ANALELE A. R.TOM. XXXVLMEM. SECT. ISTORICE. No.

ACADEMIA ROMANA- 4.. II.. 1

CEVA DESPRE

EPISCOPUL MARAMURASAN IOSIF STOICA

CATEVA FRAGMENTE DE VECHI CAZANII ROMANEFI

DE

N. IORGA:ARAM° AL ACADEMIEI ROMANE.

CU 3 ST AMPE

EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMA NE

Soria II. Torn. XXXVI.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

'061Jc:7-Ito--A

":",:,°//://c':Fieppui:%

BUCUkESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1913. 35.315

Pretul 50 baui.

PiPhAt

6.

Ea

1`,'

Analele Societhtii Academice Romane. Soria I.Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Ana lele Academiei Ronahne. Soria II: L. B.

Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetie al volurnelor din Ana le pentru 1878-1888 2Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXLDesbaterile Academiei in 1898-9 . 5

. XXLMemoriile Seetiunii Istorice 6.

. XXIIDesbaterile Academiei in 1899-1900 6.

. XXII.--Memoriile Sectiunii Istorice 3.

. XXIIIDesbaterile Acaderniei in 1900-1901 5Y XXIII.Memoriile Sectiunii Istdrice 4. XXIV,Desbaterile Academiei in 1901-2 6.. XX/ V. Memoniile Sectiunii Istorice 3.. XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50. XXVLDesbaterile Academiei in 1903-4 5. XXVI.Memoriile Sectiunii Istorice 5.. XXVILDesbaterile Academiei in 1904-5 8.. XXVILMemoriile Sectiunii Istorice. XXVIII.Desbaterile Academiei in 1905-6. XXVIIIMemoriile Sectiunii Istorice 6. XXIX.Desbaterile Academiei in 1906-7 6. XXIX.Memoriile Sectiunii Istorice 8. XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 . .. XXX.Memoriile Sectiunii Istorice 6.

Despre censure in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si des-fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Pu.scariu. ,20Notita despre monetele lui Petra Musat, de Nicolae Docan . . . 1.Lupta intre Draculesti si Ddnesti, de A. D. Xenopol 1.Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae .Costin,

Tudosie Dubau, Vasile Damian), de Const. Giurescu AOInscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan 1.Documentul Rdzenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I. Bogdan 1.Indice alfabetie al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9

. XXXLMemoriile Sectiunii Istorice 10.Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60Cum se cdutau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de ref Linen a Hatmanului Rdducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti 1,50

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sutu. ,20Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de RaduRosetti 2.

Negru \rode si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . '. . ,50Criminalitatea in Romania, dupd ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu ,30Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca. dela 1806-1812.

II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol ,50. XXXII. Desbaterile Acaderniei in 1909-1910 5.. XXXII-. Memoriile Sectiunii Istorice 14.

1,iri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . ,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseascd dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 2,Despre elementele cronologice in documentele romanesti, de N.

Docan 1,20Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

de A. D. Xenopol ,50Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan ,60

-.

'...... .

1, .

---.

,

4.

5..

.

..,.

.

- ...,;.,

.

.- '

2

...... . . . .

,

).

5

. .. . . . .

.

. . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . . ...... . . . 5.. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. .

. . . . . ...... . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . ...... . . . . . .

..... . . . . ...... . . . . . . . . . .

. . ...... . . . . . . . . . . . . . .

54007E0

AC ADEMIEI

Lint Papa

CEVA DESPRE EPISCOPUL MARAMURA$AN IOSIF STOICA.

CATEVA FRAGMENTE DE VECHI CAZANII ROMANEGTI.

DE

N. IORGAMembru al Academiei Romane.

Sedinta dela 6 Septemvrie 1913.

In scoartele uneia din citrtile slavone de slujbá ale Maramurá-sului din veacul al XVI-lea, pe cari mi le-a d'aruit un prieten,gasesc prinsä jurnalate dintr'o scrisoare a episcopului Iosif Stoicade pe la 1700, personalitate interesanta si, in ultimul timp, discu-tata. cu oarecare pasiune. Dau intiu cetirea pártii pAstrate din=east& circularà, adáugand apoi oarecari observatii asupra aceluicare nu s'a multámit a o dicta, ci, foarte probabil, a si scris-o cumama lui :

Iosif Stoica MACTIO SHIM arhiep[iscop ApiVkACKIH H Nt4p4]A0pHCKHH Hum!.Care a6asta fact' stire i por[uncescil preotilor e]rasului de susil pre apa...in Moisel, cnd va fi in unksprezece..], la care sobora totü preotult... rniriii vomil da i sä aiba [...i sa] stie s. taine a Bes[ea]riceI si... cele de taint),

comu-sti 10 p[oruncl...] Tatälti nostru tom popa sa stie si care n'afidata dajde nostra sä s6. fiti M[o]l[i]tvele Vostrea totdeauna ate 24 florintIcarele Asijdere i carsnicii sä vie pre ... Ohtaiulii si pang, acumg cuovAsulti sä aduca de unde trebi eine ce are s5, sä sorokasca] si kupAnulttguratula s'a vie cu [du]mneisa si oamenii popiT sama cine n'a6tinutfi acestea putere a-I6 tine M[o]l[i]tvele preuti avetI cuma ai maT.avuta poru[nc6] carea aü avuta spovada si care ... [cumi)necAtur6, sä tiispune mir v6 vomit intreba dandu-va sp[ovada]...

Scristi intl manastire in aulestY.Vl[d]ctli]ca [losif Stoical

Pecete cu un om Ware subt cirja i mitt* cu initialele: I. E. E. In jur,Anatole A. R.Tom. XXX111.Mentoriiie Seq. latorioe. 1

§i

§i

,

. .

.

...

...

2 N. Ton.GA 152

cu litere grecesti cu l'iTQ[IKA1 (lee de doua, cuvinte §ters) EII1EKII.

TIPABOIA. MAPAMQP.

Intelesul actului, scris pe o hArtie proasta sugatoare, cu cernealäfoarte slabä, poate fi prins i In starea In care ni s'a pAstrat: Iosif

Stoica a convocat un sobor la Moiseiu, In vechea m'anastirerefa-cuta la 1672 de Sava Brancovici (1)Inchinata prorocului dela Sinai,mitoc al Putnei. Preotii, crasnicii, juratul trebue sa, se infatiseze.Ii vor aduce dajdea, ca,ti au ramas in urmA cu &Ansa, 24 de flo-rini de fiecare, iar slujitorii bisericii, « erhsnicii», dijma. i anume so-

roace de judecAti, procese duhovnicesti, de despArtenie i altele,

se vor prezenta, In apel inaintea lui.Dar nu e vorba numai de incassari i gloabe vládicesti. Soborul

va cercetà pe preoti, In cea mai mare parte oameni fara Invat5,-turA: dandu-li-se mirul, vor trebui s5, raspunda la Intrebäri privi-toare la credintkbine Inteles cele mai elementare: sa, stie cele

zece porunci i Tatal. Nostru, pe tang& Crez, fireste, i sa poata,

face «spovada» i acordà dupA canoane cuminecatura.

Pecetea lui Stoica ne arata, c e In adevar nobil, cavaler, din

acele neamuri de Voevozi i cneji cari au adus Intemeierea Mol-

dovei. El Insus se provoca, la aceasta calitate nobiliaraadaughn-du- si averea, de 200 de florini cand cerea, la 1705, sA fie judecatdupa dreptul indAtinat al clasei sale (2). La 1656 sera din SighetcAtre Bistriteni Simion Stoica, vice-span al Maramuräsului, care ede sigur un Inaintas al lui Iosif, poate chiar parintele lui (3).

Cred GA Iosif Stoica e acel predicator de Ciumalesti, Joan Stoica,pe care-1 vedem, la 7 Ianuarie 1683, protestAnd impotriva unei ei-

tatii ilegale de solgabiräu(4). De alminterea i ca Vladica el sta laCiumalesti, in 1700 (5).

IntAia oara ca episcop se intAlneste. la 1690, tiind soborul

(1) Oup5. pomelnicul din I. Barlea, Insemndri din bisericile Maramurefului, Bucuresti1909, p. 136; cf. ibid., p. 131, no. 473.

(2) Zenobie Pâclisanu, Din istoria bisericeascd a Maramurdqului, In aCultura ores-flab dela Blaj, III, no. 9, p. 263.

(3) Hurmuzaki, XV, p. 1254-5, no. ramccifivn. AlVi din acesta neam la loan Mi-hályi, Diploame maramuresene, I, p. 253 si urm. Ruda lui losif, Fere)* la Cziple (v.nota urmAtoare), p. 92, no. xL.

(4) Alexandru Oziple, A mdramarosi pilspoksdg kdrddse, Budapesta 1910, pp. 87-8.(5) Studii si documents, XII, p. 234, no. iv.

611.

153 CEVA DESPRE EPISCOPUL IKARAMEIRA5AN TOM STOICA . 3

partialis» dela Budesti, in ziva de 15 Maiu(1), inaintea paruia

se infatiseaza familii nemesesti ca un singur element de proprietate:Grigorestii, Dr5guiestii, Balsestii, Jurestii, fiecare cu aiosagul», cumosia ei; el sc15, «legea», dupa vechea datina, «sorocind» pe acel

care a rapit pamantul inchinat bisericii pe care el o reprezentainaintea «Scaunului diregatorilor ormegeID, varmeghiei, comitatu-lui, ramanand, spune actul in biata lui romaneasca ticsita de terminiunguresti, ca acolo sa se vada al cui va .fi Un pro-topop, tefan, viitor episcop maramurásan si el, i un «jupan»dintre nobilii români, Nemis Gergély, iscalesc impreuna cu dânsul,care iea numai titlul de: «din mila lui Dumnezeu episcop Mara-murasulub.

De unde venia si cine-1 Mouse Vladica ? Din Moldova lui Con-

stantin Voda Cantemir: antimisul sau din 1693 e lucrat, probabil,aici de calugarul Nicodim (2). Pe atunci insa state& in terile noa-stre, adeseori la Iasi, acel Patriarh al Ierusalimului, Dosofteiu, alcarui nume inseamna o intreaga opera de convinsa i inviersunatálupta pentru ortodoxie in terile dela Dunare si din Carpati de opotriva, cad, dela inceput, actiunea lui a cuprins i Ardealul, incare dela o vreme catolicismul face& progrese (3). Inca dela 1677,Mitropolitul omonim al Moldovei, traducatorul i poetul Dosofteiu,Inchina catre Sfantul Mormant manästirea Pobrota, vechiul lacasde immormantare al Raresizilor, la care insus se Mouse ctitor, inmanile ,Patriarhului de Ierusalim, care veni peste putin din nou laIasi (4). La 1682-6, el tipareste aici lucrarea de polemica a luiNectarie impotriva Primatului Papei (5) si aceea a lui Simion deTesalonic impotriva ereziilor (6). Numai la 1690 Dosofteiu Patri-arhul trece la Bucuresti pentru a da acolo alta opera de luptaimpotriva adversarilor sai statornici, Manualul contra papistasiloral lui Maxim Peloponezianul (7).

(1) Tit Budu, Disertafiune despre episcopii i vicarii romstni din Maramures, Gherla1891, pp. 59-61; de aid si in Cziple, 1. c., pp. 90-1; dup 5. original, cu ortografia acestuia,in Studii i documente, XII, pp. 233-4, no. III.

(2) Studii i docunsente, XII, p. L. Cf. Nilles, Slantwise ad illustrandam historiansEcclesiae orientalis in terris Coronae S. Stephani, Innsbruck 1885, p. 268, nota 3; 8174,-.

dii si documents, XII, p. 298, no. V.(3) V. Iorga, Istoria literaturii romstne in secolul al XVIII-lea, Bucuresti 1901, I, p.

42 si urm.; Istoria Bisericii, I, Valenii-de-Munte 1908, p. 405 si urm.(4) Melhisedec, Notife istorice i arheologice, Bucuresti 1885, p. 162 si arm(5) Bianu si Hodos, Bibliografia veche rom4neascd, I, p. 251 si urm.(6) Ibid., p. 273 si urm.(7) Ibid., p. 297 si urm.

. _ .

. _ . - - - -

a

«miri§igul».

,

4 N. IORGA 154

Stim ca pe o pagina a uneia din duple ce au facut parte dinbiblioteca Mitropolitului Moldovei Dosofteiu se afla, copia actuluiconstantinopolitan din 1391, cuprins azi ih volumul XIX din co-lectia Hurmuzaki, prin care Antonie Patriarh de Constantinopolface din manastirea dela Perii Maramurasului, ltata de Voe-vozii Balità i Dragul, o stavropighie, atarnand de-a dreptul deBiserica patriarhala i avand drepturi episcopale, exarhale, asupraMaramurasului Intreg i a Tinuturilor vecine, intro can i celedela Nord-Ostul Ardealului (1). Ne inchipuim usor de unde GAO,-tase carturarul moldovean aceastä gramata copiata din registrelePatriarhiei constantinopolitane: dela Patriarhul Dosofteiu (2).

Potrivit cu aceasta diploma, e creat Insa, episcop pravoslavnicaceasta se spune i in pecete, lucratä in Moldova de sigur, cu

litere greceqti, dupa modelul pecetilor de manastire de acolo in acesttimp Stoica: dada nu va fi dat insus manastirii din Giule0i hra-mul dela Peri, Sf. Mihail Arhanghelul (3), el are in pecetea sa pearhanghel, ca nici unul dintre inaintaqii thi maramureiseni,cred. Chipul Sf. Mihail se intampina i pe antimisul sau din 1693.In sfAr0t acest antimis 11 nume0e, nu numai «pravoslavnic episcopmaramura§an », ci i «exarh al stavropighiei patriarsesti a Tari-gradului». Si adausul : «administrator al Mitropoliei Balgradului,Ardealului i altele» (4) trebue pus in legatura, nu numai cu ha-nuelile de filo-catolicism ce inspira Vlädica ardelean de atunci,Teofil, ci §i cu provinciile ardelene ale exarhatului din 1391.

In aceasta calitate, Stoica, sfintit in Moldova, se mantine. LasfAx0tul stapanirii lui, Mihail Apaffy, principele Ardealului, de careatárna §i Maramur4u1, 11 primise, dupa staruinti moldovenesti, desigur. Comitatul se arata pana la sfar0t pentru acest Vladica dinvechile i marile neamuri ale lui.

Ii vedem deci impartind singheliile sale intre preotii cari-1 as-cultau, nevoind sa aiba nimic a face cu agentii propagandei latine (5).

(1) Cf. Studii 0 documents, XII, p. xxxvm i urm.(2) De notat clopotul cu inscriptie slavonA, din 1679, al bisericii din Giule0i; I. Bar-

lea, 1. c., p. 106, no. 12.(3) Dulia Duliqcovici, Iferopageosua wpm yrpo-pyceleuxn, Ungvar 1874, III, pp. 278.(4) Studii documents, XII, p. 298, no. v. Un formulariu mai scurt, numai cu epis-

cop maramurApn, etc.D, lucrat tot de Nicolae-Nicodim ((mammal H giWOCAOlitHial nomrootrik gra CHC4 Hamm ICA XIICTd H craw 3CHHOTHOORAIldr0 AXd 64droA4TTIO CromomakAik tlAIM IWCH.21S0Atk cram mots Mopantopowctaintk ti no. ...(A. Petrov, MaTepiazbi Ana wapiti yropcNoll Pyre,Petersburg 1908, p. 103).

(5) Studii documente, XII, p. LI.

-_

i

0

155 CEVA DESPRE EPISCOPUL NARAMTIRWN IOSIF STOICA. 5

.La 13 Maiu 1695 el da una din Giulesti: dada ne gAndim &á pen-tru ziva de 11 a unei luni ce nu se mai poate recunoaste fuseseMara, din Giulesti, convocarea de mai sus, am aseza-o la 1695,dar luna Maiu nu poate fi primitk cad la Moiseiu, nu la Giulesti,trebue sa se tie soborul.

Un an dupa actul de Unire al lui Teofil din Ardeal, Stoica-sitine, la Sighet, «sabor mare» si are lane, el pe protopopii dinVisaul-de-sus si din eel de mijloc, din Giulesti, din «Jagova iera-sului din Sighet», pe preotii din Sloe!, Apsa-de-jos, Slatina, Ber-best, cu asesorii soborului, i pe «fruntasii oarmeghiels, jupâniiDan Laslo din Biserica-Alba si Nan Ion din Slatina (1). Admini-stratia calvin5, a Ardealului imparatese 11 chemá, In 1702, la rás-pundere, dupa pari catolice, dar el fu läsat a se intoarce acaskdin Sibiiu, unde, fIrS teamS, se Infatisase (2). In 1704 judeca, in.Sarvasau, puind inainte de titlul sAu episcopal mentiunea ca e«nemes al comitatului Maramuras» ;. era incunjurat de Stefan, preotulPetrovei, viitorul sau urmas, de protopopul Sighetului, de al Sar-vasaului, de patru «jurani» asesori, de preotul Apsei si al Rodnei(RhOnai) (3).

Numai In 1705, clad rascoala d Ardealului ca principe pe Fran-cisc RalcOczy, crescut In sens catolic, numai atunci porneste cer-cetarea impotriva lui 'Stoica, Invinuit ea nu duce o vieata potrivitäcu demnitatea sa bisericeasca si c5, a calcat obisnuitele conditiiin cari se recunosteau de toate Carmuirile episcopii romani. Acu-zatul cerft cu hotarlre sa nu se uite In judecata calitatea sa de

Cercetarile adusera Inainte marturii cu privire la luare demita, betie i legaturi cu femeile. Pentru aceasta fu oprit In tem-nita. Dar tara Intreaga 11 cera i trebui sa i se dea drumul. Siimpotriva lui Ion sau boy Tirca, trimes de calvinii dela Guvernulardelean ca episcop sau Vladica al Bisericilor de lege greceascadin comitatul Maramurasului» (4), el putto s5, se mantie. Inca la1711 se infatiseaza ca Vladica de fapt i judecator al pricinilorcanonice (5).

(1) Budu, pp. 56-8, de aici In Cziple, pp. 93-4; cf. Studii documents, 1. c. In 1699e la DrAgane0i, in 1700 la CiumMe0i; ibid.

(2) Ibid.; cf. Cziple, p. 95, no. xLvIL(3) V. qi Studii i documente, XIII, p. 164, no. 562; Barlea, 1. c., p. 109, no. 389.(4) Cziple, 1. c., p. 103, no. xxII; p. 113, no. Lxiv; acelaq, in Cultura creftind, I, no.

1, p. 22 0 urm.(5) Dupá luerArile maghiare ale lui Hodinka, A munkdcsi gor.-szért. pitsp.ökseg okmd-

nytdra, i lui Cziple, in Pazliqanu, 1. c., p. 261 i urm.

.

. ,

qt,

od

6 N. IORGA 156

In ce privevte invinuirile ce i s'au adus, ele corespund acelorasub povara carom au cazut Mitropolitii ardeleni forest vi SavaBrancovici, prigoniti, de fapt, pentru motive politico i confesio-nale, iar, pe urma lor, atatia in alte parti. Ele se pot aduce ori-and Impotriva unui calugar, cu marturii destule, din partea duv-manilor vi a celor invelati de acevtia. Ceeace nu inseamna ca, amtägadul grevelile in cari a putut sa cada acest om de neam bun,destul de cult se mirau Ungurii odata de raspunsurile, poate in-spirate dela patronul sau, un mare teolog, pe cari le dada, $icari ar fi fost peste puterea unui cap de Roman» $i foarteiubit. Dar amintim ca lui Atanasie din Ardeal i s'au adus acuzatiila fel: c5, iea mita, ca bea, c joaca in bora cu ferneile (1). Siacte dela jumatatea veacului al XVIII-lea (2) arata, din bielvug capreotii ridicati fara pregatire ai Ardealului romanesc uitau preaadeseori ca nu sunt mist asupra mirenilor ca sa le samene in apu-caturi rele, i caracteristica tristá privevte deopotriva preotimeade amandoua confesiunile. Cad, mai la urma urmei, i confesiunea

religia insä$ valoreaza cat inaltimea morala a celor ce o re-cunosc.

Ne ajunge sa fi relevat prin aceasta Inca o legatura intre vieatabisericeasca a Prineipatelor i aceea a Romanilor de peste munti,vi nu vom gre$1 puind in legatura indelungata ,stapanire .«pravo-slavnica» a acestui Vladica «din Moldova» cu darul unui potir pecare-1 facea, cinci ani dupa moartea lui Stoica, emanastirii delaSacel Stefan Voda Cantacuzino al Terii-Romanevti, «spre pomenireanumelui $i spaseniia sufletului Math Sale» (3).

In scoartele unei Cazanii din Bravov, purtata i prin Ardealul-derjos (4), am aflat vi am putut desface mai multe pagine de ma-nuscript religios, cari sunt fara indoeala dela inceputul secoluluial XVI-lea. Parte din ele, vase vferturi, sunt intr'o scrisoare maifrumoasa, mai grauntata, mai libera, celelalte in stare de pa-

(1) Vezi si Iorga, Sate si preofi din Ardeal, Bucuresti 1902, pp. 177-8, 188.(2) Ibid., passim.(3) Barlea, 1. c., p. 165, no. 598.(4) Inaintea Cazaniei din 1-iu Septemvrie cetim: Si s5 stie Atoll carte data de ce-

tire de pop[a] Gheorghie ota Skein cumnatu-s55 .Lup[u] hir5.5 ota BrádicenI; aéastasoda, msta Aprirti Rh lest, r, RAT pc (se adauge notit5 dela un preot din 1825, mai vechiti:s5.-t5 vedea sup5rare, s5 m cheutaVi la Prislopu).

.

H.

157 CEVA DESPRE corm ISIAPAINURASAN IOSIF STOICA. 7

strare mult mai reaau un scris mai indesat si mult mai grosolan.Deed nu fac parte din aceeas Evanghelie cu invataturá, necunoscuta'Ana, acum, ele apartin unor lucrári de moral& asamAnAtoare.

Lásam sä urmeze cuprinsul lor, inainte de a face unele observatiuni.

Fragm. 1.

....sUfletele lorri, cum zike] Domnult nostru Is. Hs. la Ioant ev[an]gh[e]-listt, cap. 12, ct ni-at data Mann. sit credemil cumti oarecine§ti va pierde'viata sa de pre last& lume pintru sfintiia sa, iari Domnult va därui loraviata nesfar§it[a[, Inparitiia ceriuluT, pintru pierderea vietieT de pre 6asta. lume.'Bunt pierdere-T aceia, diva care dobinde§tia omult maT multü decitti ait

pierdutt ! Pofta ace§til dobinde aü incinst dinth,untru i inima luT Sfla]ntilAndreiti Ap[o]s[to]lt: candu-lt du6[6] Jidovil omoara, pre cruke], J eltcu mare glad' incepu a [I]i str[iga] : 0 alduita cruce, carea de multa vremiate poftescu cu mare bihoriia (sic), si [cu] bucuriia mergil la tine, priime§te-inipre mine, ca, sintt ucenicult aceluia care ail 04i-tit china pre tine ! Dupa

aceaia i a1a1t1 sf[i]nti multi ail poftitt (sters: dobindia[sca]) piardzi6asta putinè viati de pre 6asta lume pintru Hs. i said dobindiasca alti

nesfraNi]ta, Inparitiia CeriuluT.

Dupa aceaia ev[an]gh[e]listult M[a]th[eiti] aduce [inna]intea cuvantult luT St.

Eremie pr[o]roct. 11...altI anT maT naintea vremia de nasteria luT Is., era spust i prorocitti

ca in Tinuturile VitleemuluT s va fake] morte in porobo6a [=prunci]Mare planed i suspina[rli intre muminT de fii sal ; de6 adasta prorociia aluT Eremiia prorocil ia s'at inplutt, cumil zi[e] Eremiia, cap. 13. Crededart, omia crestine, ca oarece ati prorocitt prorocil de[s]pre venitult luT Hs.

Mesiia§ult, Inca poate s'at inplutt, §i de pre lucrurile carele ati facutt invremia venireT luT, nicT poate fi chipt §ohant, fart fa[e]. 11

Oarece aft zist Dumnezat... prin rostult prorocilora, toate-T S si inpla,§i print rostult ap[o]s[tailord sf[i]nti, cumt zide la M[a]th[el], cap. 5, zad.11, s[ti]ht 18, la M[a]r]cu], cap. 13, s[ti]ht 31, la Luca, cap. 21,_ s[ti]hil 33,

ca ceriult i parnantulti va trece, iari cuvintele meale ni6 cumil nu vortt

trece in desertil, ce toate 1ii sa fiia. Iari unde Ev[an]gh[e]listuld M[alth[eli

marturiseastia cu Eremiia prorocil depreuna §i dzice ca Rachelt plangia preacel nevinovatT prunci mid §i nu vre sa si minglia : II

Fragm. 2.

ati diaca omori pre eld, omorT i pre mine cu elti. depreuna; §i la acestdfeliti de planst, de vaetil i de strigitt fart indoiala... vede ca destult ati

.

.

sa-si

' MTH.

,;

fi

sa-ld

intealtti

viiati,

si

8 IV. IOWA 158

fostil atunce Inü Vitleimti, ce nu. numaT atunce, ce in Watt vremia plingiaRachelil cu sting() leagia, ca-I (=ca) i Beseareca sfanta pre fii AT.

Dojand certectoare.

Multi Iroddzi sintri viT n vremile noastre de acumil, EroziieTceT mincinosi i strambi, ca, omora pre multe suflete crestinesti cutura lor ceal strimbi i mincinoasi [ca clint]iasca diin credinta diriaptisidina leagia 6aa adeverita, credinta veache (?). Ded pintru aceaste fiT pltngiaRachelil, care sa chiami Beseareca sf[a]nta. Irodti estia i inpáratuld turcesca,

nemilostivnica i necredindosil, c multü singia crestinescil varsa,pre multi crestinT iT duce mai toate zilele in robiia ; slugile luT Iroda ninthmulti omen! rM i nemilostivniö, cariT pre saraci si pre II ...

(Aid pare a lipsi o jumatate de coala intercalata.)

auzi, crestine ome, lul Dumnezail asia-T voia, cumil slav[4]cinste luT, ward intru chipü, acarti sa crea[zi] aceia caintru oameni nasteare luT, cu aceaia vru Domnula sa treiasca i si si vecu-lasers. nastearia Sf[i]ntieT Sale. Cu adevara zic5 cá oarecine ail auzitü morteadeloril multi si nesocotitT prunci, nu poate fi ca sh nu fiia intrebatil cinevapintu vet cri aü omorita Irodil atite prune multi i numaT rata i

[rupt] i asia ; de ce ded mai vestuita maT stiuttl c'a5niscutti Iari cu aceaia pruncilbr5 nicl o strimbitateaMouth, cä cumil veT si [stri]ce gandurile luT Irodil [Oa aft fostil fapta vraj-mtieI lul? daril ribdare mortel pruncilor5 fostil ria lora, ce aft fostilforte cu llama : cu multi' ail ficutii Iroda cu el maT bine ca omoritildecatil ca vrutu Lisa a trei ii fostu-T melt, nemilostivnica Irodil preaceT nevinovati prune! la putinelusi viiati. It

Fragm. 3.LuT ce [rupt] eT inpariciia ceriuluT, i fe[e] roditoriulti lora poami

pare, ca, ribdandu eT moarte pintru Hs. si botezindu-sa &I in singele bort',eT stet inpärätfia ceriului innaintea celul mielti nevinovat5 i fart sfriseniia,läudind5 pre Dumnezail, zicandil : lauda si Ilia, asezitoriuluT in manna[Apostolil, Durnnezaulil nostru, i mieluluT n'a5 pututu luT a-T [zi]cepre 6asti lume ace! prune! mid cu limbile [lu]mia ca sa poat&[m]iluiri pre Mesiiasu15 Is. cu varsare singelul lorti. i pintru aceaia acumil elstar' innainte scaunului Domnului, cumti zid[e] St. Ioanti [in Apoc.] cri i zioanoaptea eT slujesca Domnulul totdeuna. Dart fart indoiali putemil crede ehde fata aft fostti ingeril in Vitleiimil canal sa omorira nevinovati prune(

cu mare bucuriia dusiri-T ingeril inparitiia ceriuluT... JJpitmen maicelorti lorti, ale loru prune! mid, ca putemil gindi

carii-saII invalta-sa-T

ca-T

intr'alta china, sa

s'ails'ail i s'aa

Mesiia§ula n'ati

runcu...

capii...]

grai...

§i

spout...hunt?

II

si

ti

n'at

i-a5

lort,...

Raelle[14]...int

159 CEVA DESPRE EPISCOPUL MARAMTIRA5AN IOSIF STOICA. 9

totT cad amiraciune mare ail [a]vutri aceale maice de morte maria a fiflortisal : o sarace maice, cumu s'au zmultü parulti capului de dosada maria,

ascunsü fii sal dinaintia acelorü slugi nemilostivnice ! Dart acei nevi-[no]vatT porobocT cu plansulti lord el s'ati aritatil innaintea, n'ati ticutti, ca

frica; luptatu-s'aU muminile cu hoheril, stragandu hoherilcaträ maice..., iari maicelia siliia sa-T scoati diinü minile lora: striga mumade alianulli nemilostivnicilorü slugT, i zike) ce facetl, oameni r i faricredinti, cace mi despartl de dragil fiiulü mieti ? Ell nu de multi.' 1-arnd

nascutti, iar tu de pamintu-la trantesti ; ce at gresita aceld pruncu micünevinovatti ? S'amti gresita ceva, eft mai gresita. OmorT pre mine sipre nevinovatti dragil Stull

De aici incepe al doilea fel de scriere :

Fragm. 1.

....cu- toate bunatatile el', i aöasta pre nime nu-lu face fericitil, ce s[al neschimbamil pri...rea mintel noastre, Rim., 12, 2. $i nu va inchipoiretl veaculuacestoia, ce sa silimui a miarge pre calea ingusta i pre porta stramta; Mth.7, 14. Ca lath poarta stramta i calea ingusta iaste care duce pre omit in

putinT simtil care aria pre ia. Ce nol sa fling cu suflettiinima plecata, sa suferimil toate pedeapsele i supararile acestli lund pintrumosiia cea dulce i slavita a nostra dint]. ceria. Ca ceriuld iaste gatitd tie,cu altora alesl depreunasT, cu apa vietiT cea nevestezitoare. Decl... tie cumilprinU toate supararile la acea

...asculta ca Mild] adevarri ca dintru adasta lume strina tu veY mearge in mo-siia vietil de vecie, si radica ochil thY spre ceriti, asteptändu de acolo mantu-[ito]riulil Domnulü nostru, Is. Hs.; Filip. 3, 20. Ca a nostra viiata este inceria, de uncle i Mantuitoriulii asteptamti, Domnuhl Is. Hs., carele vaschimba smereniia trupului nostru ca sa fie inchipuita trupu[lu]i lui celuT

slavitti i putearnicq, cu care poate lua i toate pleca suptu sinesti ; careva veni intru mare slava cu siriagurile Ingerilorü, i pre tine cuslaviti al Tatului te va duce in loculd' gatitil; bond, 14,3: Miarge-voitisa si de...II

...masliniloru era 2 sate, Vitfighiia i Vithanie; Math. 21, 1; Luc., 19,29, si de acolo sa sui Hs. in ceriti , nu departe (departe) de Vithanie,ca dinteacesta loca era de lips& su sa, sue Hs. in ceriti ; pitru adasta cumilin ce chipü mainte intru acestil munte alti Maslinilorü purtandu pre sinemanila lul Dumnezed pantru pacatele noostre, el ail asudatil cu sudori desinge; Luc. 22, 39, in ceria, iarti de aid ail vrutrt sá sa sue cu mare feri-ca6une i invingere, cumil cu aöasta fapta...sa (?) sa ne inveata pro noT cumil

Analeje A. R.7--Tom. XIXTILMesnoriile Seel. lstorice. 1*

stiuta II

tailmieti...

viiata, i fiat si

in[paratie]...

alaltt

sa

s'atl

:

II

el

n'ad ...dial...

re-ad

10 N. IORGA 160

in ce chipt e1 s'ati suitg in munte innaltri mainte de ce an...in cerit,asa si noimaT... pe departe, cele de susg sä cautamg, sA iii e voia sa ... II

...s'ati suitil Hs. in card de nouri, di-ag... i noor[u]lii, cuprinzindu-16, lubpre elti de la ochiT lora, printr'aceaia ca in multe locuri zice Scriptura ca-sca unulu la Dumnezati grata nuoril; Ihodi1 3, c. 1, 2, s'ail suitg cu vArtuteasahti, nu cu altuia la mai multu : Enohg i Ilie, cumn ela singura zi6[e] laking, c. 17: Sui-mA-voig la Walt mien tat& vostru i Dumnezeult mien

Dumnezeu vostru; a alit suitil in cerig, cumg zice St. M[a]r[cu] (?), el, mer-gandu elfi in cella, apostolii radica catre cerit ochii i printr'aceaia intrebaingerii: Ce stag cautandu in cerig, cA acesta este care mearsa in cern, gillva veni... daca vazura p[e Hs.] mergandu in cerig... Mater Tatalt unde atimersu Hs. .. [nu sal inteleage altO, ce locul fe...

Fragm. 2.

... ta noo calea cea noi inpe ... ore a sA lui He... a fostg d.... ornictap lora (1) dial leagea veache cu credinta lora, ding leageaFolãsii veselitoriii pin ......salimg noT de aicea inproti[va] ...supararilort acestii lumi veaci purta,

Ugulfi intru aèastA vale ... II

ur adasta canal putemil a auzi cit intru adasta lume Si dintruintunedunea pacatelorti, ca i diintr'o temnita de intristare sintemg margA-tori dupA Hs. ing 'Waffle ceale de vecie a ceriuluI, ca capult nostro esteils.; ,Efes. 1, 22, Cor. 1, 18. DecT, diaca ela in cerit cu 'adevArt iaste, sacreademg cA i noi, earn' simtemg midularile luT, vomil m[er]gespune, sä dobAndimil feri6unea... tare... Sa nu ne apucAmil dara a si[dealaasta lume si de dezmir[daciuni] ca trece adastA lume II

print cerig... T[a]rg, 8, 27 si altele ceriti, 2... sinult lui Avramt[asteptan]du scularea luI dinn morti ... de ... doY, ca doorn nu s'ail

iate ... a 7; rodult ati poomele [sui]rei luT Hs. la Cerig simtti acéastea:Iatä ail fostri de lipsa luT sa sa sue in cerit cumn deplint sa invinga preSatana, pre moarte si pre ladulti, c. ca. 70 (?), 67, sui-sa in naltime i prisnadusa robii pre (Is[hodil] 19), care robT sa inteleage pacatult i Satant care duceapre tog... oaminil prinsl [int] temnita Iadului, i aceastea toate le laying Hs.cu suirea sa la cerit ...

s'ail suitil Hs. in cerit... daruri credindosi Efest 4... [ce]rtiri intaia... luapre voi la ... et voI sa fiti... Cu soirea luT Hs. la cerit de[schide] nooceriurile i ca ati .gatitg calea ca sa putemil mearge intro mosiia cea deveoie a nostra, pentru carea eramit scosT print pacatele parintilort noStri ciT

(1) Pagina e rupt5 qi a sIesta fragmente.

.si

II

Si

dupa... ciimti

....Hull i

...

II

:

pi

...

...

...

161 CEVA DESPRE EPISCOPUL MARAMTIRASAN IOSTF STOICA. 11

prim', a lui Adamit si a EveI [zice ca in ce chipti prinit

pAcatele luT loT (sic) Adamit cel ni s [Mchisel noao ceriuli, intru acela

chipit doilia Adam, Domnulit Hs., cu osteneala s[a] iarA ni-a aü des-

chisit noo ceriuI. 11te smerestI intru... pena va duce la aCeaia. RAspu[nse] pAstoriT eel

direpci al sAborului s[fAn]t cu propovedaniia Ev[an]gh[e]liei, pre caril,vei 11

mearge i gati voao loci, iar. void veni i void lua pre vOl la mine, ca,unde void eit, i vol s fiI, pAnA in sfarsitulti veaculul... 11

v'ati sculat... de susd cAuta unde iaste Hs. de di-a[supra]....[lo]ra Dum-

nezAit ceale de susA grijiti, iarit nu cele pArnitesti, a. 2. 11vitA unde in veci aratA Dumnezed fata, fatisu, i l[a unit load cut

ingeril cel feric41, ominil eel der[411, i unde-I sa[n)tit feri-

cUunea nosträ...

Cazania e necunoscuth(1). Comparata cu aceea din Brarv, ea sedeosebe0e printr'o limbh mai noua, mai mlädioasa, pe child fatade «Cartea de invatatura» a Mitropolitului Varlaam are un ca-racter mai arhaic. In ce prive0e fondul, cartea brarveana nu cu-prinde citatii din Scriptura, i mersul ideilor e cu totul altul inaceasta, talcuire a Evangheliei CrAciunului, iar la Mitropolitul mol-dovean e vorba, nu atata de inalte indrumari ideale, ca aici, cide sfaturi practice contra petrecerilor de serbatori: «praznice»,«cimpoiu», «giocuri», «mancari» multe i betii «SA nu maincamil

sa ne InbItimü, Ca mane iara vomii flimandzi, cuing n'amilhi maincatti cap' au petrecutil dzile ca aceastea cu cantece, cuciinpoi, cu kocuri, iari amnia santa tarani in pimantil!» ; afara deaceasta gasim explicarea venirii lui Isus; patimilor lui Trod, sfaturide a merge la biserica s. a.

Am spus ca dupa scrisoare manuscriptul mai intins trebue atonalCara indoeala pe la 1600-20, cum se poate vedea de altminterea§i din reproducerea alaturata; semnalám ca particularitati de grafiep trecut prin w, ca in Cazania brarveana, abuzul de * pentrulitera unica pentru 0. Al doilea manuscript are, curent, pentrucu ipsilon suprapus lui 0.

unul i altul sunt côpii, contemporane, dar nu din cele mai

(1) Cf., pentru cele mai rgspAndite, a lui Teofflact al Bulgariei si a lui Xantopol,in in-trebarile de pe la 1430-40 ale Despotului sari) Gheorghe Brancovici, M. Gedeon, Kayo-

anal aecageK, I, Constantinopol 1888, p. 27.11

Utica,drntaiu

de4

...

izincICi,

sA

- .

multil i

:

U, ,

_ . _

. N t

al5

acolo-sd i

d'intaid,

...

:

12 N. 1ORGA 162

bune. Sunt graph i lipsuri, iar in al doilea impartirea pe randurie facuta barbar : str de o parte, clink"; de alta.

Forme le vechi de limb& nu lipsesc. In eel dintaiu avem : voca-tivul nearticulat : ome, forma de perfect simplu : fece, forma deoptativ cu a vree i-au vratic let set, forma de conditional cu set :

gresitti ceva, ei ami greqitit, cel pentru articol : celui mielnevinovat, gronumele personale in acuzativ enclitic dupa verb : du-

Cel de al doilea are forma verbalá imperativa curefi : nuvet inchipoirefi. Ca vorbe rare gasim : mumini, acar-acar, in celdintAiu.

Locul undo s'a facia traducerea e de sigur Ardealul sau par-tile unguresti. DOtra, cuvinte mai ales fac dovada : Mesiiaqul pentru«Mesia» i, pentru uniciodata» : sohan (deci ung. soha). Iar pentruvaloarea originala a lucrarii ajunge partea despre cruzimile Sulta-nului si oamenilor lui, care arath cit n'avem a face cu un simplutext bizantin ori slavo-bizantin.

Astfel de manuscript() ardelenesti stint multe, i ele Intregescesential cunostinta vechii noastre literaturi, aratand-o si mull maiveche, si mult mai bogata. Prin scoartele unor tiparituri mai noua,din volume miscelanee, am scos i semnalat 'Ana acum cateva.Astfel foile desfacute dintr'un Apostol slavo-rornan, pe care siacum 11 cred din epoca cea mai veche (1), acelea dintr'o Cd-eanie de pe la 1550-600, in care se vorbeste de putinta man-tuirii celor ce yin in ceasul al unsprezecelea (2). Semnalam totacolo un fragment de invataturi de intrebuintare romanesti adausela un Molitfenic pe care proprietarul 11 crede din 1492 (3). Incamai de mult, In Luceafetrul pe 1904 (separat: «Maruntisuri isto-rice culese in Ungaria», Budapesta, Tipografia «Poporul Roman»,1904), vorbiarn de manuscripte vechi aflatoare In Biblioteca Natio-nala din Pesta,, si anume : Cazania, «din Intaia jumatate a seco-lului al XVII-a», Incepand cu Dumineca Fariseului, cu un adausdespre Minunile Precistei, §i un Molitfenic, pe care cuvinte ea« despuitoriuD, « s.a. ii area vechiu. Intr'o calatorieprin Ardeal gásiam intre cartile bisericii din Bérivoiul Mic pagine

(1) Aceste Analeb, XXVIII, p. 101 i urm.(2 ibid., p. 106 si urm.(3) Ibid., pp. 112-3.(4) Studii fi documents, XIII, pp. 53-4, no. 96.

:

.

s'annit

163 CEVA DESPRE EPISCOPUL IVIARAMIIR4AN IOSIF STOICA. 13

dintr'o Zegendd a Sfintei Paraschiva, Petca, pe care scristil learatá a fi din vremea lui Mihaiu Viteazul, tenant) intaresc expresiica dtstigni-o-vrem» (4). Iar dintr'un manuscript in posesiunea meascoteam ,legenda Sfeinttdmi Teodor Tiron, care face parte dintr'otraducere a «Vietilor Sfintilor» mai veche decAt cele .cunoscute (1).

Adaug acum notita, comunicatä de harnicul colectionator d-1 IulianMartian din Cluj, a unui manuscript, care dä: Caltoria la lad a MakiiDomnului (ea -143. Basdeu, Cdrtile poporane ale Romdailor n secolulXVI, Bucuresti 1879, p. 312 si urm.; cu roduri pentru «ginte»),«CuOntul Sveintului Pavelit Apostolic de esirea sufleteloric» (cuvariante, ibid., p. 415 i urm.).

Afar& de aceste dont. pärti last de un cc tratat despre ingeri»,mai sunt altele, cari trebue adause i ele la «cartile poporane aleRomânilor in veacul al XVI-lean. i adea, :

I. Predica pentru post. Mi se comunicA acest fragment:postul, maica curitienii si a intelepciunel : inttiü Adam in Haiti

postul nu feri, pentru daia gresi i tocma pina, in loculi cell intistataneribdatii, in Iadu, agiunsi, si in multe chipuri-I dosadi D[omnulti] pe-

depsi. Dupa, aceia Moisi Prorocil s posti i cinsti postula : pentr'acea saspovide. Vazu pre D[omnul], i prorocil mare sa, arati. Postul iaste de spi-senie sufletelor noastre i scari de suiria cu nusul in ceriuri i celiora ce-lavorti posti, de spisenie le va hi, iard ceia ce vor cilca zapovada luI

D[umnezeii], de no vor posti, voru cinsti, de perire le va hi,ci fusi in zilele luI Noe.

II. Un tratat despre Anticrist (existá multe manuscripte dinveacul al XVIII-lea). Mi se comunicA acest fragment :

zisa Doamne Hristoase, podobiaste-ma, sirbul tail se ail, i ma invata,de veniria ta, canal verT vre a veni pre pamintu, ce va vre a fi pre pa-mantu. Se Moil in sapte zile rugaciuni ; dupa acia unit nauoru luminosurapi-ma si pusa-ma innaintia scaunuluI Domnulul, si i vezuia cartile zacanduaseamene catu sapte mung lungimia loru, cum mente de omu n'are gandisi aye sapte peceti, i zisu Spune-mI, Doamne, ce iaste scrisa in acestecarp. Si-ml grai In aceste carp ce vezi, screse abate ce-I in ceria si prepamantu si in dereptu. Zisu Doamne, ce vor aduce vremile

acele ? Zise-mI: acia aniT aduce-voru binsugulil graulul si a vinuluI, snopulva da o masura de grail, insa vita de vie va da o suta de strugurl, iara

(1) Ibid., XXI, p. 22 qi arm. Are variance faVi de textul din landau, Callao poporane,

p. 147 g urm.

si

si

Si

:

...giudetul

.!

Sosit-ati

nice-la

ei-ll

t

14 N. IORGA 164

strugurulu va da o ma,surS, de viinu. Iara la veniria altoru anii nu se vaafla o gálet5, de grail, nice o cupa de vinu prespre toatA lumea....

Istoria celei mai vechi epoce din literatura noastrà nu se vaputea scrie intreg i definitiv decAt atunci când cercetAtori cu de-plina cuno§tintà a literaturii religioase i apocrife curente, grecesti

slave, vor cerceta cu de-amAnuntul aceste fragmente, gasindu-leoriginea

La aceasta am voit sä indemn i prin aceste pagine.

t

V.14 in I .f.1'otown.

sii fihiaia.

r

let.-Tti

if.

a.

4

N. lorga, Episcopal maramnriisan losif Stoica.

Scrisoarea de convocare la sobor a episcopului losif Sloica.

Anatole A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Seq. Istorice.

1.

,

tt.

4 ."' e .--,.. . --2.-live ..i... *., -- i i 1.

_V

.,--,}i- . \ A

,,.....t..1 :

..4(1

'Ai. ' ,. ,,,.,-- .-- 7. f l',14

t .--- . .441.--- ' q t...,! . '- t : ,L. IV -.

4. ,'.' .1 J-r,*

-

`. 1 -11,ii; 4.4' If ....-r.Z 7r;r::,

14 1. ' I Y.' . .... .

% t. I 41 t- - ;Pr.", ,' ...:.71r;...1.t _

,r ..41 "7--i, .: .

,/,' - ..if -',--?! 't ,/

JJ ° dr77.7,17 .

4a1.-- LW.

'I

04Pir 404r

,

3

.-tr .4 to,

4

" g; ,

r

tJ

-t`l

vr.l.te47z

In

el

.

le tx.r.

u

e's-t

e

N. lorga, Episcopul maramarlisan losif Stoica.

)

rAi?

L. 4'1 cal*1°75AA 3 1'1

,

r7Dov rt4 C AA 7 yA

(fr 174 9.367 t ;-ett id;ot-rt-r i/L c (v4

I fg

CommoslAilj,11./1;

C44,

tagr.

'14 Cirr lAitt-rrelirtirril-,C el GyAb. 1"*

74t061474 eik/A4i,ZAQS/.504,a04-1.-1-

Trj rir...,iyAu+.1f:f141;!A ';ri*67:71-5./0./

f.

.) ,11.1f.J.6,fff-erfrli44110-1Tr

---ere -471! l'45`. 4./ 5 ,.Ab....4 -iir %iv v'.;;'- diriff:- I 14 ' 1 '..- A

.zi(- 7 , ""' . 41 A i 1 i

4, ...Aki* 1.--1A4 ..e04 AitY/trtri- 411, la aVIri qt) i

, 1. J, ) / A'ti,--2 Pi ri t A.-1 t i rl I 164t TrrAj..u.io-i ii ttivv14 I'

;-t,' A- 4° "1

(...`) -,,,...,--.,4 A S'"`°-"°' I -.Is- 4 i ^ 4

'i, a r. Ai* et rti4 41, ri I'',

ezi4P, .

.il d1..,,t1 4 1 ,,, ., 1.

1TP 2-- 1 f'' , .. ,

. . ---- - -2,',.."?.11l*:.4"--.' .- - .: . I-. .,, ; -:-.'..

-.:,1`..t. ..:514., ,.,

.4 f''''' .Z. 'AO':-.),

---.4,-5'--:-.',. -4-41.;''' .---;4!.2-,L1i, - : .,,,....,4,.,,-.,4.

Fragment de Cazanie de pe la 1600.

Analele A. R.Tcm. II V 1 . Mcmoriile Serf. leforice.

-fr3.1

Ili

. .

-1 ' r ..;.1 :4

60 4t,J .-.-;*4,?.4477,. i.

1..; - _I 4 ,: i

.,,:,

,

, 4.4 -3 .

,...T. --.......... .. is 1. i',..t ... ..

iptar.. -"k-

C,1.44.1PM-...,i-

rk i :

4/ r 441q-:A

. ,... L..,

.,/A'/A4$`

. -.

_Ji.... .1.'1: V .4

f t4 41-27A7cif,

=,-

.

.. .

. f

14get-

. 4 t%r t1 ti 4

A

.

g-1/0

TrA,/ I .

ti

-"

irldAorr! .

...*: ...K.' li I7+4' ,. 1 ...i..3 `ts-

.14Ntfir , r ,,,: , `-k r-r-a-- --- s,...._ .

...->;--....-._,, '.7.

As ':,, . 6 "1-,--- +,.:.T.".. /.15 .."....... . -

4-CI 1

7i4*-*41 4,:: ..p, ki4CAC

It

..e,-, ...,.

.4i

: C..--/I%/ 110 `. 'i il crl i i.3, i .4:,/iSdit tif.t.

4 ) i I

-11..i ............d.

e-- -

, 4;...

71-fe4. I 1.1 / 7.1c V

' VO 1 4,,,-ts/o."I.

4AA

'..

..

.;.

,gierkli

If.

414,,

.

4,

f

.

..

..

N. Iorga, Episcopul maven o,nao, losif Stoica.

,..,.,4-,

441(04_tP471' 44.4:1.4.64:al, i(...T 6 (-4 -Olga AYATIT , (

/ta iv TE C riyitrt4 -fist a gift /4.4&941 4 . xkivtoultt,4-

.1169t1r eye tiCittt-. f-L-t112>e, C -, d t4ftiti TO 1-;

criyi 7q)-4-1. 44,44-,fircrni3 6fAsic! a /4.41.0.1,-a a Fria

e; a ries4 rt;;;c4d? '.'1Z ( 4, 43 i C. 1Z's 16,,t, r44:1711-flo

4/vim-trod

a)6 ti te4A et..nri xvivi-4 11) aitt.64 wit

4-"apt ,__

ttradO aqiirrrab .6ort-4. icirc, kaiPielf,---,

--IAA0 A t de it61-44 4 Afill f tit-A\ '. ittga creirt6. tza`irty

7c64, 434 11 , 4 0 uz' uicia,..,h 'Tilihtf-rrifT7t4titi 714-6e/i,,4'1 ,41 ,'. iii 4

r.--r ---- 4/ -,4--, rotc.,(tha ti al tra rgyrOt, (CA, TraztutiA0(4

, P MO A rir I( :r-i"..:4, .t Ill 1--CAts<'A ecol- tr_t rf -civt et t iLh adAqitiks.-;<1-01v- ...,

ravocra,v .,/_..,

ft.

,-4-140i (era. _.i a 3f.LitiV AC. Ailey I-04.. 0, / , 2 -7. . :e-at illiArailiNt teaotet.44.9 &tat 1 elytt 44-

4

!/, ilacrk ,Ii.,'-art a64. tr. ..'1. 7 ca4-:------;', -.rh/ittit - , (,_,-/Z-_,) AII'i49,

4,,;,__-......4...-.4

,4,,,,.......,....A...,.....X --.:::,-,4%_ -

-

Fragment din cilia Cazanie de pe la 1600.

Analele A. R.Toni. . .morale Sect. Istorice. %6LIOTe

A (

:-.....

Vi.1411,;7.1",:?(°, N,-7,,F:::.,R277r7 ' f r -°..r. -....-° '''..", 7 - '...- .."- -'-'°"°' ° ",,, ' ."-"°' , ' ° , .. ° D :',i ' 1-"; '. t i.'.'... .S. . -' -. . T .

Psi. .Z.,r1. ..'

c fi ''' 1 ... "i: .: : -;. ''. t ,...,,..... 'X 4

:-; -: : 1

- _ .

-.. : .-.. , - c: -., ..5

-..: .-, 'tt : ;.i.: -... , '''t ,

.. " . j-

-..==11MINIMMIIMENt...t

t.

,- .4.. ta.- "),` . 77' i'l .. 1,-

:. i N

, .. .

....: , n-f...

-..`_il

t ..14 .

.- . . ,i'

2 .

c.

-* r .., . ',lit: - .

-' :.; '' ,

..?: 1

4-2 -..- . : ., . '

IT 71,iti.44,1 ' di c /..

C.',,i. I't,ti --- r.. --

.0f If!

10 pintA'

.,- --,,-

..? 4I/ .

1

i..

. -,

- ,-.

2

ilL04.1W

,

.

,