1. convenţia privind eliberarea brevetelor europene ... de armonizare a legislatiei/baza de... ·...

114
1. Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973. 2. Regulamentul Consiliului European (EEC) 1768/92 din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat complementar de protecţie pentru produsele medicamentoase. 3. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1610/96, din 23 iulie 1996, privind crearea unui certificat complimentar de protecţie pentru produsele fitofarmaceutice. 4. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 98/44/CE din 6 iulie 1998 privind protecţia juridică a invenţiilor biotehnologice. 5. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de Proprietate Intelectuală. 2. Legea privind protecţia invenţiilor. Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, protecţia juridică şi exploatarea invenţiilor. 4. Proiectul este compatibil cu prevederile legislaţiei comunitare. 5. Prevederile şi cerinţele reglementărilor comunitare (articolul, paragraful) 6. Prevederile actului normativ naţional (capitolul, articolul, subparagraful, punctul etc) 7. Diferenţele 8. Motivele ce explică faptul că proiectul este parţial compatibil sau incompatibil 9. Instituţia responsabilă 10. Termenul – limită de asigurare a compatibilităţi i complete a actului naţional CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul de reglementare Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, protecţia juridică şi exploatarea invenţiilor. AGEPI Este planificat ca proiectul de Lege să fie aprobat de către Parlament. Articolul 2. Cadrul juridic (1) Drepturile asupra unei invenţii sunt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare - AGEPI), în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (2) Sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova drepturile decurgînd din brevetul eurasiatic în conformitate cu prezenta lege. (3) Drepturile asupra unei invenţii pot fi obţinute pe teritoriul Republicii Moldova în baza cererilor de Nu există diferenţe ce ar permite de a afirma că proiectul nu este compatibil cu legislaţia comunitară

Upload: others

Post on 12-Oct-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 1. Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973. 2. Regulamentul Consiliului European (EEC) 1768/92 din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat complementar de protecţie pentru produsele medicamentoase. 3. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1610/96, din 23 iulie 1996, privind crearea unui certificat complimentar de protecţie pentru produsele fitofarmaceutice. 4. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 98/44/CE din 6 iulie 1998 privind protecţia juridică a invenţiilor biotehnologice. 5. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de Proprietate Intelectuală. 2. Legea privind protecţia invenţiilor. Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, protecţia juridică şi exploatarea invenţiilor. 4. Proiectul este compatibil cu prevederile legislaţiei comunitare. 5. Prevederile şi cerinţele reglementărilor comunitare (articolul, paragraful)

    6. Prevederile actului normativ naţional (capitolul, articolul, subparagraful, punctul etc)

    7. Diferenţele 8. Motivele ce explică faptul că proiectul este parţial compatibil sau incompatibil

    9. Instituţia responsabilă

    10. Termenul – limită de asigurare a compatibilităţii complete a actului naţional

    CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

    Articolul 1. Domeniul de reglementare

    Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, protecţia juridică şi exploatarea invenţiilor.

    AGEPI Este planificat ca proiectul de Lege să fie aprobat de către Parlament.

    Articolul 2. Cadrul juridic

    (1) Drepturile asupra unei invenţii sunt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare - AGEPI), în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

    (2) Sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova drepturile decurgînd din brevetul eurasiatic în conformitate cu prezenta lege.

    (3) Drepturile asupra unei invenţii pot fi obţinute pe teritoriul Republicii Moldova în baza cererilor de

    Nu există diferenţe ce ar permite de a afirma că proiectul nu este compatibil cu legislaţia comunitară

  • brevet depuse în străinătate, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Drepturile conferite de aceste cereri de brevet vor produce acelaşi efect legal ca şi cererile naţionale, în lipsa unei prevederi contrare în tratatul internaţional respectiv.

    (4) În cazul conflictului între prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cele ale prezentei legi, prevederile tratatelor internaţionale prevalează.

    Articolul 3. Noţiuni principale

    În înţelesul prezentei legi, termenii de mai jos efinesc după cum urmează:

    a) cerere internaţională - cererea de protecţie a unei invenţii, depusă conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;

    b) cerere eurasiatică - cererea de acordare a unui brevet eurasiatic, depusă conform Convenţiei Eurasiatice de brevete;

    c) PCT - Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Washington la 19 iunie 1970, cu modificările ulterioare;

    d) Convenţia Eurasiatică - Convenţia Eurasiatică de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994;

    e) Convenţia de la Paris - Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, adoptată la Paris la 20 martie 1883, cu modificările şi revizuirile ulterioare;

    f) brevet – noţiune ce cuprinde brevetul de invenţie şi brevetul de invenţie de scurtă durată;

    g) solicitant – persoana fizică sau juridică care solicită acordarea unui brevet;

    h) titular - persoana fizică sau juridică căreia îi aparţine dreptul conferit de brevet;

  • i) AGEPI – Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova.

    Articolul 4. Formele de protecţie a invenţiilor

    (1) Invenţiile sunt protejate prin titlurile de protecţie acordate conform prezentei legi.

    (2) Invenţiile sunt protejate prin următoarele titluri de protecţie: a) brevet de invenţie; b) brevet de invenţie de scurtă durată; c) certificat complementar de protecţie.

    (3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în măsură egală

    brevetelor de invenţie şi brevetelor de invenţie de scurtă durată, în lipsa unor prevederi contrare şi cu excepţia dispoziţiilor capitolului IV secţiunea 2 şi capitolului V secţiunea 2 din prezenta lege, care se aplică numai brevetelor de invenţie.

    Articolul 5. Oficiul naţional

    (1) AGEPI reprezintă oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi este unică autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică invenţiilor potrivit prezentei legi.

    (2) În conformitate cu prezenta lege, AGEPI are următoarele atribuţii: a) coordonează realizarea politicii de protecţie a

    invenţiilor în Republica Moldova; b) elaborează proiecte de acte legislative şi alte

    acte normative în domeniul protecţiei invenţiilor, precum şi Regulamentul de aplicare a prezentei legi (în continuare - Regulamentul de aplicare), aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării prezentei legi;

    c) înregistrează şi examinează cererile de brevet în

  • vederea acordării şi eliberării, în numele statului, a titlurilor de protecţie pentru invenţii; publică cererile de brevet şi fasciculele de brevet;

    d) este depozitarul Registrului Naţional de Cereri de brevet de invenţie, Registrului Naţional de Cereri de brevet de invenţie de scurtă durată, Registrului Naţional de Brevete de invenţie şi Registrului Naţional de Brevete de invenţie de scurtă durată;

    e) editează şi publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (în continuare – BOPI) date referitor la cererile de brevet, brevete şi certificate complementare de protecţie;

    f) este oficiul receptor pentru cererile internaţionale şi cererile eurasiatice depuse de către solicitanţii naţionali, în conformitate cu prevederile PCT sau Convenţiei Eurasiatice;

    g) deţine şi administrează Colecţia Naţională de Brevete, prin achiziţii şi schimburi de informaţii cu organizaţiile internaţionale şi oficiile de brevete din străinătate;

    h) ia parte la aplicarea măsurilor de conservare a probelor în caz de încălcare a drepturilor, prevăzute în prezenta lege;

    i) exercită şi alte funcţii prevăzute de legislaţia în vigoare, în special, în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

    (3) AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială pentru Proprietatea Intelectuală, precum şi în alte organizaţii internaţionale, interguvernamentale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii industriale, întreţine relaţii de cooperare multilaterale şi bilaterale cu ele în acest domeniu.

    Convenţia Brevetului European (în

    CAPITOLUL II. DREPTUL MATERIAL AL BREVETELOR

    Secţiunea 1. Brevetabilitate

  • continuare - CBE), Art. 52(1): „(1) Brevetele europene sunt eliberate pentru invenţiile noi care implică o activitate inventivă şi sunt susceptibile de aplicare industrială.” CBE, Art. 52(2): „(2) In sensul paragrafului (1), nu sunt considerate invenţii, in special: a) descoperirile, teoriile ştiin-ţifice si metodele matematice; b) creaţiile estetice; c) planurile, regulile si metodele pentru exercitarea activităţilor intelectuale, pentru jocuri sau pentru activităţi economice, precum si programele pentru calculatoare; d) prezentarea informaţiilor.” CBE, Art.52(3): „(3) Prevederile paragrafului (2) nu exclud brevetabilitatea elementelor enumerate de acesta decît în măsura in care cererea de brevet european sau brevetul european se refera la unul dintre aceste elemente ca atare.” Directiva CE 98/44 privind protecţia juridică a invenţiilor biotehnologice (în continuare DCE 98/44), Art. 3.2: „2. Materialul biologic izolat din mediul s u natural sau produs prin intermediul unui procedeu tehnic poate constitui obiectul unei invenţii, chiar dacă acesta a apărut anterior în natură.” Directiva CE 98/44 Art. 4.2: „2. Invenţiile care privesc plantele sau animalele au caracter brevetabil dacă realizarea tehnică a invenţiei nu se limitează la o anumită varietate de plante sau rasă de

    Articolul 6. Invenţii brevetabile

    (1) Brevetul se acordă pentru orice invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.

    (2) Nu sunt considerate invenţii, în sensul alin. (1) din prezentul articol, în special: a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele

    matematice; b) creaţiile estetice; c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea

    activităţilor intelectuale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;

    d) prezentările de informaţii. (3) Prevederile alin. (2) din prezentul articol nu exclud

    brevetabilitatea obiectelor sau activităţilor prevăzute decât în măsura în care cererea de brevet sau brevetul se referă la astfel de obiecte sau activităţi în sine.

    (4) Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile, dacă se referă la:

    a) un material biologic izolat din mediul său natural sau produs printr-un procedeu tehnic, chiar dacă anterior se producea în natură;

    b) plante sau animale, dacă realizarea tehnică a

    invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau rasă de animale;

  • animale.” Directiva CE 98/44 Art. 4.3: „3. Alineatul (1) lit. (b) nu aduce atingere caracterului brevetabil al invenţiilor care privesc un procedeu microbiologic sau alt procedeu tehnic sau un produs obţinut prin intermediul unui astfel de procedeu.” Directiva CE 98/44 Art. 5.2: „2. Un element izolat din corpul uman sau produs într-un alt mod prin intermediul unui procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, toate constitui o invenţie brevetabilă, chiar dacă structura acelui element este identic cu cea a unui element natural.”

    c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic, sau la un produs, altul decât un soi de plante sau o rasă de animale, obţinut prin aceste procedee;

    d) un element izolat din corpul uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acelui element este identică cu cea a unui element natural.

    CBE, Art. 53: „Excepţii de la brevetabilitate Brevetele europene nu se eliberează pentru: a) invenţiile a căror publicare sau aplicare ar fi contrara ordinii publice sau bunelor moravuri, aplicarea invenţiei neputînd fi considerata ca atare datorita faptului ca ea este interzisa de legi sau regulamente in vigoare in unele sau in toate statele contractante; b) soiurile de plante sau rasele de animale ori procedeele in esenţa biologice pentru obţinerea plantelor sau a animalelor; aceasta dispoziţie nu se aplica in cazul procedeelor microbiologice sau al produselor obţinute cu ajutorul acestor procedee.” Directiva CE 98/44 Art. 5: „1. Corpul uman, în diversele sale stadii de formare ş i dezvoltare şi simpla descoperire a

    Articolul 7. Excepţii de la brevetabilitate

    (1) Nu se acordă brevete, în sensul prezentei legi, pentru: a) invenţiile a căror exploatare comercială este

    contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor sau plantelor şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea invenţiei este interzisă printr-o dispoziţie legală;

    b) soiurile de plante şi rasele de animale; c) procedeele esenţial biologice pentru obţinerea

    plantelor sau animalelor; această dispoziţie nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;

    d) invenţiile având ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării sale, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a

  • unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, nu pot constitui invenţii brevetabile. 2. Un element izolat din corpul uman sau produs într-un alt mod prin intermediul unui procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, poate constitui o invenţie brevetabilă , chiar dacă structura acelui element este identică cu cea a unui element natural. 3. Aplicarea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe par ţiale dintr-o genă trebuie să fie descrisă în cererea de brevet.” CBE, Art. 52 (4): „(4) Nu sunt considerate invenţii susceptibile de aplicare industriala, în sensul paragrafului (1), metodele de tratament chirurgical sau terapeutic aplicate corpului uman sau animal si metodele de diagnosticare aplicate corpului uman sau animal. Aceasta dispoziţie nu se aplica produselor, cum ar fi substanţele sau compoziţiile pentru punerea in aplicare a oricăreia dintre aceste metode.” Directiva CE 98/44, Art.6.2: „2. În temeiul alin. (1) nu sunt considerate brevetabile: (a) procedeele de clonare a fiinţelor umane. (b) procedeele de modificare a identităţii genetice a fiinţelor umane. (c) utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale. (d) procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor, care le pot produce suferinţe fără un beneficiu medical substanţial pentru om sau animale, precum ş i animalele rezultate din astfel de procedee.”

    unei gene; e) metodele de tratament chirurgical sau terapeutic

    al corpului uman sau animal şi metodele de diagnostic aplicate corpului uman sau animal; această dispoziţie nu se aplică produselor, cum ar fi substanţele şi compoziţiile, pentru utilizarea lor în oricare din aceste metode.

    (2) Nu se acordă brevete, în sensul alin. (1) lit. a) din prezentul articol, în special pentru: a) procedeele de clonare a fiinţelor umane; b) procedeele de modificare a identităţii genetice a

    liniei germinale a fiinţelor umane; c) utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale

    sau comerciale; d) procedeele de modificare a identităţii genetice a

    animalelor, de natură să le producă suferinţe fără un beneficiu medical substanţial pentru om sau animale, precum şi animalele rezultate din astfel de procedee.

  • CBE, Art. 54 Noutate (1) O invenţie este considerata noua daca nu este conţinuta in stadiul tehnicii. (2) Stadiul tehnicii este constituit din toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului înaintea datei de depozit a cererii de brevet european, printr-o descriere scrisa sau orala, prin folosire sau prin oricare alt mod. (3) Stadiul tehnicii cuprinde si cererile de brevet european, aşa cum au fost depuse, care au o data de depozit anterioara celei menţionate la paragraful (2) si care nu au fost publicate, in virtutea dispoziţiilor art.93, decât la aceasta data sau la o data ulterioara. (4) Paragraful (3) nu este aplicabil decât în măsura in care un stat contractant desemnat in cererea ulterioara era, de asemenea, desemnat si în cererea publicata anterior. (5) Dispoziţiile paragrafelor (1)-(4) nu exclud brevetabilitatea oricărei substanţe sau compoziţii cuprinse în stadiul tehnicii, care se utilizează pentru punerea in aplicare a procedeelor vizate la art. 52 paragraful (4), cu condiţia ca utilizarea sa pentru orice procedeu vizat de paragraful amintit sa nu fie conţinuta in stadiul tehnicii.

    Articolul 8. Noutatea

    (1) O invenţie este considerată nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

    (2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin utilizare sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet sau a priorităţii recunoscute.

    (3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor de brevet depuse la AGEPI, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei menţionate la alin. (2) din prezentul articol şi care au fost publicate conform art. 56 la sau după această dată.

    (4) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) din prezentul articol nu exclud brevetabilitatea oricărei substanţe sau compoziţii cuprinse în stadiul tehnicii, pentru utilizarea acesteia în cadrul unei metode la care se face referire la art. 7 alin. (1) lit. e), cu condiţia ca utilizarea sa în oricare din aceste metode să nu fie cuprinsă în stadiul tehnicii.

    (5) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) din prezentul articol nu exclud, de asemenea, brevetabilitatea oricărei substanţe sau compoziţii prevăzute la alin. (4) din prezentul articol, pentru orice utilizare specifică în orice metodă la care se face referire la art. 7 alin. (1) lit. e), cu condiţia ca această utilizare să nu fie cuprinsă în stadiul tehnicii.

    CBE, Art. 55: „Divulgări neopozabile (1) Pentru aplicarea art. 54 nu va fi luata în considerare o divulgare a invenţiei, cu condiţia ca aceasta divulgare sa nu fi avut loc înainte de 6 luni de la înregistrarea cererii de brevet european si sa nu se fi datorat direct

    Articolul 9. Divulgări neopozabile

    (1) În aplicarea art. 8, o divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare, dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a: a) unui abuz evident în privinţa solicitantului sau

  • sau indirect: a) unui abuz evident in defavoarea solicitantului sau a succesorului sau in drepturi; sau b) faptului ca solicitantul ori succesorul sau in drepturi a expus invenţia la o expoziţie oficiala sau recunoscută oficial în sensul Convenţiei privind expoziţiile internaţionale, semnata la Paris la 22 noiembrie 1928 si revizuita la 30 noiembrie 1972. (2) În cazul vizat de paragraful (1) b) dispoziţiile paragrafului (1) sunt aplicabile numai daca la înregistrarea cererii de brevet european solicitantul declara ca invenţia a fost efectiv expusa si daca, în termenul si în condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare, depune un certificat in sprijinul declaraţiei sale.”

    predecesorului său în drepturi; b) faptului că solicitantul sau predecesorul său în

    drepturi a expus invenţia într-o expoziţie internaţională oficială sau oficial recunoscută în sensul Convenţiei privind expoziţiile internaţionale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, cu revizuirile ulterioare.

    (2) Prevederile alin. (1) lit. b) din prezentul articol se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv şi va depune un certificat care va confirma această declaraţie, în termenul şi în condiţiile stabilite de Regulamentul de aplicare, aprobat de către Guvern.

    CBE, Art. 56: „Activitate inventiva Se considera ca o invenţie implica o activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate, ea nu decurge de o maniera evidenta din stadiul tehnicii. Daca in stadiul tehnicii sunt incluse si documentele vizate de art. 54 paragraful (3), acestea nu sunt luate in considerare pentru aprecierea activităţii inventive.”

    Articolul 10. Activitatea inventivă

    (1) O invenţie este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.

    (2) Dacă stadiul tehnicii cuprinde şi documentele la care se face referire la art. 8 alin. (3), acestea nu sunt luate în considerare pentru aprecierea activităţii inventive.

    CBE, Art. 57: „Aplicare industriala O invenţie este considerata ca fiind susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi produs sau utilizat in oricare dintre domeniile industriale, inclusiv in agricultura.”

    Articolul 11. Aplicabilitatea industrială

    (1) O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială, dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură.

  • Directiva CE 98/44 Art. 5.3: „3. Aplicarea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale dintr-o genă trebuie să fie descrisă în cererea de brevet.”

    (2) Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene trebuie să fie dezvăluită în cererea de brevet.

    Proiectul Directivei privind procedurile legale de protecţie a invenţiilor prin model de utilitate 599 PC 0309 (în continuare PDMU), Art.1: „In accordance with the provisions of this Directive, utility model protection shall be available for new inventions insolving products or processes that involve an inventive step and are susceptible of industrial application. ” PDMU, Art. 6 „Inventive step 1. For the purposes of this Directive, an invention shall be considered as involving an inventive step i fit exhibits an advantage and, having regard to the state of the art, is not very obvious to a person skilled in the art. 2. The advantage referred to in the previous paragraph must be a practical or tehnical advantage for the use or manufacture of the product or process in question, or another benefit to the user, for example in the field of education or entertainment.” PDMU, Art. 4 „Non-protectable inventions Utility models shall not be granted in respect of: a) inventions the exploitation of which would be contrary to public policy or morality, provided that the exploitation shall not be deemed to be so contrary merely because i tis prohibetes by law or regulation in some or all Members States;

    Articolul 12. Obiectul protecţiei prin brevet de invenţie de scurtă durată

    (1) Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.

    (2) O invenţie se va considera că implică o activitate inventivă în sensul alin. (1) din prezentul articol, dacă ea prezintă un avantaj tehnic sau practic.

    (3) În completarea art. 7, nu se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la: a) un material biologic; b) substanţe şi/sau procedee chimice sau

    farmaceutice.

  • b) inventions relationg to biological material; c) inventions relationg to chemical or pharmaceutical substances or processes.” CBE, Art. 58: „Dreptul de a depune o cerere de brevet european. Orice persoana fizică sau juridică si orice societate echivalenta unei persoane juridice, conform legii în vigoare, poate solicita un brevet european.” CBE, Art. 59: „Mai mulţi solicitanţi. O cerere de brevet european poate fi, de asemenea, depusă fie de cosolicitanţi, fie de mai mulţi solicitanţi care desemnează diferite state contractante.”

    Secţiunea 2. Persoana îndreptăţită să solicite şi să obţină un brevet

    Articolul 13. Dreptul de a depune o cerere de brevet

    (1) Orice persoană fizică sau juridică poate solicita un brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri de brevet.

    (2) O cerere de brevet poate fi depusă de mai mulţi solicitanţi.

    CBE, Art. 60(1): „Dreptul la brevet european (1) Dreptul asupra brevetului european aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi. Dacă inventatorul este salariat, dreptul asupra brevetului european se stabileşte conform legii statului în care acesta este angajat (îşi exercita ocupaţia principală); daca nu se poate stabili în care stat salariatul este angajat (îşi exercită ocupaţia principală), se va aplica legea statului pe teritoriul căruia se afla întreprinderea patronului la care este angajat salariatul.” CBE, Art. 60(2): „(2) Daca doua sau mai multe persoane au realizat o invenţie, independent una de alta, dreptul asupra brevetului european aparţine aceleia a cărei cerere de brevet de invenţie are data de depozit cea mai veche;

    Articolul 14. Dreptul la brevet

    (1) Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi.

    (2) Dacă două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie, independent una de alta, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are data de depozit cea mai veche, cu condiţia ca această primă cerere să fi fost publicată conform art. 56.

  • totuşi aceasta dispoziţie nu este aplicabila decât daca prima cerere a fost publicata in virtutea art. 93 si are efect doar în statele contractante desemnate în aceasta prima cerere, aşa cum a fost ea publicată.” CBE, Art. 60(3) „(3) In cadrul procedurilor în faţa Oficiului European de Brevete solicitantul este cel îndreptăţit să exercite dreptul la brevetul european.”

    (3) În cadrul procedurilor în faţa AGEPI, solicitantul este considerat a fi persoana îndreptăţită să exercite dreptul la brevet.

    Codul de proprietate intelectuală al Franţei (în continuare CPIF), Art. L. 611- 7.1: „1. Inventions made by salaried person in the execution of a work contract comprising an inventive mission corresponding to his effective functions or of studies and research which have been explicitly entrusted to him, shall belong to the employer. The conditions under which the salaried person who is the author of such an invention shall enjoy additional remuneration shall be determined by the collective agreements, company agreements and individual employment contracts. Where the employer is not subject to a sectorial collective agreement, any dispute relating to the additional remuneration shall be submitted to the joint conciliation board set up by article L.615-21 or by the First Instance Court. ”

    Articolul 15. Invenţiile salariaţilor

    (1) Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase pentru el, dreptul la brevet se va reglementa conform prevederilor alin. (2) – (4) din prezentul articol.

    (2) Invenţiile realizate de salariat în exercitarea fie a unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă, care corespunde funcţiilor sale, fie a unor studii sau cercetări, care au fost încredinţate salariatului în mod explicit, aparţin unităţii. În toate aceste situaţii inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită printr-un contract.

    În cazul unui contract de cercetare încheiat între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze contrare.

  • Legea MD, art. 9 (9)-(11) CPIF, Art. L. 611- 7.2: „2. All the inventions shall belong to the salaried person. However, where an invention made by a salaried person during the execution of this functions or in the field of activity of the company or by reason of knowledge or use of technologies or specific means of the company or of data acquired by the company, the employer shall be entitled, subject to the conditions and the time limits laid down by decree in Council of State, to have assigned to him ownership or enjoyment of all or some of the rights in the patent protecting his employee s invention. The salaried person shall be entitled to obtain a fair price which, failing agreement between the parties, shall be stipulated by the joint conciliation board set up by Article L.615-21 or by the first instance court; these shall take into consideration all elements which may be supplied, in particular by the employer and by the employee, to compute the fair price as a function of both the initial contributions of either of them and the industrial and commercial utility of the invention.”

    (3) Invenţiile realizate în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (2) din prezentul articol aparţin salariatului.

    (4) Prin derogare de la alin. (3) din prezentul articol, în cazul în care invenţia este realizată de salariat fie în exercitarea funcţiilor sale, fie în domeniul activităţilor unităţii, fie prin cunoaşterea şi utilizarea tehnicii sau mijloacelor specifice ale unităţii, sau a datelor existente în unitate, fie cu ajutorul material al unităţii, unitatea are dreptul să-şi atribuie invenţia sau să beneficieze, în tot sau în parte, de drepturile conferite de brevetul ce protejează invenţia salariatului său. În acest caz remunerarea inventatorului se va stabili prin contract.

    (5) În cazurile prevăzute la alin. (2) şi alin. (4) din prezentul articol, inventatorul şi unitatea au obligaţia reciprocă să se informeze în scris asupra creării şi stadiului realizării invenţiei şi să se abţină de la orice divulgare care poate aduce prejudicii exercitării drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile celeilalte părţi, inclusiv profitul neobţinut, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

  • (6) Dacă în cazurile prevăzute la alin. (2) din prezentul articol unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea invenţiei în secret, dreptul la brevet aparţine salariatului.

    (7) În cazurile prevăzute la alin. (4) din prezentul articol, când brevetul aparţ ine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei.

    (8) În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia realizată conform alin. (2) sau alin. (4) din prezentul articol, salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei.

    (9) În cazul în care părţile nu au convenit asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului sau asupra preţului licenţei, acesta urmează să fie stabilit de instanţele judecătoreşti, în funcţ ie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată şi de valoarea ei comercială.

    (10) Procedura privind crearea şi utilizarea invenţiilor salariaţilor este stabilită în Regulamentul aprobat de Guvern.

    CBE, Art. 61: „Cerere de brevet europeană depusă de o persoană neîndreptăţita. (1) Dacă printr-o hotarîre judecătorească rămasă definitivă se recunoaşte dreptul la obţinerea unui brevet european unei persoane vizate de art. 60 paragraful (1), alta decît solicitantul, şi dacă brevetul european nu a fost încă eliberat în termen de 3 luni de la data la care hotarîrea amintită a rămas definitiva, si

    Articolul 16. Cererea de brevet depusă de o persoană neîndreptăţită

    (1) Dacă, până la acordarea de către AGEPI a brevetului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă se stabileşte că persoana îndreptăţită la obţinerea unui brevet conform art. 14 alin. (1) este alta decât solicitantul, această persoană poate, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea

  • în ceea ce priveşte statele contractante desemnate în cererea de brevet european în care hotărîrea respectivă a fost luată sau recunoscută ori trebuie recunoscută pe baza unui protocol de recunoaştere, anexat la aceasta convenţie, aceasta persoana poate: a) sa continue procedura referitoare la cererea de brevet european în locul solicitantului, ca pentru o cerere proprie; b) sa depună o noua cerere de brevet european pentru aceeaşi invenţie; sau c) sa ceară respingerea cererii de brevet european. (2) In cazul unei noi cereri depuse conform dispoziţiilor paragrafului (1) sunt aplicabile dispoziţiile art.76 paragraful (1). (3) Procedurile pentru asigurarea aplicării paragrafului (1), cerinţele speciale aplicabile noii cereri de brevet european depuse conform paragrafului (1), precum si termenul pentru plata taxelor de înregistrare, de documentare si de desemnare pentru noua cerere sunt prevăzute în Regulamentul de aplicare.

    menţionată a rămas definitivă: a) să continue procedura referitoare la cererea de

    brevet în locul solicitantului, ca pentru o cerere proprie;

    b) să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie; în acest caz cererea iniţială va fi considerată de AGEPI ca fiind retrasă;

    c) să ceară respingerea cererii de brevet.

    (2) Prevederile art. 35 alin (3) şi alin. (4) se vor aplica mutatis mutandis pentru cererea nouă depusă conform alin. (1) din prezentul articol.

    (3) Procedurile pentru asigurarea aplicării prevederilor prezentului articol sunt prevăzute în Regulamentul de aplicare.

    (4) O copie autentificată a hotărârii judecătoreşti se va prezenta la AGEPI de către persoana interesată. Hotărârea instanţei judecătoreşti se înscrie în Registrul Naţional de Cereri de brevete de invenţie şi se publică în BOPI.

    Articolul 17. Dreptul moral al inventatorului

    (1) Inventator este persoana fizică care prin munca sa creatoare a realizat invenţia.

    (2) Dreptul moral al inventatorului este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen.

    (3) În cazul în care invenţia a fost creată împreună de

  • mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte.

    (4) Nu se consideră inventator persoana fizică care la realizarea invenţiei a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială sau care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau exploatarea invenţiei.

    (5) Inventatorul are dreptul de a fi menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere sau brevet.

    (6) Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere sau brevet, prin depunerea unei cereri în scris la AGEPI.

    CBE, Art. 63(1): „Durata brevetului european (1) Durata brevetului european este de 20 de ani socotiţi de la data de depozit a cererii.” PDMU, Art. 19: Duration of protection. 1. the duration of the utility model shall be six years from the date of filing of the application. 2. Six months before the period indicated in paragraph 1 elapses, the right-holder may submit to the competent authority an application for renewal of the utility model for a period of two years. This renewal shall not be granted unless a request for a search report has been made in respect of the invention concerned.

    Secţiunea 3. Efectele brevetului şi a cererii de brevet

    Articolul 18. Durata brevetului

    (1) Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începând de la data de depozit a cererii de brevet de invenţie.

    (2) Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începând de la data de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de invenţie de scurtă durată, titularul poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

    O dată cu depunerea cererii de prelungire titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare referitor la invenţia care face obiectul brevetului, în conformitate cu art. 57. Condiţiile de aprobare a

  • 3. Six months before the period indicated in paragraph 2 elapses, the right-holder may submit a second and last application for renewal for a maximum period of two years. 4. In no circumstances may utility model protection last for more than ten years from the date of filing of the application.

    prelungirii duratei sunt prevăzute în Regulamentul de aplicare. Cerereа de prelungire este supusă plăţii taxei respective.

    (3) Pentru produsele medicamentoase şi produsele fitosanitare, care fac obiectul unui brevet de invenţie, se poate obţine o protecţie complementară, în condiţiile stipulate la capitolul V secţiunea 2 din prezenta lege.

    CBE, Art. 67(4): „(4) Efectele cererii de brevet european prevăzute la paragrafele (1) si (2) sunt anulate daca cererea de brevet european a fost retrasă, este considerata ca fiind retrasă sau a fost respinsă printr-o hotarire rămasă definitiva. Acelaşi lucru este valabil pentru efectele cererii de brevet european intr-un stat contractant a cărui desemnare a fost retrasă sau este considerată ca fiind retrasă.”

    Articolul 19. Drepturile conferite de o cerere de brevet după publicare

    (1) O cerere de brevet de invenţie, cu începere de la data publicării ei pînă la eliberarea brevetului, asigură solicitantului, cu titlu provizoriu, protecţia conferită potrivit art. 20 alin. (2).

    (2) Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada indicată la alin.(1) din prezentul articol va plăti titularului brevetului, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre părţi, ţinând cont de bună-credinţa persoanei care a exploatat invenţia.

    (3) Efectele cererii de brevet prevăzute la alin. (1) din prezentul articol se consideră nule, dacă cererea de brevet a fost retrasă, prin hotărâre este considerată ca fiind retrasă sau respinsă.

    (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică brevetelor de invenţie de scurtă durată.

    (5) Prevederile prezentului articol se aplică mutatis

  • mutandis cererilor eurasiatice.

    Proiectul Regulamentului CE privind Brevetul Comunitar (în continuare RBC), art. 7: “Prohibition of direct use of the invention The Community patent shall confer on its proprietor the right to prevent all third parties not having his consent: (a) from making, offering, putting on the market or using the product which is the subject-matter of the patent, or importing or stocking the product for these purposes; (b) from using the process which is the subject-matter of the patent or, when the third party knows, or it is obvious in the circumstances, that the use of the process is prohibited without the consent of the proprietor of the patent, from offering the process for use within the territories of the Member States; 41 (c) from offering, putting on the market or using a product obtained directly by a process which is the subject-matter of the patent, or importing or stocking the product for these purposes.” CPIF, Art. L. 613-3: „The following shall be prohibited, save consent by the owner of the patent: a) making, offering, putting on the market or using a product which is the subject matter of the patent, or importing or stocking a product for such purposes;

    Articolul 20. Drepturile conferite de brevet

    (1) Brevetul conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga durată de protecţie a acestuia.

    (2) Brevetul conferă titularului, conform alin. (1) din prezentul articol, dreptul de a interzice terţilor să efectueze, fără acordul său, pe teritoriul Republicii Moldova, următoarele acte:

    a) fabricarea, oferirea spre vânzare, vânzarea, folosirea sau importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;

    b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ cunoaşte sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului brevetului, oferirea procedeului spre folosire;

    c) oferirea spre vânzare, vânzarea, folosirea sau importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.

  • b) using a process which is the subject matter of the patent or, when the third party knows, or i tis obvious in the circumstances, that the use of the process is prohibited without the consent of the owner of the patent, offering the process for use on French territory; c) offering, putting on the market or using the product obtained directly by a process which is the subject matter of the patent or importing or stocking for such purposes.”

    (3) În cazul în care există mai mulţi titulari ai unui brevet raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după voinţa sa, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul cotitularilor, însă nu are dreptul, fără a-i anunţa pe cotitulari, să renunţe la brevet, precum şi, fără acordul acestora, să încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul.

    RBC, Art.8: “Prohibition of indirect use of the invention 1. In addition to the right conferred pursuant to Article 7, the Community patent shall confer on its proprietor the right to prevent all third parties not having his consent from supplying or offering to supply within the territories of the Member States to a person, other than one entitled to exploit the patented invention, with means, relating to an essential element of that invention, for putting it into effect therein, when the third party knows, or it is obvious in the circumstances, that these means are suitable and intended for putting that invention into effect. 2. Paragraph 1 shall not apply when the means

    Articolul 21. Interzicerea exploatării indirecte a invenţiei

    (1) Un brevet conferă titularului, pe lângă dreptul conferit conform art. 20, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său, furnizarea sau oferirea spre furnizare, pe teritoriul Republicii Moldova, unei persoane alta decât persoana îndreptăţită la exploatarea invenţiei brevetate, de mijloace referitoare la un element esenţial al acelei invenţii, pentru punerea în aplicare a acesteia, în cazul în care terţul cunoaşte sau este evident din circumstanţe că aceste mijloace sunt apte şi destinate punerii în aplicare a invenţiei respective.

    (2) Prevederile alin. (1) din prezentul articol nu se aplică

  • are staple commercial products, except when the third party induces the person supplied to commit acts prohibited by Article 7. 3. Persons performing the acts referred to in Article 9(a) (b) and (c) shall not be considered to be parties entitled to exploit the invention within the meaning of paragraph 1.” CPIF, Art. L. 613-4: „1. It shall also be prohibited, save consent by the owner of the patent, to supply or offer to supply, on French territory, to a person other than a person entitled to work the patented invention, the means of implementing, on that territory, the invention with respect to an essential element thereof where the third party knows, or i tis obvious from the circumstances, that such means are suited and intended for putting the invetion into effect. 2. Paragraph 1 shall not apply where the means of implementation are staple commercial articles, except where the third party induces the person supplied to commit acts prohibited by Article L.613-3. 3. Persons carrzing aout the acts reffered to in items a), b) and c) of Article L.613-5 shall not be deemed persons entitled to work the invention within the meaning of paragraph 1. ”

    în cazul în care mijloacele de punere în aplicare a invenţiei sunt produse care se găsesc curent în comerţ, cu excepţia cazurilor în care terţul incită persoana căreia i se furnizează să comită actele interzise prin art. 20 alin. (2).

    (3) Persoanele care efectuează actele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a) şi b) nu vor fi considerate a fi părţi îndreptăţite la exploatarea invenţiei în sensul alin. (1) din prezentul articol.

    RBC, Art. 9a)-e): “Limitation of the effects of the Community patent The rights conferred by the Community patent shall not extend to: (a) acts done privately and for non-commercial purposes; (b) acts done for experimental purposes relating to the subject-matter of the patented invention;

    Articolul 22. Limitarea efectelor brevetului

    (1) Drepturile conferite de brevet nu se extind asupra: a) actelor efectuate într-un cadru privat şi în

    scopuri necomerciale; b) actelor efectuate în scopuri experimentale

    referitor la obiectul invenţiei brevetate; c) preparării extemporaneu o singură dată în

    farmacie a unui medicament conform unei reţete medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire

  • (c) the extemporaneous preparation for individual cases in a pharmacy of a medicine in accordance with a medical prescription nor acts concerning the medicine so prepared; (d) the use on board vessels of countries other than Member States of the patented invention, in the body of the vessel, in the machinery, tackle, gear and other accessories, when such vessels temporarily or accidentally enter the waters of Member States, provided that the invention is used there exclusively for the needs of the vessel; (e) the use of the patented invention in the construction or operation of aircraft or land vehicles or other means of transport of non-member States, or of accessories to such aircraft or land vehicles, when these temporarily or accidentally enter the territory of Member States;” CPIF, Art. L. 613-5: „The rights afforded by the patent shall not extended to: a) acts done privately and for non-commercial purposes; b) acts done for experimental purposes relating to the subject matter of the patended invention; c) the extemporaneous preparation for individual cases in a pharmacy of a medicine in accordance with a medical prescription or acts concerning the medicine so prepared. ”

    la medicamentul astfel preparat; d) folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul

    navelor străine care intră, temporar sau accidental, în apele Republicii Moldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei;

    e) folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene sau a altor mijloace de transport străine, ori în construcţia pieselor accesorii pentru aceste vehicule, când aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii Moldova.

    (2) Folosirea specificată la alin. (1) din prezentul articol se admite sub rezerva de a nu aduce atingere într-un mod nejustificat folosirii normale a invenţiei protejate

  • prin brevet şi de a nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinând cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului este îndreptăţit la o despăgubire materială proporţională cu pierderile suportate prin folosirea neautorizată a invenţiei.

    RBC, Art. 10: “Community exhaustion of the rights conferred by the Community patent The rights conferred by the Community patent shall not extend to acts concerning the product covered by that patent which are carried out within the territories of the Member States after that product has been put on the market in the Community by the proprietor of the patent or with his consent, unless there are legitimate grounds for the proprietor to oppose further commercialisation of the product.” CPIF, art. L. 613-6: „The rights afforded by a patent shall not extend to acts concerning a product covered by that patent which are don eon French territory after such product has been put on the market in France or on the territory of a State party to the Agreement on the European Economic Area by the owner of the patent or with his express consent.” Directiva CE 98/44, Art. 10: „Protecţia prevăzută în art. 8 şi 9 nu trebuie să cuprindă materialul biologic obţinut din înmulţirea sau multiplicarea materialului biologic introdus pe piaţa pe teritoriul unui stat membru de către titularul brevetului sau cu

    Articolul 23. Epuizarea drepturilor

    (1) Drepturile conferite de un brevet nu se extind asupra actelor privind un produs protejat de acel brevet efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, după ce acest produs a fost pus pe piaţă în Republica Moldova de către titularul brevetului sau cu acordul lui expres.

    (2) Protecţia prevăzută la art. 24 alin. (5) - (7) nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea sau multiplicarea unui material biologic comercializat ori oferit spre vânzare pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul de brevet sau cu acordul acestuia, când reproducerea sau

  • consimţâmîntul acestuia, atunci când multiplicarea sau înmulţirea rezultă în mod necesar din aplicaţia în vederea căreia materialul biologic a fost comercializat, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fie utilizat ulterior pentru alte înmulţiri sau multiplicări.” Directiva CE 98/44 Art. 11(1): „1. Prin derogare de la art. 8 şi 9, vânzarea sau altă formă de comercializare a materialelor pentru înmulţirea plantelor către un fermier de către titularul brevetului sau cu consimţământul acestuia pentru uz agricol implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale pentru înmulţire sau multiplicare de către el însuşi în ferma sa, domeniul de aplicare şi condiţiile acestei derogări fiind corespunzătoare celor din art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 2100/94.” Directiva CE 98/44 Art. 11(2): „2. Prin derogare de la art. 8 şi 9, vânzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altor materiale de reproducere animală către un fermier de către titularul brevetului sau cu consimţământul acestuia implică autorizarea fermierului de a utiliza animalele protejate în scopuri agricole. Aceasta include şi folosirea animalelor sau a altor materiale de reproducere animală în scopul desfăşurării activităţii sale agricole, dar nu pentru vânzare în cadrul sau în scopul unei activităţi reproductive comerciale.”

    multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost pus pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări.

    (3) Prin derogare de la art. 24 alin. (5) – (7), vânzarea sau altă formă de comercializare a materialelor pentru reproducerea plantelor de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia către un fermier, în scopuri de exploatare agricolă, implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale pentru reproducere sau multiplicare de către el însuşi pentru exploatare personală.

    (4) Prin derogare de la art. 24 alin. (5) – (7), vânzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altui material de reproducere animal de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia către un fermier implică autorizarea fermierului de a utiliza materialul protejat în scopuri agricole, cu excepţia exploatării comerciale; aceasta include şi folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal în scopul desfăşurării activităţii sale agricole.

    CBE, Art. 69 (1): „Întinderea protecţiei Articolul 24. Întinderea protecţiei

  • (1) Întinderea protecţiei conferite de brevetul european sau de cererea de brevet european este stabilită prin conţinutul revendicărilor. Totuşi descrierea si desenele se vor folosi pentru interpretarea revendicărilor.” CBE, Art. 69 (2): „(2) În perioada pâna la eliberarea brevetului european întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet european este stabilită prin ultimele revendicări depuse, cuprinse in publicarea care se face conform art. 93. Totuşi brevetul european, în redactarea din momentul eliberării sau în cea modificată în cursul procedurii de opunere, determină retroactiv întinderea protecţiei conferite prin cererea de brevet european, în măsura în care aceasta protecţie nu se extinde.” Directiva CE 98/44 Art. 8 (1): „1. Protecţia conferită de un brevet pentru un material biologic care posedă caracteristici specifice ca rezultat al invenţiei trebuie să acopere toate materialele biologice derivate din acel material biologic prin înmulţire sau multiplicare într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.”

    (1) Întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Descrierea şi desenele se vor folosi pentru interpretarea revendicărilor.

    (2) În perioada până la acordarea brevetului de invenţie întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet este determinată de revendicările conţinute în cerere, aşa cum a fost ea publicată potrivit art. 56.

    (3) Brevetul, aşa cum a fost el acordat sau modificat în procedurile de opoziţie, de limitare sau de nulitate, determină retroactiv întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet, în măsura în care această protecţie nu este extinsă.

    (4) Protecţia conferită de un brevet referitor la un procedeu care constituie obiectul brevetului, se extinde la produsele obţinute direct prin procedeul brevetat.

    (5) Protecţia conferită de un brevet referitor la un material biologic având caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra oricărui material biologic obţinut pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare, într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.

  • Directiva CE 98/44 Art. 8 (2): „2. Protecţia conferită de un brevet pentru un procedeu care permite producerea unui material biologic cu caracteristici specifice ca rezultat al invenţiei trebuie să includă materialul biologic obţinut direct prin acel proces şi orice alt material biologic derivat din materialul biologic obţinut direct prin înmulţire sau multiplicare într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.” Directiva CE 98/44, Art. 9: „Protecţia conferită de un brevet pentru un produs care conţine sau constă în informaţii genetice trebuie să cuprindă toate materialele în care este încorporat produsul, cu excepţiile prevăzute în art. 5 alin. (1), şi în care informaţia genetică este conţinută şi îşi îndeplineşte funcţia.”

    (6) Protecţia conferită de un brevet referitor la un procedeu permiţând producerea unui material biologic având caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra materialului biologic direct obţinut prin acel procedeu şi asupra oricărui alt material biologic derivat din materialul biologic direct obţinut prin reproducere sau multiplicare, într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.

    (7) Protecţia conferită de un brevet referitor la un produs conţinând o informaţie genetică sau constând într-o informaţie genetică se extinde asupra oricărui alt material, în care produsul este încorporat şi în care informaţia genetică este conţinută şi îşi exercită funcţia, cu excepţia corpului uman, în diferite stadii de formare şi dezvoltare, şi a elementelor acestuia.

    RBC, Art. 12: “Right based on prior use of the invention 1. A Community patent may not be invoked against a person who, in good faith and for business purposes, had used the invention in the Community or had made effective and serious preparations for such use before the filing date or, where priority has been claimed, the priority date of the application on the basis of which the patent is granted (hereinafter referred to as "the prior user"); the prior user shall have the right, for business purposes, to continue the use in question or to use the invention as planned during the preparations. 2. The right of the prior user may not be transferred either during the user's lifetime or

    Articolul 25. Dreptul bazat pe utilizarea anterioară a invenţiei

    (1) Orice persoană care, cu bună-credinţă, a utilizat invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri efective şi serioase pentru utilizarea invenţiei până la data de depozit sau, dacă a fost revendicată o prioritate, până la data de prioritate a cererii de brevet în baza căreia este acordat brevetul, are dreptul personal să continue această utilizare sau să utilizeze invenţia în limitele şi/sau volumul planificat în cursul pregătirilor, în unitatea sa ori pentru necesităţile acesteia, fără plată şi fără să depăşească volumul de producţie existent sau planificat la data de depozit sau de prioritate.

    (2) Dreptul utilizatorului anterior prevăzut la alin. (1) din

  • following his death other than with the user's undertaking or that part of the undertaking in which the use or the preparations for use took place.” CPIF, Art. L. 613- 7: „Any person who, within the territory in which this Book applies, at the filing date or priority date of a patent was, in good faith, in possession of the invention which is the subject matter of the patent shall enjoy a personal right to work that invention despite the the existence of the patent. The right afforded by this Article may only be transferred together with the business, the enterprise of the part of the enterprise to which it belongs.”

    prezentul articol nu poate fi transmis pe parcursul vieţii utilizatorului sau prin moştenire legală ori testamentară decât cu unitatea sau partea unităţii în care a avut loc utilizarea sau s-au efectuat pregătirile pentru utilizare.

    CBE, Art. 71: „Transmiterea si constituirea drepturilor. Cererea de brevet european poate fi transmisa sau poate constitui obiectul unor drepturi pentru unul sau mai multe state contractante desemnate.” RBC, Art. 15 (1): “Transfer

    Secţiunea 4. Cererea de brevet şi brevetul ca obiect de proprietate

    Articolul 26. Transmiterea şi constituirea drepturilor

    (1) Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi.

    (2) Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în tot sau în parte.

    (3) Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară.

    (4) Cererea de brevet sau brevetul deţinut de o unitate poate fi transmis independent de transmiterea

  • 1. The Community patent held by an undertaking may be transferred independently of the transfer of the undertaking.” RBC, Art. 15 (2): “2. A transfer of the whole of the undertaking shall include the transfer of the Community patent except where, in accordance with the law governing the transfer, there is agreement to the contrary or circumstances clearly dictate otherwise. This provision shall apply to the contractual obligation to transfer the undertaking.” RBC, Art. 15 (3): “3. The transfer of the Community patent

    unităţii.

    (5) Transmiterea unităţii în totalitatea sa implică transmiterea cererii de brevet şi/sau a brevetului, cu excepţia cazurilor în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, există o clauză contrară sau când aceasta reiese evident din circumstanţe. Această dispoziţie se aplică obligaţiei contractuale de transmitere a unităţii.

    (6) Prin contractul de licenţă titularul brevetului (licenţiarul) transmite dreptul de a exploata cererea de brevet sau brevetul oricărei alte persoane (licenţiat), rezervându-şi dreptul de proprietate asupra acestuia. În cazul în care există mai mult decât un licenţiat pentru o cerere de brevet sau un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate. Contractul de licenţă poate conţine prevederi referitor la plata redevenţelor de către licenţiat.

    (7) Nu se admite, conform legislaţiei în vigoare, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, având un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau prezentarea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii.

    (8) Transmiterea prin cesiune sau prin licenţă trebuie să fie executată în scris şi semnată de către părţile

  • shall be made in writing and shall require the signature of the parties to the contract, except when it is a result of a judgment; otherwise it shall be void.” RBC, Art. 19 (2): “2. The rights conferred by the Community patent may be invoked against a licensee who breaches any restriction in the licensing contract.” RBC, Art. 15 (4): “4. Subject to Article 6(1), a transfer shall not affect rights acquired by third parties before the date of transfer.” RBC Art. 15(5): “5. A transfer shall, to the extent to which it is verified by the documents set out in the implementing regulations referred to in Article 59, have effect vis-à-vis third parties only after entry in the Register of Community Patents referred to in Article 56. Nevertheless, a transfer, before it is so entered, shall have effect vis-à-vis third parties who have acquired rights after the date of the transfer but who knew of the

    la contract, cu excepţia cazului în care transmiterea rezultă dintr-o hotărâre judecătorească; în caz contrar transmiterea nu este înscrisă la AGEPI.

    (9) Drepturile ce rezultă dintr-o cerere de brevet sau un brevet pot fi invocate împotriva unui licenţiat care încalcă oricare din limitele stabilite în contractul de licenţă.

    (10) Sub rezerva cazurilor la care se face referire la art. 16 sau la art. 76 alin. (1), transmiterea drepturilor nu va afecta drepturile obţinute de terţi până la data transmiterii.

    (11) Orice transmitere sau schimbare de solicitant sau titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet, la demersul uneia din părţi, se înscrie în Registrul Naţional de Cereri de Brevet de invenţie sau Registrul Naţional de Brevete de invenţie şi se publică.

    (12) Înscrierea unei cesiuni sau a unei licenţe poate fi radiată din Registrul Naţional de Brevete, la solicitarea uneia dintre persoanele interesate.

    (13) Orice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet vor produce efecte faţă de terţi numai din data publicării în BOPI a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI.

  • transfer on the date on which the rights were acquired.” RBC, Art. 16: “Rights in rem 1. The Community patent may, independently of the undertaking, be given as security or be the subject of rights in rem. 2. At the request of one of the parties, the rights referred to in paragraph 1 shall be entered in the Register of Community Patents referred to in Article 56 and published in the Community Patent Bulletin referred to in Article 57.”

    Articolul 27. Drepturi reale

    (1) Un brevet poate, independent de unitatea titulară, să fie dat în gaj sau să facă obiectul unui alt drept real.

    (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol, la cererea uneia din părţi şi cu condiţia achitării taxei stabilite, se înscriu în Registrul Naţional de Brevete de invenţie şi se publică în BOPI.

    Convenţia de la Paris, Art. 5A.4): „4) O licenţă obligatorie nu va putea fi cerută din cauză de neexploatare sau de insuficientă exploatare înainte de expirarea unui termen de patru ani de la depozitul cererii de brevet, sau de trei ani de la acordarea brevetului, termenul care expiră cel mai tîrziu fiind cel care se aplică; ea va fi refuzată dacă brevetatul îşi justifică lipsa de acţiune cu motive valabile. O astfel de licenţă obligatorie va fi neexclusivă şi ea nu va putea fi transmisă, nici chiar sub forma de concesiune de sub-licenţă, decît împreună cu partea din întreprindere sau din fondul de comerţ care exploatează licenţa respectivă. RBC, Art. 21 (1): “Grant of compulsory licences 1. The Commission may grant a compulsory licence for lack or insufficiency of exploitation of a Community patent to any person filing an application four years or later

    Articolul 28. Licenţa obligatorie

    (1) Instanţele judecătoreşti pot acorda oricărei persoane interesate o licenţă obligatorie din motivul de lipsă sau insuficienţă de exploatare a brevetului, la o cerere depusă la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la eliberarea brevetului, fiind aplicat termenul care expiră cel mai târziu, în cazul în care titularul brevetului nu a exploatat brevetul pe teritoriul Republicii Moldova sau nu a făcut pregătiri serioase şi efective în acest scop. La stabilirea faptului de lipsă sau insuficienţă de exploatare a brevetului nu se va face nici o distincţie dintre produsele de origine autohtonă sau cele importate.

  • after the patent application was filed and three years or later after the patent was granted if the patent proprietor has not exploited the patent in the Community on reasonable terms or has not made effective and serious preparations to do so, unless he provides legitimate reasons to justify his inaction. In determining the lack or insufficiency of exploitation of the patent, no distinction shall be made between products originating within the Community and imported products.” RBC, Art. 21.3: “3. In times of crisis or in other situations of extreme urgency, or when it is necessary to remedy a practice determined after judicial or administrative process to be anticompetitive, the Commission may authorise the exploitation of a Community patent.”

    (2) Licenţa obligatorie va fi acordată numai în cazul în care candidatul pentru utilizarea acesteia s-a străduit să obţină autorizarea de la titularul de brevet, în condiţii şi modalităţi comerciale rezonabile şi dacă, cu toate eforturile sale, nu a reuşit să facă acest lucru într-un termen rezonabil. Se poate deroga de la această prevedere în situaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol. În asemenea situaţii titularul brevetului va fi avizat despre aceasta în cel mai scurt timp.

    (3) Licenţa obligatorie poate fi acordată în situaţii naţionale critice sau în alte circumstanţe de extremă urgenţă sau în caz de utilizare publică în scopuri necomerciale.

    (4) În cazul tehnologiilor de semiconductori, licenţa obligatorie poate fi acordată numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practică ce a fost determinată, în baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurenţială.

  • RBC, Art. 21.2:

    „2. On request, the Commission may grant a compulsory licence in respect of a first patent to the proprietor of a national or Community patent or to the proprietor of a plant variety right who cannot use his patent (second patent) or his national or Community plant variety right without infringing a Community patent (first patent), provided that the invention or new plant variety claimed in the second patent or plant variety right involves an important technical advance of considerable economic significance in relation to the invention claimed in the first patent. The Commission may take any measure it regards as useful to verify the existence of such a situation. In the case of a compulsory licence in respect of a dependent patent or plant variety right, the owner of the first patent shall be entitled to a cross-licence on reasonable terms to use the patented invention or protected plant variety.” Directiva CE 98/44, art. 12: „1. În cazul în care un cultivator nu poate obţine sau exploata un drept privind o varietate de plante fără să încalce un brevet anterior, acesta poate face cerere pentru a obţine o licenţă obligatorie fără drept de exploatare exclusiv asupra invenţiei protejate de brevet în măsura în care licenţa îi este necesară pentru exploatarea varietăţii de plantă care trebuie protejat , cu condiţia achitării unei redevenţe corespunzătoare. 2. În cazul în care titularul unui brevet privind o invenţie biotehnologică nu o poate exploata fără să aducă atingere unui drept anterior cu privire la o varietate de plante, acesta poate

    (5) Licenţa obligatorie poate fi acordată unui titular de brevet sau unui titular de brevet pentru soi de plantă care nu poate exploata invenţia sa sau soiul de plantă protejat (al doilea brevet) fără să aducă atingere unui alt brevet (primul brevet), cu condiţia ca invenţia sau soiul de plantă revendicat în cel de-al doilea brevet să presupună un progres tehnic important, de un interes economic substanţial, în raport cu invenţia revendicată în primul brevet. Instanţa judecătorească poate întreprinde toate măsurile necesare pentru verificarea existenţei unei astfel de situaţii. În cazul licenţei obligatorii în favoarea unui brevet de invenţie sau unui brevet pentru soi de plantă, titularul primului brevet va avea dreptul la o licenţă reciprocă în condiţii rezonabile pentru utilizarea invenţiei brevetate sau a soiului de plantă protejat.

  • face cerere pentru obţinerea unei licenţe obligatorii fără drept de exploatare exclusiv asupra varietăţii de plante protejate prin acel drept, cu condiţia să achite redevenţa corespunzătoare. Statele membre trebuie să prevadă că, în cazul în care această licenţă este acordată, titularul dreptului anterior privind varietatea de plante va fi îndreptăţit la o licenţă reciprocă în condiţii rezonabile pentru utilizarea invenţiei protejate. 3. Solicitanţii licenţelor prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să demonstreze că: (a) au apelat fără succes la titularul brevetului sau al dreptului privind varietatea de plante pentru a obţine o licenţă contractuală; (b) varietatea de plante sau invenţia constituie un progres tehnic semnificativ cu un interes economic considerabil prin comparaţie cu invenţia revendicată în brevet sau varietatea de plante protejată. 4. Fiecare stat membru trebuie desemnează autoritatea sau autorităţile competente pentru acordarea licenţei. În cazul în care o licenţă pentru o varietate de plante poate fi obţinută doar de la Oficiul Comunitar pentru Varietăţi de Plante, se aplică art. 29 din Regulamentul (CE) nr. 2100/94.” RBC, Art. 21.6: “6. The detailed rules of application and the procedures to be used for applying the principles set out in this Article shall be laid down in the implementing regulation.”

    (6) Modalităţile şi procedurile respective de aplicare a principiilor conţinute în prezentul articol sunt determinate în Regulamentul de aplicare.

    RBC, Art. 22: “Conditions applicable to compulsory licences 1. When granting the compulsory licence under Article 21, the Commission shall specify the type of use covered and the

    Articolul 29. Condiţiile aplicabile licenţelor obligatorii

    (1) O dată cu eliberarea licenţei de exploatare obligatorie pentru punerea în aplicare a art. 28,

  • conditions to be met. The following conditions shall apply: (a) the scope and duration of the exploitation shall be limited to the purpose for which it was authorised; (b) the exploitation shall be non-exclusive; (c) the exploitation shall be non-assignable, except with that part of the enterprise or goodwill which enjoys such use; (d) the exploitation shall be authorised predominantly for the supply of the internal market of the Community unless it is necessary to correct a practice determined after judicial or administrative process to be anti-competitive; (e) the Commission may, on reasoned request, decide to cancel the authorisation, subject to adequate protection of the legitimate interests of the persons so authorised, if and when the circumstances which led to it cease to exist and are unlikely to recur; (f) the licence holder shall pay the right holder adequate remuneration, taking into account the economic value of the authorisation and any need to correct an anti-competitive practice; (g) in the case of a compulsory licence in respect of a dependent patent or a plant variety right, the exploitation authorised in respect of the first patent shall be non-assignable except with the assignment of the second patent or plant variety right. 2. The Member States may not grant compulsory licences in respect of a Community patent.”

    instanţa judecătorească va preciza tipul utilizărilor acoperite de licenţă şi condiţiile ce urmează a fi respectate. Se vor aplica următoarele condiţii:

    a) întinderea şi durata exploatării vor fi limitate la scopurile pentru care aceasta a fost autorizată;

    b) exploatarea va fi neexclusivă;

    c) exploatarea va fi netransmisibilă, cu excepţia părţii de unitate sau a fondului de comerţ care beneficiază de această exploatare;

    d) exploatarea va fi autorizată în principal pentru aprovizionarea pieţei interne, cu excepţia cazului în care exploatarea este permisă pentru a remedia o practică considerată ca anticoncurenţială în urma unei proceduri judiciare sau administrative;

    e) instanţa judecătorească poate, pe baza unei cereri motivate, să decidă încetarea autorizaţiei, atunci când circumstanţele care au condus la acordarea licenţei au încetat să mai existe şi este clar că nu vor reapărea, sub rezerva ca interesele legitime ale persoanelor astfel autorizate să fie protejate de o manieră adecvată. Instanţele judecătoreşti vor fi abilitate să refuze încetarea autorizării dacă şi atunci când circumstanţele care au condus la această autorizare riscă să se producă din nou;

    f) deţinătorul licenţei va plăti titularului de brevet o remuneraţie adecvată, stabilită în raport cu valoarea economică a autorizaţiei şi, eventual, cu necesitatea de a remedia o practică anticoncurenţială;

    g) în cazul unei licenţe obligatorii în favoarea unui brevet dependent sau unui brevet pentru soi de plantă, exploatarea autorizată în raport cu primul brevet va fi netransmisibilă, cu excepţia cazului în care al doilea brevet a fost de asemenea

  • transmis.

    (2) Valabilitatea juridică a oricărei hotărâri privind autorizarea unei exploatări prevăzute la alin. (1) din prezentul articol şi orice hotărâre referitoare la remunerarea prevăzută în raport cu o astfel de utilizare vor putea face obiectul unei revizuiri judiciare sau al altei revizuiri independente de către o autoritate superioară.

    (3) Hotărârea instanţei judecătoreşti de acordare sau, după caz, de încetare a licenţei obligatorii se comunică la AGEPI de către titularul licenţei, în termenul prescris de Regulamentul de aplicare, se înregistrează în Registrul Naţional de Brevete şi se publică în BOPI.

    (4) Dacă titularul licenţei obligatorii, în termen de un an de la data obţinerii acesteia, nu a făcut nici o pregătire efectivă şi serioasă pentru utilizarea invenţiei, licenţa obligatorie poate fi anulată prin hotărârea instanţei judecătoreşti. Valabilitatea licenţei obligatorii încetează în orice caz dacă titularul licenţei nu a început utilizarea invenţiei în termen de 2 ani de la data obţinerii acesteia.

    RBC, art. 33.2: “2. Only the proprietor of the patent may bring an action for infringement. Unless otherwise stipulated in the contract, the beneficiary of a contractual licence may bring proceedings for infringement only if the patent proprietor consents thereto. However, the beneficiary of an exclusive licence and the beneficiary of a licence of right or a compulsory licence may bring such proceedings if the proprietor of the patent, after formal notice, does not himself bring infringement proceedings.”

    Articolul 30. Acţiunile privind încălcarea drepturilor licenţiatului

    (1) Fără a cauza prejudiciu referitor la prevederile contractului de licenţă, licenţiatul poate iniţia acţiuni privind încălcarea drepturilor sale referitor la o cerere de brevet sau la un brevet numai cu acordul solicitantului sau titularului.

    (2) Beneficiarul unei licenţe exclusive sau al unei licenţe obligatorii poate iniţia acţiuni privind încălcarea drepturilor numai în cazul în care titularul, după o notificare formală, în termen de 2 luni nu iniţiază singur astfel de acţiune.

  • RBC, art. 33.3: “3. The proprietor of the patent shall be entitled to intervene in infringement proceedings brought by the licensee under paragraph 2.” RBC, art. 33.4: “4. A licensee shall, for the purpose of obtaining compensation for damage suffered by him, be entitled to intervene in infringement proceedings brought by the proprietor under paragraph 2.”

    (3) Titularul (solicitantul) are dreptul să intervină în instanţă în acţiunile privind încălcarea drepturilor iniţiate de către licenţiat conform alin. (2) din prezentul articol.

    (4) Un licenţiat are dreptul să intervină în instanţă în acţiunile privind încălcarea drepturilor iniţiate de către titular, în scopul reparării prejudiciului ce i-a fost cauzat.

    CBE, Art. 75(2)b): „(2) Prevederile paragrafului (1) nu reprezintă un obstacol în calea aplicării prevederilor legale şi administrative care, într-un stat contractant: b) prevăd că fiecare cerere de brevet sa fie depusă mai întîi la o autoritate naţionala sau care presupun că depunerea la o altă autoritate să depindă de o aprobare prealabilă.”

    CAPITOLUL III. CEREREA DE BREVET

    Secţiunea 1. Depunerea cererii de brevet şi condiţiile pe care ea trebuie să le îndeplinească

    Articolul 31. Depunerea cererii

    (1) Cererea de brevet se depune la AGEPI, de către persoana îndreptăţită conform art. 14 alin. (1) personal sau în orice alt mod prevăzut de Regulamentul de aplicare.

    (2) Brevetarea în străinătate a invenţiilor create în Republica Moldova se efectuează numai după depunerea cererii de brevet la AGEPI.

    CBE, Art.14 (3): „(3) Limba oficială a Oficiului European de Brevete, în care a fost depusă cererea de

    Articolul 32. Limba de procedură

    (1) Cererea de brevet se depune la AGEPI în limba moldovenească.

  • brevet european, sau cea în care, conform paragrafului (2), a fost tradusă cererea va trebui utilizata în toate procedurile în faţa Oficiului European de Brevete referitoare la aceasta cerere sau la brevetul eliberat ca urmare a acestei cereri, în afara cazurilor în care Regulamentul de aplicare prevede altfel.”; Art. 5 (2) Tratatul privind dreptul brevetului (în continuare – PLT): „(2) Limba. (a) O Parte Contractantă poate cere ca indicaţiile la care se face referire în paragrafele (1) (a) (i) şi (ii) să fie într-o limbă acceptată de Oficiu. (b) Partea la care se face referire în paragraful (1) (a) (iii), poate, avînd în vedere data de depozit, să fie înregistrată în orice limbă.”

    (2) Se admite depunerea documentelor cererii în orice altă limbă, cu excepţia documentelor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) şi art. 34 alin. (1) lit. a) şi b).

    (3) În cazul în care documentele cererii sunt depuse într-o altă limbă, solicitantul va fi obligat să prezinte traducerea acestora în limba moldovenească, certificată în modul corespunzător, în termen de 2 luni de la data de depozit a cererii de brevet.

    (4) Limba moldovenească se utilizează în toate procedurile în faţa AGEPI referitoare la cerere sau la brevetul acordat ca urmare a acestei cereri.

    CBE, Art. 78: „Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească cererea de brevet european. (1) Cererea de brevet european trebuie să cuprindă: a) o cerere de eliberare a unui brevet european; b) o descriere a invenţiei; c) una sau mai multe revendicări; d) desenele la care se fac referiri în descriere sau în revendicări; e) un rezumat. (2) Cererea de brevet european este supusă unei taxe de înregistrare şi unei taxe de cercetare documentara. Aceste taxe se vor plăti în termen de o lună de la depunerea cererii. (3) Cererea de brevet european trebuie să

    Articolul 33. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de brevet

    (1) Cererea de brevet trebuie să conţină: a) o solicitare de acordare a unui brevet; b) o descriere a invenţiei; c) una sau mai multe revendicări; d) desene la care se fac referiri în descriere sau în

    revendicări; e) un rezumat.

    (2) Cererea de brevet este supusă plăţii unei taxe de depunere.

    (3) Cererea de brevet trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare.

  • satisfacă condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare.” CBE, Art. 81: „Menţionarea inventatorului. Cererea de brevet european trebuie să conţină menţionarea inventatorului. Daca solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul sau nu este singurul inventator, atunci menţionarea inventatorului trebuie să cuprindă şi o declaraţie a modului în care solicitantul a obţinut dreptul la brevet.”

    (4) În cazul în care invenţia se referă la un material biologic reproductibil, cererea de brevet poate conţine, după caz, actul prin care se confirmă depozitul acestui material biologic la o autoritate de depozit, conform art. 36 alin. (2), care se prezintă o dată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 2 luni de la data de depozit a acesteia.

    (5) Cererea de brevet trebuie să conţină menţionarea inventatorului şi indicaţii care să permită stabilirea identităţii acestuia.

    (6) Dacă solicitantul nu este însuşi inventatorul sau nu este singurul inventator, atunci cererea trebuie să cuprindă o declaraţie a solicitantului prin care acesta desemnează inventatorii, precum şi indică originea dreptului la brevet.

    (7) Cererea care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1)-(3) din prezentul articol şi, după caz, la alin. (3) al art. 32, constituie depozitul naţional reglementar.

    (8) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e), alin. (2) din prezentul articol se prezintă o dată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 2 luni de la data de depozit a acesteia.

    PLT, art. 5(1)(a)+5(7)(a): „Data de depozit (1) Elementele cererii. (a) Conform paragrafelor (2) la (8) şi dacă Regulamentul nu prescrie astfel, o Parte Contractantă va prevedea că data de depozit a unei cereri va fi (nu mai tîrziu) de data la care Oficiul său a primit

    Articolul 34. Data de depozit

    (1) Data de depozit a cererii de brevet este data la care documentele depuse la AGEPI de către solicitant conţin, cel puţin: a) o indicaţie conform căreia este solicitată

    eliberarea unui brevet; b) indicaţii care permit identificarea sau

  • toate din următoarele elemente, înregistrate la alegerea solicitantului, pe hîrtie sau prin alte mijloace acceptate de Oficiu: (i) o indicaţie expresă sau implicită că elementele respective reprezintă o cerere; (ii) indicaţii care permit stabilirea identităţii solicitantului sau contactarea acestuia de către Oficiu; (iii) o parte care pare a fi o descriere.” „7) Înlocuirea descrierii şi desenelor prin referire la o cerere înregistrată anterior (a) Conform cerinţelor prescrise în Regulament, o referire, făcută la înregistrarea unei cereri, într-o limbă acceptată de Oficiu, la o cerere înregistrată anterior, în scopul datei de depozit a cererii, înlocuieşte descrierea şi orice desen.” IPLT, Reg. 2(5)(a): „(a) În referirea la o cerere înregistrată anterior conform art.5(7)(a) se indică că în scopul datei de depozit descrierea cererii şi orice desen sunt înlocuite prin referire la o cerere înregistrată anterior; în referire de asemenea se indică numărul acestei cereri şi oficiul la care aceasta a fost depusă. O parte contractantă poate cere ca în referire să se mai indice data depozitului cererii înregistrate anterior. ” Instrucţiunea PLT (în continuare IPLT), reg. 2(5)(b)(ii), (c): „O parte contractantă poate cere ca referirea menţionată în art.5(7)(a) să prezinte o referire la o cerere înregistrată anterior depusă de către solicitant sau predecesorul ori succesorul lui în drepturi.”

    contactarea solicitantului; c) o parte care pare a fi o descriere a invenţiei sau

    o referire la o cerere depusă anterior.

    (2) Referirea la o cerere depusă anterior va înlocui descrierea şi, după caz, desenele, dacă va conţine data de depozit şi numărul cererii anterioare, cât şi denumirea oficiului la care a fost înregistrată această cerere.

    (3) În cazul în care, în scopul stabilirii datei de depozit, descrierea invenţiei a fost înlocuită cu o referire la o cerere anterioară conform alin. (1) lit. c), solicitantul trebuie să prezinte la AGEPI, în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet conţinând referirea, o copie certificată a cererii înregistrate anterior şi, după caz, traducerea acesteia. Dacă

  • PLT, art. 5(4)(a): „(4) Îndeplinirea ulterioară a cerinţelor. (a) Cînd una sau mai multe din cerinţele la care fac referire paragrafele (1) şi (2) nu sînt satisfăcute de cererea înregistrată iniţial, data de depozit va fi, conform subparagrafului (b) şi paragrafele (6) (nu mai tîrziu de) data la care toate cerinţele conform paragrafelor (1) şi (2) s-au îndeplinit ulterior.” PLT, art. 5(4)(b): „ (b) O Parte Contractantă poate prevedea că, atunci una sau mai multe dintre cerinţele la care face referire subparagraful (a) nu sunt îndeplinite în termenul prescris de Regulament, cererea se consideră a nu fi fost înregistrată. Cînd cererea se consideră a nu fi fost înregistrată, Oficiul va notifica aceasta, indicînd şi motivele.” PLT, art. 5(5): „(5) Notificarea privind partea lipsă a descrierii sau a desenelor. Dacă, la stabilirea datei de depozit, Oficiul constată ca o parte a descrierii pare a fi lipsă din cerere, sau că cererea se referă la un desen care pare a fi lipsă din cerere, Oficiul va notifica aceasta prompt solicitantului.” PLT, art. 5(6)(a): (6) Data de depozit cînd se înregistrează partea lipsă a descrierii sau desenele. (a)

    cererea anterioară a fost depusă de o persoană alta decât solicitantul, se va anexa documentul care confirmă dreptul solicitantului de a depune cererea.

    (4) Când una sau mai multe din cerinţele prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2) din prezentul articol nu sunt îndeplinite de cererea depusă iniţial, data de depozit va fi data la care vor fi îndeplinite ulterior toate aceste cerinţe. Cerinţe