Asertivitate 

.       Termenul de asertivitate  provine din to assert care înseamnă, stricto senso, a  afirma, a spune. În psihologie, asertivitatea are înţelesuri multiple şi diverse, ca, de exemplu:

capacitatea individului de a fi sincer cu el însuşi; abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile; comunicarea directã, deschisã şi onestă, care ne face să avem încredere în noi şi să

câştigăm respectul celor din jur; abilitatea de a solicita cereri sau de a refuza cereri, abilitatea de a spune  ”nu” fãră a

te simţi vinovat sau jenat; modalitatea prin care o persoană îşi dezvoltă respectul şi stima de sine; modalitatea prin care o persoană face faţă presiunii grupului şi îşi exprimă deschis

opiniile.

.       Asertivitatea este şi un mod de relaţionare diferit de agresivitate şi pasivitate. Implică un comportament optim şi dezirabil social. Comportamentele asertive asigură relaţii mai satisfăcătoare sub aspect emoţional, ajută la atingerea obiectivelor, fără a neglija interesele celorlalţi şi reduce numărul ocaziilor generatoare de anxietate.                                            . Persoanele lipsite de asertivitate sunt animate de anumite credinţe iraţionale care le împiedică să se deschidă şi să se dezvolte în direcţia relaţionării şi comunicării asertive.

.       Cele mai des întâlnite credinţe iraţionale sunt următoarele:

Credinţa că ceilalţi, mai ales un bun prieten, ar trebui să ştie ce simt, ce îmi place sau ce mă deranjează;

Credinţa că este ruşinos şi reprezintă un semn de slăbiciune să fii anxios. Consecinţa unei astfel de idei este evitarea situaţiilor în care omul crede ca va fi anxios;

Credinţa că rolul sexual trebuie manifestat nu aşa cum simţi şi gândeşti, ci în funcţie de cum îl văd ceilalţi;

Credinţa că nu poţi fi iubit şi aprobat de toată lumea, dacă nu eşti supus;

.       Formarea de abilităţi şi comportamente asertive se poate realiza pe baza unui program de antrenament individualizat, care presupune parcurgerea următoarelor etape:

clientul, sub îndrumarea consilierului, realizează o listă cu situaţiile de viaţă în care acesta crede ca s-a comportat inadecvat;

din această listă alegem 5 situaţii cât mai diverse sub aspectul contextului şi participanţilor;

ierarhizãm cele 5 situaţii în sens crescător, în funcţie de intensitatea disconfortului resimţit;

analizăm o situaţie aleasă de către client din listă, pentru a identifica peroana care a cauzat problemele, ce comportamente şi atitudini a manifestat aceasta, cum s-a comportat clientul, ce comportamente doreşte clientul să schimbe, cum ar dori acesta să reacţioneze într-o situaţie asemănatoare;

se simulează situaţia analizată în cadrul unor jocuri de rol, atât în varianta neasertivă cât şi în cea dorită de client.

.       Fiecare şedinţă trebuie să aibe obiective precise, termene bine precizate şi să urmărească progresele realizate.

Contacte:

Telefon: 0721.349.765                                      Telefon: 0764.443.184

E-mail: roxana.patrascu@psihoutil.ro          E-mail:gabriel.pirvan@psihoutil.ro

"Oamenii se urăsc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc și nu se cunosc pentru că nu comunică."  Martin Luther King