Atelier

Scop Una dintre obligaţiile principale ale administraţiei publice locale descentralizate este să asigure şi să întreţină o infrastructură sigură şi utilizabilă, care să susţină furnizarea serviciilor publice de bază sau să genereze venituri prin care astfel de servicii să fie plătite către terţi. Infrastructura comunitară constă în activele sale de capital – drumuri, poduri, sisteme de apă., structuri de drenaj, lucrări de canalizare, parcuri, diferite clădiri aflate în proprietate publică. Pe măsură ce infrastructura îmbătrâneşte, se uzează moral sau se degradează prin simpla exploatare, trebuie luată o hotărâre în privinţa investirii de fonduri publice în restaurare sau înlocuire. Planificarea investiţiilor este un exerciţiu sistematic de anticipare şi de elaborare a bugetului de restaurare, înlocuire sau extindere a infrastructurilor importante, în concordanţă cu posibilităţile financiare ale administraţiei publice locale. Fie că este inclus în bugetul operaţional anual, fie că este un document separat, bugetul de investiţii al unei comunităţi este important ca instrument de planificare în graficul de execuţie şi de finanţare a proiectelor publice esenţiale. În plus, administraţia publică locală, care se angajeză în planificarea şi elaborarea bugetului de investiţii, ar putea să aibă parte de mai multă bunăvoinţă atunci când solicită fonduri de investiţii instituţiilor creditoare „orientate-spre-afaceri”. Atelierul acesta este menit să îi ajute pe directorii financiari în dobândirea abilităţii de a planifica şi de a recomanda priorităţi în finanţarea restaurării, înlocuirii sau extinderii dotărilor esenţiale. Conţinut Prezentăm mai jos o scurtă descriere a fiecărei activităţi de instruire şi durata lor aproximativă. Dacă se doreşte, se pot omite unele activităţi, se poate schimba ordinea lor, iar adăugarea unor materiale de instruire proprii este binevenită! 6.1 Exerciţiu de încălzire: Baraje în calea creativităţii Participanţii iau parte la un exerciţiu, introductiv, examinând barierele tipice aflate în calea gândirii creative din organizaţii, inclusiv din propria administraţie publică locală. (30 de minute) 6.2 Prezentarea instructorului O scurtă prezentare a conceptelor, bazată pe eseul precedent (Partea 1 a acestui manual), care descrie elaborarea bugetului de investiţii ca pe un instrument de planificare important în dezvoltarea, păstrarea şi restaurarea dotărilor esenţiale. (30 de minute) 6.3 Exerciţiu : Elaborarea politicilor de buget de investiţii Participanţii, în grupuri mici, scriu declaraţii de politici, potrivite pentru a fi însuşite de propria administraţie publică locală, cu scopul de a orienta adoptarea, elaborarea şi punerea în practică a bugetului de investiţii. (60 de minute) 6.4 Exerciţiu : Analiza stării fizice a infrastructurii Participanţii examinează diferite metode de obţinere a datelor privind starea fizică a infrastructurii din comunităţile lor, folosind o listă de verificări şi îndeplinind activităţile indicate de către instructor. (90 de minute)

6.5 Studiu de caz : Drumuri mai bune la Dâmbu Participanţii interpretează / simulează o şedinţă de deliberare a comisiei de buget-finanţe asupra priorităţilor de finanţare a investiţiilor, prezentate de directorul financiar, şi discută implicaţiile cazului în propria administraţie publică locală. (120 de minute) 6.6 Exerciţiu de încheiere : Transfer de cunoştinţe Participanţii reflectează, individual, la ceea ce au învăţat în timpul Atelierului şi la angajamentul de a pune în practică aceasta, la întoarcerea în organizaţiile lor. (30 de minute)

6.1 Exerciţiu de încălzire: BARAJE ÎN CALEA CREATIVITĂŢII

Timp necesar:

30 de minute Scop:

Să dea participanţilor posibilitatea de a recunoaşte barierele din calea introducerii unor noi concepte sau moduri de lucru în cadrul organizaţiilor din administraţia publică locală.

Desfăşurare:

Prezentaţi exerciţiul, mai întâi, subliniind că, în multe organizaţii, gândirea creativă şi ideile noi sunt blocate de legislaţie, politici locale, obiceiuri, tradiţii, de gândirea convenţională sau de cultura organizaţiei, în general; uneori, barierele sunt ilogice, aşa cum este, de exemplu, convingerea că nu se poate face nimic, din cea ce nu s-a mai făcut şi înainte; alteori, sunt intenţionate, aşa cum sunt interdicţiile legale sau tradiţiile puternice, venite în sprijinul practicilor curente. Apoi, scrieţi pe hârtie / flip-chart următoarea întrebare:

Ce bariere împiedică administraţia publică locală să fie pe deplin deschisă la introducerea de concepte, politici şi practici noi ?

În grupuri mici, de 5–6 persoane, solicitaţi participanţilor să se gândească la cât mai multe răspunsuri. Răspunsurile lor vor cuprinde, probabil, idei ca:

• guvernul ; • legislaţia ; • primarul ; • consiliul local ; • obiceiurile sau tradiţia ; • lipsa abilităţilor ; • rezistenţa la schimbare, a angajaţilor ; • costul.

După aproximativ 10 minute, propuneţi fiecărui grup să desemneze un purtător de cuvânt, care să nominalizeze câteva dintre barierele observate de către grupul din care face parte. După identificarea barierelor, solicitaţi fiecărui grup să parcurgă lista şi să identifice dintre articolele sale pe acelea asupra cărora deţin controlul ei înşişi, în opoziţie cu acelea controlate de către alţii. În urma acestei activităţi de grup, angajaţi participanţii într-o discuţie, folosind toate, sau o parte, dintre întrebările de mai jos. 1. Aţi fost surprinşi să vedeţi o listă atât de lungă ? 2. Pentru articolele asupra cărora aveţi un oarecare control, ce s-ar putea face să le diminuaţi

rolul de barieră ? 3. Pentru articolele asupra cărora aveţi puţin sau deloc control, ce s-ar putea face pentru a le

ocoli sau a le diminua influenţa?

6.2 PREZENTAREA INSTRUCTORULUI Timp necesar :

30 de minute

Scop :

Prezentarea este menită să le ofere participanţilor idei şi perspective asupra elaborării bugetului de investiţii, ca fundament conceptual pentru exerciţiile incluse în prezentul atelier.

Desfăşurare :

Pregătiţi prezentarea pe baza informaţiilor acoperite de eseul precedent (Partea 1 a acestui manual), în legătură cu bugetarea investiţiilor. Subliniaţi nevoia existenţei unei baze de politici, pentru a sprijini practica planificării şi finanţării pe termen lung a investiţiilor. Descrieţi diferitele metode de strângere şi actualizare a informaţiilor privind starea fizică a dotărilor, ca bază a planificării. Discutaţi despre fixarea priorităţilor şi despre însemnătatea acordului asupra unui plan financiar pe termen lung, de îmbunătăţire, înlocuire sau restaurare a infrastructurii. Ideile notate pe fişe vă pot ajuta să acoperiţi sistematic informaţia şi să nu depăşiţi timpul care este alocat. Pentru a testa înţelegerea participanţilor şi a le capta atenţia, din când în când, lansaţi întrebări pe parcursul prezentării. Îmbogăţiţi prezentarea cu mijloace vizuale, incluzând planşe gata scrise (foi pentru flip-chart) şi transparente la retroproiector, ca mijloc suplimentar de sprijinire a înţelegerii participanţilor.

6.3 Exerciţiu: ELABORAREA POLITICILOR DE FINANŢARE A

INVESTIŢIILOR Timp necesar:

90 de minute

Scop:

Exerciţiul oferă participanţilor ocazia de a căpăta experienţă privind identificarea domeniilor care necesită elaborarea de politici, precum şi a exersării abilităţilor de a scrie declaraţii specifice de politică, privind adoptarea, dezvoltarea şi punerea în practică a unui buget de investiţii adecvat folosinţei în propria lor administraţie publică locală.

Desfăşurare:

Daţi fiecărui participant câte un exemplar al foii de lucru. Explicaţi-le că această foaie este concepută pentru a o folosi la strângerea informaţiilor privind politicile de planificare şi de elaborare a bugetului de investiţii, care ar putea, sau ar trebui, să fie adoptate de administraţia publică locală din care provin. După această introducere, solicitaţi participanţilor să completeze foaia de lucru, respectând instrucţiunile. Acordaţi-le 30 de minute în acest sens. După ce toţi participanţii au completat foile de lucru, grupaţi-i în echipe formate din câte 5 – 6 persoane. Cereţi fiecărui grup să compare rezultatele individuale ale exerciţiului şi să pregătească o listă de grup, care să conţină sugestiile privind declaraţiile de politici asupra cărora sunt cu toţi de acord că ar fi utile administraţiei publice locale, în materie de elaborare şi de punere în practică a unui buget de investiţii. Solicitaţi fiecărui grup să scrie declaraţiile rezultate pe o foaie mare de hârtie pentru flip-chart, pentru a fi uşor de prezentat în plen. Acordaţi-le 30 de minute pentru îndeplinirea temei şi efectuarea raportului. Atunci când toate grupurile au terminat, cereţi-le să raporteze în plen şi angajaţi participanţii într-o discuţie axată pe implicaţiile exerciţiului în adoptarea şi folosirea politicilor asemănătoare de elaborare a bugetului de investiţii în propria administraţie publică locală.

Foaie de lucru ⎯ Elaborarea politicilor de finanţare a investiţiilor ⎯

Instrucţiuni

Această foaie de lucru cuprinde o serie de exemple de politici privind planificarea şi elaborarea bugetului de investiţii. Declaraţiile de politici sunt, în mod intenţionat, acoperitoare şi generale. Însă, considerăm că sunt utile ca formate pentru conceperea unor politici mai specific formulate, potrivite a fi folosite în administraţia publică locală în care activaţi dumneavoastră şi colegii. Citiţi şi comentaţi prima declaraţie de politici. După ce aţi citit-o, răspundeţi fiecărei întrebări referitoare la politica respectivă, inclusiv la aceea referitoare la modul cum ar putea fi revizuită sau reformulată, astfel încât să aibă o valoare de îndrumar pentru planificarea şi elaborarea bugetului de investiţii în administraţia publică locală. Continuaţi, astfel, până „răspundeţi” tuturor declaraţiilor de politici din foaia de lucru. Completaţi foaia indicând orice alte subiecte de politici pe aceeaşi temă.

Declaraţia de politici nr. 1

Municipalitatea urmează să facă proiecţiile costurilor de operare viitoare asociate cu noile proiecte de investiţii şi le va include în previziunile bugetului pe termen lung.

Propria administraţie publică locală are o politică similară Da ο Nu ο Dacă „da”, treceţi la Declaraţia nr. 2. Dacă „nu”, avem nevoie de o asemenea politică Da ο Nu ο

Dacă „da”, aş prefera această formulare: Dacă „nu”, raţionamentul meu este următorul:

Declaraţia de politici nr. 2

Municipalitatea va elabora şi va respecta calendare multi-anuale de lucrări de întreţinere şi înlocuire.

Propria administraţie publică locală are o politică similară Da ο Nu ο Dacă „da”, treceţi la Declaraţia nr. 3. Dacă „nu”, avem nevoie de o asemenea politică Da ο Nu ο

Dacă „da”, aş prefera această formulare:

Dacă „nu”, raţionamentul meu este următorul:

Declaraţia de politici nr. 3

Municipalitatea va aloca x % din totalul veniturilor curente pentru investiţii în numerar. Propria administraţie publică locală are o politică similară Da ο Nu ο Dacă „da”, treceţi la Declaraţia nr. 4. Dacă „nu”, avem nevoie de o asemenea politică Da ο Nu ο

Dacă „da”, aş prefera această formulare: Dacă „nu”, raţionamentul meu este următorul:

Declaraţia de politici nr. 4

Municipalitatea va elabora un plan multianual de investiţii, îl va actualiza anual şi va face toate investiţiile în conformitate cu planul.

Propria administraţie publică locală are o politică similară Da ο Nu ο Dacă „da”, treceţi la Declaraţia nr. 5 Dacă „nu”, avem nevoie de o asemenea politică Da ο Nu ο

Dacă „da”, aş prefera această formulare: Dacă „nu”, raţionamentul meu este următorul:

Declaraţie de politici nr. 5

Municipalitatea va elabora criterii pentru evaluarea şi stabilirea poziţiei în ierarhie a fiecărui proiect de investiţii.

Propria administraţie publică locală are o politică similară Da ο Nu ο Dacă „da”, scrieţi mai jos alte declaraţii de politici. Dacă “nu”, avem nevoie de o asemenea politică Da ο Nu ο

Dacă „da”, aş prefera această formulare: Dacă „nu”, raţionamentul meu este următorul:

6.4 Exerciţiu: ANALIZA STĂRII FIZICE A INFRASTRUCTURII

Timp necesar:

90 de minute

Scop:

Să pregătească participanţii pentru organizarea unei sesiune de evaluare a stării fizice a infrastructurii din comunităţile lor.

Desfăşurare:

Daţi participanţilor câte un exemplar din „Lista de verificări pentru starea fizică a infrastructurii”, din pagina următoare, şi cereţi-le să o completeze, urmărind instrucţiunile. Atunci când participanţii au terminat, împărţiţi-i în grupuri mici de câte 5 – 6 persoane. Solicitaţi fiecărui grup să compare răspunsurile individuale şi să îndeplinească următoarele activităţi de grup:

1. Identificarea metodelor de evaluare a stării fizice a dotărilor care sunt subutilizate de către

propria administraţia publică locală, reprezentată în grup, cu specificarea modurilor în care aceste metode pot fi folosite mai eficient în viitor.

2. Identificarea metodelor de evaluare a stării fizice a dotărilor care nu sunt deloc folosite,

determinându-se şi ceea ce se poate face de către administraţia publică locală pentru a începe folosirea lor.

Acordaţi grupurilor aproximativ 45 de minute pentru a îndeplini această activitate. Atunci când se vor reuni în plen, solicitaţi fiecărui grup un mic raport. Încheiaţi exerciţiul cu o discuţie generală legată de analiza stării fizice şi de motivele pentru care aceasta este un pas esenţial în selecţia priorităţilor în bugetul de investiţii.

Lista de verificări pentru starea fizică a infrastructurii Instrucţiuni

Această listă de verificări este concepută astfel încât să vă ajute la identificarea căilor adecvate de evaluare a stării fizice, în cazul diferitelor componente de infrastructură din comunitatea dumneavoastră, ca bază de fixare a priorităţilor de îmbunătăţire, restaurare sau conservare. În prima coloană sunt enumerate trei tipuri de infrastructură. În dreptul fiecăruia se găsesc câteva metode de evaluare. În ultimele trei coloane, dumneavoastră identificaţi situaţia fiecărei metode: administraţia publică locală „le foloseşte acum”, „nu le foloseşte, dar ar trebui” sau „nu le foloseşte şi nu le poate folosi”. Bifaţi acolo unde este cazul, pentru toate cele trei tipuri de infrastructură. Activitatea se consideră încheiată numai atunci când aţi dat un răspuns pentru fiecare metodă, din cele trei categorii corespunzătoare celor trei tipuri de infrastructură.

Tipul de infrastructură

Metodele de evaluare a stării fizice

Aşa lucrăm acum

Nu procedăm aşa, dar ar

trebui

Nu procedăm şi nu putem

proceda aşa 1. Drumuri,

poduri, iluminat stradal, canale

inspecţii vizuale întreprinse de funcţionari sau de consultanţi studiu de inginerie şi tehnologie tipul reparaţiilor, analiza de cost şi de frecvenţă analiza reclamaţiilor şi a întreruperilor de funcţionare reanalizarea studiilor de planificare a dotărilor în cauză comparaţia cu standardele din domeniu date din sondajele de opinie altele

ο ο ο ο

ο ο ο ο

ο ο ο ο

ο ο ο ο

ο ο ο ο

ο ο ο ο

Tipul de

infrastructură Metodele de evaluare a stării

fizice Aşa

lucrăm acum

Nu procedăm aşa, dar ar

trebui

Nu procedăm şi nu putem proceda aşa

2. Dotări

subterane (conducte de apă, de canalizare, de apă pluvială)

inspecţii vizuale întreprinse de funcţionari sau consultanţi studiu de inginerie şi tehnologie tipul reparaţiilor, analiza de cost şi de frecvenţă analiza reclamaţiilor şi a întreruperilor de funcţionare reanalizarea studiilor de planificare a dotărilor în cauză comparaţia cu standardele din domeniu date din sondajele de opinie altele

ο

ο ο ο

ο ο ο ο

ο

ο ο ο

ο ο ο ο

ο

ο ο ο

ο ο ο ο

3. Clădiri publice şi alte active fizice

inspecţii vizuale întreprinse de funcţionari sau consultanţi studiu de inginerie şi tehnologie tipul reparaţiilor, analiza de cost şi de frecvenţă analiza reclamaţiilor şi a întreruperilor de funcţionare reanalizarea studiilor de planificare a dotărilor în cauză comparaţia cu standardele din domeniu date din sondajele de opinie altele

ο

ο ο ο

ο ο

ο

ο ο ο

ο ο

ο

ο ο ο

ο ο

ο

ο

ο

6.5 Joc de roluri / Studiu de caz:

DRUMURI MAI BUNE LA DÂMBU Timp necesar: 120 de minute Scop:

Demonstrează importanţa strângerii de informaţii privind starea fizică a infrastructurii, ca bază obiectivă pentru adoptarea unei hotărâri a consiliului local privind priorităţile în finanţarea investiţiilor.

Desfăşurare:

Spuneţi participanţilor că vor lua parte la un joc de roluri / studiu de caz cu tema „Consiliul local angajat în fixarea priorităţilor de finanţare a investiţiilor pentru următorii trei ani”. Invitaţi şase participanţi ca voluntari. Explicaţi-le că trei dintre ei vor interpreta rolul comisiei de buget-finanţe, dintre care unul va fi chiar preşedintele acesteia. Al patrulea participant va interpreta rolul directorului financiar, iar celorlalţi doi li se va solicita să observe derularea acţiunii, completând foile de observaţie pentru comentariile ulterioare. Daţi participanţilor o descriere a situaţiei de fapt, copia rolului propriu şi o foaie conţinând Figurile nr. 1 şi nr. 2. Daţi fiecărui observator o copie a întregului material, plus foile de observaţie de la sfârşitul exerciţiului. Explicaţi-le că sarcina comisiei de buget-finanţe este de a acţiona în baza recomandărilor făcute de către directorul financiar, care a pregătit o listă de priorităţi pentru refacerea drumurilor, spre a fi incluse în bugetul de investiţii al administraţiei publice locale. Procesul de luare a unei hotărâri se complică, datorită părerilor contradictorii asupra priorităţilor propuse, la care se adaugă şi poziţia unui membru al consiliului local, care are un interes personal în includerea pe lista de priorităţi a unui proiect „preferat”. În timp ce „actorii” se pregătesc, rugaţi-i pe ceilalţi să aranjeje încăperea ca pe o sală pentru conferinţe, cu câteva scaune pentru observatori şi un flip-chart. Scaunele pentru observatori ar trebui dispuse circular, în jurul mesei de dezbateri. Atunci când participanţii sunt gata să înceapă, spuneţi-le că au la dispoziţie 20 de minute să ajungă la un acord de recomandare, în cazul zonei rezidenţiale Vest (Ienăchiţă Văcărescu). La capătul celor 20 de minute, solicitaţi fiecărui participant un raport privind propriile reacţii faţă de modul de desfăşurare şi rezultatele obţinute. Cereţi şi raportul fiecărui observator, care va fi structurat conform foii de observaţie. Conduceţi, apoi, discuţia asupra exerciţiului, folosind întrebările de mai jos, sau altele proprii.

1. Ce valoare au avut informaţiile obţinute din analiza stării fizice, pentru a susţine luarea unei

decizii de către membrii comisiei? 2. Ce factor(i) politic(i) a(u) complicat decizia?

3. Cum ar trebui să procedeze propriul consiliu local, ca decizia asupra priorităţilor în bugetul de investiţii să se bazeze pe informaţiile colectate despre starea fizică a obiectivelor?

Starea de fapt Consiliul Municipal Dâmbu a adoptat, la începutul anului, o politică de reparaţii şi de înlocuiri masive în reţeaua de străzi din oraş. Politica a fost adoptată ca urmare a unor alegeri locale, în care starea străzilor fusese una dintre temele principale. O mare parte din reţeaua municipală de străzi este mai veche de 50 de ani. Multe străzi, concepute pentru vehicule mici şi uşoare, au acum asfaltul crăpat, neuniform şi plin de gropi, din cauza greutăţii camioanelor şi a autobuzelor. Aproape un sfert dintre străzi, cele mai multe situate în zonele rezidenţiale mărginaşe, nu au fost reasfaltate şi reprezintă sursa unor nori de praf, care, în perioadele de trafic intens, pur şi simplu, te înăbuşă şi îţi intră în ochi. Reclamaţiile conducătorilor auto au deja propriul lor raft. În timpul mandatului precedent, când s-au întreprins lucrări, au beneficiat numai acei cetăţeni implicaţi, până peste cap, în campania electorală a actualului consiliu. Prin urmare, nu era un lucru de mirare ca să vezi muncitorii „trebăluind” pe o secţiune de drum relativ acceptabilă sau croindu-şi cale spre un imobil aparţinând unuia dintre consilieri, în timp ce se ignorau alte străzi, evident serios deteriorate ori periculoase. „Ruşinos!” titra editorialistul ziarului „Monitorul”, într-un articol nimicitor. Acuzaţia a dus la o serie de reportaje de investigaţie, care au scos la lumină abuzul de putere al primarului şi al consiliului local. Revelatoarele reportaje au avut o mare influenţă asupra electoratului, care a îndepărtat prin vot primarul şi pe acei consilieri care au fost asociaţi cu „scandalul străzilor”. Noul primar şi câţiva dintre consilierii nou-aleşi s-au grăbit să promită îmbunătăţiri majore în reţeaua învechită a drumurilor, pe baza nevoilor şi nu a favoritismului. La o şedinţă recentă, consiliul local s-a angajat public să pună în practică o politică de lărgire, înlocuire sau reabilitare, după nevoi, a fiecărui kilometru de stradă, în regim de prioritate, pe următorii 5 ani. Ca prim pas, primarul a încredinţat Comisiei de Buget-Finanţe sarcina de a elabora, cu ajutorul directorului financiar, un plan de îmbunătăţire a străzilor şi un buget de investiţii în acest sens. În ultimii trei ani, directorul financiar a tot strâns informaţii privind reţeaua de străzi din Dâmbu. Datele au fost colectate folosind o combinaţie de inspecţii pe teren, interviuri cu lucrători experimentaţi şi analiza riguroasă a evidenţelor de construcţii şi reparaţii de drumuri. Folosind un software disponibil pe piaţă, funcţionarii Serviciului Gestiune Bănci de Date au introdus, sistematic, informaţii privind lăţimea, vârsta, starea fizică şi gradul de exploatare a tuturor străzilor din întreg oraşul. Dându-şi seama că o bază de date asupra situaţiei reale a străzilor oraşului a fost resimţită ca o ameninţare de către fostul primar, punându-i slujba în pericol, directorul financiar nu pomenise de existenţa acesteia, până după noile alegeri. El consideră acum baza de date ca pe un atu valoros al Comisiei de Buget-Finanţe, ca suport în alegerea dintre diferite solicitări concurente pentru limitatele fonduri de construcţie şi de întreţinere. Comisia de Buget-Finanţe se întâlneşte în această seară pentru a discuta priorităţile de reconstrucţie, care urmează a fi recomandate în vederea includerii în bugetul de investiţii pentru următorul an fiscal. Din baza de date, directorul financiar a pregătit un raport, conţinând lista de priorităţi (vezi Figura nr. 1) şi criteriile de selecţie, aşa cum au fost aprobate în plen de către Consiliului Local Dâmbu, cu două săptămâni în urmă. (Figura nr. 2)

Figura nr. 1 Raport privind starea străzilor din oraşul Dâmbu Lista drumurilor reclamate în Zona rezidenţială C

Strada Zona csf trafic m cost

( k$)Poligonului ZeroLevel ─ Dep. comerciale ASIG şi

Muntenia + Antrepriza „Bazaltul” P 480 185 46,3

Al. Depărăţeanu str. Găgeni ─ Raf. Bega, B. Sf. Valentin S 252 244 61,0 Leului str. Găgeni ─ Raf. Bega, trafic greu P 96 146 36,5

Vornicei Gara de Vest ─ Stadion Luceafărul S 84 258 64,5 N. Titulescu B. Sf. Vasile ─ Cartier Malu Verde A 576 512 128,0

Oborului pârâul Drâmba – Obor P 324 210 52,5 Bd. Republicii ZeroLevel ─ Staţia Meteo A 1100 535 133,8

Izvorul-cu-apă-rece Fabrica Roşioru ─ fundătură P 48 225 56,3 Rezervoarelor Raf. Luceafărul ─ DN1, trafic greu S 56 625 156,3

Radu cel Frumos str. Găgeni ─ Policlinica GINA S 180 496 124,0 Intersecţie Bd. Republicii ─ Şos. Vestului

(DN 1 – DN 72) A 1516 240 60,0

Figura nr. 2 Criterii de selecţie a proiectelor de drumuri

criteriul 1 Ca să intre în discuţie, strada trebuie să primească drept cod de stare fizică

(csf) fie S (slabă), fie P (periculoasă), nu mai mult (A, acceptabilă, sau B, bună, de exemplu). Acest criteriu constituie o asigurare că drumurile aflate în stare intolerabilă sunt primele în atenţia Consiliului Local Dâmbu.

criteriul 2 Drumul trebuie să aibă un trafic de minim 300 de vehicule pe zi. Acest criteriu califică drumurile avute în vedere pentru reconstrucţie ca fiind suficient de circulate, justificând costul refacerii lor.

criteriul 3 Drumul nu trebuie să depăşească 400 m. Acest criteriu este menit să acopere din fondurile existente cât mai multe proiecte merituoase cu putinţă. Notă: Figurile nr. 1 şi nr. 2 au fost inspirate din ideile publicate în: Tees, David W. şi Seidel, Andrew D. Texas Cities in the Microcomputer Age (Arlington, TX: The University of Texas at Arlington, 1985), pp 47-8.

Sarcina comisiei Comisia de Buget-Finanţe se întâlneşte pentru a hotărî care proiecte de drumuri trebuie să fie recomandate spre finanţare în primul an al programului de reconstrucţie a drumurilor. Comisia i-a solicitat directorului financiar să îi prezinte rapoarte despre starea drumurilor din zonele rezidenţiale Nord, Vest şi Sud ale oraşului. Pentru fiecare raport, comisia intenţionează să aleagă drumurile care îndeplinesc toate cele trei criterii de „proiect merituos” şi să dea pentru bugetul de investiţii al primului an cât mai multe recomandări care pot fi suportate financiar de către municipalitate. Şedinţa începe cu un cuvânt de punere în temă al preşedintelui comisiei, acesta dându-i, apoi, cuvântul directorului financiar să prezinte raportul despre Zona rezidenţială Vest. Zona rezidenţială Vest are probleme spinoase, dintre care unele nu răzbat ca atare în rapoarte şi nu sunt cuantificabile, dar sunt de notorietate. Astfel, Biserica Sf. Valentin are o parohie enormă, de o neomogenă condiţie socială, şi organizează frecvent colecte publice şi, din când în când, pelerinaje. Relaţiile consiliului local cu rafinăriile Luceafărul şi Bega (proprietăţi particulare) sunt reci. Agenţia de Protecţie a Mediului poartă, acolo, un război de uzură, întrerupt de câte un armistiţiu pe durata sponsorizării unor evenimente locale. Policlinica GINA, plasată într-un cartier vechi, asigură medicamente compensate şi se spune că este supraaglomerată. Rolul nr. 1 CARMEN Aţi fost numită director financiar al Primăriei Dâmbu acum aproximativ 5 ani. Specializată în finanţe publice şi o planificatoare iscusită, sunteţi capabilă şi dornică să conduceţi activitatea financiară a municipalităţii, într-un mod exemplar. Aţi tremurat pentru rezultatele ultimelor alegeri. Prea puţini dintre membrii vechiului consiliu local recunoşteau sau le păsa de capacitatea dumneavoastră în managementul financiar. În schimb, cei mai mulţi erau, după părerea dumneavoastră, egoişti, motivaţi exclusiv politic şi interesaţi numai de acele investiţii care le-ar fi adus câştiguri materiale lor sau susţinătorilor lor politici. A fost greu să vă ascundeţi groaza văzând dispreţul manifestat de acel consiliu local faţă de planificarea financiară şi, mai ales, văzând indiferenţa sa faţă de continua degradare a infrastructurii comunitare. Speraţi ca alegerile să inaugureze schimbări în filozofia planificării bugetului pe termen lung, dar vă daţi seama că, totuşi, numai o majoritate fragilă a noului consiliu local vă împărtăşeşte interesul într-o abordare mai profesională. Intuiţi că trebuie să continuaţi să fiţi precaută, atunci când faceţi propuneri privind priorităţile în finanţarea investiţiilor. Rolul nr. 2 SIMONA Membră veche a Consiliului Local Dâmbu, v-aţi câştigat dreptul de a prezida această prestigioasă comisie financiară. Nu aţi profitat personal niciodată de vreuna dintre hotărârile de consiliu şi nu găsiţi scuze multor acţiuni ale colegilor din fostul consiliu. Consideraţi că municipalitatea trebuie să acorde mai multă atenţie planificării bugetului şi că o parte mai consistentă a banilor publici trebuie cheltuită în scopul conservării sau restaurării infrastructurii comunitare, aflată în continuă degradare. Însă, vă daţi seama, cu tristă acuitate, că în consiliu persistă tentaţia de a folosi banii publici pentru atingerea obiectivelor politice. Şi nu aveţi nici o îndoială că influenţa dumneavoastră asupra consiliului depinde de menţinerea unei poziţii moderate, de tipul „să nu clătinăm barca inutil”, în privinţa chestiunilor fierbinţi, cum sunt cele aflate azi în faţa comisiei.

Rolul nr. 3 DORU Sunteţi la al treilea mandat în Consiliul Local Dâmbu. Aţi supravieţuit provocării pe care au reprezentat-o ultimele alegeri, în ciuda asocierii strânse cu mulţi dintre consilierii care şi-au pierdut locurile. Provenit dintr-o familie săracă şi lipsită de şansa succesului financiar, aţi muncit din greu ca să vă îndepărtaţi de începuturile modeste, construindu-vă o reţea de prieteni influenţi şi de sponsori. Sprijinul lor permanent v-a permis acum să vă păstraţi locul în consiliu. În schimb, v-aţi folosit de multe ori influenţa în consiliu pentru a canaliza fondurile publice înspre proiecte de care erau interesaţi susţinătorii dumneavoastră. Ca membru al Comisiei de Buget-Finanţe aţi putut influenţa, de-a lungul timpului, direcţia de cheltuire a banilor publici. Unul dintre prietenii dumneavoastră, care de altminteri locuieşte în Zona rezidenţială Sud, v-a rugat „să faceţi tot ce puteţi” pentru a urgenta refacerea segmentului de drum (strada Vornicei) care deserveşte firma sa, Mioriţa IMPEX. Aţi văzut lista directoarei pentru proiectele din Zona rezidenţială Vest, inclusiv segmentul de drum cu pricina, ca şi lista criteriilor de selecţie. Sunteţi hotărât, ca în urma discuţiilor, să rezulte că acest proiect reprezintă opţiunea comisiei pentru Zona rezidenţială Vest. Rolul nr. 4 DANIELA Este primul dumneavoastră mandat ca membru al consiliului local. Numirea în Comisia de Buget-Finanţe este consecinţa pregătirii şi a experienţei pe care o aveţi ca funcţionar de bancă şi ofiţer de investiţii. Sprijiniţi, din toate puterile, filozofia planificării pe termen lung în cazul investirii fondurilor publice în utilităţi publice. De fapt, aţi răspuns de formularea declaraţiei de politici privind îmbunătăţirea drumurilor pe o perioadă de 5 ani, recent adoptată de consiliul local, şi aţi decis să sprijiniţi priorităţile recomandate de directorul financiar. Sunteţi o persoană cu voinţă puternică şi nu vă daţi înapoi de la nici o dispută. Dar, sunteţi novice în mediul politic şi vă lipseşte abilitatea pe care o au într-ale politicii colegii dumneavoastră din Comisia de Buget-Finanţe.

Foaie de observaţie 1. Ce decizie a luat comisia? 2. Ce influenţă a avut fiecare parte în luarea deciziei (Carmen, Simona, Doru, Daniela)? 3. Cât de importantă a fost în decizia comisiei existenţa unei liste de priorităţi şi a unor criterii?

6.6 Exerciţiu de încheiere: TRANSFER DE CUNOŞTINŢE

Timp necesar:

30 – 45 de minute Scop:

Acest exerciţiu este conceput cu scopul de a ajuta participanţii să transfere experienţele de învăţare ale atelierului de lucru în activităţile de management financiar din lumea reală. Exerciţiul se axează pe aşteptările create, angrenarea în planificarea realistă şi pe luarea unor angajamente personale. Acum, cea mai mare parte a muncii se face pe baze individuale, existând însă şi o comunicare interpersonală.

Desfăşurare:

Alocaţi cel puţin o jumătate de oră, la sfârşitul atelierului, focalizând atenţia participanţilor asupra principalelor învăţăminte şi încurajaţi-i să continue experimentarea lor în activităţile proprii. Începeţi prin a le acorda 15 minute de lucru independent, asupra unui chestionar, simplu, privind transferul cunoştinţelor. Atunci când participanţii au completat chestionarul, propuneţi-le, ca încheiere a atelierului, să împărtăşească rapid grupului două – trei lucruri pe care intenţionează să le facă diferit, în rolurile lor legate de planificarea investiţiilor.

Nota instructorului Toată lumea este de acord că scopul instruirii este de a îmbunătăţi modul în care oamenii muncesc, arătându-le unul mai bun. De fapt, succesul unei experienţe de instruire poate fi măsurat prin gradul de dezvoltare interioară şi de schimbare, care apare în timpul şi după încheierea instruirii. Angajamentele de învăţare şi de schimbare, luate de participanţi la încheierea atelierului, îi ajută să învingă rezistenţa la învăţare, atât în sine, cât şi în mediul profesional. Instructorul (trainerul) îi poate ajuta pe cursanţi să reuşească tranziţia de la universul învăţării la universul aplicării prin câteva exerciţii simple de planificare.

Chestionar de transfer al cunoştinţelor Reflectaţi, câteva minute, la planificarea investiţiilor, la ideile noi pe care le-aţi aflat în acest atelier de lucru şi la părerea dumneavoastră despre ele. Apoi, scrieţi mai jos una sau două propoziţii prin care să descrieţi ceva interesant aflat despre dumneavoastră înşivă pe parcursul atelierului. Pe baza a ceea ce aţi aflat despre dumneavoastră înşivă şi despre multiplele posibilităţi de schimbare prezentate în atelier, care ar fi cele două, trei lucruri pe care intenţionaţi să le faceţi diferit în materie de planificare a investiţiilor? 1. 2. 3.

Chestionar de transfer al cunoştinţelor În sfârşit, ce obstacole vă aşteptaţi să întâmpinaţi, în dumneavoastră înşivă sau în mediul profesional, pe parcursul eforturilor de a pune în practică aceste schimbări? Ce veţi face pentru a îndepărta obstacolele, sau a le reduce la minim?

Obstacol aşteptat Acţiune corectivă 1. 1. 2. 2. 3. 3.