An universitar 2010-2011

Prof. Dr. Cătălina Elena Lupuşoru, Asist. univ. Dr. Liliana Tarţău 1

Intoxicaţia cu substanţe organofosforate

Substanţele organofosforate blochează ireversibil acetilcolinesteraza – enzimă care

hidrolizează acetilcolina (Ach). Astfel, Ach se acumulează în cantităţi mari la nivelul receptorilor colinergici, producând efecte muscarinice şi nicotinice intense şi de lungă durată.

Aceste substanţe sunt liposolubile, sunt bine absorbite şi exercită acţiune atât la nivel central, cât şi periferic, dar predominant apar manifestări:

• oculare; • intestinale; • la nivelul musculaturii striate.

Se absorb repede pe orice cale, chiar şi prin tegumente (sub formă de soluţii, vapori, pulberi).

Substanţele organofosforate sunt utilizate ca: • medicamente: Ecotiofat, Metrifonat; • insecticide agricole: Parathion, Malathion; • gaze toxice de luptă: Sarin, Tabun, Soman.

Intoxicaţiile accidentale se produc pe cale: • cutanată; • pulmonară, dar şi • orală.

Intoxicaţia acută cu substanţe organofosforate La câteva minute după absorbţia toxicului (mai ales, prin inhalare de vapori sau

aerosoli), apar fenomene locale şi generale: • mioză; • congestie conjunctivală; • rinoree; • senzaţie de constricţie toracică; • dispnee (prin bronhoconstricţie şi hipersecreţia apoasă a glandelor bronşice).

Toxicul ingerat determină manifestări digestive precoce: • greţuri; • vărsături; • diaree; • dureri abdominale.

După absorbţie cutanată apar: • transpiraţii; • fasciculaţii musculare (în imediata vecinătate a regiunii cutanate expuse).

În ansamblu, intoxicaţia acută cu compuşi organofosforaţi se caracterizează prin: i. efecte muscarinice: - mioză;

- lăcrimare; - hipersalivaţie;

- hipersudoraţie; - hipersecreţie bronşică;

- bronhospasm; - hipotensiune arterială;

- bradicardie;

An universitar 2010-2011

Prof. Dr. Cătălina Elena Lupuşoru, Asist. univ. Dr. Liliana Tarţău 2

- colici abdominale; - relaxare sfincteriană cu incontinenţă de fecale, urină;

ii. efecte nicotinice: - astenie fizică; - contracturi musculare involuntare; - fasciculaţii musculare difuze; - paralizia musculaturii striate (risc de paralizie a muşchilor respiratori);

iii. manifestări la nivelul SNC: - confuzie mintală; - ataxie; - pierderea reflexelor osteotendinoase; - respiraţie de tip Cheyne-Stokes; - convulsii generalizate; - comă; - paralizia centrilor respiratori şi vasomotori.

Moartea survine prin insuficienţă respiratorie şi insuficienţă cardiovasculară.

Diagnostic de laborator: determinarea acetilcolinesterazei în eritrocite şi în plasmă.

Tratament a. Măsuri generale - scoaterea de sub influenţa toxicului (sau aplicarea măştii de gaze);

- spălarea abundentă a tegumentelor şi mucoaselor; - spălătură gastrică; - respiraţie artificială; - oxigenoterapie; - tratamentul cu Diazepam al convulsiilor; - tratamentul şocului.

b. Măsuri specifice b.1. Administrarea de Atropină (antidot) se face cu urmărirea diametrului pupilar şi a

frecvenţei cardiace. În urgenţă, se administrează doze mari (i.m., i.v. – repetat la 10 minute, până la doza de 50 mg, în prima zi); se continuă până când fenomenele muscarinice dispar şi nu mai reapar (până când dimensiunea pupilei revine la normal).

b.2. Tratamentul cu reactivatori de colinesterază – derivaţi oximici (pentru că blocarea este ireversibilă):

- Pralidoxima (Toxogonin), Obidoxima trebuie administrate în primele 3 ore, înainte ca enzima să sufere procesul de îmbătrânire; - Diacetilmonoxima – are avantajul că traversează bariera hematoencefalică şi reactivează acetilcolinesteraza din SNC. Efectul apare, în primul rând, la nivelul joncţiunii neuro-musculo-striate, după administrare i.v., restabilind răspunsul motor în câteva minute.

b.3. Administrare de colinesterază pură (foarte scumpă). b.4. Administrare de plasmă umană în perfuzie (conţine cantităţi mari de

pseudocolinesterază). b.5. Administrare de concentrat liofilizat de pseudocolinesteraze din plasmă umană.

Observaţie: Sindromul colinergic muscarinic este întâlnit şi în intoxicaţia acută cu

Pilocarpină, intoxicaţia acută cu Amanita muscaria, intoxicaţia acută cu carbamaţi.

An universitar 2010-2011

Prof. Dr. Cătălina Elena Lupuşoru, Asist. univ. Dr. Liliana Tarţău 3

Intoxicaţia cronică cu substanţe organofosforate

Apare după o expunere îndelungată la toxic şi se manifestă mai ales prin fenomene la nivelul SNC:

- polinevrită severă cu tulburări senzoriale; - ataxie; - astenie fizică; - reducerea reflexelor osteotendinoase; - contracturi musculare; - fasciculaţii musculare. Starea mai gravă se manifestă prin paralizie flască după săptămâni, luni, urmată de

paralizie spastică, cu exagerarea reflexelor osteotendinoase şi reducerea masei musculare (care se poate reface după 2-3 ani).

Nu se cunoaşte un tratament specific al acestui sindrom neurotoxic (unii autori recomandă tratamentul cu vitamina B1, vitamina B6, vitamina B12, fizioterapie).