanCuza” din Bucureşti (februarie 2007) şi ”Ma -nagementul afacerilor publice”, susţinut laŞcoala Naţională de Studii Politice şi Admi -nistrative (septembrie 2008).

Şi-a continuat drumul în activitatea uni-versitară, devenind, în luna iunie 2013, doctorîn drept, la Universitatea din Bucureşti, cu lu-crarea „Falsuri în înscrisuri”.

Din noiembrie 2005, lucrează ca ofiţer depoliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie aMunicipiului Bucureşti, la Biroul de Investi-gaţii Criminale de la Secţia 6.

Lena MITROI

Pe străzile Bruxelles-ului,

În uniforma Poliţiei RomâneInspectorul principal Nicoleta-Aurelia Privantu

este, începând cu luna septembrie 2013, un membrurespectat şi iubit al Poliţiei Locale Bruxelles. Într-oprimă etapă, aceasta a lucrat în specializareaPoliţie de proximitate, după care şi-a continuat ac-tivitatea la Investigaţii Criminale, acolo unde, aşadupă cum recunoaşte, şi-a exercitat profesia în con-fruntări dificile, cu diverse categorii de infractori,îndeosebi cu pro xeneţi.

12

În doar zece zile, peste 2.000 de materialepirotehnice au fost confiscate, zece persoanefiind cercetate în acest sens. Acţiunea naţio - nală, „Foc de artificii” a demarat în forţă cuscopul de a combate infracţiunile din acestsegment şi urmăreşte folosirea în mod cores -punzător a materialelor piro tehnice.

În urma incidentelor neplăcute din anul2005, când au fost înregistrate cazuri soldatecu decesul unor persoane, pagube materialeimportante şi foarte multe vătămări corporaleale unor persoane care nu au folosit corespun-zător acest gen de materiale, autorităţile auînăsprit legislaţia.

„Ţin să reamintesc că în 2005 am înregis-trat câteva cazuri soldate cu decesul unor per-soane, pagube materiale importante şi foartemulte vătămări corporale ale unor persoanecare au folosit fără discernământ acest gen demateriale”, a declarat chestorul Nicolae Mari-nescu, directorul Direcţiei Arme, Explozivi şiSubstanţe Periculoase în cadrul unei confe rinţeorganizate la începutul acestei luni.

Un prim-plan al campaniei, „Foc de arti-ficii” este acela al controlului persoanelor ju-ridice, societăţilor comerciale care comercia -lizează astfel de produse, inclusiv al importa-torilor. În evidenţele poliţiştilor din domeniusunt 12 societăţi comerciale care au importatdeja sau sunt pe punctul de a importa impor-tante categorii de materiale pirotehnice, im-portante cantităţi de astfel de materiale, firmecare sunt autorizate pentru operaţiuni cu acestgen de materiale.

„ ...în momentul declanşării acestei acţiuninoi estimăm că la nivel naţional există în evi-denţa acestor 12 societăţi cantitatea de peste125.000 de kilograme de material pirotehnic.Pe lângă aceste 12 societăţi mai sunt autorizatepeste 200 de societăţi care pot face astfel de

operaţiuni, în special oper-aţiuni de comercializare aacestui gen de materiale”,a completat chestorulMarinescu.

Există patru categoriide materiale pirotehnice,din care doar una este des-tinată popu-laţiei

Potrivitlegii, este in-terzisă vân-zarea către

po pulaţie şi folosirea de cătrecetăţeni a materialelor din clasa II,III şi IV, aceste categorii de mate-riale pirotehnice fiind destinate ex-clusiv uzului profesional. Pentru agestiona şi pentru a folosi acest tipde materiale este nevoie de o cali-ficare de pirotehnist.

Practic, singura categorie cepoate fi folosită de către populaţieeste aceea a materia lelorpirotehnice din clasa I, care s-audovedit a fi inofensive.

În situaţia în care persoane ju-ridice sau persoane fizice executăoperaţiuni cu materiale pirotehnice din clasepentru care nu au acces cetăţenii, există osancţiune penală prevăzută de lege, respectivînchisoare de la trei luni până la un an. Deasemenea, orice ope raţiune cu materiale

pirotehnice fără auto rizarea poliţiei se soldeazăcu aceeaşi sancţiune penală.

“Aş dori să transmit către cetăţeni faptulcă poliţia, în această perioadă, îşi va desfăşuraactivităţile pentru asigurarea liniştii cetăţenilorşi vom identifica şi combate orice situaţi carevorîncălca legea”, a conchis chestorul NicolaeMarinescu.

După conferinţa de presă, a urmat oprezentare demonstrativă în poligon adiferitelor tipuri de artificii şi a periculo zităţiiacestora.

Marius POPESCU

S`rb`tori lini[tite, f`r` accidente

Peste 10 tone de articole pirotehnice, ridicate de poliţişti

La începutul acestei luni, poliţiştii Ser-viciului Arme Explozivi şi Substanţe Pe ri -culoase din cadrul I.P.J. Giurgiu şi poliţiştiide frontieră ai S.P.F. Giurgiu au identificatun cetăţean străin, de 37 de ani, care trans-porta din Republica Bulgaria, fără drept, cuo autoutilitară, 10.820 de kg. de articolepirotehnice din categoria a II-a.

Bărbatul efectua transportul pentru osocietate comercială din Bucureşti. Arti-colele pirotehnice au fost ridicate în vedereaconfiscării. Conducătorul autouti litarei estecercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere, transport, folosire sau orice altă ope -raţiune cu materii explozive (articole pirotehnice) fără drept.

13

Caracteristici

Categoria I: Sunt materialele piro tehnice care pot fifolosite în tot timpul anului, banalele artificii. Această cat-egorie cuprinde, în special, acei vulcani cu jerbă de lu-mină. Nu vom găsi aici elemente care produc un zgomotfoarte puternic, categoria cuprinzând materialele careproduc un zgomot neglijabil, acestea putând fi folosite şiîn încăperi.

Începând cu categoriile II, III şi IV, materialele tre-buie folosite exclusiv de pirotehnişti. Ele produc zgomoteputernice, efecte luminoase şi au o expansiune foartemare a pulberii, fiind dăunătoare sănătăţii.

Nivelul categoriei nu este dat neapărat de cantitateade pulbere, ci de amestecul acesteia şi de modalitatea încare au fost făcute.

Îşi făceau me -seria cu dă ruire,visurile lor le -gându-se indes -

tructibil de carieră.Ambiţioase din fire

cele două poliţiste, de 22şi de 23 de ani, dincadrul IPJ Bacău,hotărâseră să se spe-cializeze în cadrulunui curs de per-fecţionare a limbiiengleze la CentrulMultifuncţionalde PregătireSchengen dinPloieşti. Au ple-cat cu maşina, dar

destinele lor s-auunit, pentru tot-

deauna, în moarte. Tragedia s-a

petrecut la data de 10februarie a.c. pe DN1B în localitatea Ulmenidin judeţul Buzău, vic-time fiind Ionela Daniela

Antochi, din Bacăuşi Daniela Tofan,

din loca litateagă lă ţeanăMatca.Aceasta dinurmă se aflala volan şi se

pare că apătruns pe con-

trasens unde a izbit untaximetru, după care autovehiculul a fostlovit de o autoutilitară şi aruncat în afarapărţii carosabile. Fetele au decedat pe loc.Vestea morţii celor două a căzut ca untrăsnet pentru colegi şi superiori cât şipentru familiile acestora.

Daniela Antochi lucra la Postul dePoliţie din Răcăciuni, iar Daniela Tofanla cel din Cleja. La sfârşitul lunii ia -nuarie, îşi sărbătoriseră împreună ziuade naştere, pentru că le despărţea doar ozi. Amândouă au absolvit Şcoala deAgenţi „Vasile Lascăr” din Câmpina, ladata de 1 mai 2012, după care au fostrepartizate la I.P.J. Bacău.

„Le-am cunoscut personal, de cândau venit să facă practică şi apoi la

repartizare. Am văzut în ele poliţiste deperspectivă. S-au acomodat foarte bineşi nu s-au plâns niciodată de nimic.Chiar săptămâna trecută am vorbit cutânăra din Galaţi şi mi-a spus că îi placemeseria şi că nu vrea să se transfereacasă, aşa cum fac majoritateacelor repartizaţi în alte judeţe.Şi-au făcut treaba exemplar. Esteo mare tragedie ce s-a întâmplat.”,declara presei imediat după inci-dent comisarul şef Vasile Oprişan-şeful Inspectoratului judeţean.

Meseria de poliţist-riscuri multiple

În legătură cu starea de faptexistentă la nivelul PoliţieiRomâne, din această perspectivă,domnul comisar şef ConstantinIancu, şeful Compartimentului In-specţia Muncii şi PrevenireaRiscurilor Profesionale de la Di-recţia Management ResurseUmane din I.G.P.R., ne-a spus că dece-sul poliţistelor din IPJ Bacău reprezintăsingurul caz de acest gen petrecut peparcursul lui 2013. Accidentele demuncă, însă, acoperă o diversitate marede situaţii, riscurile meseriei de poliţistfiind multiple. Domnia sa a adăugat:”Pe parcursul acestui an am avut circa osută de evenimente, cele mai multe în-tâmplate în domeniile rutier şi ordinepublică. Poliţiştii în activitatea de zi cuzi, din dorinţa îndeplinirii sarcinilor deserviciu şi restabilirii ordinii şi sigu-ranţei publice în zonele de responsabil-itate, sunt supuşi riscurilor de acci-dentare sau îmbolnăvire profesională.

În acelaşi context, menţionez căevenimentele petrecute la nivelulPoliţiei Române sunt destul defrecvente. Unii poliţişti au suferitvătămări corporale grave fiind implicaţiîn diferite evenimente rutiere, care aufost produse de alţi participanţi latrafic, alţii pe parcursul urmăririi unorinfractori periculoşi, care, adesea, aumaşini mult mai performante decât celedin dotarea oamenilor legii. În operativcazuistica este complexă, diversitateariscurilor fiind foarte mare, acestea de-pinzând de natura unor factori, cum ar

fi: umani, tehnici, organizatorici, demediu, biologici, etc. Pentru poliţiştiicare participă la cercetare la faţa locu-lui, în ciuda echipamentului de pro-tecţie din dotare, există pericolul decontaminare cu produşi biologici,

chimici, etc, care ar putea să le punăviaţa în pericol.

În ce priveşte activitatea Comparti-mentului de Inspecţia Muncii şi Pre-venirea Riscurilor Profesionale, este re-glementată de Legea 319/2006 a secu-rităţii şi sănătăţii în muncă şi H.G.1425/2006 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a prevederilorLegii securităţii şi sănătăţii în muncănr.319/2006, precum şi alte acte nor-mative interne.”

Caz cutremurătorla IPJ Ilfov

Munca poliţiştilor la nivel naţionaleste, de asemenea, greu încercată în ac-tivitatea de zi cu zi, oamenii legii avândde-a face cu fel şi fel de personaje cuafecţiuni transmisibile. Este semnifica-tiv în acest sens cazul a doi poliţişti dela IPJ Ilfov. În timp ce încercau să imo-bilizeze un bărbat violent, agenţii aufost muşcaţi de acesta. Individulsuferea de SIDA. Doar intervenţiarapidă a cadrelor medicale a făcut ca in-cidentul să nu degenereze dramatic.

Lena MITROI

Lumina din candela sufletului14

TTrupa de colindători „STRĂ-JERII”(alcătuită din ofiţeri şiagenţi din cadrul Poliţiei mu-

nicipiului Sighişoara) ne va vesti şi înacest an bucuria Naşterii Mântuitorului.

Vor colinda instituţiile din TârguMureş şi Sighişoara, InspectoratulJudeţean de Poliţie, Poliţia municipiu -lui Târgu Mureş, Brigăzile de Jan-darmi şi Pompieri, Prefectura şi Con-siliul Judeţean Mureş, Parchetul depe lângă Judecătoria Sighişoara,Judecătoria Sighişoara şi, nu în ul-

timulrând,

PrimăriaSighişoara.

Nu vor fi uitaţi mai alescei care îşi petrec ultimele clipe

ale vieţii încercând să învingă sin-gurătatea, la Azilul de BătrâniSighişoara, oamenii fără adăpost dela Centrul Creştin de Zi dinSighişoara, înfiinţat de preotul Dan(ori „Popa Dan”, aşa cum este numitde toţi cei care îl cunosc) şi, bineînţe-les, Biserica la care slujeşte acestprelat cu mare suflet, cea din cartierulCorneşti al Sighişoarei unde, respec-tând tradiţia, se termină colindulSTRĂJERILOR în fiecare an.

Dacă reuşesc să facă toate acestea,nu înseamnă că membrii trupei decolindători primesc zile libere ori sediminuează faptele ilicite înSighişoara în această perioadă a anu-lui. Înseamnă doar că aceşti poliţişti,care subliniază de fiecare dată cândabordează acest subiect, că sunt înprimul rând oameni şi apoi poliţişti,de dragul frumoaselor obiceiuri

legate de Crăciun şi de dragul celorcare îi aşteaptă cu sufletul deschis,bucurându-se aproape copilăreşte defiecare dată când sunt colindaţi, maisacrifică din timpul lor liber, şi aşaatât de puţin, pentru a putea facerepetiţiile şi apoi colindul propriu— zis. Înseamnă, de aseme-nea, că e nevoie să maiapeleze, o datăîn plus, la

înţelegereafamiliilor lor, vă-

duvite oricum deprezenţa acasă a celor care

trebuie să îndure o viaţă întreagăvinovăţia „traiului bigam”, obligaţi săse împartă permanent între mai multe„familii” : cea de acasă, cea de la ser-viciu şi cea a oamenilor pe care îiservesc şi cărora le-au jurat credinţăşi devotament.

Dar, după toată aceste eforturivine şi satisfacţia. Nu este vreuna ma-terială. Este doar bucuria de a vedeazâmbete şi chiar lacrimi. Fericireacelor care le ascultă minunatul co -lind. Dar şi un alt mod de a se apropiade comunitate.

O mică insatisfacţie totuşi pentruacest an: deşi au avut „material” su-ficient pentru un al cincilea CD cucolinde ce încă nu au fost redate pu -blicului larg, fiind proaspăt culese, nua fost posibil acest lucru din cauza di-ficultăţilor financiare. Fideli hotărâriiluate la înfiinţarea trupei, CD-urile cucolindele STRĂJERILOR se dis-tribuie gratuit, astfel că în fiecare anse lovesc de aceeaşi problemă:adunarea fondurilor pentru noul CD.Astfel, hotărâţi să nu întrerupă şirulînregistrărilor anuale a CD-urilor cucolinde, STRĂJERII ne dăruiesc înacest an un „Best Of”, care conţine

20 dintre colindele interpre-tate de ei între anii2009 — 2012, lacare a dat omână

de aju-tor şi To-

boşarul CetăţiiSighişoara, Dorin Stan-

ciu, binecunoscut în aceastăpostură de turiştii de pe întreg ma-

pamondul, care a rostit în stilul săubinecunoscut urarea de încheiere aCD-ului. STRĂJERII promit ca anulviitor să scoată CD-ul programat pen-tru acest an, care va conţine colindenoi pentru publicul ascultător, dar, înfapt, vechi de sute de ani, originale şivaloroase, culese de la bătrâni dindiferite zone ale Văii şi CâmpieiMureşului.

Străjerii Flaviu Figan, PavelCostea, Olimpiu Suciu, Ioan Pop,Pavel Marcu, Costel Gliga, DorelToncean şi Cristian Iuga, anul acesta,i-au urat bun venit în trupă lui RaduDrăgan. Împreună să aibă o activitateartistică cât mai îndelungată şi mairodnică!

Un mesaj din partea STRĂJE -RILOR: “Tuturor celor care ne-aususţinut, ne-au apreciat ori ne-au su-portat, colegilor şi prietenilor noştri,familiilor lor şi familiilor noastre, dinsuflet le urăm un CRĂCIUN FERICITŞI CU SĂNĂTATE! Iar colectivuluiRevistei “Poliţia Română”, a căruiatenţie acordată nouă ne umple demândrie, le mulţumim pentru aceastaşi le dorim ca superlativele adunatedin întreaga Poliţie Română şi aşter-nute în paginile revistei, să se răs-frângă din plin şi asupra lor, pe toateplanurile, iar pana să le rămână veşnicascuţită! Sărbători Fericite tuturor!”

Roxana GHEORGHIU PAP

Colindul lor înseamnă un poem alluminii, scânteietor, purtându-ne sprepoteci de Crăciun, spre ninsorilecopilăriei. Colind suav, vestindNaşterea Mântuitorului, colind origi-nar ardelenesc, primit, an de an, de laStrăjerii Sighişoarei, poliţiştidesăvârşiţi, apărători aicetăţii dar şi artişti deexcelenţă.

Colindul Str`jerilor

15

Pâinea noastrăDemersurile susţinute de

către Poliţia Română pentru com-baterea evaziunii fiscale în dome-niul panificaţiei- în contextul încare Guvernul României a micşo-rat cota de T.V.A. la 9 %- au con-stat, în principal, în verificareaactivităţilor de producţie, depo -zitare, transport şi comercializarea produselor de profil.

Din perspectiva modurilor deoperare a infractorilor şi a oper-aţiunilor poliţieneşti întreprinseîn acest sens, domnul comisar şefClaudiu Scarlatache, director ad-junct al Direcţiei Investigare aFraudelor, din cadrul Inspec-toratului General al PoliţieiRomâne, ne-a spus: „La data de01.09.a.c., din dispoziţia inspec-torului general, a fost iniţiat, lanivel naţional, Planul de acţiune,,Vatra 2013”, al cărui scop con-stă în asigurarea stabilităţii şicompetitivităţii mediului de afa -ceri, a pieţei muncii prin pre-venirea şi combaterea infracţiu-nilor specifice ce afectează buge-tul de stat.

Această activitate, derulată lanivel interinstituţional, a reunitalături de poliţişti comisari aiGărzii Financiare, specialişti aiA.N.A.F., funcţionari de la Di-recţiile Judeţene pentru Agricul-tură şi Dezvoltare Rurală, Di-recţiile Judeţene de Sănătate Pu -blică şi inspectori ai AutorităţiiNaţionale Pentru Protecţia Con-sumatorului .

16

Principalele infracţiuni descoperite decătre oamenii legii rezidă în sustragerea dela plata impozitelor şi taxelor prin prelu-crarea produselor fără documente de prove-nienţă a mărfii (materie primă sau produsfinit); înregistrarea în evidenţele contabilea unor operaţiuni comerciale fictive înscopul deducerii de TVA în mod ilegal şireducerii masei impozabile; neînregistrareaîn evidenţele contabile a operaţiunilor com-erciale; lipsa documentelor de provenienţăa mărfii pe timpul transportului, cu scopulde a disimula majoritatea tranzacţiilor efec-tuate; folosirea de documente fictive deprovenienţă şi transport a mărfurilor; uti-lizarea de programe de calculator fără li-cenţă şi folosirea unor evidenţe duble elec-tronice; comercializarea de pâine şi produsede panificaţie de alte calităţi şi sub grama-jul înscris pe etichetă; neînregistrarea ven-iturilor realizate şi întocmirea unor rapoartede producţie fictive, neconcordante cu con-sumurile specifice de materii prime (gaze,energie electrică, combustibil) şi materiale(grâu, făină, sare, zahăr, amelioratori, uleietc.)”

Confiscări de milioane,producţii record

În perioada 01.09 - 16.11 a.c., au fostcontrolate 28.786 societăţi comerciale,16.041 persoane fizice şi verificate77.853 mijloace de transport, obţinân du-seurmătoarele rezultate: 1.526 infracţiuniconstatate şi 1.332 persoane cercetatepenal.

Cu ocazia controalelor s-a avut învedere tot lanţul comercial din acest dome-niu respectiv producători, depozitari, trans-portatori, societăţi agricole, comercianţietc.Valoarea totală a bunurilor care au fostindisponibilizate în dosare penale este de4,9 milioane lei, poliţiştii luând măsuri deconfiscare/indisponibilizare cu privire la105 mijloace de transport, în valoare de 3,1milioane lei. Totodată, valoarea bunurilor

ridicate în vederea confiscării se ridică la2.543.074 lei.

Oamenii legii au aplicat 48.628 sancţi-uni contravenţionale în valoare de21.060.286 lei. De asemenea a fost sus-pendată sau oprită activitatea la 44 unităţide morărit şi panificaţie, având în vedereneregulile constatate.

În 2013, producţia de grâu şi secară dinRomânia totalizează 7,3 milioane de tone,fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi adoua din ultimii 43 de ani.

Faţă de anul trecut, producţia de grâu şisecară a crescut cu 37%. Suprafaţa cultivatăa fost de două milioane de hectare, similarăcelei de anul trecut, dar cu un randament de3.472 kg la hectar, faţă de 2.650 kg lahectare în 2012.

În primul semestru al acestui an, doarexporturile de grâu s-au ridicat la aproape300 milioane de euro, în creştere cu circa75% faţă de aceeaşi perioadă a anului ante-rior.

Din vânzarea de porumb, România aobţinut în luna iunie peste 19,8 milioane deeuro, fiind destinate exportului peste 84.300de tone de porumb.

Din cazuistica Poliţiei

La data de 03.10.2013, poliţişti dincadrul Serviciului de Investigare a Fraude-lor au efectuat un control la sediul unei so-cietăţi din Ghimbav în scopul verificării au-torizaţiei valabile pentru depozitare cerealeşi a cantităţilor de cereale deţinute şi com-ercializate în perioada august, septembrie.

În urma acţiunii efectuate, s-a stabilit căîn depozit se afla cantitatea de 56.366 kggrâu, firma comercializând cereale cătredouă societăţi braşovene şi una din Focşani,judeţul Vrancea, fără a deţine autorizaţie dedepozitare emisă de organele în drept dincadrul M.A.P.D.R.

S-a aplicat o sancţiune contravenţionalăîn valoare de 7.000 lei, cantitatea de grâuidentificată a fost indisponibilizată şi s-apus în vedere administratorului societăţii să

nu o înstrăineze până la obţinerea autoriza-ţiei de depozit.

Verificările continuă pentru stabilireastării de fapt cu privire la înregistrarea înevidenţele contabile a livrărilor realizate decătre reprezentanţii societăţii în cauză, rel-ativ la săvârşirea infracţiunii de evaziunefiscală, faptă prev. si ped. de art. 9 alin. 1lit. b din Legea 241/2005 republicată.

* Poliţişti din cadrul Poliţiei municipiu-lui Huedin, cu sprijinul colegilor din cadrulServiciului de Investigare a Fraudelor-IPJCluj, au derulat activităţi de control întrafic, în filtrul rutier instituit pe DN1 E60în localitatea Negreni, ocazie cu care au de-pistat două autovehicule pline ochi cu pro-duse de panificaţie. În ambele cazuri nu auexistat documente legale de provenienţăpentru marfa transportată.

Agenţii economici cărora le aparţineuautoutilitarele verificate au fost sancţionaţicontravenţional cu amenda în valoare de3000 lei fiecare, conform art. 14 al.1 lit. edin OUG. 12/2006, dispunându-se confis-carea mărfii şi a mijloacelor de transportutilizate în activităţile de transport în scopcomercial, în valoare de 75.000 lei.

În urma activităţilor de culegere a in-formaţiilor şi investigare desfăşurate,ofiţerii S.I.F. Iaşi s-au sesizat din oficiu cuprivire la faptul că, în anul 2012, o societategălăţeană a efectuat un număr de 667 oper-aţiuni de import cereale din RepublicaMoldova şi Ucraina, mărfurile fiind intro-duse în ţară prin punctele vamale Sculeni-judeţul Iaşi, Albiţa-judeţul Vaslui şiGiurgiuleşti-judeţul Galaţi.

Pentru facilitarea acestor operaţiuni,reprezentanţii unei firme bucureştene, careau intermediat respectivele tranzacţii, auoferit câte 50 lei/camion unor directori aibirourilor vamale, obţinând liberul de vamăfără efectuarea controalelor specifice,privind calitatea şi cantitatea transporturilor.

Cei implicaţi s-au ales cu dosare penale,cauza fiind înaintată către D.N.A. ServiciulTeritorial Iaşi cu referat de declinare a com-petenţei de soluţionare.

Lena MITROI

cea de toate zilele17

18

Proiecte materializate în campanii, sute deacţiuni desfăşurate la nivel naţional, dialoguriintense cu publicul reprezintă, generic, princi-palele rezultate înregistrate, în anul 2013, decătre Institutul de Cercetare şi Prevenire aCriminalităţii din I.G.P.R. şi structurile subor-donate din teritoriu.

Efortul, depus de către ofiţerii şi agenţii deprofil, sprijiniţi de poliţişti din Serviciile Rutierşi Ordine Publică, este circumscris compo-nentei educative, de informare a cetăţenilor învederea protejării vieţii, integrităţii şi propri-etăţii acestora.

La data de 25 aprilie a.c., în cadrul uneiconferinţe de presă, a fost lansată Campaniade prevenire a furturilor din locuinţe „Nu-ţiscăpa casa din ochi!”, susţinută de specialiştiai Institutului de Cercetare şi Prevenire aCriminalităţii şi ai Direcţiei de InvestigaţiiCriminale din cadrul I.G.P.R., precum şireprezentanţi ai Groupama Asigurări.

Demersul, desfăşurat în perioada mai -iulie 2013, la nivel naţional a urmărit infor-marea populaţiei cu privire la modalităţile deprevenire a furturilor din locuinţe, activităţilevizând transmiterea de recomandări cu carac-ter preventiv prin distribuirea unor materialeinformativ-preventive, precum şi stabilireaunor întâlniri ale ofiţerilor de prevenire cu ben-eficiarii acestui proiect.

Astfel, pentru promovarea mesajelor, aufost realizate 300.000 de scrisori, adresatecetăţenilor, care au fost depuse în cutiile poş-tale. Totodată, au fost tipărite 150.000 debroşuri şi 5.000 de afişe, acestea fiind dis-tribuite asociaţiilor de proprietari, din mediulurban, pentru a fi expuse la aviziereleblocurilor, la sediile unităţilor de poliţie, la in-

trările în centrele comerciale şi în alte locuripublice.

În vederea diseminării recomandărilorpreventive, s-au organizat întâlniri cu grupurileţintă: asociaţii de proprietari,asociaţii profesionale, anga-jaţi ai unor instituţii sau so-cietăţi comerciale.

„Fii prudentă!Poţi preveni

tâlhăria.”

Institutul de Cercetareşi Prevenire a Criminal-ităţii-I.G.P.R. a venit în spri-jinul categoriilor vulnera-bile prin demararea Cam-paniei „Fii prudentă! Poţipreveni tâlhăria.”

În cadrul evenimentuluide lansare, care a avut loc, la data de 27 iuniea.c, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, ofiţeriide specialitate au organizat mai multe standuriîn cadrul cărora au prezentat diverse bunuri cefac obiectul acestor infracţiuni, însoţite de odescriere a contextului în care faptele de acestgen au loc. De asemenea, poliţiştii le-au oferitcelor prezenţi în Piaţă materiale informative şisfaturi utile, pentru a-şi proteja bunurile şi in-tegritatea fizică, astfel încât să nu devină vic-time.

Campania, desfăşurată la nivel naţional, înperioada iulie-august 2013, a urmărit creştereagradului de informare a femeilor cu privire lamodalităţile de prevenire a tâlhăriilor. Reco-mandările oamenilor legii au fost transmise in-clusiv prin intermediul unor acţiuni de infor-mare în locuri publice cum sunt parcurile sauzonele comerciale.

„Unde începe cerşetoria,se sfârşeşte copilăria”Asociaţia Telefonul Copilului, Agenţia

Naţională împotriva Traficului de Persoane şiInstitutul pentru Cercetarea şi PrevenireaCriminalităţii au derulat Proiectul „Unde în-cepe cerşetoria, se sfârşeşte copilaria”, demersce şi-a propus identificarea principalelor cauzeale cerşetoriei, precum şi creşterea gradului deconştientizare cu privire la efectele negativeasociate unei astfel de practici în rândul copi-ilor. La activităţile realizate au participat 110reprezentanţi ai instituţiilor şi comunităţilor lo-cale, precum şi 600 de elevi, cu vârste cuprinse

între 8 şi 12 ani. Proiectul a fost finanţat de Ambasada

Franţei şi s-a desfăşurat în comunităţi din Bu-cureşti (sector 5), Ilfov (Jilava), Vaslui (Mur-

geni), Alba (Hopârta),Dâmboviţa (Cojasca),Covasna (Dobârlau),Braşov (Braşov). Acţi-unile au constat în: re-alizarea unui sondaj careşi-a propus să inves-tigheze opinia grupuluiţintă asupra consecinţelornegative pe care le pre-supune implicarea copi-ilor în cerşetorie; elabo-rarea unor materiale deinformare a grupului ţintă(pliante, postere, materi-ale promoţionale, caietepersonalizate etc.); orga-

nizarea de întâlniri localecu reprezentanţii autorităţilor publice şi mem-brilor comunităţilor în cadrul cărora au fostidentificate cauzele care generează cerşetoria,

problemele ce derivă din acest fenomen, pre-cum şi soluţiile ce pot conduce la prevenireacomiterii actelor de gen. Totodată, au avut locevenimente destinate copiilor din comunităţilemultietnice care au constat în diseminarea in-formaţiilor cu privire la riscurile pe care le im-plică cerşetoria, măsuri de prevenire,susţinerea de reprezentaţii teatru-forum, orga-nizarea de concursuri cu tematică preventivă.

Proiecte, campanii, acţiuni,

La numitorul comun al educa]iei

Până în prezent, în baza Planului Comunde Acţiune „Scutul Pădurii 2013”, ofiţeriiServiciului Protecţia Fondului Forestier şiPiscicol, de la Direcţia Ordine Publică, dinInspectoratul General al Poliţiei Române, auiniţiat şi coordonat direct şase acţiuni, lanivel naţional, având ca principal scop li mi -tarea tăierilor ilegale de arbori pe razajudeţelor Bistriţa-Năsăud, Suceava, Alba,Vrancea, Neamţ, Dâmboviţa, Argeş şi Au-tostrada A1 Bucureşti- Piteşti.

Recent, ofiţeri şi agenţi de poliţie de lainspectoratele judeţene de poliţie, specialiştisilvici din cadrul Ministerului Mediului şiSchimbărilor Climatice, Regiei Naţionale aPădurilor-Romsilva şi comisari ai GărziiNaţionale de Mediu şi Gărzii Financiareşi-au dat mâna, într-o acţiune de amploare,pentru apărarea fondului silvic existent şicontracararea hoţilor de aur verde.

Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate:18ocoale silvice verificate; 46 controale în fon-dul forestier; 21 pădurari sancţionaţi contra-vențional; 68 instalaţii de debitat materiallemnos verificate;116 infracţiuni constatate,dintre care: 52 la Legea 46/2008 Codul Sil-vic, 15 infracţiuni de corupţie (Legeanr.78/2000), 42 infracţiuni conform CoduluiPenal şi şapte la alte acte normative. Toto-dată, au fost aplicate 217 contravenţii, înva loare totală de 1.054.700 lei, dintre care:194 la Legea nr. 171/2010 privind stabilirea

şi sancţionarea contravenţiilor silvice, douăla H.G. nr. 996/2008 şi 21 la alte acte nor-mative. Au fost confiscaţi 4.247,19 metricubi material lemnos, în valoare de666.313,04 lei;14.936,5 metri cubi materiallemnos tăiat ilegal, rezultat în urma con-statărilor făcute cu ocazia controalelor efec-tuate. Un acord ITRSV a fost retras, un au-toturism fiind indisponibilizat şi douăplăcuțe de înmatriculare reținute.

Pentru o legislaţie care să protejeze

În legătură cu activitatea depusăîn plan legislativ, domnul comisarşef Marcian Colman, şeful Servi c iu -lui Protecţia Fondului Forestier şiPiscicol, ne-a spus: “Ofiţerii Servi-ciului Protecţia Fondului Forestierşi Piscicol au monitorizat perma-nent activităţile de prevenire şicombatere a tăierilor ilegale de ar-bori desfăşurate de poliţiştii cuatribuţii din structurile teritoriale depoliţie. În perioada 15.11. -24.12.2013, aceştia au iniţiat şi pus în apli-care la nivel naţional acţiuni privind pre-venirea şi combaterea tăierilor ilegale şicomercializării pomilor de Crăciun.

Între alte demersuri susţinute pe parcursul

acestui an, au mai fost emise puncte devedere referitoare la proiectele legislative demodificare şi completare ale Legii nr.46/2008 - Codul Silvic, Legii nr. 171/2010privind stabilirea şi sancţionarea contra-venţiilor silvice, Legii nr. 18/1991 a fonduluifunciar, cu referire la pajiştile permanente aleLegii nr. 407/2006 a fondului cinegetic. Deasemenea a fost elaborat un punct de vederereferitor la Proiectul Hotărârii Guvernuluipentru aprobarea Normelor referitoare laproveniența, circulaţia şi comercializareamaterialelor lemnoase, a lemnului şi pro-duselor din lemn, la regimul spaţiilor de de-

pozitare a materialelor lemnoase şi al insta-laţiilor de prelucrat lemn rotund.”

Pagini realizate deLena MITROI

~mpotriva ho]ilor de aur verde

19

Prevenirea delincvenţei juve-nile şi a victimizării minorilor,reprezintă un segment al crimi-nalităţii ce necesită o atenţie de-osebită, având în vedere impor-tanţa formării şi educării tinereigeneraţii.

Deşi la nivelul judeţuluiMureş acest tip de criminalitatenu reprezintă un domeniu pro -ble matic, demersurile preven-tive includ informarea copiilor,a tinerilor atât cu privire la fac-torii favorizanţi cu rol determi-nant în geneza delincvenţei, câtmai ales cu privire la importanţacomportamentului preventiv.Reuşita acţiunilor preventive de-pinde de modul în care actoriisociali acţionează, sprijinindu-seşi completându-se reciproc.

Având în vedere faptul că,uneori, copiii, manifestă maimultă deschidere faţă de ceiapropiaţi de vârsta lor decât faţăde adulţi, Poliţia mureşeană aconsiderat oportună informareaacestora de către studenţi, care

să le ofere, totodată, un exemplude implicare în viaţa comu-nităţii, promovându-se volun-tariatul.

Astfel, a apărut iniţiativa

derulării Proiectului „Tineripentru tineri!” având ca scop in-formarea elevilor asupra princi-palelor aspecte legate de sigu-ranţa lor, cu patru puncte de in-

teres: drepturile copiilor (lanediscriminare, la siguranţăetc.), siguranţa pe internet, dis-pariţiile de copii şi siguranţacopiilor şi a bunurilor lor acasă,

pe stradă sau la şcoală. Recent, s-a derulat prima

etapă a proiectului, respectivtabăra de formare a studenţilor(voluntari ai Centrului de Con-siliere şi Orientare Vocaţională,studenţi ai Facultăţii de Psiholo-gie si Ştiinţe ale Educaţiei dincadrul Universităţii „D. Can-temir” Târgu-Mureş), la Centrulde Vacanţă Sovata, cazarea fiindoferită de unul dintre parteneri,respectiv Direcţia Judeţeanăpentru Sport şi Tineret Mureş.

Organizarea acestei tabere afost o provocare, dar şi o expe-rienţă deosebită, în condiţiile încare, neavând resurse pentruasigurarea transportului şi ahranei necesare pentru 25 depersoane, în interval de o săp-tămână, câţiva parteneri privaţidin judeţ au oferit produse ali-mentare pentru a putea fi conti -nuat proiectul (Coniflor, San-lacta etc.).

În consecinţă, această tabără

Tineri

pentru

tineri

„

„20

de formare a fost şi un excelent exer-ciţiu de constituire a unei echipe ade-vărate, de distribuire şi îndeplinire asarcinilor, de respect reciproc,fiecare având contribuţia sa lapregătirea hranei, servirea meseiş.a.m.d.

Agenda sesiunilor de formare acuprins atât informaţii de specialitatevizând cele patru puncte amintite, câtşi exerciţii practice referitoare la co-municarea şi relaţionarea cu copiii,jocuri şi materiale ce pot fi folositela activităţi.

Formatorii au fost:� poliţiştii Compartimentului

de Analiză şi Prevenire a Crimina -lităţii - comisar Gabriela Stoica (or-

ganizarea unor activităţi, comuni-care, jocuri pentru copii, metode dis-tractive de învăţare, informaţii cucare trebuie să rămână copiii la fi-nalul activităţilor), inspector LucianTătar (exerciţii şi dezbateri privindsiguranţa copiilor acasă, pe stradă, înmijloacele de transport, la şcoală),

agent principal Ana-Maria Ciui (dis-cuţii le gate de dispariţiile de copii,măsuri preventive, ser vicii existen -te), psiholog Alina Schenk coordona-torul de program din cadrul Organi-zaţiei Salvaţi Copiii (a dezbătut as-

pecte legate de drepturile copiilor, or-ganizând două sesiuni: discriminarea,siguranţa pe internet, violenţa asupracopiilor), asistent univ. drd. AndreiCotruş - Facultatea de Psihologie dincadrul Universităţii „D. Cantemir”(particularităţile comunicării la copiiide vârstă şcolară mică).

După prima etapă, au fost prezen-tate mass-media detaliile acestei in-iţiative, la conferinţa de presă par-ticipând, alături de coordonatoriiproiectului — poliţiştii de prevenire —şi reprezentanţi ai principalilorparteneri: DJST Mureş, SalvaţiCopiii Mureş şi Centrul de Consiliereşi Orientare Vocaţională al Facultăţiide Psihologie si Ştiinţe ale Educaţieidin cadrul Universităţii „D. Can-temir” Tg-Mureş.

„Acest efort comun a fost prezen-tat comunităţii şi presei ca fiind odovadă clară a faptului că, dacă neunim forţele, putem depăşi obstacolepe care uneori le considerăm mai pu -ternice decât noi.

Urmează ca în cea de-a doua fazăa proiectului, studenţii să fie reparti-zaţi pe şcoli şi clase şi să deruleze ac-tivităţi cu peste 500 de copii dinclasele 0-IV din 10 şcoli târgu-mureşene, pe tematica menţionată,până la finalul anului şcolar 2013-2014. În prealabil însă, ei vor parti -cipa la activităţi demonstrative şi launele simulări, pentru consolidareacelor acumulate la formare”- ne-aprecizat dna comisar Gabriela Stoica.

Roxana GHEORGHIU PAP

21

ÎÎnn CCaassaa DDoommnnuulluuii ,,

CCeell ddiinnttââii CCrr`̀cciiuunn

Biserica din curtea Inspectoratului Poliţiei Judeţului Hune-doara îşi deschide larg porţile în faţa enoriaşilor. Înălţată, recent,sub hramul Marelui Mucenic Mina, cei păgubiţi, cei loviţi crunt însoartă se roagă zilnic Sfântului protector, pentru ajutor grabnic lapagubă şi la ostoirea pătimirii întru păcate. Cu căldură, cu tole -ranţă, cu înţelegere şi iubire, preotul Bogdan Niţu îi întâmpină pecei ce vin să-şi descarce sufletul, le ascultă păsul, îi povăţuieşte,binecuvântându-i în cele din urmă. Fără a face distincţie întreca litatea de preot şi purtător de cuvânt al Poliţiei, serviciul întruDomnul şi-l îndeplineşte firesc, cu drag, considerându-l o misiunepermanentă în slujba semenilor.

22

„Pentru colegii poliţişti, eu sunt <<părintele>>, iar pentrucredincioşii care umplu duminică de duminică biserica, sunt<<părintele de la televizor>>, care le spune ce se mai îmtâmplă,bun sau rău, prin judeţ. Şi aceasta pentru că împlinesc două slu-jiri, purtând, în egală măsură, cuvântul Domnului şi pe cel al celeimai importante instituţii de aplicare a legii, fiind de mai bine deşapte ani ofiţer de presă al inspectoratului judeţean de poliţie.Cele două slujiri se împletesc aproape de la sine, legea penală şilegea morală completându-se reciproc. Decalogul, regăsit înCodul Penal, arată că un bun creştin trăieşte respectând legilestatului. Biserica şi Poliţia sunt două instituţii care promoveazăaceleaşi valori: binele, adevărul, dreptatea.”- ne spune sub-comisarul Niţu.

Oameni care sfinţesc locul

Cu felul său de a fi, poliţistul şi preotul şi-a luat ajutoare denădejde în casa Domnului, un grup special de colindători, alcă-tuit din poliţişti ai Serviciului Transporturi Feroviare Hunedoara,coordonaţi de şeful structurii, domnul comisar şef Ioan Balaţ.Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun aceşti minunaţi oameniai legii împlinesc misiunea specială de a-L vesti pe Hristos, darşi de a cinsti memoria tuturor celor care, de la Sfântul Mina în-coace, veghează zi şi noapte pentru ordinea şi liniştea comunităţiidin care fac parte.

Colindătorii nu poartă opinci sau suman, ci sunt echipaţi ”re -gulamentar” în uniforme.

Cu smerită rugăciune şi mireasmă de tămâie, glasurile lorrăzbat din casa Domnului până în casa sufletului cu versurile:Slobozi-ne gazdă-n casă /C-afară plouă de varsă./ Hristos Senaşte, măriţi-L/Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L.

După ce şi-au împlinit colinda, poliţiştii sunt binecuvântaţide preotul slujitor al bisericii, care ştie cu fiecare părticică a fiinţeisale ce înseamnă să fii om al legii. Sufletul i se luminează ori decâte ori îşi vede colegii trecând pragul bisericuţei din lemn, ridi-cată în stilul vechilor lăcaşe hunedorene şi împodobită cu chipuriblânde, de sfinţi români.

Locaşul- realizat din fonduri exclusiv extra-bugetare, întreanii 2012-2013, la solicitarea şi cu sprijinul structurilor asociativedin cadrul inspectoratului judeţean de poliţie, după proiectul arhi-tectei Angela Kalauzs- este pictat, la interior, în tehnica temperade către pictorul bisericesc Constantin Bumbu.

Construcţia- realizată din lemn de brad şi având o navăprincipală cu laturile de 14,55 m, respectiv 6,20 mp, cu un turn-clopotniţă situat în partea de apus (pe pridvorul deschis)- respectăarhitectura specifică bisericilor ortodoxe.

Rugăciune către Sfântul MareMucenic Mina

Cei ce vin în această biserică se roagă astfel:“O, Preasfinte şi întru tot lăudate, Mare Mucenic Mina, şi de

minuni făcătorule; primeşte această rugăciune de la mine, nevre d -nicul robul tău, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămă-duiri şi grabnic folositor şi ajutător preaminunat , scap eu ticălo-sul şi către sfânt chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinţi mă rogţie: Vezi, Sfinte, paguba mea, vezi sărăcia şi ticăloşia mea; vezibubele şi rănile trupului şi sufletului meu. De aceea mă rog ţie,Fericite şi Sfinte Mina, grăbeşte-te de mă ajută cu neîncetatele şisfintele tale rugăciuni şi mă sprijineşte pe mine robul tău. Iaa minte la suspinele mele şi nu mă trece cu vederea pe mine ticălo-sul şi scârbitul, că ştiu, Sfinte al lui Dumnezeu, că de ai şi pătimitmunci grele şi chinuri înfricoşătoare de la cei fără de lege pentrudragostea lui Hristos, dar prin acele suferinţe astăzi vieţuieşti lu-minat şi ai aflat dar de Dumnezeu. Fiindcă ne-am încredinţat că,şi după mutarea ta din viaţa aceasta trecătoare, cine a năzuit lasfânta biserica ta şi cu credinţă ţi s-a rugat nu a rămas neajutat.Cine te-a chemat pe tine întru ajutor şi nu l-ai auzit? Sau cinete-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, şi tu l-ai trecut cu ve -derea? Sau cui, în pagube fiind şi alergând spre ajutorul tău, nui-ai descoperit paguba lui? “

Lena MITROI

23

Poliţiştii harghiteni de proximitate, reprezentaţi de coor-donatorul lor, dna comisar Emilia Moldovan, reuşesc să lealunge tristeţea, să le îndrepte privi rile spre lumină celornăpăstuiţi. Pe care îi ajută, atunci când liniştea cerească secoboară pe pământ, să tră iască emoţia sărbătorilor Darulacestor poliţişti este iubirea. Bunătatea de a îmblânzi oriceinimă, de a şterge orice rană, orice suferinţă. Cu toţii lemulţumesc, pentru că aceşti oameni minunaţi, poliţiştii, nuîi uită şi le oferă protecţie.

Sunt oameni aflaţi în dificultate, vitregiţi, copii oribătrâni, de la centrul de Îngrijire şi Asistenţă Frumoasa, dela Şcoala specială Bilbor sau de la „Inimi neprihănite”.Pentru care singurii prieteni sunt aceşti poliţişti, care mereule oferă timpul lor, aducându-le mângâiere, support moral şimaterial. Astfel înât şi ei pot trăi timpul sărbătorilor, timpulcolindelor, orice vis părând uşor de împlinit.

Roxana GHEORGHIU PAP

Cel mai pre]ios dar24

Copiii din Complexul de Servicii So-ciale “Sfântul Constantin”, centru aflat subocrotirea Inspectoratului General alPoliţiei Române, au primit, şi anul acesta,daruri din partea reprezentanţilor insti-tuţiei.

Poliţiştii din cadrul tuturor structurilorau participat financiar la achiziţionareacadourilor şi a alimentelor pentru copiiidefavorizaţi, care au aşteptat entuziasmaţisosirea lui Moş Crăciun. Fericireamicuţilor a fost cel mai frumos dar primitde poliţişti, alături de colindele cristalineoferite drept mulţumire. Şi de această dată,copiii au avut şansa de a trăi magia sărbă-torilor.

Marius Popescu

Cu entuziasm, a[teptându-l

pe Mo[ Cr`ciun

Taina mântuirii neamului omenesc estestrâns legată de taina Întrupării Fiului LuiDumnezeu „de la Duhul Sfânt şi din FecioaraMaria” şi de naşterea Lui în cetatea Beth-leemului acum mai bine de două mii de ani.

Stâlp şi temelie a întregului edificiu moralal vieţuirii creştineşti, Mântuitorul IisusHristos, născut Prunc Sfânt, Om şiDumnezeu, reprezintă, pentru oamenii dintoate timpurile şi din toate locurile, şansa în-dumnezeirii noastre, însăşi viaţa cea veşnică.

Dumnezeu a iubit atât de mult oamenii şilumea, încât ni l-a dăruit pe singurul său Fiuîn ziua de Crăciun, atunci când s-a născutIisus. Acest tezaur ortodox, reînviat, an de an,cu fiecare colindă şi cu fiecare inimă bună cese adaugă corului milenar de generaţii decreştini, formează trăirea Bisericii vii a LuiHristos.

Crăciunul adevărat începe cu priveghereadin Ajunul Sărbătorii, când, în casa creştinu-lui, este primit preotul cu icoana NaşteriiDomnului. Apoi, pe lângă pregătirea bu-catelor, primenirea casei, a hainelor şi a tu-turor celorlalte necesare vieţii pământeşti, necurăţim sufletele, ne îmblânzim inimile şi neluminăm cugetele cu profeţiile proorocilorcelor de demult care L-au văzut cu ochiiminţii pe Iisus venind în lume pentru a-Lmântui pe Om.

Colindele nu sunt altceva decât rugăciunicântate, muzica de taină din adâncul cuvin-telor Dumnezeieştilor Scripturi, dogmădespre venirea Lui Hristos pe pământ pentrumântuirea noastră, legătura dintre sufletullumii şi Duhul Lui Iisus, dintre Raiul Lui

Dumnezeu şi Adam cel căzut din el şi pierdutîn lumea păcatului, oglinda RevelaţieiDivine, puntea dintre om şi Dumnezeu,pecetea împăcării prin Naşterea Fiului CeluiPreaînalt.

Crăciunul nu este o perioadă sau unsezon, ci o stare de spirit, adevăratul spirit alCrăciunului care îndeplineşte cea mai maredorinţă a omenirii: de a dărui şi de a primidragoste şi bucurie.

De Crăciun, când totul este mai blând şimai frumos, ca atinşi de o baghetă magică,ne urmăm şi exprimăm propriile impulsuri şisentimente fără reţineri, preţuim pacea şi

compasiunea, aprindem şi mai puternic foculospitalităţii în casă şi cel al dragostei în inimi,pentru că bucuria dăruită celorlalţi ni se în-toarce, miraculos, înapoi. Cu cât dăruim maimult, cu atât suntem mai iubiţi!

Acesta este Crăciunul, sărbătoarea lu-minii şi bogăţia sufletului, acel ceva intangi-bil, ca un parfum, care ne învăluie. Craciunulpoate fi un timp de sărbatoare sau de rugă- ciune, dar va fi întotdeauna şi un timp de adu -cere aminte în, care gândul ne zboară la totce am iubit vreodata.

Cerasela LEPĂDATU

Na[terea Domnului, taina mântuirii noastre

25

Atmosfera magică de la Balul Bobocilor pro-moţiei 2013-2015 a Şcolii de agenţi de poliţie „Sep-timiu Mureşan”-Cluj-Napoca va rămâne cu sigu-ranţă în memoria afectivă a celor peste 170 de par-ticipanţi.

Seara a debutat cu evoluţiile muzicale alecomisarului şef Cornel Pop şi ale elevilor AndraBotoş şi Mădălin Tudor, care au smuls ropote deaplauze.

Spectacolul a continuat cu probele deprezentare, dans şi karaoke, susţinute de perechilealcătuite din bobocii: Georgiana Duca şi BogdanApopei; Paula Pop şi Daniel Mihai; Bianca Tripe şiAlexandru Apetri, Andra Botoş şi Răzvan Ursache,Nicoleta Dragoş şi Ciprian Rus; Laura Bencheu şiMarius Scurtu; Ioana Rus şi Richard Ungur; An-dreea Ştefan şi Alin Trif.

Lupta a fost acerbă, participanţii „înfruntându-se” cu talent, la scenă deschisă, pentru titlurile deMiss Popularitate câştigat de Georgiana Duca, de laclasa 102; Mister Originalitate, obţinut de AlexandruApetri, clasa 104, Mister Boboc şi Miss Bobocrevenindu-le elevilor: Richard Ungur şi Ioana Rus,ambii de la clasa 106.

La iniţiativa conducerii Facultăţii de Poliţie din cadrul Acade-miei de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, recent, a fostsemnat, la Cluj Napoca, un protocol de colaborare în domeniulpregătirii de specialitate a viitorilor poliţişti, formaţi pe băncile Şcolii„Septimiu Mureşan”.

Astfel, conducerea şi elevii unităţii clujene de învăţământ auprimit vizita unui grup de 27 de studenţi din anii II şi III şi cadre di-dactice din campusul de la Băneasa.

Cu acest prilej, oaspeţii au aflat despre oferta educaţională aşcolii, precum şi de baza logistică de care aceasta dispune, cea maiapreciată locaţie fiind Centrul de Simulare şi Simulatorul de trageri,unde cei prezenţi şi-au testat aptitudinile.

Între alte acţiuni prevăzute pe agenda întâlnirilor, studenţii auparticipat, alături de elevii anului II, la o informare cu tema”Urmele. Operaţiuni tehnico-criminalistice care se execută în legă-tură cu acestea”, susţinută de către domnul comisar şef Ion Pleşea,şeful Serviciului Cercetare la Faţa Locului din cadrul InstitutuluiNaţional de Criminalistică.

Sear` de neuitat

Parteneriat la nivel academic

Despre alegerile propriei deveniri

Apărut sub semnătura doamnelor comisar şef Ioana Indrieş,ofiţer în cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire aCriminalităţii din Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor şiprofesor Carmen Tripe, volumul „Alegerea mea” ilustrează operspectivă adolescentină asupra vieţii, asupra propriei deveniri,marcată de experienţa suprinzător de diversă a tinerei generaţii.

Eseurile- create de elevii Colegiilor Tehnice „MihaiViteazul”, „Dimitrie Leonida”, precum şi de la Liceul Teoretic„Aurel Lazăr” şi Liceul Tehnologic Sanitar „Vasile Voiculescu”-au văzut lumina tiparului prin grija profesorilor coordonatori

Carmen Tripe, Alice Popa, Mariana Tămaş, Luminiţa Vîntu-rache, Florentina Hoduţ, Patricia Faur, Rodica Turcaş şi CrinaCrăciun.

Lucrările au fost jurizate de profesor Mioara Ţigan - In-spectoratul Şcolar Judeţean Bihor, profesor Dana Puşcaşiu -Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, Otilia Şandor - „JurnalulBihorean” şi comisar şef Ioana Indrieş, fiind premiate în cadrufestiv, cu prilejul „Zilei Poliţiei bihorene”.

Lena MITROI

26

Vor veni sărbătorile

Vor veni sărbătorileCu înfăţişare de sfântSă ne aducă mai întâi ninsoareaAici pe pământŞi candelă pururi aprinsăPentru fiecare respiraţieŞi rugă îngenuncheatăPurtată prin sânge cu graţie.

Vor veni sărbătorileCa o pogorâre a lui DumnezeuPeste sufletele noastre oricum săracePurtate prin viaţă mereuŞi va ninge cu plânsul ceruluiCu cântul colindului va ningeNoi vom intinde mâna geruluiŞi răul dintre oameni va muri, se va stinge...

Trupul cailor albi va trudi pentru noi,Din nările lor vom culege în pumni căldura,Ne vom ruga în biserici aprinseSe se sfarme, Doamne, mânia şi ura...

Apoi mai curaţi decât zăpada vom fiÎn trupurile noastre lumina se va spovedi.

Chip de colind

Iarna aceasta poartă chipul tăuÎnfăşurat în mantia cuvântului,Îţi va fi cald, lumină îţi va fi,Cum lumânării liturgic îi este.Pe munţi se va aşterne zăpada, pe creste,Ca o veşnicie a sorţii,Ca o moarte ce nu mai poate muri.

Tu te vei ruga pentru mărul aprinsŞi pentru sufletul păsării te vei ruga,Obrazul tău va fi precum copacul ninsPe care treceri de sfânt îl vor desmierda.Eu nu-ţi voi călca rugăciunea,Într-o altă lume atent voi păşi,Voi purta de mână copilulCe încă refuză a se zămisli.

Iarna aceasta îţi poartă surâsulMereu însorit ca într-o poveste,Între timp cerul se va rostogoliCu sfinte zăpezi peste creste...

Tu vei alerga la ferestre să întâmpini colindul,A naşterii Domnului veste...

Ionel Simota

Ionel Simota este poetul iubirii şi al lu-minii, care, atunci când scrie, simte că „se în-tâmplă în el răsărit şi însoriri”, cel carepoate străbate cu lumină labirintul vieţii şicenuşa timpului.

Poetul care ne invită la o poveste de iu-bire, la o „cântare a cântărilor”, „desculţprintre cuvinte”, se relevă şi ni se descoperăîntr-o fascinantă caligrafie poetică, într-oizbitoare muzicalitate.

„Are viziunea plânsului cosmic, cuvintele(şi necuvintele) sale au forţă indestructibilă,este invadat de bucuria absolutului, princontemplarea din înlăuntru a lumii, iar ver-sul său le traduce pe toate, când sub formaludicului, când prin accente tragice… Poetulse abandonează voluptos în braţele iubitei,naturii, copacilor şi ploii, prin el trec herghe-lii de cai şi îi sângerează ţara în cuvinte” —apreciază exegeţii săi.

„Ionel Simota s-a născut întru şi pentrupoezie — aşa cum singur o mărturiseşte în alsău <<Poem explicativ>>, de aceea îl con-sider unul dintre paznicii hărăziţi pentru a

veghea frunza şi iarba pământului românesc,sub scutul poeziei” - scria George Ţărnea.

Comisarul Ionel Simota de la „Investi-gaţii criminale” — I.P.J. Harghita, membru alUniunii Scriitorilor, preşedintele AsociaţieiCenaclului Buna Vestire, pentru care „ardeluminând şi atrăgându-i pe tinerii şi copiiiurbei în sfera miraculoaselor zvâcniri alefrumosului”, poetul care ne-a dăruit „Des-culţ printer cuvinte”, „Aripi de cenuşa”, „Lapoalele ochilor tăi”, „Îngerul meu”, „Dedorul tău”, „Casa cu salcâmi”, „Lumina cu-vântului meu”, „Poemele tăcerii”, „Ramuride dor”, „Dialog în cer”, „Frânturi dezbor”, volume alcătuind „Opere complete”,ne oferă, de această dată, două poeme, carene însoresc, vestindu-ne sărbătorile, ca opogorâre a lui Dumnezeu, ca o pogorâre aLuminii.

Aceste poeme sunt un dar preţios pentruRevista „Poliţia Română”, fiind publicate înpremieră.

Roxana GHEORGHIU PAP

Miraculoasele zvâcniri ale frumosului

27

Component al Serviciului pentru Acţi-uni Speciale Vrancea încă de la înfiinţareaacestuia (01.01.2001), comisarul şef TomiţăLazăr este unul dintre profesioniştii care,prin propriul său exemplu de disciplină, subtoate formele ei — disciplina muncii, disci-plina vieţii, disciplina gândirii -, a contribuitîn mod decisiv la însuşirea cunoştinţelor despecialitate, a deprinderilor practice nece-sare îndeplinirii cu succes a misiunilorspecifice şi la perfecţionarea nivelului depregătire fizică şi psihică a luptătorilor aces-tei structuri.

Vasta experienţă în acest domeniu, des-făşurându-şi activitatea între anii 1986-1995, în cadrul D.G.P.M.B. într-o structurăcu acelaşi specific A.O.L.P.-D.I.A.S., i-a datprilejul ca, din luna mai 2008, când a de-venit „şeful mascaţilor vrânceni”, să le îm-părtăşească noilor săi colegi secretele aces-tei meserii: profesionalismul dus până laperfecţiune, spiritul de echipă şi de sacrifi-ciu, curajul, determinarea, precum şi res -pectarea drepturilor şi libertăţilor omului,atributele profilului de poliţist, de altfel.

Tomiţă Lazăr, împreună cu ofiţerul spe-cialist şi luptătorii S.A.S., a răspuns cupromptitudine şi simţ de răspundere tuturorsolicitărilor structurilor. Aceste misiuni, în-cununate de fiecare dată cu succes, au con-tribuit la menţinerea climatului de ordine şisiguranţă publică în rândul cetăţenilor, ac-tivitate reflectată şi în rezultatele foarte buneobţinute de I.P.J. Vrancea per ansamblu.

Ca o completare a performanţelor pro-fesionale şi având în vedere specificul ac-tivităţilor şi al misiunilor pe care le execută,ofiţerul iubeşte sportul, marea lui pasiune,

unde, la fel ca în viată, victoriile alterneazăuneori cu înfrângerile.

În anul 2011, la Iaşi, a fost premiat cudiploma de excelenţă pentru 25 de ani departicipare consecutivă la competiţiilesportive organizate deM.A.I. şi cele orga-nizate la nivel local.Astfel, din 1986, decând a intrat înPoliţie, şi până înprezent, nu a lipsit înniciun an de la fi-nalele Campionatu-lui de Atletism şiCros al M.A.I. Defiecare dată, s-aclasat pe primelelocuri, adunând numai puţin de 26 demedalii de aur, bronzşi argint.

Un exemplu alzecilor şi sutelor deore de antrenament îlconstituie onorabilulloc 7 obţinut la con-cursul ”Cel mai puter-nic poliţist din România”,care a avut loc în perioada 4-6 octombriea.c., la Satu Mare. Aceasta a fost primacompetiţie de forţă şi anduranţă organizatăde S.N.A.P., cu aprobarea M.A.I., la care aufost prezenţi, pe lângă aproximativ 80 depoliţişti din întreaga ţară şi poliţişti din Italiaşi Ungaria, pentru demonstraţii, practicanţiai cross-fit-ului. Despre acest concurs,comisarul şef Tomiţă Lazăr spune că a fost

cu totul şi cu totul diferit faţă de ceea ce s-aîntâmplat până acum, cu un grad ridicat dedificultate: „A fost un traseu aplicativ cu 7probe, care comportau exerciţii cu greutateapropriului corp şi cu greutăţi aplicate,

printre care şi haltere, cunumăr de repetări şi baremde timp. Arbitrajul a fostfoarte exigent, iar executareaincompletă nu s-a punctat.În plus, depăşirea baremuluide timp ducea la descalifi-care, fiind foarte solicitantdin punct de vedere fizic”.Competiţia a fost organizatăpe două grupe de vârstă,res pectiv până la 35 de ani şi

peste 35 de ani. În cea de-a doua categorie,a poliţiştilor cu vârstele cuprinse între 35 şi40 de ani, s-a încadrat şi şeful „mascaţilor”,care are 52 de ani, declarat decanul de vârstăal competiţiei, remarcat şi apreciat de juriuşi de către toţi ceilalţi participanţii.

Cerasela LEPĂDATU

Cel mai puternic poli]ist

„Sunt un adept şisusţinător al practicăriiexerciţiului fizic, alsportului în general şi, oride câte ori am posibili-tatea, îi sprijin şi îi îndrumpe colegii poliţişti maitineri în astfel de acti -vităţi” — conchide ofiţerul

vrâncean, un om de acţiune,cu o energie inepuizabilă, viaţa sa

fiind o misiune permanentă.

28

Hoţii moderni de şi din autovehicule, carefolosesc bruiajul radio-frecvenţelor şi pro-gramatoare de cheie, prezintă o nouă provo-care pentru poliţişti.

Până nu demult, instrumentele dindotarea hoţilor clasici erau cheile universale,banda metalică folosită pentru deblocareauşii, şurubelniţa sau bormaşina portabilă pen-tru găurirea blocajului pentru volan sau obiş-nuitul pietroi de pe marginea drumului. Pen-tru a pătrunde în maşină era necesară, dese-ori, doar o riglă şcolară sau un cuţit cu lamălungă. Şi pentru a o porni nu trebuia decât săfie lipite nişte fire împreună.

Odată cu tranziţia la închizătoarele elec-tronice, imobilizatorul de bord (acel dispo -zitiv care citeşte o piesă minusculă din cheie),sistemele din ce în ce mai evoluate, cu co-municare wireless în două sensuri, au pus lagrea încercare comunitatea spărgătorilor demaşini.

Coşmarul dispariţiilormisterioase

Poliţiştii au fost iniţial încurcaţi atuncicând proprietarii au declarat furturi, deşi auîncuiat cu cheia electronică, fără ca maşinasă prezinte urme de forţare şi a durat ceva

timp până au descoperit mo du -rile de operare. De obicei, înzone aglomerate, propri-etarul maşinii închidemaşina din telecomandăfără a o verifica, timp în

care hoţii utilizează dis-pozitive de bruiaj careblochează semnalul de la

cheie la maşină, carerămâne astfel des-

cuiată. După ceproprietarul seîndepărtează

de maşină, tim-pul în care in-

fractorul poate fiprins în flagrant

scade chiar şisub 30 de secunde.

O altă metodă constă în folosirea unuigenerator de semnal identic cu cel al cheii,tehnica fiind similară programatoarelor decheie folosite de reprezentanţele auto, soluţierelativ greoaie. Pentru a reuşi deschiderea seîncearcă, pe rând, frecvenţele folosite de pro-ducătorul autovehicului la programareacheilor. O variantă a dispozitivului, ceva mai

complicată, recepţionează semnalul deînchidere emis de telecomandă, îl comparăcu o bază de date şi emite apoi frecvenţa dedeschidere, chiar şi la câteva secunde dupăce proprietarul s-a îndepărtat.

Din păcate, dispozitivele pot ficumpărate, prin canale specializate sau chiardin internet, cu sume cuprinse între 100 si300 de dolari.

Programatorul de cheieUn alt dispozitiv oferă posibilitatea de a

porni motorul, înlesnind astfel furtul auto-turismului. Acesta este folosit după des -chiderea maşinii. În portul de diagnoză(regăsit la majoritatea autoturismelor fabri-cate după 1990), spărgătorul introduce undispozitiv care citeşte codurile de securitateînregistrate în calculatorul maşinii şi le trans-feră într-un mic cip programabil care, la rân-dul lui, răspunde la sistemul de securitate alcontactului de cheie.

Disponibil, în special la dealerii sau ser -vice-urile autorizate, dispozitivul este maiscump, dar relativ uşor de procurat, pentru că,dacă infractorului i se pun întrebări de genul„eşti cumva hoţ de maşini”, îl poateachiziţiona din altăparte.

Deşi comerci a -lizarea acestor dis-pozitive este ilegală,cel puţin bruiatoarelede frecvenţă pot fiuşor construite de unpasionat urmând sutelede scheme electronicedisponibile on-line.

Paza bună trece primejdia rea

Concurenţa acerbă, vân -zările în scădere, precum şireducerea costurilor de pro-ducţie au determinat producă-torii de autovehicule să reducăinvestiţiile în îmbunătăţirile sistemului anti-furt. Astfel, conducătorii auto sunt nevoiţi săîşi asigure maşinile. În acest sens, sperăm săfie binevenite câteva sfaturi oferite de cătrepoliceone.com:

� Îndemnaţi şoferii să se asigure cămaşina lor dă semnalul de blocare atuncicând o închid din telecomandă, nu doar să

presupună.� Recomandaţi ca atunci când văd per-

soane suspecte în apropiere să nu maifolosească sistemul de blocare la distanţă, cisă închidă uşile manual, cu cheia, pentru aîmpiedica astfel citirea frecvenţei telecomen-zii.

� Să evite parcarea aproape de cerşetoricare pot folosi bruiatoare de frecvenţă. Dacăvedeţi persoane suspecte, sunaţi la numărulde urgenţă 112.

� Dacă opriţi un suspect hoţ de maşiniuitaţi-vă după dispozitive electronice de pro-

gramare a cheii. Deşi arată la fel, lapornirea lor, dispozitivele afişează peecran marca şi modelul pentru care afolosit ultima oară. De cele mai multeori hoţii nu le mai decuplează de lamaşină până la ajungerea la destinaţie.

Recomandaţi instalarea dealarme auto inteligente. Producătoriiacestora sunt preocupaţi de îm-bunătăţirea continuă a sistemului an-tifurt prin criptarea semnalului, codurianticitire, folosirea comunicaţiei îndouă sensuri între maşină şi teleco-mandă schimbând aleator frecvenţade lucru.

� Uitaţi-vă după aparate debruiaj. Acestea sunt de obicei dinplastic sau sub formă de cutii me t-alice, aproximativ de mărimea siforma unei staţii de emisie-re-cepţie, cu una până la patru an-

tene. Uneori, pot avea şi un comutator deputere de emisie. În cazul în care identificaţiunul dintre acestea se recomandă să luaţilegătura cu personalul abilitat de la Autori-tatea Naţională pentru Administrare şi Re-glementare în Comunicaţii (ANCOM).

Marius POPESCU

29

George Cristea, agent şef la Secţia 8Poliţie — Biroul Ordine Publică, s-a iniţiatîn practicarea ciclismului în anul 1980 laClubul Sportiv „Dinamo” şi, nu după multtimp, datorită mentalităţii de învingător şi adeterminării imense, s-a impus ca lider algeneraţiei sale, urcând rapid treptelemăiestriei sportive, ajungând ca, în al pa-trulea an de carieră, să câştige prima sacursă, „Cupa Pegas”. La 19 ani, participa lacea mai lungă cursă din lume (340 km)Paris — Bruxelles, precum şi la cea mai greacursă din lume, numită şi „iadul din ci-clism”, Paris — Roubaix. Ciclist complet(şosea, velodrom, ciclocros), a obţinut de-a

lungul a 11 ani consecutivi (1984-1995) nu-meroase medalii şi a fost distins cudiplome: în 1986, locul I Campionatul In-ternaţional Târgu Mureş, locul al II — leaCampionatul Internaţional Cehoslovacia; în1987, medalia de aur Contratimp Individ-ual Cupa FRC, medalia de argint Campi-onatul Internaţional Polonia şi Turul

Munţilor — Bulgaria. 1989 a fostunul dintre cei mai buni si mai pro-lifici ani pentru ciclismul românescşi, în special, pentru colegul nostru,în care a obţinut 8 medalii de aur, 4de argint, a ajuns campion balcanic,campion internaţional în Germaniaşi a câştigat mai multe grand prix —uri în Bulgaria şi în Grecia. În 1990,pe lângă multe alte victorii răsunătoare, adevenit primul ciclist român care ajunge înBelgia şi participă la toate clasicele, perfor-manţă ce îi va aduce şi pseudonimul de„Belgianul”. Şi-a continuat activitatea in-ternaţională în mai multe ţări din Europa,

reuşind să deţină un palmares impresio-nant: numeroase performanţe de ră-sunet, printre care locul I Turul Turcieipe echipe, locul III Turul Parisului înetapa a II-a şi locul II în etapa a IV-a(1991), locul III Belgia — „Heuer leRoumain” şi Grand Prix al Luxembur-

gului (1990). În lunga sa carierăsportivă, ce însumează aproape 30 deani, a cucerit nenumărate titluri de cam-pion naţional şi internaţional, fiind dis-

tins, la 19 iunie 1998, de către Clubul „Di-namo”, cu diploma pentru merite deosebite.

„Plimbăreţii” Se retrage din activitatea competiţion-

ală în anul 1995, însă „nu pune bicicleta încui”, ci, dimpotrivă,revine la veterani din2003, continuându-şiparcursul de campion. Din

acel an şi până în prezent, a participat, pecont propriu, la numeroase competiţii in-terne şi internaţionale, în urma cărora a„colecţionat” nu mai puţin de 4 medalii deaur, 2 de argint şi 3 de bronz. Îşi formeazăpropria e chi pă de ciclism în care niciunuldintre componenţi nu „e fost ciclist, însăfug alături de mine, cot la cot, şi îi simt căpot şi vor foarte mult” - „Plimbăreţii” - suba cărei denumire concurează. Anul trecut afost o onoare să revină şi să obţină, alăturide echipa clubului său de suflet „Dinamo”,medalia de bronz la CampionateleNaţionale de Velodrom “ELITE” par-ticipând cu bicicleta pe care alergase în anulretragerii,1995, şi fabricată în 1970. Georgeeste conştient că, fără un spirit sportiv în-născut, disciplină, tenacitate, pasiune şi sac-rificiu pentru visul în care crezi, foartemultă muncă şi, mai ales, fără sprijinul şiînţelegerea colegilor, a sponsorilor, a şe-filor, respectiv domnii comisari şefiRemus Mugurel Florea şi Roberto Ababei,a sponsorilor şi, nu în ultimul rând, a fami-liei, cea care îl înţelege întotdeauna şi îi estealături pe acest drum, pe cât de sinuos, peatât de frumos, presărat cu imense satis-facţii, nu ar fi ajuns unde este astăzi. Pentrutoate acestea, doreşte să le mulţumească şisă-şi exprime profunda recunoştinţă, ciclis-mul fiind pentru el nu doar un sport. Esteînsăşi existenţa sa. Recunoştinţă simţim şinoi şi, de ce nu, mândrie pentru că existăprintre noi asemenea colegi, care stau înumbră. Am ales umbra, pentru modestia sa,deşi este un multiplu campion naţional şiinternaţional, în antiteză, desigur cu luminacare apare, de fiecare dată, pe chipul său,atunci când îşi desăvârşeşte mis-iunile de poliţist.

Cerasela LEPĂDATU

Campionul din umbr`

51 medalii de aur, 49 de argint şi 41medalii de bronz - toate acestea reprezintăperformanţa, ambiţia neţărmuită, dublatede pasiunea şi dragostea colegului nostruGeorge Cristea pentru sportul pe două roţi.Cu acest campion din umbră, am discutatdespre dubla sa ipostază, de specialist înmunca operativă şi cea de sportiv de per-formanţă, descoperind tainele ciclismului.

30

Obiceiuri [i tradi]ii de Cr\ciun� decorează casa în verde pentru

speranţă şi în roşu pentru iubire. � lumânările aprinse în seara de

Crăciun trebuie lăsate să se stingă sin-gure.

� prima persoană care intră în casăîn ziua de Crăciunmusai să fie unbărbat. Şi maiales brunet sauşaten. E aducă-tor de noroc.Dacă e roşcat, erost de ghinion,iar dacă îţi vacălca pragul ofemeie e o ade-vărată catas tro -fă;

� firimi-turile primuluicolac de Crăciunse împart lapăsări şi vite,pentru a fi feritede boli;

� nu se spală farfuriile în care s-amâncat de Crăciun pâna a doua zi, cândapa în care au fost spălate se dă la vite,împotriva deochiului;

� nu mătura, nu scoate gunoiulafară din casă până a doua zi;

� pentru găsirea ursitului, înnoaptea de Ajun să ascunzi sub pernă unpieptene, pe care l-ai folosit, şi usturoi;

� de Crăciun, spun bătrânii, se de-schide cerul. Cei buni îl văd pe Dum-nezeu stând la masă cu îngerii şi sfinţii.Roagă-te la miezul nopţii, iar rugăciunea

ta nu va rămâne fără răspuns;� pe 24 spre 25 decembrie,

noaptea, lasă uşa larg deschisă, casă iasă spiritele rele din casa ta;

În ţara noastră bradul deCrăciun a fost împodobit pentru

prima dată în palatul regeluiCarol I de Hohenzollern,

în anul 1866, iar de atunciromânii au preluataceastă tradiţie. La în-ceput, era împodobit cu

fructe, flori de hârtiesau biscuiţi. În timp,

s-a trecut la ornareaacestuia cu fel de fel

de minunăţii, printrecare: globuleţele de

sticlă, beteala,bom boanele de

ciocolată,

instalaţiile luminoase, etc. Există, deasemenea, obiceiul ca în vârful braduluide Crăciun să se aşeze o stea, simbol alstelei care i-a călăuzit pe magi până înBetleem. Despre aceasta se spune căaduce noroc şi îndeplineşte dorinţele.

Pe lângă bradul de Cră-ciun, creştinii ornează şiaşa numitele coroniţe deCrăciun. Agăţate peuşile de la intrare, sim-bolizează sănătate şinoroc, iar forma ro-tundă a acestora repre -zin tă veşnicia dragostei,iubirea care nu piereniciodată.

În seara de 23 spre 24decembrie, după miezulnopţii şi până la ziuă,copiii merg la colindatcu “Moş Ajunul”, “Bunădimineaţa la Moş Ajun”şi “Neţaluşul”. Aceştiastrigă pe la casele gospo-darilor “Bună dimineaţa

la Moş Ajun, ne daţi ori nu ne daţi?”, iarstăpânii caselor le dau colaci, aşa numiţii“Moşi de Crăciun”, covrigi, mere, nucisau, mai nou, bani. Colindătorii sunt con-sideraţi aducători de fericire şi noroc. Sespune, în mod superstiţios, că, îngospodăriile în care nu sunt primiţi, vamerge rău tot anul, recolta va fi săracă şinu va exista belşug.

În ziua de 23 decembrie, preziuaAjunului, ajunul Ajunului sau ziua încare încep obiceiurile şi tradiţiile de Cră-ciun, cum mai este cunoscută în Transil-vania, se sărbătoresc morţii care coboară

din cer pe pământ, pentru a fi omeniţi.Astfel, după miezul nopţii, gospodinelepregătesc masa, pentru sufletele celoradormiţi, încărcată cu alimente de post(grâu fiert, turtă, pâine, fasole bătută,

prune fierte, etc). După sfinţirea mesei deAjun de către preot, în dimineaţa zilei de24 decembrie alimentele vor fi împărţite

membrilor familiei, cât şi vecinilor.

Obiceiuri în ajunul Crăciunului:

Se spune că pentru a avea noroc, îndecursul vieţii, nu trebuie să mănâncinimic în ajun de Crăciun:

� În ziua de Ajun, cândgospodinele ies prima dată în curte, tre-buie să adune câteva surcele, pe care maiapoi să le împrăştie prin casă, acestesurcele numindu-se “pui”.

� Cei care cresc albine nu trebuiesă dea nimic din casă în ziua de Ajun,pentru ca albinelor să le meragă bine şi sănu le piardă la roit.

� Gospodinele trebuie să fiarbăpentru masa de Ajun mai toate felurile debucate, pentru a le avea şi în anul următor.

� În ajunul de Crăciun, este bine

să li se dea copiilor să mănânce bostanpentru a fi sănătoşi tot anul.

Cerasela LEPĂDATU

31

Agentul şef adjunct RăzvanSchvarcz are 26 de ani. În 2006, a intratîn sistem. Este cel mai tânăr luptător din

structura de profil şi practică judo de lavârsta de 8 ani. Seria turneelor naţionale şiinternaţionale la care a participat este im-presionantă, fiind remarcat şi recompen-sat cu diverse premii şi medalii.

Medaliat cu bronz la Campionatul Eu-ropean de Judo, în anul 2002 şi multipluCampion Naţional la Judo în perioada

2000 — 2013, Răzvan Schvarcz şi-a con-firmat valoarea pe podium la competiţiiledesfăşurate, de-a lungul timpului în

Elveţia, Italia, Austria,Ucraina, Franţa. Începândcu anul 2007 şi până înprezent, performanţele luiau adăugat un plusde prestigiu Inspec-toratului Judeţean încadrul campiona -telor naţionale orga-nizate de MinisterulAfacerilor Interne,fiind medaliat deşapte ori consecutivcu aur.

Despre felul încare performanţasportivă se îm-pleteşte cu cea profe-sională, agentul nespune: „Practicareaacestui sport educăvoinţa de a te per-fecţiona şi autode-păşi continuu, dez-voltându-ţi capaci-tatea de gândire şianticipare, de analizăşi reacţie în situaţiiconcrete. Faptul căam ales să practicjudo a contribuit di-rect la dezvoltareaunor calităţi atât denecesare în muncade poliţie. Mă refer

la curaj, stăpânire de sine, calm şicapacitatea de a rezolva eficientmai ales situaţiile critice. Scopulantrenamentului sistematic esteacela de crea un control perfectasupra minţii şi corpului, dar şi uncomportament moral exemplarfaţă de adversar.”

Onoare, curaj, respect

Agentul principal Alin Tătar, 36 deani, este angajat al InspectoratuluiJudeţean din anul 2005. Practică maimulte stiluri de arte marţiale, de la vârstade şase ani. A fost medaliat cu aur laCampionatul European de wu-shu, dinanul 2008, desfăşurat în municipiul Con-stanţa, iar în anul 2013, în cadrul aceleaşicompetiţii, a urcat pe cea de-a douatreaptă a podiumului.

Poliţistul bihorean şi-a înscris în pal-

Învingqtori în profesie Au îndrăznit să-şi construiască visuri mari, în profesie şi, deopotrivă, în

sport, plătind, zi de zi, preţul performanţei. Înfruntându-şi temerile, slăbiciunile,luptând cu sine, reuşesc prin energie, motivaţie şi efort susţinut să se menţină în di-mensiunea umană a învingătorilor.

Pentru trei dintre luptătorii Serviciului Acţiuni Speciale din Inspectoratul dePoliţie al Judeţului Bihor, parcursul devenirii este, deja, sinonim cu succesul.

32

mares inclusiv medalia de aur la CupaRomâniei, în luna octombrie a.c.,obţinând argintul la Concursul Naţionalal M.A.I. „Cel mai puternic poliţist dinRomânia”, ce a avut loc la Satu Mare, lacategoria peste 35 ani.

Apreciat anual cu calificativul profe-sional „Foarte bine”, agentul Tătar con-sideră că: „Artele marţiale reprezintă unmod de viaţă şi, îndeosebi, un mod de a fi...în profesie, pentru că promovează celeşapte virtuţi ale vechilor samurai: onoarea,respectul, curajul, corectitudinea, loiali-tatea, onestitatea şi binefacerea, care, staula baza formării unui caracter sănătos”.

A învins campioni europeni

Agentul principal Daniel Bolba are33 de ani şi lucrează în Poliţie din 2004.S-a şcolit în domeniul artelor marţiale, dela vârsta de opt ani. În cazul său, prima per-formanţă a venit în 1997 când a fostmedaliat cu aur la Campionatul Naţional deKarate Kyokushin, desfăşurat la Oradea. Deasemenea, în luna octombrie 2013, a obţinutargintul la Concursul Naţional-M.A.I. „Celmai puternic poliţist din România”, la cate-goria sub 35 de ani.

Luptătorul bihorean a câştigat GaleleK1, organizate în municipiul Oradea în anii2006 şi 2009, în cadrul cărora a avut de în-fruntat campioni europeani la stilul Muay-Thai.

„Consider că toţi poliţiştii care fac partedin structurile speciale de intervenţie trebuiesă fie foarte bine pregătiţi fizic, pentru păs-trarea unui echilibru perfect între propria in-dividualitate şi societate. Munca specifică şisportul sunt interdependente, prin inter-mediul artelor marţiale sportivul reuşind săconştientizeze şi să evite reacţiileemoţionale negative, canalizându-se spre unmod de viaţă disciplinat şi consecvent.”-ne-a zis agentul principal Daniel Bolba.

Sportul alb în... uniformă albastră

Agentul principal Sergiu Lozincăare 29 de ani şi îşi desfăşoară activitateaîn cadrul Serviciului Cabinet - Comparti-

mentul Management Stări Con-flictuale din cadrul Inspectoratu-lui Judeţean, fiind angajat alMinisterului Afacerilor Internedin luna decembrie 2005.

Dublu licenţiat, în ştiinţe ju-ridice şi în jurnalism, poliţistul afost apreciat în fiecare an cu ca li-ficativul „Foarte bine”.

Din primul salariu şi-a achi -zi ţionat rachete de tenis, dupăaproximativ un an de antrena-mente tânărul poliţist intrând di-rect în focul competiţiilor. Suc-cesul n-a întârziat să apară. Înanul 2006, acesta a reprezentatpentru prima dată I.P.J. Bihor laturneul de tenis de câmp alM.A.I. A luat parte la faza zonală,care s-a desfăşurat în judeţulCluj, obţinând calificarea la Fi-nala de tenis de câmp.

Din acel moment, an de an, agentul astrălucit în competiţiile de profil dincadrul Internelor, fiind de patru ori la rândcel mai bine clasat reprezentant alI.G.P.R., la categoria sub 35 ani. În anii2012 şi 2013, acesta a ocupat poziţia atreia, urcând de două ori pe podium.

Tânărul poliţist este convins că practi-

carea sportului alb constituie un avantajreal în desfăşurarea profesiei de poliţist.Acesta ne-a mărturisit că a ales tenisul decâmp deoarece este un sport complex,care solicită din partea jucătorului efortfizic în regim de viteză, concentrare şiprecizie.

Alina DINULena MITROI

[i în sport33

34

Pe 29 Iulie, în cel de-al treilea veac al primului mileniu creştin,în Cetatea Pătară din provincia Lichia, de pe sfântul pământ al Ca -ppadociei bizantine, trei stele au strălucit în semnul Sfintei Treimi.A fost momentul când Sfântul Nicolae a văzut lumina zilei, într-ofamilie de creştini bogaţi, cinstiţi şi credincioşi. Pentru că a venit pelume după multe şi fierbinţi rugăciuni, părinţii i-au pus la naşterenumele de Nicolae care înseamnă “biruitorul de popoare”.

Învăţând tainele credinţei

Încă din primii ani de viaţă, în-văţând tainele credinţei în Iisus şi aiubirii de oameni, Nicolae s-a arătatmilos faţă de semenii săi, păgâni saucreştini, iar prima minune n-a în-târziat să apară. Se spune că într-odimineaţă, plecând Nicolae în cetatecu mama sa au nimerit într-o îm-bulzeală de oameni, pe o străduţăîngustă, unde o fetiţă căzuse de pefereastră şi se zdrobise de pământ.Într-o clipă, Nicolae s-a aplecatasupra fetiţei şi a sărutat-o subprivirile celor prezenţi, iar copila s-a trezit din moarte. Fugind dupăSfânt, părinţii copilei l-au întrebatcine este şi cum se pot recompensa.„Nicolae este numele meu,răspunse copilul, dar nu mie trebuiesă-mi mulţumeşti, ci lui Dumnezeu,iar aceasta nu o poţi face decât dacăte botezi împreună cu familia ta...”. La scurt timp după această întâmplare,Nicolae şi părinţii săi întâlnesc un grup de copii, care se rugau unui ne-gustor să le dea câteva bomboane din miile pe care acesta se pregătea săle pună la vânzare. Pentru că omul era neînduplecat, tatăl Sfântului a plătito pungă cu bomboane, pe care a dăruit-o apoi copiilor. Dar erau prea puţineşi aceştia prea mulţi, iar Nicolae s-a întristat. Rugându-se cu lacrimi Mân-tuitorului, Sfântul Nicolae înfăptuieşte atunci cea mai mare minune dinistoria Cetăţii Pătară. În următoarea dimineaţă, toţi copiii din cetate şi-augăsit ghetuţele pline cu dulciuri! De aici vine şi obiceiul cel mai întâlnit deSfântul Nicolae (Moş Nicolae) care este legat de gestul de a dărui cadouricopiilor, celor dragi sau celor săraci. Acest lucru este întărit şi de faptul că,atunci când părinţii lui (tatăl Teofan şi mama Nona) au murit într-o epi-demie pe când era încă un copil, toată averea moştenită a folosit-o pentruajutorarea celor săraci, bolnavi sau suferinzi.

Încă de tânăr, şi-a simţit vocaţia monahală, trăindu-şi viaţa în sărăcie,în post, rugăciune şi dragoste faţă de aproapele său, fiind un model deînţelepciune şi iubire. Unchiul său, care avea acelaşi nume, Nicolae, estecel care l-a călăuzit pe calea iubirii de Dumnezeu şi l-a ajutat să urce pe sfin-tele trepte ale preoţiei, ajungând arhiereu al cetăţii Myra. La moartea unchiu -lui său, a fost ales episcop şi şi-a dus mai departe traiul său simplu decălugăr. A întemeiat mănăstirea Sionului de lângă Myra şi a călătorit caprelat la Ierusalim. Întreaga sa făptură stă sub semnul facerii de minuni, fi-indu-i“atribuite” Sfântului Nicolae nenumărate asemenea “fapte” - a sal-vat de la înec un credincios ce i-a cerut ajutorul prin rugăciuni, a oferit, însecret, bunuri materiale fiicelor unui om sărac, aflate în pericol de a ajunge

sclave, pentru că nu aveau o zestre suficientă pentru a-şi găsi un soţ, a scosoameni nevinovaţi din temniţe, i-a vindecat de boli incurabile, le-a redatvederea, auzul sau graiul, a înviat trei copii omorâţi de un hangiu şi a sal-vat de la naufragiu corăbii .

În anul 325, a participat, în calitate de episcop, la primul sinodecumenic ţinut la Niceea. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conformcăreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un “om cu puterisupranaturale”.La acest eveniment, Sfântul Nicolae a fost recunoscut dreptun mare apărător al ortodoxiei. Atât de puternic a argumentat Nicolae şi atâtde încăpăţânat a fost Arie, încât, îngrijorat de ruptura care s-ar fi putut pro-duce în Biserică, viitorul sfânt i-a dat ereticului o palmă. Astfel, potrivit

Bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe6 decembrie, cei neascultători să primească o nuieluşă în semnde avertisment. Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovitneascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă înapă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că Sfân-tul "a mijlocit" iertarea celui care a fost lovit. Sfântul Nicolaea ştiut, însă, că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, a făcutmulte daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi i-a vindecat,cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.

Dărnicie şi iubire de semeni

În perioada Imperiului Roman, creştinii erau persecutaţi,aşa că Sfântul Nicolae a fost întemniţat din cauza credinţei lui,murind pe 6 decembrie 342 la Myra. Din anul 1087, moaşteleSfântului Nicolae se află la Bari (Italia), la loc de mare cinste,unde mii şi mii de credincioşi vin cu încredere şi evlavie să seînchine şi să se roage pentru ocrotire şi vindecare de boli.

Din veacul al XIX-lea, mâna dreaptă a ArhiepiscopuluiNicolae se păstrează la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din

Bucureşti, unde se găseşte şi mormântul Sfântului voievod martirConstantin Brânco veanu cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Raduşi Matei).

În afară de cinstireacare i se aduce ca ocroti-tor al mai multor ţări(Grecia, Rusia) şi oraşedin Apusul Europei, eleste şi sfântul ocrotitor alcopiilor, dar şi al marina -rilor, al brutarilor, alsăracilor, al fetelor fărăzestre, al victimelorjudecăţilor nedrepte.Bi se rica Ortodoxă face prăznuirea Sfântului Nicolae pe 6 decembrie, pre-cum şi la 9 mai (mutarea Moaştelor sale) şi pe 29 iulie (data naşterii sale).

Sfântul Nicolae este întruchiparea dărniciei şi a dragostei de oa-meni, copiii fiind cei mai fericiţi când se apropie 6 decembrie, iar creş-tinii având mare nădejde că Sfântul le va asculta rugăciunile şi îi vaizbăvi din nevoi.

Moş Nicolae nu este doar un personaj mitic, ce aduce nuieluşefrumos împodobite şi daruri copiilor cuminţi, iar celor răi, nuieluşeadevărate, ci este un personaj real, Sfântul Nicolae din Myra — em-blema vie a blândeţii, a faptelor bune şi a gesturilor spectaculoase demilostenie.

Str`lucire în semnul Sfintei Treimi

Ziua de 31 decembrie are, în tradiţia noas-tră populară, nenumărate semnificaţii de-osebite, fiind data morţii şi a readucerii la viaţăa ordinii cosmice. Românii, dintotdeauna, aupreţuit-o şi sărbătorit-o aşa cum se cuvine, cu

cântece şi voie bună, cu mesele pline debucate alese.

Un obicei al nopţii dintre anieste cel al sărutului sub vâsc,planta sacră în tradiţia multorpopoare păgâne. Vâscul este sim-bolul iernii şi al sărbătorilor de

iarnă, iar obiceiul sărutului sub vâscle aparţine

scandinavi -lor, care asociauvâscul cu zeiţadra gostei.

Con-form uneicredinţedin po por,

pentru aalun gaspiritelerele şi a primicum se cuvinenoul an în casa ta, nu

trebuie sa aştepţi Revelionul în linişte, ci în zgo-mot şi voie bună, cu uşile larg deschise. De

aceea, colindătorii, care pornesc încă din zoriizilei, sunt primii care

anunţă bucu-ria trecerii

într-o

nouă etapă şi care urează belşug şi sănătate oa-menilor prin ale căror case trec. Cântecele cucare este vestit noul an sunt pline de vitalitate şiforţă, versurile fiind dintre cele mai diverse, di-namice şi expresive, unele pline de umor, alteleinspirate din reali-tatea imediată.

De asemenea,este interzis săplângi în prima zi aanului dacă nu vreisă ai parte delacrimi şi ghinion petot parcursul lui şisă dai bani, fie şi cuîmprumut, pentru

că vei avea pro -bleme financiare şi datorii. În mod sim-ilar, pentru a avea parte de belşug,primul om care va trece pragul caseiîn noul an trebuie să fie de sex masculin,iar în noaptea dintre ani, să porţi cevaroşu, să ai bani în buzunar şi să-ţi pui o

dorinţă.

Ce trebuie să nu-ţi lipseascăde pe masa dintre ani

Peştele este una din-tre mâncărurile menitesă îţi aducă prosperitateaşi să-ţi asigure o trecerelină şi uşoară în anul carevine. Şi strugurii au osemnificaţie aparte înseara de Revelion.Fiecare dintre cele 12boabe de struguri consu-mate de Revelion sem-nifică prosperitatea încele 12 luni ale anuluicare vor urma. Pe de altă parte, carnea depasăre nu este deloc considerată aducătoarede noroc. Precum păsările de curte ce scor-monesc pământul pentru a-l împrăştia, totastfel se crede că se împrăştie prosperitatea şibinele din casa în care se serveşte carne depasăre.

În Ajunul Anului Nou, în unele zone sepractică mersul cu Pluguşorul şi jocurile cumăşti (capra, ursul, căluţul şi cerbul). ObiceiulPluguşorului este legat de speranţa fertilităţii,versurile sale prezentând practicile agricole şi

urări de holde bogate. În schimbul acestorurări, copiii primesc daruri simbolice, colaci,fructe sau bani. Legat de jocul caprei, cel al ur-sului, căluţii şi jocul cerbului, aceste obiceiurişi-au pierdut astăzi din semnificaţiile iniţiale

(capra — personifi-carea productivităţii /înmulţirii uşoare şirapide în lumea ani-mală şi a fertilităţii

pământului; ursul — animal sacru la geto-daci,căluţii — care simbolizează protejareagospodăriilor de spiritele rele; cerbul — simbolulsoarelui, întruchiparea purităţii şi a dreptăţii) şisunt practicate mai mult în scop de diverstis-ment.

De Anul Nou, Sorcova este obiceiul con-form căruia, în dimineaţa zilei de 1 ianuarie,

copiii, dar şi cei mari, merg şi seamănă,simbolic, cu boabe de grâu şi orez, pe carele aruncă în casă şi asupra celor din casă.Versurile însoţite de urări specifice diferăde la o zonă la alta: „Sorcova, vesela/ Sătrăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr,ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra, iuteca săgeata/ Tare ca fierul, iute ca oţelul/ Laanul şi la mulţi ani” sau, o variantă maiscurtă „Sorcova,vesela/ Să trăiţi, să în-floriţi/ Ca merii, ca perii, în mijlocul verii/Ca toamna cea bogată de toate-mbelşu-

gată/ La anul şi la mulţi ani”.Bătrânii spun că în noaptea de trecere, de

la 31 decembrie spre 1 ianuarie, e bine ca întoate casele să ardă o lumânare sau să fie can-dela aprinsă până se luminează de ziuă, pentruca astfel să-l îndupleci pe Dumnezeu să-ţidăruiască un an uşor şi luminos.

Indiferent, însă, cât de mult respectăm saunu tradiţiile, obiceiurile ori superstiţiile, AnulNou trebuie primit cu uşile deschise şi multălumină în casă şi în suflet, cu iubire şi voie bună

.Pagini realizate de Cerasela LEPĂDATU

RReevvee ll iioonnuull ,, îînnnnoo ii rreeaa ss iimmbbooll ii ccqq aa tt iimmppuulluu ii

Revelionul este denumirea modernă

a nopţii de 31 decembrie spre1 ianuarie, ceremonialul de înnoiresimbolică a timpului, purtând înaintedenumirea de „Îngropatul AnuluiVechi”. Cuvântul de origine franceză„Revelion” se traduce prin „veghe”, în con-text, cu sensul de ospăţ/petrecere la miezulnopţii, şi desemnează vechiul ceremonial fu-nerar al antichităţii geto-dace, care celebramoartea şi renaşterea simbolică a primuluizeu al omenirii, Anul. Data de începere anoului an a fost fixată oficial la 1 ia -nuarie abia în anul 153 I.H. pânăatunci romanii sărbătorind dupărânduiala vechiului calendar,când anul începea la

1 martie.

35

Agentul şef principal Dorel Toncean, de la Poliţia RutierăSighişoara, absolvent al Universităţii de Artă şi Design Cluj (secţiapedagogie artistică), ne invită la un spectacol vizual provocator, cro-matic, pictând de aproape două decenii.

Pictează dezinvolt, fascinant, peisaje, icoane, portrete, operelesale fiind expuse în Cetatea medievală. R.G.P.