1 aplicatii disciplina managementul clasei

Disciplina: Managementul clasei de eleviFormator: Cristina Ispas, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa

Fişa 1

Rolurile managerului clasei

Managerul clasei (profesorul) îndeplineşte în activitatea sa profesională o serie de roluri. Pentru fiecare dintre rolurile enumerate mai jos, daţi exemple de minim două activităţi concrete pentru rolul respectiv:

Rolurile managerului clasei

Activităţi specifice

Planificare

Organizare

Conducere

Comunicare


Coordonare

Motivare

Îndrumare

Consiliere

Controlul

Evaluare


Fişa 2

Rolul de elev

Rolul de elev presupune asumarea unui set de drepturi şi obligaţii. O parte dintre acestea sunt cuprinse în regulamentul şcolii/clasei. Enumerați cel puțin 5 drepturi și obligații ce derivă din rolul de elev, într-o instituției din învățământul preuniversitar.

Rolul de elev

Drepturi ale elevilor Obligații ale elevilor


Fişa 3

Competenţe manageriale necesare profesorului

Competenţa de comunicare

Numiţi trei lucruri prin care profesorul îşi poate îmbunătăţi abilităţile de comunicare.

1.

2.

3.

Competenţa de conducere a clasei de elevi Numiţi trei

modalităţi prin care profesorul diriginte poate conduce clasa de elevi

1.

2.

3.

Competenţa de coordonare a clasei de elevi Numiţi cinci acţiuni

prin care profesorul îşi exercită competenţa de coordonare a clasei de elevi

1.

2.

3.

4.

5.

Competenţa care gestionare a propriei dezvoltări profesionale şi personale Numiţi patru

direcţii de acţiune prin care profesorul se poate dezvolta profesional şi personal

1.

2.

3.

4.


Fişa 4

Caracteristici ale clasei de elevi

Relaţii pozitive dintre elevi trei lucruri lucruri

prin care profesorul poate crea legături pozitive între elevi

1.

2.

3.

Relaţii negative dintre elevi trei lucruri lucruri

prin care profesorul poate crea raporturi antagonice între elevi

1.

2.

3.

Conformismul şi nonconformismul trei acţiuni prin

care profesorul poate stimula conformarea elevilor la normele şcolare

1.

2.

3.

Coeziunea clasei de elevi cinci acţiuni prin

care profesorul poate contribui la coeziunea clasei de elevi

1.

2.

3.

4.

5.

Fişa 5


Dimensiuni ale clasei de elevi

Dimensiunea ergonomică

Dimensiunea ergonomică se referă la dispunerea mobilierului în sala de clasă, asigurarea vizibilităţii în amenajarea sălii de clasă. Dispunerea mobilierului în sala de clasă nu s-a schimbat prea mult dea lungul timpului. Se cunoaşte o aranjare a mobilierului pe 2 sau 3 rânduri de bănci, având în faţă catedra.

Acest mod de organizare este potrivit pentru lecţiile în care predomină expunerea cadrului didactic, în care strategii educaţionale sunt centrate în special pe profesor. Apariţia mobilierului de o persoană creează condiţii pentru alte tipuri de dispunere a mobilierului. Indicaţi sub formă grafică cel puţin două moduri diferite de aranjare a mobilierului în sala de clasă şi prezentaţi câteva avantaje care decurg din fiecare mod de dispunere a mobilierului.

Aranjarea mobilierului (reprezentare grafică)

Avantaje (minim 3 avantaje)

Fişa 6


Metode şi tehnici de cunoaştere a colectivului de elevi

Interviul, ca metodă de cunoaştere a elevilor

Precizaţi minim cinci condiții necesare desfăşurării interviului în procesul instructiv-educativ

1.

2.

3.

4.

5.

Construiți un interviu, ca metodă de cunoaștere a elevului, cu minim 6 itemi, precizând tema acestuia.

Tema interviului:_____________________________

Conţinutum interviului. Itemii:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Fişa 7


Strategii de motivare a elevilor

In activitatea lor de predare profesorii folosesc o multitudine de strategii prin care captează atenţia şi interesul elevilor pentru o lecţie sau alta. Dintre multiplele procedee utilizate de către profesori în scopul motivării elevilor reţinem următoarele ( Neacşu I., 1983):

motivarea prin introducerea unor activităţi cu caracter de joc; motivarea prin crearea unei stări de competiţie sau de cooperare; motivarea prin crearea situaţiilor problemă; motivarea prin mărirea valenţelor afective ale activităţilor; motivarea prin menţionarea performanţelor şcolare care urmează să fie atinse ş.a.

Descrieţi (nu doar enumeraţi) minim trei modalităţi concrete prin care veţi motiva elevii pentru învăţare.

Descrieţi (nu doar enumeraţi) minim trei modalităţi concrete prin care veţi motiva elevii pentru învăţare.

1.

2.

3.

Fişa 8


Bariere în comunicare

Conduite anticonversaţionale ale vorbitorului: Urmăreşte propriul “scenariu intern”, în loc să dialogheze, intervenind în discuţie în cele mai

neaşteptate momente cu ceea ce simte el că are de spus în momentul acela. Nu ascultă, fiind concentrat asupra celuilalt, ci pur şi simplu îşi aşteaptă rîndul să vorbească, sau chiar intervine inoportun.

Face celuilalt ceea ce lui nu-i place. Face celuilalt ceea ce îi place lui. Ameninţă. Dă ordine. Dirijează (“Trebuie”, “Nu trebuie să…”). Critică. Insultă. Tăinuieşte informaţiile cheie. Laudă în scopul manipulării, pentru a obţine ceva de la interlocutor.

Conduite anticonversaţionale ale ascultătorului: Dă sfaturi necerute, când persoana nu vrea decât să fie ascultată. Schimbă subiectul, din indiferenţă faţă de durerea celuilalt, sau făcându-şi iluzia că astfel îl face să

uite. Pune propria persoană în prim plan (“Ce-ai păţit tu nu-i nimic pe lângă ceea ce mi s-a întâmplat mie.

Să vezi cum a fost…”). Îl întâmpină pe vorbitor cu indiferenţă şi lipsă de simpatie. Lasă să se vadă că nu-l respectă pe interlocutor (prin cuvinte şi tonul vocii). Nu acceptă să fie negativat atitudinal. Interoghează, bombardează cu întrebări. Diagnostichează, defineşte motivele şi cauzele. Refuză să accepte problema (“Eu nu văd de ce îţi faci probleme”. “Nu te teme”).

Amintiţi-vă de cel puţin o situaţie în care dv. aţi blocat pe altcineva, sau invers, aţi fost sistematic blocat /ă de interlocutor. Aşterneţi pe hârtie dialogul.

Fişa 9


Conflictul şi dinamica acestuia

Conflictul poate fi constructiv sau distructiv, depinde de cum il construim noi. Întrebarea este: cum un conflict poate deveni constructiv?1. Nu evitaţi conflictul. Abordarea se bazează pe faptul că orice situaţie care poate evolua spre într-un conflict trebuie discutată, clarificată. 2. Priviţi conflictul ca pe o oportunitate. O oportunitate de a rezolva o problema.

Strategii conflictuale sunt: 1. abandonul; 2. reprimarea; 3. compromisul; 4. victorie. Pentru ultima strategie (VICTORIE) trebuiesc parcurse anumite etape: 1. aflati care sunt nevoile celor aflati in conflict; 2. gasiti punctele de corespondenta ; 3. schitati noi optiuni si participati activ la realizarea lor.

Descrieţi (în tabelul de mai jos) o situaţie concretă în care aţi intrat în conflict cu altă persoană:

Tema conflictului

Persoanele implicateEmoţiile şi sentimentele dvs. pe parcursul derulării conflictuluiDesfăşurarea conflictului

Finalizarea conflictului

Ce aţi învăţat din acest conflict

Fişa 10


Gestionarea comportamentelor problematice

Aserţiunea “Eu” (utilă pentru exprimarea corectă a atitudinii)Este o frază prin care se începe rezolvarea unei situaţii problematice sau conflict, sau

chiar se rezolvă definitiv. Prin “aserţiunea EU” comunicăm ceva altei persoane referitor la modul în care mă simt eu în legătură cu acea situaţie, fără să blamez şi fără să impun modalitatea de soluţionare. O “aserţiune Eu” arată, într-un mod impersonal, care este situaţia ce mă incomodează, ce efecte are aceasta asupra mea şi cum aş vrea EU să fie.

Structura “Aserţiunii Eu”:1. Acţiunea 2. Efectul asupra mea3. Cauza, motivele.Facultativ: 4. Rezultatul dorit de mine (ceea ce aş dori

referitor la mine)

1. Când…2. Simt /sunt…3. Deoarece…Facultativ:5. Aş vrea ca eu … [în nici un caz nu “tu”]

Exemple de utilizare a Aserţiunii EU Când primesc observaţii în faţa copiilor, simt că mi se subminează autoritatea, pentru că ei

mă văd în postura de mamă mustrată /tată mustrat. Facultativ: Aş dori să nu mă mai vadă în această situaţie.

Când sunt întrerupt, sunt derutat pentru că îmi pierd firul ideilor. Aş vrea este să fiu lăsată să vorbesc până la capăt.

Când nu sunt bine plătit fac datorii (mă simt exploatat) pentru că nu câştig cât mi se cuvine. Aş dori ca munca mea să fie apreciată corect.

Formulări greşite ale “aserţiunii EU”: Folosirea unor verbe iritante pentru celălalt (“Mă enervez”). Învinuirea celuilalt. Formularea sugestiei sub formă de imperativ, ordin, directivă.

Exemple de “aserţiuni “EU” incorecte Când mă întrerupi, simt cum mă enervez (-i) şi nu mai pot să-mi urmez firul ideilor şi de

aceea aş vrea să mă laşi să vorbesc până la capăt. Când te smiorcăi la greu eşti ca un “papă-lapte”. Fă bine şi poartă-te ca un bărbat /ca un

om în toată firea.

Completaţi următoarele afirmaţii utilizând aserţiunea EU Când explicaţiile sunt greoaie ………. Când lucrez/învăţ şi aud gălăgie…. Când nu-ţi respecţi promisiunea pe care mi-ai făcut-o ….. Când descopăr că micile mele secrete ajung la urechile altora, …… Când se fac diverse observaţii cu privire la înfăţişarea mea, …. Când programul îmi este supraîncărcat …

1 aplicatii disciplina managementul clasei

Documents