1. +Ängrijirea bolnavilor cu diabet zaharat 2

7/29/2019 1. +ngrijirea bolnavilor cu diabet zaharat 2

1/11

ngrijirea bolnavilor cu diabet zaharat - Date teoretice

Definiie Diabetul zaharat reprezint o tulburare metabolica de etiologie multipla caracterizata prin hiperglicemie

cronica cu tulburarea metabolismului glucidic, lipidic si proteic, datorata carentei relative sau absolute de secretie de

insulina eficienta , a aciunii insulinei sau a ambelor. (OMS, 1998). Hiperglicemia cronica este asociata cu complicaii

cronice la numeroase organe (ochi, rinichi, vase sanguine, nervi, inima). ( American Diabetes Association 2004)

Clasificare

DZ tip 1 ( distructia celulelorbetapancreatice ducnd la deficienta absoluta a insulinei)

A. autoimunB. idiopatic

DZ tip 2 ( variind de la predominanta insulinorezistentei asociata cu deficitul relativ al secreiei de insulina, pina la deficipredominant al secreiei de insulina asociat insu|inorezistentei)

Alte tipuri specifice

- Diabet zaharat asociat cu alte condiii sau sindroame

defecte genetice ale celulei beta pancreatice

defecte genetice ale aciunii insulinei

boli ale pancreasului exocrine

boli endocrine- DZ indus de medicamente sau de substane chimice

Infecii- Forme rare produse prin mecanisme mediate immunologic

- Scderea toleranei la glucoza (STG);

- Diabet zaharat gestational (DZG);

Diagnosticpozitiv

1. prezumia clinica

- tablou clinic clasic: poliurie, polidipsie, polifagie, scdere ponderala

- simptome nespecifice: astenie, ameeala, prurit

- cetoacidoza inaugurala

- evidenierea complicaiilor cronice specifice diabetului zaharat cu ocazia controalelor efectuate in diferite

servicii medicale ( cardiologie, oftalmologie,neurologie, dermatologie, chirurgie)

2. confirmarea biochimica - frecvent diabetul zaharat este asimptomatic, iar diagnosticul se pune datoritaprezentei unor valori glicemice crescute. Depistarea activa a bolii se face prin determinarea sistematica a glicemiei, iar incazuri incerte prin efectuarea testului de toleranta la glucoza oral (TTGO).

> Glicemie jeun (repetat) > 140 mg % (> 7,8 mmoli/1);> Glicemie postprandiala la 2 ore TTOG > 200 mg % (> 11,1 mmoli/1).

3. criterii de diagnostic: prezenta semnelor si simptomelor evocatoare pentru DZ si glicemie intimplatoare (efectuata in orice moment al zile

> 200 mg% ( 11,1 mmol/1)

glicemia a jeun ( la 8 ore de la ultima masa)> 126 mg% ( 7 mmol/1) glicemie determinata la 2 ore in cursul TTGO> 200 mg% ( 11,1 mmol/1).

Pentru diagnosticul DZ se utilizeaz determinarea glicemiei din singe venos si nu din singe capilar, efectuata cu

ajutorul glucometrelor. Confimarea diagnosticului de DZ se face numai daca sint 2 valori patologice ale glicemiei. Dozar

glicemiei se face din ser, plasma ( sint necesari 2 ml de singe) sau din singele capilar. Daca pentru dozare se utilizeaz ser

proba trebuie prelucrata in maxim o ora dupa recoltare. Pentru dozarea plasmtica se pot folosi urmtoarele substane ca

anticoagulant: fluorura de sodiu, EDTA, heparina ( se recomanda utilizarea de Na F pentru impiedicarea procesului de

glicoliza). In determinarea glicemiei se utilizeaz metode colorimetrice ( ex. bazate pe reacia dintre glucoza si

ortotoluidina) si metode enzimatice ce folosesc glucozoxidaza. Glicemia a jeun:

- valoare normala: 60-100 mg%- glicemie bazala modificata: 100- 125 mg%- diabet zaharat > 126mg%

Pacienii cu glicemie bazala modificata ( impared fasting glucose - IFG) au risc crescut de progresie spre DZ si pentru

patologia cardiovasculara.p


2/11

Testul de toleranta la glucoza oral- Pregtirea pacientului:

- cu 3 zile naintea efecturii TTGO se asigura un aport alimentar normal ( minim 150 gr. glucide/zi)- repaus alimentar de 10 ore- abinerea de la fumat inaintea si in timpul testului

Tehnica: se efectueaz dimineaa ( ora 7:30-10)

- pacientul sta in poziie sezinda- se recolteaz singe venos- se administreaz 75 grame glucoza pulbere dizolvata in 200-300 ml apa. care trebuie consumata in cel mult

minute. In cazul apariiei senzaiei de greaa pacientul poate consuma zeama de lamie.- repaus pe scaun 2 ore- recoltarea glicemiei la 2 ore de la ingestia glucozei

Recoltarea singelui venos se face pe anticoagulant reprezentat de oxalate de sodium sau de heparina.

Interpretare:

Glicemia la 2 ore:

normal - < 140mg%

scderea tolerantei la glucoza: 140- 199 mg%

diabet zaharat: > 200mg%


3/11

Diagnosticul tipului de diabet zaharat

Diagnosticul complicatiilor

1. complicaii acute. chirurgicale:

- nespecifice- specifice: gangrana diabetica, hemoragia vitreeana, cataracta

medicale:

- organice: infarct miocardic acut, accident vascular; cerebral, tuberculoza pulmonara

- metabolice:- cetoacidoza diabetica- coma hiperosmolara, acidoza lactica- coma hipoglicemica

infectioase

- infectii bacteriene specifice si nespecifice

- infectii fungice

- infectii de focar /organ

- infectii sistemice

2. complicaii cronice

- microangiopatice ( complicaie specifica DZ caracterizata prin atingerea vaselor mici):

retinopatia diabetica (afectarea microcirculatiei retiniene)

nefropatia diabetica ( boala glomerulara de natura predominant inflamatorie dezvoltata in mediul

diabetic)

- neuropatice ( afectare nervoasa datorita tulburrilor metabolice specifice ale DZ):

polineuropatia periferica senzitivo-motorie

neuropatia autonoma

- macroangiopatice

apariia de leziuni la nivelul vaselor mari: arterele membrelor inferioare, arterele

coronare,arterele cerebrale

cord ,creier

Tratamentul DZ

1. Dieta :normocalorica (hipocalorica la supraponderali), echilibrata in principii nutritive,(hipolipidica supraponderali),fara zaharuri concentrate

2. Modificari ale stilului de viata(exercitiu fizic, scadere ponderala, renuntarea la fumat, limitare consum etanol)3. Tratament oral/ insulinic/ combinat4. Tratamentul factorilor de risc5. Managementul complicatiilor

Planul de ngrijire al bolnavului cu diabet zaharat

1) Evaluarea pacientului cu diabet zaharat Evaluarea clinica a semnelor si simptomelor

o Prezenta balenei acetonemice ( miros de mere putrede) la pacienii cu diabet zaharatdecompensate

o Examenul tegumentelor:

Tegumente uscate, cu pliu cutanat persistent in cetoacidoza diabetica Tegumente umede, transpirate, palide la pacienii cu hipoglicemie Tegumente umede in jumtatea superioara a corpului si uscate in cea inferioara - semn de neuropat

diabetica

Prezenta leziunilor de grataj la membrele inferioare secundare anhidrozei Hiperemia pomeilor la pacienii cu DZ dezechilibrat

o Examenul fanerelor - leziuni unghiale, micoze, panaritii

o Examenul esutului adipos:E

Diabet zaharat tip 1Diabet zaharat tip 2D EreditateConcordanta 30 - 50% laConcordanta90% la gemeni9 gemeni

monozigotimonozigotim EtiopatogenieAutoimunaInsulinorezistenta asociata variabil

insulinodefcienteii Virsta de debutFrecvent< 40 aniFrecvent> 40 aniV IMCNormal sausczutcrescuts SimptomePoliurie, polidipsie, polifagieFrecvent asimptomaticS Tendina

la cetoacidoza+-l Prezenta complicaiilor cronice la debut-+P Trat. cu antidiabeticeoraleIneficienteficiento Trat. cu insulinaVital pentru supravieuirePoate fi necesar

pentru echilibrarep

Diagnosticulcomplicaiilor


4/11

Cintarirea cu calculul IMC si msurarea taliei pentru aprecierea strii de nutriie si a riscului cardiovascul

Prezenta zonelor de lipodistrofie (tumefiere tegumentara secundara injectrii insulinei in aceeai zonnus administreaz insulina in aceste zone pentru ca nu se absoarbe

o Examenul miinilor:

-Ingrosarea tegumentelor cu senzaia de cartonificare a acestora -cheiropatie

- Aprecierea manualitatii si a coordonrii la pacienii ce urmeaz tratament cu insulina

- Aprecierea acuitii vizuale la pacienii ce urmeaz tratament cu insulina

o Examenul piciorului:-

Deformri, prbuirea boltii plantare induc modificarea biomecanicii cu apariia riscului de ulceraii- Clavus ( indica prezenta unor suprasolicitri mecanice, cu risc de ulceraiii)- Hiperkeratoza plantara, fisuri - poarta de intrare pentru infecii

- Hematoame subunghiale (zona de culoare rou violaceu inchis)

- Ulceraii

- Gangrena

- Prezenta/absenta pulsului la art. pedioasa

- Amputaii

- Edem- Parestezii

- Alterarea sensibilitii tactile si dureroase

o Modificri ale apetitului (polifagia secundara dezechilibrului metabolic,tulburri ale comportamentului

alimentar)

o Greaa, vrsaturi, tulburri de tranzit, diaree, constipatie, modificri ale mictiunii. TDS - neuropatie autonom

o Msurarea tensiunii arteriale in clinostatism si in ortostatism (la 2 minute de la ridicarea in picioare)

Evaluarea controlului metabolic (DZ echilibrat, dezechilibrat, decompensat)

Determinarea glicemiei a jeun si postprandial (la 2 ore dupa masa) prin recoltarea singelui venos sau din singele

capilar cu ajutorul glucometrelor

Determinarea glicemiei din single capilar

Materiale necesare: glucometru (AccuChec, GlucoVal, Medisense), vata fara spirt, ac sau dispozitive dintepare tip Lancet)

Principiu: determinarea glicemiei prin metode enzimatice (glucozoxidaza) Tehnica: punctia pulpei degetului. Prima pictura se ndeprteaz cu vata uscata, curata, iar a doua pictu

se aplica pe bandeleta aparatului efectuarea profilului glicemic - determinarea glicemiei la anumite ore ( 6, 10:30, 12, 15:30,18, 21:30, 3)

Determinarea HbA1c - hemoglobina glicozilata ( fraciune a hemoglobinei ce sufer un proces de legare

glucozei de lanurile sale). Dozarea HbA1C se face din snge venos integral recoltat pe anticoagulant, n caz

in care probele nu pot fi prelucrate in ziua recoltrii, se pot pstra timp de o saptamina la temperatura de 2

8C. Valoarea normala a HbA1c- 4-6%.

Determinarea colesterolului si a trigliceridelor se face dimineaa pe nemincate, deoarece concentra

trigliceridelor creste la o ora dupa masa, atingind valoarea maxima la 4 ore si revenind la nivelul bazal in 1

ore. Valoarea determinata este mai mare atunci cnd sngele se recolteaz in ortostatism, decit in clinostatism

Recoltarea cu staza conduce la o cretere cu 20% a colesterolemiei. Se recomanda folosirea ca anticoagulant

heparinei care nu influienteaza rezultatul (citratul si oxalatul cresc concentraia lipidelor plasmatice, iar EDT

determina scderea cu 3% a valorii acestora). Serul sau plasma se pot pstra la temperatul. de 4C timp de saptamina fara a-si modifica concentraia lipidica.

Determinarea glicozuriei se face semicantitativ cu ajutorul bandeletelor tip Dipstick din urina emisa sponta

sau cantitativ din urina recoltata in 24 ore.

Determinarea cetonuriei se face semicantitativ din urina emisa spontan cu teste tip Dipstick.

Determinarea rezervei alcaline si a ionogramei din singele venos recoltat pe heparina

Cintarirea si msurarea pacientului

Evaluarea complicaiilor acute si cronice

Complicaii acute Explorri utilizate pentru evaluarea complicaiilor cronice Retinopatia diabetica:


5/11

- Examenul fundului de ochi- Biomicroscopia funduiui de ochi- Angiografia cu fluoresceina- Ecografia oculara

oNefropatia diabetica:

- Microalbuminuria - se determina semicantitativ din |urina emisa spontan si cantitativ din urina recoltata in 24 o

(pstrarea in condiii care sa evite proliferarea florei microbiene este importanta pentru a nu perturba rezultat

determinrii)

- Proteinuria- Raportul albumina/ creatinina urinara

- Examenul sumar de urina

- Uree, creatinina

- Calculul clearance de creatinina

o Neuropatia diabetica

- Testarea sensibilitii dureroase

- Testarea sensibilitii tactile cu monofilamentul

- Testarea sensibilitii vibratorii cu diapazonul

- Testarea sensibilitii dureroase

- Viteza de conducere nervoasa

Macroangiopatia diabetica

- Colesterol, trigliceride, HDLC, LDLC- Oscilometria

- ECG

- Ecografia Doppler artere membre inferioare

- Ecografia Doppler artere carotide

- Angiografia

Aprecierea profilului psihosocial al pacientului

Cunoaterea atitudinii pacientului fata de boala, personalul medical, precum si a ateptrilor acestuia legate tratament, de evoluia bolii este utila pentru a aprecia cit vrea sa participe la autoingrijire

Aprecierea nivelului educational si socioeconomic, cunoaterea obiceiurilor familiale, a credinelor religioase este utiin identificarea barierelor ce pot aprea in calea tratamentului, precum si pentru analiza a cit poate pacientul

participle la propria ingrijire. Aprecierea suportului familial

Efectuarea examenului psihologic pentru diagnosticul depresiei, a tulburrilor de comportament alimentar si

tulburrilor cognitive.

2) Obiective terapeutice Eliminarea simptomelor Obtinerea controlului metabolic optim prin mijloace dietetice si farmacologice -meninerea parametrilor clinici

biochimici in scopul prevenirii complicaiiloracute si cronice :

diagnosticul precoce al DZ. tratamentul factorilor de risc cardiovasculari: obezitate, HTA, dislipidemie, ntreruperea fumatului, si

comorbiditatilor

Reducerea anxietii; Dialogul cu pacientul (explicarea adecvat i adaptat a cauzei bolii, strii prezente, a complicaiilor posibile, aimportanei dietei i terapiei farmacologice);

Obinerea complianei pacientului i familiei acestuia la programul terapeutic.

Obiective biochimice ale controlului metabolic la pacienii cu DZ

Grad de control

Parametru Bun La limita Precar

Biochimic

Glicemia 80-110mg% 110-140 mg% >140mg%


6/11

Preprandial

Glicemia la 2 ore 100- 145 mg% 145- 180mg% >180mg%

HbA1c < 6,5% 6,5 -7,5% >7,5%HbA1 9,5%

Colesterol 250 mg%Trigliceride 200 mg%

Evaluarea parametrilor antropometrici prin IMC

Barbati 27 kg/m2

Femei 26 kg/m2

3)Mijloace terapeutice Educaia medicala a pacientului in ceea ce priveste

- Dieta

- Activitatea fizica- Insulina si antidiabeticele orale- Automonitorizarea

Reducerea anxietatii

EducaiaCel mai frecvent rolul de educator revine asistentei medicale. Educaia pacientului cu DZ este individualizata si continua nu poate fi disociata de noiunea de tratament.Principii:

- educaia se face de catre personal medical instruit in acest sens- trebuie sa fie adaptata fiecrui pacient ca limbaj si coninut- noiunile prezentate sa fie in concordanta cu situaia clinica virsta, nivel socioeconmic gradul de educai- numrul noiunilor noi prezentate sa nu depasasca 4-5- durata edinei de educaie sa nu fie prea mare

Obiective:.

- imbunatatirea stilului de viata- obinerea compliantei la tratamentul farmacologic:

respectarea programului individual de supraveghere medicala si a vizitelor medicale periodice

semnalarea rapida a oricrei modificri semnificative a strii clinice

sesizarea si semnalarea rapida a factorilor precipitante agravani ai dezechilibrului metabolic

motivarea pacientului in ceea ce privete prezentarea la medic pt urmrirea TA,

microalbuminuriei, examenul fundului de ochi, alterarea sensibilitii periferice

- instruirea bolnavului si a anturajului pentru auto/monitorizare si auto/ingrijire prin cunoatereaunor noiuni despre:

o obiectivele tratamentului

o metode de tratament

o complicaii acute si cronice

o educaia privind necesitatea intreruprii fumatului, controlul greutii si al TA

o cunoaterea necesitaii profilaxiei complicaiilor comice

o cunoaterea factorilor de risc cardiovasculari

o piciorul diabetic

o automonitorizarea

o conduita in situaii speciale

o sarcina si contraceptia

Diet Obiective:- controlul glicemiei- controlul greutii ponderale- controlul profilului lipidic- asigurarea aportului caloric adecvat meninerii strii de sntate, a creterii si dezvoltrii- prevenirea complicaiilor


7/11

- imbunatatirea calitii vieii

Etapele elaborrii dietei:Explicarea i nsuirea principiilor dietetice ale alimentaiei diabeticului

- Calculul individualizat al necesarului caloric/dietei funcie de virsta, sex, activitatea fizica, starea de nutriie, star

fiziologica, patologia asociata

Estimarea necesarului zilnic difereniat al principiilor alimentare n realizarea raiei alimentare, cu repartiia

caloriilor pe principii nutritive ( glucide, lipide, proteine):

Glucide = 40-50%;

Lipide = 30-40%; Proteine = 20-30% - 0,80gr/Kgcorp/zi

- fibre alimentare 40gr/zi

- restrictie sodica 1 gr/1000calorii

- precizarea cantitii de calorii pe 24 ore- noiuni despre edulcorante i meniuri i tehnici speciale ale buctriei diabeticului a alimentelor permisela discreie, permise cntrite i interzise diabeticului

- alegerea alimentelor pe 24 ore- repartiia alimentelor pe mese- precizarea regulilor de pregtire a alimentelor

! Stabilirea caracteristicilor dietei, calculul necesarului caloric si repartiia pe nutrieriti se face de ctre medic.

In alimentatia diabeticului glucidele ocupa primul loc si in functie de cantitatea pe care o contin se impart in

- alimente care nu contin hidrati de carbon

- alimente care contin hidrati de carbon si trebuie cantarite

- alimente care contin hidrati de carbon > 50% si sunt interzise

Stabilirea alimentelor ce vor fi consumate se face tinnd cont de coninutul lor glucidic:

alimente interzise: zahr, miere de albine , dulciuri cu zahar.biscuiti,halvaua, sucuri de fructe, fructe

uscate, struguri, must, buturi alcoolice dulci, untura, slnina

alimente permise: carne, peste, mezeluri, conserve din carne si peste, viscere, cacaval, telemea, oua, ul

fiert sau crud, legume verzi( castravei, roii, conopida, varza, fasole verde, salata verde, spana

dovlecei,urzici, ridichi,

ciuperci, ardei gras, praz,vinete)

alimente care se cintaresc: pine, paste finoase, lapte, brinza de vaci, produse lactate, legume uscate (fasol

mazre, orez,), cartofi, legume( morcov, telina, ptrunjel, sfecla, ceapa), fructe (mere, fragi, cpuni, zmeur

caise, piersici, portocale, grepfruit, pepene verde, pepene galben, gutui, ciree de mai, viine)

Educaia privind dieta are ca obiective:- cunoaterea restriciilor alimentare si a necesitaii acestora- cunoaterea cantitii de glucide ce trebuie consumata in 24 ore- cunoaterea impartirii alimentelor pe mese- cunoaterea echivalentei glucidice cunoaterea coninutului glucidic al alimentelor cunoaterea relaiei dintre aportul

glucide si glicemie limitarea aportului de sare intreruperea fumatului si a consumului de alcool

- reguli de preparare dietetica a alimentelor- utilizarea edulcorantilor

Activitatea fizica se indica datorita efectului favorabil asupra controlului metabolic, efectelor benefice cardiovascularpermite scderea ponderala, scderea medicatiei. Prescrierea: activitii fizice se face in functie de virsta, vechimea bol

status cardiovascular, prezenta si tipul complicaiilor cronice, gradul de antrenament, disponibilitatea pacientului. Nu

practica atunci cand sunt corpi cetonici in urina sau daca glicemia este mai amre de 250mg/dl

Pacienilor cu DZ echilibrat fara complicaii li se permite practicarea oricrei forme de activitate fizica, exceptind pe cecu risc ( scufundri, alpinism).

Educaia privind activitatea fizica:

- ncurajarea pacientului pentru practicarea efortului fizic ( ex. mers pe jos 30 minute/zi)- educaia privind evitarea hipogiicemiei- testarea glicemiei inainte si dupa efortul fizic- cunoaterea efectelor benefice


8/11

Reducerea anxietatii pacientului si a familiei acestuia- educatie alificata si avizata- evitarea stresurilor

Obinerea compliantei bolnavului si aparintorilor fat de planul terapeutic individual al pacientului- Respectarea programului individual de supraveghere medical i a vizitelor periodice programate;

- Semnalarea rapid a oricrei modificri semnificative a strii clinice;

- Sesizarea i semnalarea rapid a factorilor precipitani/ agravani ai dezechilibrului metabolic al pacientului diabetic

Educaia pacientului privind tehnica insulinoterapieiPregtirea materialelor necesare:

l) cunoasterea tipului de insulina recomandata, a profilului farmacocinetic ( momentul nceperii aciunii hipoglicemian

virful aciunii, durata aciunii); adaptarea meselor la insulinoterapie

Tipul de insulina Debutulactiunii

Actiunemaxim

Durataactiunii

Insuline cu actiune rapid-analogi(apidra,Humalog,Novorapid < 0,25 0,5- 1,5 3-4

Insuline cu actiune scurta-Actrapid,Humulin R, insuman rapid 0,5 1 2-3 3-6

Insuline cu actiune intermediara- Humulin N, Insulatard,Insuman Bazal 2-4 6-10 10-16

Insuline cu durata lunga de actiune analogi cu durat lunga de actiune

(lantus,levemir)

2 - 24

Insuline premixate

-amestecuri 20/80 ;30/70 ; 40/60; de insulina cu actiune scurta si

NPH(Humulin M3 Mixtard 30HM, Insuman Comb 25,Insuman Comb 50

- amestecuri analogi cu actiune rapida si NPH ( Humalog Mix 25,Humalog Mix

50, NovoMix 30

0,5 1

< 0,25

2-3/6-10

0,5-1,5/6-10

10-16

2) cunoaterea dispozitivelor de administrare:

- seringa ( se folosesc doar seringile de 100 U/ml). Acele au dimensiuni variabile de 12 mm, 8 mm,

6 mm si se pot refolosi de ctre acelai pacient pina produc disconfort la intepare sau timp de minim 7 zile.

Tehnica injectrii ( subcutan)o alegerea locului de injectare

o resuspendarea insulinelor intermediare pentru omogenizare

o introducerea aerului in flacon ( cite uniti urmeaz a fi extrase)

o fixarea dozei de insulina prin aspirarea acesteia lent pentru a nu se forma bule

o nu se antiseptizeaza locul injectrii

o injecia subcutana

o scoaterea acului fara a se comprima regiunea dupa aceea

- penuri- dispozitive in forma de stilou in care se introduce flacoane speciale de insulina (cartue), uor

manevrat si pot fi utilizate de cei cu tulburri de vedere

- novolet, optiset - dispozitive de administrare preumplute

2) cunoaterea locurilor de injectare - injectie subcutanat (bra, coaps, abdomen, fes);

Alternarea locului de administrare pentru prevenirea lipodistrofiei;

Alternarea regiunii de administrare pentru a preveni variaiile de absorbie i riscul hipoglicemiilor tardive;

Evitarea administrrii insulinei n regiuni ce urmeaz a fi solicitate imediat prin efort fizic intens (creterea

absorbiei insulinei, eu risc de hipoglicemie);

3) condiii de pstrare:

- evitarea temperaturilor extreme si expunerea directa la razele soarelui

- pstrarea la temperatura camerei - 14-30 zile

- flaconul deschis se pstreaz la 2-8C maxim 1-2 luni

- flaconul inchis se pstreaz la 2-8C pina la expirare

4) cunoaterea cailor de administrare:

- subcutan


9/11

- intramuscular - absorbie mai rapida a insulinei

- intravenos - se administreaz numai insulinele cu durata scurta de aciune- pompa de insulina - folosete analogi rapizi si realizeaz injectarea continua subcutana a insulinei

5) cunoaterea dozelor de insulina6) cunoaterea reaciilor adverse ale insulinoterapiei:- hipoglicemia - injectarea insulinei in locuri ce urmeaz a fi solicitate imediat prin efort fizic;

abateri de la dieta

- lipodistrofia

- alergia la insulina- practic . eliminate prin folosirea insulinelor umane- edeme

- tulburri de vedere

- cretere in greutate

- durere prin : injectarea cu ac uzat, resturi de alcool pe piele, injectare intradermica,

- folosirea insulinei reci de la frigider

Dup injectare:

1.Prevenirea eventualelor hipoglicemii (zahr, bomboane);

2. In caz de dubiu privind hipo- sau hiperglicemia este preferabil tratarea cazului ca hipoglicemie;

3. In cazul pacienilor hipoglicemici care nu pot nghii se va administra glucagon s.c, folosind seringa de insulina;

4.Pacientul va purta ntotdeauna asupra sa un document medical care l identific drept diabetic i menioneaz tipul i

dozele de insulina necesare.

Automonitorizareapermite un regim de viata flexibil si este indicata pacienilor tratai cu antidiabetice orale ( ce nu ating

obiectivele terapeutice) si celor tratai cu insulina. Se realizeaz cu ajutorul glucometrelor. Toti pacienii cu DZ trebuie

ncurajai sa se automonitorizeze , dar mai ales cei tratai cu insulina, cu sulfonilureice si cei cu risc de hipoglicemiineconstientizate.

Scopul automonitorizarii il reprezint modificarea schemei de tratament de ctre pacient in funcie de valorile glicemie

de dieta , activitate fizica, prezenta afeciunilor intercurente. Acurateea determinrilor depinde de aparat si de cel ce il

utilizeaz si de aceea pacienii trebuie monitorizai prin nregistrarea datelor, verificarea memoriei glucometrului,

compararea datelor nregistrate cu cele de laborator, determinarea HbAlc, verificarea calibrarii. Valoarea glicemiei

determinate din singe capilar este cu 10 -15% mai mare fata de cea determinate din singele venos. In ceea ce privete

frecventa testrii aceasta se indica in funcie de obiectivele terapeutice individuale, gradul de motivaie al pacientului,

nivelul socioeconomic, virsta, nivel de educaie. Pentru pacienii cu DZ tip l se indica minim 3 testri pe zi. Daca valoare

determinata, a glicemiei este mai mare de 250 mg% pacienii trebuie educai sa testeze prezenta corpilor cetonici in urina


10/11

Educati a pacienilor privind inspecia zilnica a picioarelor

o inspecia zilnica a picioarelor inclusiv in spatiile interdigitale; daca pacientul nu poate sa o faca trebuie educata in ace

sens o persoana din familie sau din anturajo splare zilnica atenta a picioarelor cu apa la temperaturi sub 37C si uscarea tegumentelor prin tamponare

o unghiile nu se taie drept si se lasa o margine

o folosirea cremelor hidratante pentru tegumentele uscate (nu interdigital)

o clavusul nu se ndeprteaz de catre pacient ( nu se folosesc ageni chimici sau

plasturi pantru aceasta)

evitarea mersului descul si a purtrii nclmintei fara ciorapi

o inspectia zilnica a nclmintei

o prezentarea la medic pentru orice modificare la acest nivel


11/11

1. +Ängrijirea bolnavilor cu diabet zaharat 2

Documents