PARCUL PARCUL NANAŢŢIONAL IONAL

CHEILE NEREI CHEILE NEREI - - BEUBEUŞŞNINIŢŢAA

PREZENTARE GENERALĂPREZENTARE GENERALĂ

Localizare:Localizare:Amplasat în sud-vestul României, în sudul Banatului Montan, Amplasat în sud-vestul României, în sudul Banatului Montan,

în Munţii Aninei şi Locvei.în Munţii Aninei şi Locvei.

Sediu administrativ al administraţiei parcului:Sediu administrativ al administraţiei parcului:Loc. Oraviţa, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 62, judeţul Caraş-Loc. Oraviţa, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 62, judeţul Caraş-

Severin, România. Severin, România.

Accesul în parc: Accesul în parc: din Băile Herculane - pe ruta Bozovici Şopotu Nou, pe DN din Băile Herculane - pe ruta Bozovici Şopotu Nou, pe DN

57B, din Timişoara - pe ruta Oraviţa-Sasca Montană, pe DN 57B, din Timişoara - pe ruta Oraviţa-Sasca Montană, pe DN 57, din Reşiţa - pe ruta Anina-Steierdorf, pe DN 58. În 57, din Reşiţa - pe ruta Anina-Steierdorf, pe DN 58. În

interiorul parcului accesul se face pe drumuri auto forestiere interiorul parcului accesul se face pe drumuri auto forestiere şi pe potecile turistice autorizate în acest scop.şi pe potecile turistice autorizate în acest scop.

Suprafaţa: Suprafaţa: 36.758 ha, din care 29.164 ha în fond forestier.36.758 ha, din care 29.164 ha în fond forestier.

Posibilităţi de cazare:Posibilităţi de cazare:Cabana silvică Bei, cantonul silvic Damian, păstrăvăria Cabana silvică Bei, cantonul silvic Damian, păstrăvăria Bigăr, pensiuni în Sasca Montană, locuri de campare.Bigăr, pensiuni în Sasca Montană, locuri de campare.

Rezervaţiile naturale incluse în parcRezervaţiile naturale incluse în parcRez. nat. Cheile Nerei-Beuşniţa (4069,40 ha) Rez. nat. Cheile Nerei-Beuşniţa (4069,40 ha)

Rez. nat. Cheile Şuşarei (247,80 ha) Rez. nat. Cheile Şuşarei (247,80 ha) Rez. nat. Ciclova-Ilidia (1939,30 ha)Rez. nat. Ciclova-Ilidia (1939,30 ha)

Rez. nat. Izvorul Bigăr (270,90 ha)Rez. nat. Izvorul Bigăr (270,90 ha)Rez. nat. Ducin (284,90 ha) Rez. nat. Ducin (284,90 ha)

Rez. nat. Lişovacea (33,00 ha)Rez. nat. Lişovacea (33,00 ha)

UnicateUnicateCheile Nerei, Cascadele Beuşniţei, Izvorul carstic Ochiul Cheile Nerei, Cascadele Beuşniţei, Izvorul carstic Ochiul

Beiului, Lacul Dracului, Izvorul Bigăr, făgete seculare, arbori Beiului, Lacul Dracului, Izvorul Bigăr, făgete seculare, arbori monumentali de tisă, alun turcesc, seqvoia giganteea, peşteri, monumentali de tisă, alun turcesc, seqvoia giganteea, peşteri,

floră şi faună relictară, etc.floră şi faună relictară, etc.

Habitate şi ecosisteme protejateHabitate şi ecosisteme protejatePăduri seculare de făgete crescute pe calcarePăduri seculare de făgete crescute pe calcare

Pajişti şi stufărişuri cu fitocenoze de mare complexitatePajişti şi stufărişuri cu fitocenoze de mare complexitateStâncării, peşteri şi lacuri subteraneStâncării, peşteri şi lacuri subterane

Izvoare carstice şi cascade cu depunere de travertinIzvoare carstice şi cascade cu depunere de travertin-Ecosisteme acvatice-Ecosisteme acvatice

FABULOSUL CARST AL PARCULUI NAŢIONAL CHEILE NEREI-BEUŞNIŢA

Parcul naţional Cheile Nerei-Beuşniţa ocupă partea centrală a Sinclinoriului Reşiţa - Moldova Nouă, care constituie

cea mai întinsă şi compactă zonă de calcare din România. Această zonă este acoperită în cea mai mare parte cu benzi cretacice, jurasice şi triasice orientate

aproximativ nord-sud şi este carstificată până la altitudinea maximă de 1160 m.

În ciuda altitudinilor lor mijlocii sau chiar joase, în general sub 1200 m, munţii de pe întinsul acestui parc au, în cele mai multe locuri, aspecte foarte semeţe, de

munte tânăr, înalt şi sălbatic. Aici întâlneşti un număr impresionant de fenomene carstice, de la cele mai simple – câmpuri de lapiez, până la: doline, izbucuri, ponoare, cascade, poduri naturale şi

terminând cu cele mai spectaculoase: avene, peşteri, lacuri carstice.

Elementul cel mai grandios al peisajului din parc îl constituie defileurile şi cheile de o frumuseţe rară, sculptate adânc în masivele calcaroase, de apele

râurilor: Nera, Beu, Şuşara, Miniş, Ciclova, Oraviţa, Cremeniţa, Ulmu, care traversează acest spaţiu

miraculos.Alpiniştii pot găsi aici pereţi verticali, cu fisuri şi surplombe,

înalţi până la 200 m (Cârşia Rolului, Cârşia Şoimului, Cârşia Căprariului etc), iar Turnurile Begului oferă

pentru cei mai curajoşi şi experimentaţi, trasee cu grade înalte de dificultate.

MINUNI ACVATICE

Reţeaua hidrologică a parcului cuprinde bazinele râului Nera şi ale afluenţilor acestuia, apa acestor râuri fiind sursa permanentă de viaţă şi frumuseţe pentru toate ecosistemele existente în acest areal.

Pe tot întinsul sălbaticelor Chei ale Nerei, de la Şopotu Nou şi până la Sasca Română, pe o lungime

de peste 20 km, întâlneşti ape verzi – albastre, spectaculoase, cu cursul meandrat şi întretăiat de

cuvete adânci. Datorită calcarelor, apele infiltrate în adâncuri formează cursuri subterane, care ţâşnesc din nou la

suprafaţă sub forma unor izbucuri, cum sunt cele din: Cheile Nerei (Iordanului) de la Beuşniţa, Bigăr,

Lăpuşnic, Moceriş, Ducin, Tisia, Vicinic, Simion. Majoritatea acestor ape sunt încărcate cu carbonat

de calciu, iar curgerea lor este însoţită de mari depuneri de travertin, pe patul de tuf calcaros

formându-se o succesiune mirifică de cascade în trepte. Cele mai fascinante dintre ele sunt

Cascadele Beuşniţei – adevărate orgi acvatice, unice în peisajul românesc prin frumuseţea şi

originalitatea lor. În apropierea acestor cascade, se află şi Lacul

„Ochiul Beiului”, un impresionant izbuc, oglindă a propriei splendori a naturii genuine din acest spaţiu

minunat.

MISTERE SUBTERANE

Pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, se află concentrate un număr de 472 peşteri şi avene, cu o mare varietate de tipuri morfologice şi formaţiuni valoroase.

Ecosistemul subteran al parcului, întins pe zeci şi sute de kilometri de galerii de peşteră, a fost până în prezent foarte

puţin cercetat. El ascunde râuri şi lacuri subterane, universul fascinant al stalactitelor şi stalagmitelor,

numeroase specii de vieţuitoare (troglobionte). Dincolo de valoarea lor turistică, importanţa acestor peşteri

consistă, în special, în bogăţia de informaţii paleontologice detaliate pe care le oferă sedimentele lor acumulate în decursul timpului. Merită vizitate ca obiective turistice atractive peşterile: Dubova, Gaura Porcarului, Rolului,

Sfânta Elena, Ponor Plopa, Ponor Uscat, Găurile lui Miloi. Format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, „Lacul Dracului”, constituie un fenomen carstic unic în România.

El este o poartă de intrare într-o reţea subacvatică de galerii, care ascund misterele unei lumi secrete.

Expediţiile speologice întreprinse în Cheile Nerei au colectat un inventar bogat, fiind identificate situri

paleontologice şi arheologice în 24 de peşteri. Aceste situri atestă şi urme de locuire umană (fragmente

ceramice, vetre de foc din neolitic până în prezent).

ECOTURISM ŞI RECREERE

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa prezintă o bogată ofertă ecoturistică. Relieful său, cu spectaculoase forme carstice, îndeamnă la drumeţie şi excursii prin locuri sălbatice de o

rară frumuseţe.Acest parc protejează o biodiversitate bogată şi oferă celor

care păşesc în perimetrul său clipe unice de încântare şi purificare în faţa naturii primordiale, rămasă intactă ca la

începuturi. Peisajele de aici cu stânci de un alb imaculat, cu cascade,

lacuri, ape curgătoare şi păduri seculare sunt impresionante şi te farmecă la tot pasul.

Pe teritoriul parcului, poţi descoperi sălaşe arhaice, cantoane silvice, sate de munte cu comunităţi locale

tradiţionale. Dacă îţi doreşti aventură, ai la dispoziţie numeroase

posibilităţi: peşterile şi lacurile subterane din zonă te aşteaptă pentru explorare, stâncile verticale de calcar, cu grade diferite de dificultate, pentru escaladă, apele Nerei

pentru rafting, Valea Rea pentru canyoning, cheile Şuşarei şi Nerei pentru ture de trekking.

Dacă eşti interesat de obiective culturale, poţi vizita, aici, vestigii istorice: galerii străvechi de mină, construcţia

romană din V. Boiştea, Cetatea Socolari, dar şi renovata clădire a Teatrului din Oraviţa, cea mai veche din România, o adevărată bijuterie barocă. Poţi, de asemenea, merge în

pelerinaj la mânăstirile Călugăra şi Sasca, precum şi la alte lăcaşuri vechi de cult aflate în zonă.

VEGETAŢIA ŞI FLORA

Vegetaţia şi flora parcului oferă un mozaic impresionant de specii care provin din areale geografice şi ecologice

diferite. Această mare biodiversitate se datorează caracterului special al biotipurilor de aici (roci calcaroase

cu regim termic favorabil), care au oferit habitate prielnice şi pentru o serie de specii de plante termofile de

origine mediteraneeană şi sudică, migrate în timpul glaciaţiunilor pe aceste locuri.

Cercetările de până acum indică existenţa pe aceste meleaguri a circa 1086 de specii de plante superioare,

aparţinând la 98 de familii. Din constelaţia forestieră a zonei sunt de remarcat: făgetele relictare din bazinul Beuşniţei, făgetele seculare din Valea Rea şi bazinul Ducinului, superbele exemplare

de alun turcesc (Corylus colurna) şi de tisă (Taxus baccata), arborele mamut.

Pe stâncăriile calcaroase sunt prezente asociaţii vegetale relictare cu caracter tipic mediteraneean şi

submediteraneean formate în special din liliac (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus ornus), corn (Cornus mas),

cărpiniţă (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria) etc.

Între monumentele naturii protejate din parc se află măceşul de Beuşniţa (Rosa Stylosa Desv. var. beucensis), vişinul turcesc (Padus mahaleb), ghimpele (Ruscus aculeatus),

cornişorul (Ruscus hypoglosium), săbiuţa (Gladiolus illyriscus), orhideele locale.

FAUNA

Condiţiile prielnice de hrană şi adăpost din zonă au favorizat dezvoltarea unui bogat efectiv de animale şi păsări sălbatice, care conferă un

farmec deosebit acestui parc. Aici poţi întâlni reprezentanţi din majoritatea

ordinelor din zona temperat-europeană, dar şi numeroase relicte pre şi post glaciare de

provenienţă sudică, mediteraneeană. Bogate în salmonide, apele râului Nera prezintă

şi o mare diversitate de moluşte şi crustacee considerate relicte pontocaspice. O altă specie de

peşte rară este relictul terţiar fâsa (Cobitis elongata), cu areal doar în Cheile Nerei.

Cercetările întreprinse până în prezent au identificat în fauna terstră 313 taxoni, din care

119 sunt specii protejate, iar în fauna cavernicolă 273 taxoni, din care 45 sunt specii rare şi

endemisme. În peşterile existente în parc îşi au adăpost

numeroase colonii de lilieci.

ECOTURISM ŞI RECREERE

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa prezintă o bogată ofertă ecoturistică. Relieful său, cu spectaculoase forme

carstice, îndeamnă la drumeţie şi excursii prin locuri sălbatice de o rară frumuseţe.

Acest parc protejează o biodiversitate bogată şi oferă celor care păşesc în perimetrul său clipe unice de încântare şi purificare în faţa naturii primordiale, rămasă intactă ca la

începuturi. Peisajele de aici cu stânci de un alb imaculat, cu cascade,

lacuri, ape curgătoare şi păduri seculare sunt impresionante şi te farmecă la tot pasul.

Pe teritoriul parcului, poţi descoperi sălaşe arhaice, cantoane silvice, sate de munte cu comunităţi locale

tradiţionale. Dacă îţi doreşti aventură, ai la dispoziţie nomeroase

posibilităţi: peşterile şi lacurile subterane din zonă te aşteaptă pentru explorare, stâncile verticale de calcar, cu grade diferite de dificultate, pentru escaladă, apele Nerei

pentru rafting, Valea Rea pentru canyoning, cheile Şuşarei şi Nerei pentru ture de trekking.

Dacă eşti interesat de obiective culturale, poţi vizita, aici, vestigii istorice: galerii străvechi de mină, construcţia

romană din V. Boiştea, Cetatea Socolari, dar şi renovata clădire a Teatrului din Oraviţa, cea mai veche din România, o adevărată bijuterie barocă. Poţi, de asemenea, merge în

pelerinaj la mânăstirile Călugăra şi Sasca, precum şi la alte lăcaşuri vechi de cult aflate în zonă

TRASEUL TURISTIC SASCA ROMÂNĂ - CHEILE TRASEUL TURISTIC SASCA ROMÂNĂ - CHEILE NEREI - ŞOPOTU NOUNEREI - ŞOPOTU NOU

Marcaj:Marcaj: bandă roşiebandă roşieDurata:Durata: 8-9 ore (2 ore Sasca Română - cantonul silvic 8-9 ore (2 ore Sasca Română - cantonul silvic

Damian; 3 ore cantonul silvic Damian - Poiana Alunilor; 11/2-Damian; 3 ore cantonul silvic Damian - Poiana Alunilor; 11/2-2 ore Poiana Alunilor - Poiana Meliugului; 11/2-2 ore Poiana 2 ore Poiana Alunilor - Poiana Meliugului; 11/2-2 ore Poiana

Meliugului - Şopotu Nou) Meliugului - Şopotu Nou) Din Sasca Română, traversând Nera pe partea ei stângă, pe o Din Sasca Română, traversând Nera pe partea ei stângă, pe o

punte suspendată pe cablu, se ajunge la o potecă care punte suspendată pe cablu, se ajunge la o potecă care traversează o zonă calcaroasă. Se trece apoi printr-un tunel traversează o zonă calcaroasă. Se trece apoi printr-un tunel

şi se străbate o trenă de grohotişuri calcaroase de sub Cârşa şi se străbate o trenă de grohotişuri calcaroase de sub Cârşa Caraula, ajungându-se la cel mai lung tunel (aproximativ 40 Caraula, ajungându-se la cel mai lung tunel (aproximativ 40 m) din Cheile Nerei, iar după câţiva metri se ajunge la Podul m) din Cheile Nerei, iar după câţiva metri se ajunge la Podul

Beului. Urmând marcajul cu bandă roşie, se coteşte la Beului. Urmând marcajul cu bandă roşie, se coteşte la dreapta pe un drum forestier şi după 4 km, se ajunge la dreapta pe un drum forestier şi după 4 km, se ajunge la

cantonul silvic Damian, unde se poate înnopta, posibilităţile cantonul silvic Damian, unde se poate înnopta, posibilităţile de cazare fiind de 10 locuri şi teren pentru camping. de cazare fiind de 10 locuri şi teren pentru camping.

Urmând poteca, traversând Pânza lui Clean şi trecând prin Urmând poteca, traversând Pânza lui Clean şi trecând prin două tuneluri, se intră în Cârşa Barbeşul Mare. Străbătând două tuneluri, se intră în Cârşa Barbeşul Mare. Străbătând

apoi prispa îngustă, săpată în stâncă, care are o mică apoi prispa îngustă, săpată în stâncă, care are o mică întrerupere marcată de un zăvoi, se intră în Cârşa Barbeşul întrerupere marcată de un zăvoi, se intră în Cârşa Barbeşul

Mic. În stânga, peste Nera, se înalţă crestele abrupte din Mic. În stânga, peste Nera, se înalţă crestele abrupte din Cârşa Căprarului.Cârşa Căprarului.

De la Peştera Boilor se traversează culmea Cracul Iordanului, ajungându-se la Ogaşul Ulmul Mic şi se coboară până în talvegul Ogaşului Porcului, unde se află un izvor. Se ajunge în punctul ,,La Scaune" şi coborând poteca marcată cu cruce

albastră, se ajunge la Lacul DraculuiDe la punctul ,,La Scaune" se coboară prin pădure

Culmea Lacului, ajungându-se la moara de pe Ogaşul Haimeliug (sau Untan) şi apoi în Poiana Meliugului. Chiar la intrarea în poiană, din drum,

se desprinde spre stânga, traseul marcat cu cruce roşie, spre avenul Cutezătorilor.

În dreapta, pe cealaltă parte a Nerei, se succed: Cleanţul Prihodului, Cârşa Lungă şi Cârşa cu

Ţoale. Înaintând, se ajunge la Cotul Blidaresei, unde se află un sălaş, de unde se desprinde, spre stânga, traseul marcat cu bandă galbenă. Poteca

turistică străbate Poiana Corbului, drumul continuându-se şi pe partea dreaptă a Nerei, până

la ieşirea din satul Dristie, unde apa poate fi trecută pe o punte deteriorată sau prin vad.

Urmându-se drumul de căruţă pe partea dreaptă a Nerei şi trecând podul de beton peste apa Bucevii,

se ajunge în comuna Şopotu Nou.

Prezentare realizată de dr.ing. Cornel Popovici SturzaPrezentare realizată de dr.ing. Cornel Popovici SturzaVă mulţumesc !Vă mulţumesc !

Programul de VecinătateProgramul de Vecinătate Romania – Serbia 2004- 2006Romania – Serbia 2004- 2006

GRUPUL ECOLOGIC DE COLABORARE NERA GRUPUL ECOLOGIC DE COLABORARE NERA ORAVIŢA ORAVIŢA

www.gecnera.ro www.gecnera.ro Data editării: Februarie 2007Data editării: Februarie 2007

Conţinutul acestui material nu reprezintă în Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii mod necesar poziţia oficială a Uniunii

EuropeneEuropeneProgramul de Vecinatate România - Serbia 2004-2006 are ca obiectiv general Programul de Vecinatate România - Serbia 2004-2006 are ca obiectiv general

atingerea unei dezvoltari economico-sociale echilibrate în zona de granita dintre atingerea unei dezvoltari economico-sociale echilibrate în zona de granita dintre România si Serbia prin aplicarea principiilor cooperarii transfrontaliere si este România si Serbia prin aplicarea principiilor cooperarii transfrontaliere si este

derulat în România prin Ministerul Integrarii Europene ca Autoritate Contractanta si derulat în România prin Ministerul Integrarii Europene ca Autoritate Contractanta si Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontaliera Timisoara (BRCT Timisoara)Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontaliera Timisoara (BRCT Timisoara)

Data editData editării: ării: martiemartie 2007 2007

Conţinutul acestui material nu reprezintă în Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii mod necesar poziţia oficială a Uniunii

EuropeneEuropene