Ministerul Educatiei, Cercetirii ~ i Tineretului " Proiectul pentru Invitimantul Rural "~ ~ " PEDAGOGIA INVATAMANTULUI, PRIMAR SI PRESCOLAR Metodologia cercetarii educationale Lucian CIOLAN 2008 2008Ministerul Educa1iei, Cercetarii ,i Tineretului Proiectul pentru lnvatamantul Rural Nici 0parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa fara acordul scris al Ministerului Educatiei, Cercetarii ,i Tineretului ISBN 978-973-0-05394-4. Cuprins Cuprins M .VttesaJca re cursan,I ........................................................ ...III Legendaiv Unitatea de invi1are 1: Cunoa,tere ,i cercetare in contextul epistemologic, social ,i educa1ional contemporan Competentele unitatii de invatare 11 1.1. TnCautarea adevarulu'i2 1.2. Un nou mod de producere a3 1.2.1. Producerea 0schimbare de perspectiva3 1.2.2. Caracteristicile noului mod de producere a4 1.2.3. Producereatransdisciplinare7 1.2.4. Cercetarea interdisciplinara9 1.3.Mitul obiectivitati absolute. Ce (mai) inseamnaIibera de valori?11 Lucrarea de verificare114 Bibliografia15 Unitatea de invi1are 2:Fundamentarea unei cercetiri ,tiin1ifice. Problema de cercetare ,i ipotezele Competentele unitatii de invatare16 2.1.Cercetarea educationala: aspecte specifice17 2.2.Selectarea definirea problemei de cercetare19 2.3.Ipotezele in cercetarea educationala24 2.3.1Definire caracteristici;24 2.3.2 Tipuri de ipoteze27 Lucrarea de veri'ficare 230 Bibliografia32 ProiectulperitruTnvalAmantulRural Cuprins Unitatea de inva1are 3:Metode de colectare a datelor Cornpetentele unitatii de invatare33. . . 3.1.Observarea34 3.1.1.Definire ~ i caracteristici34 3.1.2. Tipuri de observare35 3.1.2.1.Observarea cantitativa I sistematica36 3.1.2.2. Observarea calitativa I participativa38 3.1.3.Pozitia cercetatorului.40 3.2.Interviul47 3.2.1.C ~ U e v a de'finitii47 3.2.2. Caracteristicile interviului de cercetare.48 3.2.3. Clasificarea interviurilor.49 3.2.4.Stadiile investigatiei pebaza de interviu50 3.2.5.Parametrii situatiei de interviu52 3.2.6. Avantaje ~ i limite generice ale interviului ca metoda de colectare a datelor53 3.3.Chestionarul58 3.3.1.Definire,etape58 3.3.2.Calitatileunei bune intrebari in cadrul chestionarului. , Erori tipice de formulare59 Lucrarea de verificare 363 Bibliografia65 Proiectulpentru Tnva18mantulRural ii Mesaj catre cursanli MESAJ CATRE CURSANTI, Sine ati venit in /umea cercetarii educationa/et, . inaintedeaintrainaceastalumeestefoarteimportantsafiticaeavaeste accesibila,canue0lumeexclusivista,destinatadoar"cunoscatorilor";maimult,safit; cacercetarea in domeniuleducatieieste 0activitatepecarepoatear trebuisa o faca orice bunprofesionist din domeniul respectiv. Lanivelulsimtuluicomun,darprintrediverselordomeniiestefoartelarg raspanditaprejudecataconformcareiacercetareaesteapanajulexclusiv alpersoanelor profesionalizateincercetare,carelucreazainechipe,ininstitutiispecializatecarepot punein aparatemetodologicesofisticate,modalitatiproceduricomplexede colectareinterpretareadatelor.Caatare,cercetareaesterealizatamaimultsaumai putinseparat de practicaefectiva,eafurnizanddate Irezultatepebaza carorapracticienii pot imbunatati activitatea. Imaginea stereotipa a "cercetatorului" - construita,de pilda,destudenticandIiseceresa raspundalaintrebareaCumaratauncercetator?esteputernicimpregnatade0anumita imagineasavantuluidindomeniul cu0varstarespectabila,imbracatintr-o vestimentatiedetiplaborator,inconjuratdeinstrumenteciudatedestivedecar\i, aparentdezordonat,ruptderea/itatea,dinafara'dar,purtator'degenialitate. Cercetatorulestevazutcaunmaredescoperitor sauinventator einsteinian,gatain orice momentsarevolutioneze noastradesprelumesaumacar din domeniulluideactivitate.Cercetareaeste0activitatecareiainatentie"Iucrurilemari", importante greude inteles de catre novici. Nuconsideramproductivaancorarea intr-o astfelde viziune.Tocmaipentrucacercetarea nutrebuie sa fie in nici unfel,rupta' de lumea reala;cercetatorii nutrebuie saconstruiasca lumiaccesibiledoarlor,prinstapanireaunor codl.lricomplicate,cieiaurolulnea spori cunoa,tereanoastradespreanumiterealitati(insuficientcunoscutesauexploratedoar din anumite unghiuri) de a ne sprijini sa rezo/vam prob/eme concrete ale practicii. inainte dea porniladrum,e necesara 0sumara de-mitizare a cercetatoruluia activitatii de cercetare de a intari 0relatie permanenta bidirectionala intre practicile profesionale dintr-undomeniuactivitateadecercetaredindomeniulrespectiv.Cercetarea,in contextulcontemporanalsocietatiibazatepe devinechiarea0practica profesionalaEstedificildeimaginat,astfel,unbunprofesionist in domeniuleducatiei, fiecaeste cadru didacticsaucaocupaaltepozitiispecifice,faracompetentelegatedeinvestigarea sistematica a realitatiiprofesionale in care activeaza. Colectarea,prelucrarea,analizainterpretareadatelorinvedereafundamentarii deciziilor,aevaluariisaupursimplupentruimbunatatireacontinuaaproprieiactivitati sunt aspecte care intra in identitatea profesionala de baza a cadrului didactic modern. Proiectulpentru TnvalamantulRuraliii Mesaj caire cursanli Evaluareaserealizeazaastfel:40%dinnota pebazarealizariitemelor /exercltiiior deparcurs,dinfiecareunitatedeinvatare60%dinnotafinaladinceletreiiucraride verificare de la finalulunitatilor de invatare., , SUCCESI lucian Ciolan lEGENDA: Peparcursulacestuimodulyomutiliza0seriedesimboluri,pentrua faceunitatilede invataremai"prietenoase"pentruamarca inmod distinct, dar unitar, aparitia unor elemente semnificative in text. EXERCITIU I TEMA DEREFlECTIE , , simbolulcuvantulasociatmarcheaza0sarcinadelucruIde invatare.Decelemaimulteorieleiauformaunorexercitiiacaror , . rezolvarecontribuie inmoddirect lasistematizarea la formareacompetentelorprevazutepentrurespectivaunitatede invatare. Pentru informare incadrulacestorrubricisuntprezentateinformatiirelevantepentru tematicaindisclJtiesausursepotentialepentruinformare suplimentara. ,!2WRETINE!, definitii,sfaturi,ideisinteticesaupursimplu"ponturi"legatede tematica abordatapecaremeritasa Ieretii;elemente careauutilitate practica directa.

(g9 Dixit!- marcheaza prezenta unui citat dintr-o sursa relevanta. Proiectulpentru invalamantul Ruraliv cercetare in contextul epistemologic, socialeducationalcontemporan Unitatea de invatare 1, : CERCETARE iN CONTEXTUL EPISTEMOLOGIC, SOCIAL EDUCATIONAL CONTEMPORAN Cuprins Competentele unitatii de invatare 11 1.1. in2 1.2.Unnoumod de producere a3 1.2.1. Producerea 0schimbare de perspectiva3 1.2.2. Caracteristicile noului moddeproducere a4 1.2.3. Producereatransdisciplinare7 1.2.4. Cercetarea interdisciplinara9 1.3.Mitul obiectivitati absolute.Ce (mai) inseamnalibera de valori?11 Lucrarea de verificare114 Bibliogra'fia15 Competente: Parcurgerea acestei unitati de invatare ar trebui sa conduca la formarea urmatoarelor competente: 1.Identificarea implicatiilor principale alenoului modde producere ain societatea contemporana. 2.Argumentareanevoiipentru demersuri de cercetare integrata (inter-transdisciplinara) 3.Contextualizarea conceptului de obiectivitatein domeniuldespre omsocietate Proiectulpentru invatamantul Rural1 cercetare in contextul epistemologic, social educational contemporan 1.1.incautarea adevarului Neintrebaminca,adesea,desprecaracteristicilenaturiiumane.De ce"inca"?Probabilpentruca,tocmaidintr-oaroganlaa superioritalii, nespunemcanaturaumanae complexaplinademistere.Eainca nu"s-adat" pede-a-ntregulcredcanimenin-ardori acestlucru.Cumarfilumeasocio-umanecumar(mai)fi refleclia noasta in lipsa misterelor naturii umane? Dacaam totuldesprenoicaoameniprobabilca,parafrazandun poet,ammuripulin....$iomul,printrealtecaracteristicialenaturii sale,0arepeaceeadeacochetacuideeamortii,daralupta continuupentru opusulei,pentru viala. Complexitateatainiciaintrelinutaanaturiiumanee0provocarea careidezvelirepartialanupoatefidecatbenefica.Satrecemsuccint inrevistacatevaastfeI decaracteristicialeomuluicareneconduc, in ultima instanla,lamesajul acesteilucrari. Omulestespeciacuceamailungacopilarie,maturizareaefectiv8situandu-se undevainjurulvarsteide16ani.(Iacimpanzei,speciacarepareaficeamai apropiata de noi,copilaria dureaza 2-2,5 ani). Dimensiuneatragiciaexistenleiumane:speciaumanaestesinguraspecie desine,avandatatvielii,catmortii.Condilia tragica a destinuluiindividualeste specifica omuluiii marcheaza decisiv existenla printr-oanumitaperceplieatemporalitalii,printraireainperspectivaiminentaa .. o"Momentuldeculmealgenuluiteatral,tragedia,"actulpur":elevare dezvaluire totala a condilieiumane." (J.M.Domenach,1995,p.19) o"Ainseamnaundestintragic"(EmmanuelMounier,inDomenach, p.268) o( ... )Dacatragicul"urca"dinnouin este tocmaipentrucaaceasta societate,propunandfiecaruiafericirealibertatea,deschidefiecaruiaun destinindividual:astfel,privilegiulcareapartineaodinioaraerouluise democratizeaza (... ) (J.M.Domenach,1995,p.272). Dimensiunea culturali a existenleiumaneserefera,intre altele,la faptulcaomul esteunanimalsymbolicum,cugandiresimbolicacomportamentsimbolic. Limbajul,arta,religiacelelalteaspectealeculturiisunt,panalaurma,fapte simbolice carora omulle acorda sensurisemnificalii.(cf.Cassirer,E.,p.55). oOmulnufunclioneazaprinreacliisimplelamediu;totulestemediatde

Timpul!ji temporalitatea. o"Amintirea",aducereaamintenue,incazulomului,doar0evocarea trecutului,ci0 alui,creativaconstructiva,0reconstrucliea experienleloranterioaredinperspectivacelorprezenteaproiecliilorde viitor. ... Proiectul pentru invatamantul Rural ... L 2 cercetare in contextul epistemologic,socialeducationalcontemporan oAgandilaviitoratraiinviitoreste0partesemnificativaaexistentei noastretragice,situateinorizontulViitorulnuestedoar0 imagine, eldevine unideal,0tintape caredorim sa0atingem. Printrenenumaratelemirajecareauexercitat 0vrajaconstantade mare magnitudine asupra mintiinoastre seaflaacela aladevarului. cercetareariguroasaar trebuisareprezinte demersulinvestigativcoerentprincare binepregatiti descoperaadevaruri,neoferacertitudinicaresajalonezegandirea actiuneanoastra.$inuoricum,nuoricefeldeadevaruri,caci,cumarata Mouly1,sunt treimijloaceprincipaleprincare omul incearca apropienoiadevaruri, sporeascabazade durabila: experienta,rationarea cercetarea. 1.2.Unnoumodde producere a Cercetatorul este mereu lainceputul nesfaritului drum al cunoaterii (E. Noveanu,2000) 1.2.1. Producerea cunoa,terii: 0schimbare de perspectiva Unadintreschimbarilefundamentalecareconfigureaza,dinpunct de vedereepistemologic,ideeatransdisciplinaritatiiestesurprinsa magistraldeM.GibbonscolaboratoriisaiinlucrareaTheNew Productionof Knowledge.Thedynamicsof scienceandresearchin contemporarysocieties(Sage,1999).Odatacumoduriletraditionale deproducereadominatedecontextulpredominant cognitivdestructuriledisciplinare,tendinteleconfigureaza emergentaunuinoumoddeproducere a(Modul2,cumil autorul),incareaceastadinurmaestecreataincontexte socio-economice mailargi,de natura transdisciplinara. Producerea este,conformparadigmeitraditionale,un procescareseproduceinlocuribinedelimitate(universitati, laboratoare,agentiidecercetareguvernamentale,institutede cercetare specializate) in cadre teoretice clare,stabilite, in linii mari, de disciplinele formaleclasicedeevolutiilespecializatealeacestora (sub-discipline).Omogenitateainstitutionalaconceptualaestebine pazitadenormeregulistructurateintr-oierarhieacademica. Singurulpasspre(dez-)integrareastructurilorafostfacut prinprocesedehibridare - procesededez-integrare re-integrareintr-oformanouaadisciplinelorsub-disciplinelorde granita.Disidentadeacesttipdincadreledisciplinareesteinsa temporara,iar revenirealadisciplinaritatelaatributeleeiseface in nouaforma,cu'tintaclaraacapatariiprin compliantacumodelul.Ceeaceseincearcaaseproduceeste0 academica,riguroasa(inraportcunormelepre-stabilite), "obiectiva",centratapeprogresul Raportarea se face,1G.J.Monly - Educational Research: the Art and Science o[Investigation. Boston: Allyn &Bacon,1978. Proiectulpentru invatamantul Rural3 Cunoalitere lii cercetare Tncontextul epistemologic, sociallii educalional contemporan lanormeiarresponsabilitateaesteorientatacatrecomunitatea academica. Modul2(saunoulmoddeproducereasebazeazanu atatpeevolu\iistrictedindomeniulepistemologic,catpe transformarileproblemelemajorecucareseconfrunta societateacontemporana.Noulmoddeproducerea se revendicadinfaptulca,practic,seproduceunnoutip deunapragmatica,centrataperezolvareadeprobleme,puternic angajatasocial.Eterogenitateaacestuimoddeproducerea provinedinmaimultesurse,incepandculocurile acceptatedeproducereacarenumaisuntdecatcele tradi\ionale,detipacademic,cicelespecificepracticii.Activitatea decercetare-dezvo/taredevine,innouaeconomiebazatape vectorulcareasiguraavantajul comparativ alactorilor de pepia1aprinscurtareaincredibilasauchiardesfiin1areaperioadeide de la descoperireapana la aplicarea ei in practica. Acumraportareadinpunctuldevederealresponsabilita1iise articuleazainjurulnevoilorsociale:efectele sunt importante nu conformitatea cu normele regulile1.2.2. Caracteristicile noului mod de producere a cunoaterii M.Gibbonsidentificacincicaracteristiciprincipalealenouluimodde producereaNevomopri,pescurt,asuprafiecaruia pentruaexplicamodalitateaincareacestnoumoddeproducerea constituienudoar0premisaunfundamental transdisciplinarita1ii deaicialabordarilorintegratelanivelul curriculum-ului),ciacest mod este transdisciplinar in natura sa. Atuncicand produsavalorizatalanivelsocialeste guvematadedimensiuniletransdisciplinarita1ii,sepuneproblemain modseriosdacaceeace"distribuie"educa1iacafiind mai poate ramane ancorat in cadrele disciplinare. a)Cunoa,tereaprodusaincontextulaplicariifacediferen1adintre "rezolvareadeproblemecaresepetrececonformcodurilorde practicarelevantepentruaanumitadisciplinarezolvareade problemecentratape0anumitaaplica1ie."(op.cit,p.3).inceldin urrnacaz are,maimultsaumaipU1inexplicit,unscop practic,rezultatdinnevoiimperativedeordinsocial.devineconsensuala(negociatacubeneficiarii,cuceiinteresa1ide aplicareadeefecteleei)contextuala(generataorientatade contextulaplicarii).Distribuliasocialaa devine0realitate sus1inutainprimulranddediversificareamultiplicareaoferteiin concordan1a cucererea. b)Transdisciplinaritateanuinseamnaatatreunireaunorgrupuride Tndiversedomeniipentrualucraasuprauneianumite probleme,catintegrareacompeten1elorTntr-uncadruf1exibilde ac1iune,stabilit caurmare a consensului asupraunor practicicognitive sociale.AcesteschemecadrupracticinusetransformaTn Proiectul pentru invalamantul Rural -- ---- - .--.---.-.-.--":".-,-.-.- ". ,".--, ...--- - --,",.,-, 4 cercetare in contextul epistemologic,socialeduca1ionalcontemporan canoaneacademice,ci manifestavaliditateadoarinlegatlJracu contextuIaplicarii.Astfel,soluliauneiproblemevatrecedincolode cadreleformalealeoricareidisciplinevafieminamente transdisciplinara.Transdisciplinaritatea este caracterizata,larandulei, de patru aspecte: 1.Transdisciplinaritateadezvoltauncadrudereferintapentrua orientaeforturilederezolvareaproblemelor.Acestcadrueste dezvoltat incontextulaplicariinuinainte,pentruafiaplicat ulterior deunaltgrupdepracticieni.D,wineneactualaruptura dintreteoriepractica,dintreceicareproducceicare 0aplica. 2.Solutiadezvoltatapentru0anumitaproblemaincludeatat componenteteoretice,cat iempirice.Deaceeaeareprezinta ocontribulieincontestabilaladezvoltareachiar daca aceasta numai este cea tipica disciplinara. 3.Comunicarearezultatelorsefacemaiintaicatreparticipantii direct!;producereacunoateriiidifuzareaeidevinprocese concomitente.Tnparadigma tradilionalarezultateleI eforturilor decercetareeraucomunicateaproapeexclusivprin canale institulionale bine stabilite,sub formauneiraportaricare trebuia anterior validata in lumea academica. 4.Transdisciplinaritateaestedinamica."Este(n.n.: transdisciplinaritatea)capacitateaderezolvaredeproblemein 0anumitasoluliepoatedeveniloculcO!1itvdela carepotporniprogreseviitoare(... )Modul2 estecaracterizat inspecial,darnuexclusivdeceamaiapropiatainteracliune posibilaaproduceriidecu0succesiunede contexte problematice." (op.cit.,p.5). e

EXERCITIU:Identificatiincurriculum-ulcolar(programelecolare) obiectiveiteme(continuturi)carepropuninvestigarea unorproblemesauprovocarispecificelumii contemporane,incercandsa-iajutepeelevisaIe inteleaga i sa Ie poata face fatamai tarziu ... Proiectulpentru inva1amantulRural 5 cercetare in contextulepistemologic,social educa\ional contemporan Obiective (obiectivul de referinta,Teme /continuturi (tema, disciplina, clasa)disciplina, clasa) c)EterogenitateaJidiversitateaorganizationalasereferala experiente1eistoriilepersonale diverse pecaremembriiuneiechipe decercetareIrezolvaredeproblemeIeaduccueilacaracterul dinamicf1exibilalechipei,care poatemodificaoricand configuratia,infunctiedecerinteleproblemeideprofilulde competentesolicitat.Modificarilenusuntdictatedevreunorganism central,cideevolutiainindeplinireasarciniidelucru.Semultiplica astfellocatiileposibile incare poatefiprodusaaceste locatiiincepsasearticulezeinretelecomunicationalecare functioneazapediversecanale:institutionale,electronice,informale etc. d)Responsabilitatea sociala Ji caracterul reflexiv serevendica dincentrareainvestigatieia eforturilor de rezolvaredeprobleme pe anumiteaspecte,presanterelevantepracticpentruunfoartemare numardeoameni.Calitateamediuluinatural,sanatatea,saracia, conflictele,dinamicapietei,interculturalismuletc.suntdoarcateva exempledeproblemesauprovocaricucareseconfruntalumea contemporanacarefacobiectuleforturilortransdisciplinare. Complexitateadinamismulextremcucareevolueazaaceste probleme Iefacesascapedinariacumobilitateredusaformalizare excesivaadisciplinaritati.Conceperea capraxis,ca activitate angajatasocialpusa insprijinul fundamentariiunor decizii cuimpactlarg,poatesugeraconcepereain manieraa curriculum-ului.Aparaiciimplicatiivizibileinceeace conditiile de posibilitate ale unei"libere de valori"... e)Controlulcalitatiiaduce,larandulsau,0schirnbarede accent dela judecataexpertavalidareaacademicaspreraportarea laefecteleproduseinplanulaplicariipractice.Calitatenumai inseamnaneaparatcontrolvalidareacademic-disciplinara,ci deschidereacatre0mailargavalidare,detipsocial.Calitatea produsului in sine este trecuta in plansecund de calitatea efectelor pe care Ie poate produce in contextulaplicarii.Noua este mai responsabila mai indatorata fata de beneficiariisaidirecti. Proiectulpentru inva\amantul Rural 6 cercetare in contextul epistemologic, social educationalcontemporan 1.2.3. Producerea cunoa,terii transdisciplinare Modulincaresestabilescprioritl'tiledecercetareagendaintelectuala)asuferitmodificariimportante.Nusemai delacontinutulacademicaluneiasaualteiadintre discipline,caregenereazapreocupariinrandulcercetatorilor specializati.Atatlaturapolitica,catmaialesceafinanciaraale agendeisestabilescpornind"dinafara"spreinterioruldisciplinelor. Contextuleconomic,social,politic,culturalincarevafiutilizata este determinant. Caracterulintegratal nuesteprodusdesimpla juxtapunere a intereselor profesionalealedisciplinari.Nu structuriledisciplinare,centratepecontinut,duclairitegrarede aceeanurezultaundemersinterdisciplinar,integrareaprovinedin caracteruldinamiccomplexalcompetentelornecesarepentrua rezolva 0problema intr-un context speci'fic.(Vezi.Fig1) Presiunilepentru transdisciplinaravindindouamari surse:cognitivesociale.Structurilecognitivedisciplinare,bazate peacumulare,ierarhizareorganizarestructuralaincepsase dovedeascainadecvateinraportcucontextelecontemporanede aplicareaconfiguratemaialeslaintersectiamarilor provocarialelumiicontemporanecaracterizatedef1uiditate, schirnbare,imprevizibilitate,risc.Socialulexercita presiunile tocmai prinnaturacontextelorsociaIeincareesteutilizatain sensuluneiadecvariiintreceledouadimensiuni.Cumestegreude imaginat0disciplinareIdisciplinarizareasocialului,optiunealogica ramaneintegrarea disciplinelor cercetarea transdisciplinara. .Probleme I provociiri integrate Competente integrate Contexte integrate integratii I transdisciplinarii Fig. 1 De la context la cunoatere Proiectulpentru invatamantul Rural7 cercetare in contextul epistemologic, socialeducal_io_na_l_co_n_te_m_p_or_a_n_ Devineevidenta,inacestcontext,legaturastransadintre epistemologicsocialingenerarea transdisciplinare cumyomaratamaitarziu,impactulacesteitransformaridindoua directii asupra conceperii educatiei curriculum-ului. Datoritanevoilorcognitivesociale,organizarea se raporteazalaunalttipdecriterii:setrecedelacriteriilelegatede structuralogicaIcronologicaIepistemologicaadisciplineila articulariletemporare,orientateperezolvareadeprobleme. renuntapartiallavocatiasadeadevaruniversal,cu vocatieglobala,infavoareaactiuniieficientelanivellocal. esteunprocesproduceprocese,actiuniangajate;ea este0formain incontinuaevolutiemorfologica.Unitatea ambilia "adevaruluiuniversal" demisioneaza in favoarea pluralismului,acunoaterilor (fr.savoirs).Seschimbaastfel,radical, sensul ideii de progres EXERCITIU:, Identificacinci mari problemesauprovocaricucarese confruntalumeacontemporana,inviziuneata. Realizeaza0scurladescriereaacestoraiprezinta modulincareeleinfluenteaza/afecteazaviatata,a elevilor tai... Provocarea: nolle tehnologiiinformationale de comunicatie Scurtidescriere:informatizareatuturordomenillorvieliisociale profesionaleaschimbatsemnificativmoduldeviataaloamenllor. Tehnologiileinformatice(computerulinspecial),cutotceinseamna evolutiilaniveldehardwaresoftware,precumcomunicatiileI Exemplu:I (email,satelit,telefoniemobila)auschimbat chiar lumeaeducaliei, prinintegrarea nollor tehnologii in procesele de predare invatare Implica1ii:utilizarecomputeruluiainternetuluipentrudocumentare comunicare,accesullainformatiiintimpreallacosturireduse, posibilitatea de a utiliza softuri educationale, etc. Acumerandultau!RealizeazacinciastfeldeprezentariI descrieri!! Proiectulpentru invatamantulRural 8 cercetare in contextul epistemologic, social educationalcontemporan 1.2.4. Cercetarea interdisciplinari La0primaexplorare,separecanoulmoddeproducerea clJnoaterii,situatdincolodestructuriledisciplinaretradi\ionale, sugereazadoarschimbari(consistente)deaccent:delacercetarea WRETINE!fundamentala academicala cunoaterii este catre cea insa ceaaplicata, industriala. mai complexa. de Dinala mica cercetarea evolu\iei tiin\ifica domeniilor Ul, intr-unmaterialalcatuitpentruConsiliul$tiintificalCNRS(Centre NationaldelaRechercheScientifique).DominiquePestre2,dupace subliniazainca0datafaptulca,incampulcercetariitiintifice, interdisciplinaritateanu poate fi considerataunscopinsine,ci 0noua abordare,aratacasintagmadomenii alecunoa,terii nesugereaza aceaperspectivaa"dezvoltariinaturale",acunoateriidedragul cunoaterii,fara0legaturaconsistentacuintereseleiscopurile oamenilor i ruptadecontextele sociale,economice i politiceincare se produce. Analizafacutadeautor aratacainultimii150 deani ca interval larg, dar mai ales inultimeletrei decenii,se poatevorbi de0evolutie catre formede(tehno-)cunoaterecarevariazainfunctiedelocul incare sunt produse(Iumeaacademica,companiile,experfii independentietc.),descopurileeconomice,i politi"eide instrumentele,dispozitivelemateriale,i tehnicecarepotface posibila producerea acelei cunoateri. Producerea cunoateriinumaipoate fi judecata iinvestigata dupaun singurtipdelogicaevolutiva(cumarfidemersuldelateoriela experimentareapractica).Trebuieluateinconsideraredinamicile institu\ionale,instrumentale,politiceieconomice,iardenumireade domeniialecunoaterii,tributaraideiideteritorialitateepistemica,ar puteafiinlocuitacuceadedomeniialepracticiisituateinstitutional, instrumental,politicieconomic.Nouaperspectiva,caracterizatade integrare idiversitate,inter-disciplinara in natura ei,aduceunpius de sensibilitate la ceea ce de regula este nl.lmit cererea sociala. o problemaserioasaiinca spinoasa in ceeacepriveteproducerea cunoa:teriiinter- sautransdisciplinareestereprezentatade posibilitateadeaevaluacalitateaacesteicunoateri.Pebazaunei cercetariempiricerealizateininstitutedecercetarecucaracter interdisciplinar,Gardner iMasilla3 propununcadruepistemicpentru 2D.Pestre - The Evolution ofKnowledge Domanins.Interdisciplinarity andCore Knowledge.Online: [http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers/8]. 3V.B. Mansilla; H.Gardner - Assessing InterdisciplinaryWork at the Frontier.An empirical exploration of 'symptoms ofquality , . Online:[http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers/6]. Proiectul pentru invatamantul Rural9 cercetare in contextul epistemologic,socialeducational contemporan validarea lagranitele disciplinelor.Repereleprinraportare la care poate fievaluatade tip interdisciplinar sunt: -vModulincarerezultatelecercetariiseraporteazala aceleelementealedisciplinelor implicatepecarecercetatorii Ieconsideraimportante(consistentacu,antecedentele'EVALUAREA disciplinare separate);

-VMasura in carerezultatelecercetariisesustincauntotINTERDISCIPLINARE generativcoerent(echilibrulinintegrareaperspectivelor multiple diverse); -VMasuraincareintegrareaconducelaprogresein atingereascopurilorstabilitedecercetatori(efectivitatein avansarea intelegerii). Existadiverseperceptiioptiunicuprivirelaconditiilecarepot face cercetareainterdisciplinaranudoardezirabila,ciriguroasa, responsabilaproductiva.Unelement cheie in acest proces,neglijat inbunamasura,estelegatdemetode/ecolaborariiinterdisciplinare, care,spredeosebiredeconcepterezultateleconcreteale cercetarilor,ramanmaidegraba opace,nedescrise necunoscute pe scaramailarga. UnIimbajcomuncarepoatefacilitaconstruireaunuicadruconceptul cornun,intrernaimultediscipline,arepotentialuldea conducelatranscendereagranitelor disciplinarePotentialulproductiv inovativalacestuiniveldecolaborareinterdisciplinaraeste considerqtfoarteinaltdePatriciaRosenfield4;dificultateaarticularii unuilimbajcomunesteinsainerenta,caIimbajuleste considerat,deregula,decatrecercetatoriunelementdebazaal identita'tiidomeniului.Chiardacaschimbulconceptual imprumuturilesepractica,odataasimilatinstructuriledisciplinare conceptulrespectiv estepus intr-o structura deinter-relatiiunice, este investitcusensurisemnificatiispecificepracticilordindomeniul respectiv dinacestmotiv,construireadeplatformeconceptuale comune ca terenpentrucolaborareainterdisciplinara in cercetare este undemers dificil. PeterGalison5 mergemaideparte,argumentandca0colaborare fructuoasaintredisciplineincampulcercetarii seproduce numaiatuncicandele nudoarlimbaj,darpractici, metode.Numaiastfelsepoatecrea0zonadeschimbincare "comer\uldeidei"demetodesepoateintampla.inconcluzie, cercetareaiterdisciplinara autentica,cusens,arenevoie caconditii deposibilitatedeconstruireaacestorspatiicomune,conceptuale metodologice.Eleconfigureazamoduldeinteractiuneinterpenetrare a disciplinelor. 4P.Rosenfield - The Potential ofTransdisciplinary Research for sustaining and extending linkages between the health and social sciences.Soc Sci Med.1992, Dec 35 (11):1343-57. 5P. Galison - Image and Logic.Chicago: University of Chicago Press,1997. 10Proiectulpentru invatamantul Rural L, '. cercetare in contextul epistemologic,social educational contemporan Aceste conditii"interne" aunevoie insa desuportul"extern", oferit in primulranddearanjamentulinstitutionalincarecercetarea interdisciplinarapoateavealoc.Construireauneiplatforme institutionalecaresafavorizezecercetareaproducereade, integrata(inacest subcapitol folosim,cainIiteratura de specialitate, celedouaconcepte:interdisciplinaritate transdisciplinaritate)areinvedereelementeprecum:infrastructura organizatiilordecercetare,jurnaleleacademice,comitetelede finantare retelele informale de cercetatori. Ramane insa crucialacapacitateacercetatorilor de a facetransparent aparatulmetodologicpecareei oilcreeazaTIutilizeaza.Caracterul explicitalmetodelorpoateaduceclarificarinecesarelaintrebari precum: Cedomeniisuntinclusecedomeniisuntexcluse de catre respectivainvestigatie? Catdedeparteaumerscercetatoriiinarticularea uneicolaborariinterdisciplinare?Sepoatevorbide construireaunuispatiuconceptualcomun,deun vocabularde noimetode articulate? Catdeimportantesterolulinstitutiilorinfacilitarea sauinpericlitareaproceselordecolaborare interdisciplinara? Catdeimportantaafostintegrareaperspectivelor disciplinareincoagulareauneiexplicatiisau intelegerimaiputerniceafenomenuluisau procesuluiinvestigat? (cf.D.W.Robertsonet.aL,2003,p.10)6. 1.3.Mitul obiectivita'i absolute.Ce(mai) inseamnalibera de valori? LumeaesteTnafara minfii,dar descrierilelumii nu sunt.Numai descrierile lumii pot fi adevarate sau false. (R. Rorly,1998, p.36) Printre multiple/e rea/itafi ale acestei lumi exista unacare poate fi privita ca realitate prin exce/enfa. Aceasta este rea/itateaviefii cotidiene.Pozifiasaprivilegiati!J0Tndreptafetelatitlulde realitate suprema. (P.L.Berger;Th.Luckmann,1999, p.31) Oamenii(maialesoameniideauavut,inceeace douavisecareaustrabatutcaresemaifacsimtite inca Tndemersurile lor:obiectivitatea absoluta unitatea6D.W.Robertson; D.K.Martin; P.A.Singer - Interdisciplinary Research: Putting the methods under the microscope. In: BMC Medical Research Methodology, 2003, 3:20. 7$tiin@ in sensul de cunoa'itere 'itiinpfica (opusul cunoa'iterii comune) Proiectulpentru invatamantul Rural11 Cunoalitere Iii cercetare in contextul epistemologic, social Iii educational contemporan Obiectivitateacunoaiteriiareimplicaliidiverseiicriteriidiversede judecareiiapreciere.Unuldintreaspecteleeideterminateinsaeste obiectivitateacunoaiteriiinraportcusubiectivitateacercetatorului. Faptele sunt cele care trebuie cunoscute,"aiacumsunt ele de fapt" ii nuaiacumIepoatevedeasaucumiiIepoateimaginasubiectul cunoscator.Valorile,focarelepecaresestructureazagandireaii acliunea subiectului,nutrebuiesaafecteze itiinla;itiinla estedincolo de valori,libera de valori. Aceastaconceplie,specificagandiriidetippozitivist,ii-adovedit Iimitelenudoar in itiinlelesocio-umane,cichiar in interiorulitiinlelor tari,intemeietoare(itiinlelepozitive)."Toateitiinleleomuluisauale culturiitrebuiesadescopere,maidevremesaumaitarziu,ideeade valoare,tocmaipentruaputeadepaiidificultali1epropriuluilor relativismitiinlific",apreciaGeorgeUscatescu8.Valoareafiindun principiuordonatorinevitabil,atatlanivelindividual,catiisocial, concepereaoricareiactivitaliumanecaresatransgresezeraportarea lavaloriiiimpregnareaaxiologicaademersuluiinsine,devine problematica. Relativismulabsoluts-adoveditlafeldecontraproductivca obiectivitateaabsoluta.EIafost0reacliedecontrabalansarecare, potrivit iiluiG.Vattirno,trebuie depaiitaca moment alistoriei fiinlei.9 Relativismulextremconducelacadereainrealulprecar,incare cunoaiterea devine precaralarandulsau,in carese"creeaza0lume carevafifiind,darcarenU-iiafJa,candramaneprecaritate, determinaliile potrivite." (C.Noica,1981,p.179). o lumedezvrajita,eliberatademarilemetanaraliunilegitimatoare,nu este0lumederizorieiiprecara,ciuna,cum0numeaR.Rorty, contingenta,careaccepta(ii)ca"minteae0facultatecreatoarede poezie"...(Trilling, in R.Rorty,1998, p.82). Impregnarea axiologica este inevitabila pentru caadoptarea unei teorii este,panalaurma,ghidatadevalorilenoastre.Fapteleempirice singuresusliniicontribuielaconstrucliateoretica,dar nudetermina, inmodnecesar,adoptareaei.Astfel,teoriilenusuntadevaruri absolute,ciauun gradputernic de determinare sociala iiumana. Dar,devremece,aiacumarataDavidBloor,"putemcunoaite realitatea in cadrul convenlii1or noastre iinu impotriva 10r',10,nuputem suslinecavalorileexistaiisemanifestainafaracunoaiterii respectabile.Prioritalilenoastre,ceeacevalorizamiiconsideram important launmoment dat nupoatefitrecut cuvederea,ascuns sau trecutsubtacere.Neputandeliminaintotalitateprezenlaii exprimareavalorilor,amelimina,probabil,peceleconsiderate nepotrivite prinraportare lacine itiece(alte) convenlii. 8G.Uscatescu,1987, p.53) 9G.Vattimo, interviu,1992 10D. Bloor - Knowledge and Social Imagery,Lomira,1976, p.2 Proiectulpentru invatamantuJ Rural ~ - -,:.: ~ :-: '.-::.: :::-_: ~ < , .. , 12 Cunoaitere iicercetare in contextul epistemologic, social iieducationalcontemporan

(lp Dixit! "Adevarulnue 0chestiuneobiectiva,lacares-aajuns princorespondentaidei/or curea/itatea.EIreprezinta0 problemadenegociere,deintelegeremutualaide compromis,dacamaiestettJtuiposibi/savorbim despre adevar." (R.Trigg,1996,p.111). "Obiectivitateaautenticaimplicaafiadevaratinraportcurealitatea aflata in investigatie" (R.Trigg,1996, p.144).Realitatea socio-umana contemporana,caracterizatadedinamism,complexitate,schimbare, risc,caracterimpredictibilestedificildeimaginatexclusivin dogmaticiledisciplinareincadrulregulilorstricteale traditionale.Apare, 0incompatibilitateintretipologia caracteristiciledeterminantealerealitatiicontemporane,pede0 parte,simodulnostrudea neraportalaacearealitate,"Ientilele"prin care incercamsa0privim"categoriile"cuajutorulcaroraincercam sa0organizam.Dinacestpunctdevederetrebuiesafim demodulincareseproduce insocietatea contemporana,decriteriilecareiidauvaloaredeimportanta posturiinoastreposibilede"cercetatori",indiversecontexte profesionale. EXERCITIU: Identificati explicati pe scurt treiparticularitati ale cercetarii in despre omsocietate,prinraportarelanaturii CaracteristicaExplica1ie Proiectul pentru TnvalamantulRural13 cercetare in contextul epistemologic, socialeducational contemporan Lucrarea de verificare nr.1 1.IdentificatidescrietipescurtdouaproblemestringenteIcomplexecucarese confrunta' comunitatealocaladincarefacetiparte.Pentrua rezolvacatmaibine0 problema,enevoiede0primaetapadeanaliza,decolectareainformatiilor existente despre aceaproblema(colectare de date). Problema 1: Problema 2: 2.Colectatiinformatii1eexistentedespreaceleproblemedinsurseautorizate (autoritatilelocale,statisticisaustudiilaniveldejudet etc.)Yeticonstataca,chiar dacaproblemelesuntbinecunoscuteacceptatedetoti,informatiilenecesare pentruaIerezolvanusuntmereudisponibileintotalitatesau,celpLltin,nusunt structurate organizate... 3.IdenHficatitipuriledeinforma\iinecesarecarenuexistainsurselelacareaveti acces,dar faradecarenusepot dasolutiioptimelaceledouaprobleme.Cumse pot colecta I produce acele date? Modalita\i de colectare I producere a datelor: Exemplu:realizareadeinterviuri cumembriaicomunita\iilocale pentrua vedeacare este ponderea cetatenilor care considera aceaproblemaprioritara I urgenta Proiectul pentru TnvatamantulRural 14 cercetare in contextul epistemologic,socialeducationalcontemporan BIBLIOGRAFIE Antonesei,L. o introducre in pedagogie. Polirom,2002. Birzea,C. Arta i tiinta educatiei.EdituraDidacticaPedagogica,R.A.,1995. Berger,P.L.; Luckmann, Th. Construirea sociala a realitatii.Editura Univers, 1999. Galison,P. Image and Logic.Chicago:University of Chicago Press, 1997. Gibbons,M.et.a!. TheNew Production of Knowledge.Thedynamics of science and researchincontemporary societies. London: Sage,1999. Domenach,J.M.Intoarcerea tragicului.Bucuresti: Albatros,1995 Mansilla, V.B.; H.Gardner Assessing Interdisciplinary Work at theFrontier.An empirical exploration of 'symptoms of quality' . Online: [http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers/6]. Mouly,G.J.Educational Research: the Art and Science of Investigation. Boston: Allyn & Bacon,1978. Pestre,D.TheEvolutionof Knowledge Domanins.Interdisciplinarity andCore Knowledge.Online: [http://www.interdisciplines.orglinterdisciplinarity/papers18]. Robertson,D.W.;D.K. Martin;P.A.Singer Interdisciplinary Research: Putting the methods under the microscope. in: BMC MedicalResearchMethodology, 2003, 3:20. Rosenfield,P.ThePotential of Transdisciplinary Research for sustaining and extending linkages between the health and social sciences.Soc SciMed.1992,Dec 35 (11):1343-57 Proiectul pentru invatamantul Rural15 - -- - - ----- ----.------._----,." ..... ... -,"','",";','".' ..

I . Fundamentarea unei cercetari litiintifice. Problema de cercetare lii ipotezele Unitatea de invitare 2:, FUNDAMENTAREA UNEI CERCETARI PROBLEMA DE CERCETARE IPOTEZELE Cuprins Competentele unitatii de invatare16. .. 2.1.Cercetarea educationala:aspecte specifice17 2.2.Selectarea definirea problemei de cercetare19 2.3.Ipotezele in cercetarea educationala24 2.3.1Definire caracteristici24 2.3.2 Tipuri de ipoteze27 Lucrarea de verificare 2:30 Bibliografia32 Competente: 1.Identificarea principalelor elemente de specificitate ale unei cercetari in domerliul educational 2.Selectarea definirea unor probleme de cercetare valide dinpunct de vedere logic pedagogic 3.Formularea ipotezelor pentru unproiect de investigatie16Proiectul pentru invatamantul Rural -.- - ----. Fundamentarea unei cercetariProblema de cercetare ipotezele 2.1.Cercetarea educa'ionala:aspecte speci'fice Pelanga aspectele mai generale de caracterizare,valabilelanivelul ansambluluisocio-umane,putem identifica 0serice de elements specifice saucaracteristiciale cercetarii educa1ionale: 1.cercetarea educa1ionala incearca sarezolve 0problema; 2.cercetareaimplicaprocesuldecolectaredenoidatedinsurse primaresaufolosireadatelor existentepentruunnouscop(nn. din alta perspectiva); 3.cercetareasebazeazapeexperien1eobservabilesaueviden1e empirice; 4.cercetareapresupuneobservaredescriereclara,cu acurate1e;CARACTERISTICI 5.cercetareaimplicaproceduriproiectatecuaten1ieanalizeALE CERCETARII riguroase;EDUCATIONALE 6.cercetareascoateineviden1adezvoltareaunorgeneralizari, principiisauteoriicarevorajutalain1elegere,predic1ie control; 7.cercetareapresupuneexpertiza- farniliaritatecudomeniul; competen1ametodologica;abilita1itehnicedecolectare analizare a datelor; 8.cercetareaincearcasagaseasca0solu1ieobiectiva, unbiased,laproblemaacordamareaten1ievalidarii procedurilor implicate; 9.cercetareaeste0activitatedeliberata(inten1ie+reflec1ie)care nusefaceingraba;eaestebinedirec1ionata,daradesea procedeazalarafinareaproblemei saua intrebarilor pemasura ce avanseaza cercetarea; 10. cercetareaeste inregistratacugrijaraportataaltorpersoane interesate de problema. Factoriiprincipali care influen1eazacercetareaeduca1ionalase grupeaza in jurulurmatoarelor categorii: cercetareacaraspunslaproblemecritice(alepracticiisau ale teorieieduca1ionale) impactul tehnologiilor asupra cercetariipracticii contribu1iiledomeniilorinrudite(cercetareadindomeniile invecinate) determinarea de priorita1i(nevoile politiciieduca1ionale) Proiectulpentru Invatamantul Rural -- -----.._- - .. .''.",' 17 Fundamentarea unei cercetariProblema de cercetare ipotezele Rezultatelecercetariieducationalesepot peeelputin' trei dimensiuni,careconfigureazamariletipuridedemersuri investigative care pot fiorganizate in acest domeniu: Uncorpcumulativde (CERCETARE FUNDAMENTALA) aplicatauneianumiteprobleme;eapoate provenidinrezultatealeunorstudii,cercetari (CERCETARE APLICATA) Unprodustangibilcareurmeazasafieutilizat in careincorporeazarezultatecercetarii(CERCETARE DEZVOLTARE) Aplicata ---..1De:voltare I Fundamental. Paradigmele "mari" in care se contextualizeaza cercetarile educationale sunt cele maimult saumai putin clasice:paradigma cantitativa paradigma calitativa. 1.0primaparadigmas-aconturatinjurulmodeluluitiintelor naturale,cuaccentpeobservatiileempirice,cuantificabilein care analiza datelor este posibila cuajutorul aparatului matematic. Scopul cercetarii, in acest context poate fi: sa stabileasca relatiicauzale sa explice Principalelecurentedeg mdirecareaufundamentataceasta paradigma sunt: 1.pozitivismul (A.Compte) 2.empirismul (J.S.Mill) 3.empirismullogic (L.Wittgenstein) 2.Cea' de-adouaparadigmasebazeazapetiinteforsocioumane,cuaccent peinformatiileholiste,calitativepeabordarile de tipinterpretativ.ScopulcercetariiconstclmaidegrabAintelegerea pr:oceselor fenomenelorstudiate. Principalelecurentedegandirecareaucontribuitlaaparitiaacestei alternative: 1.('1\.1.:.Dielthey,W.Windelband,H.Bergson)sustineca socio-umaneauproprialorlogica;ele incearca mai ales sa inteleaga nusa explice;. 2.fenomenologia(E.Husserl)propuneintelegereafiintei umanecaindividualitate,inansamblulincontextul manifestarii sale; 3.filosofia critica (J.Habermas, Th. Adorno) Proiectul pentru Tnva18mantulRural 18 Fundamentarea unei cercetari Problema de cercetare ipotezele 2.2.Selectarea definirea problemei de cercetare Selectareadefinirea problemei de cercetareesteunproces laborios de importan,a capitalapentru succesul demersului de cercetare.

, Selectareaproblemeiesteunuldintre ceimaidi'ficilipentru cercetatorul incepator.Exista cateva "tentaW' care trebuie evitate: Selectareaunorproblemeprealargi,carenupotficercetate eficient - curezultatesatisfacatoare inintervaluldetimpcu resursele avute la dispozi'ie. Selectareaunorproblemecareaufostdejainvestigatein extensocareprezintaunpoten'ialreduspentrunoi perspective. Selectareaunor probleme"Iamoda",foarte vizibile in discursul public,prezente eventual in media,dar cu0relevan,ateoretica practica scazute pentrudomeniu. Selectareaunorproblemeinlegaturacucarecercetatorulnu estedocumentatsUficient.Daca0problemaesteluataca problemadecercetare,cercetatorultrebuiesaseasigureca de'ine suficienta expertiza in domeniulrespectiv. Principalele surse generale din carepot fiderivate problemele de cercetare sunt: SURSE PENTRU PROBLEMELE DE CERCETARE Teoria.Problemelederivatedinteoriileeduca'ionale(ex.: teoriile invatarii,teoriialeinteractiunii sociale inclasa, teoriiale , , comportamentuluietc.)auungraddeosebit de semnificativitate datorita faptuluicaelepornescdelageneralizarilepropusede teoriepotfaceverificariempiricesaupotdezvoltateoria, propunand noigeneralizari. Practica.Estedecelemaimulteori,principalasursapentru definireaunorproblemedecercetare.Nevoilestringentecare apardinpracticileprofesionalecotidienegenereazaadesea interespentrucolectareadedate,interpretarealor propunereaunorsolu'iifundamentatelarespectivele probleme.Experientapersona/aapracticianuluicercetator este 0sursa nelimitata de probleme de cercetare. Literaturadespecialitate.Demulteorilucrarilede specialitate careprezintarezultate ale cercetarilor propunposibilide urmatincontinuarepentrudezvoltareadomeniului,pentru imboga'ireareferitoare laproblema in cauza. Definireaproblemeidecercetareinclude,deregula,variabilelede interespentrucercetatorrela'iileposibiledintreacestevariabile, careurmeazasafieinvestigate.Deasemenea,tipuldesubiec'i Proiectul pentru invatamantul Rural - - -- -.. _.-. -- - .'.'. '-19 Fundamentarea unei cercetari Problema de cercetare ipotezeie implicatiincercetaretrebuiesareiasadinde'finireasinteticaa problemei. EXEMPLU Aceastacercetareii propunesainvestighezeefectul evaluarii pe baza de portofoliu asupramotivatiei pentru invatarelaelevii de c/asele III-IV. Gay identifica treiin alegerea formularea adecvata a problemei de cercetare: 1.Identificareauneiariiproblematicemailargi(Iegatade domeniul de expertiza de interesul cercetatorului) 2.FocalizareaIconcentrareaarieiproblematicemailargi pentruaseajungela0problemadecercetareconcreta, specifica. o problema de cercetare bine definita genereaza un studiu (un demers de cercetare) bine definit posibil de intreprins. "0 problema bine formulatae pe jumatate rezolvata". A dezvolta 0problema de cercetare a derula un studiueste ca cumai vrea sa-ti0casa.Odata ceavem macar 0idee generala asupra tipuluide casa in care am vrea sa locuim,ne echipam adecvat pentru a 0construi(Anderson,G., 2000,p.36) 3.Formulareaintrebarilordecercetare.Principalaproblema careaparelaacestnivelestelegatadegradulde abstractizare;pede 0parte este tentant sa cercetezi "Iumea intreaga",saalegiproblemefoartegeneralecumar'fi coalaeficienta.Acesteasuntproblemesautitluribune pentru0carte,darnupentruaorientaundemersde cercetare educationala. Pedealtaparte,daca intrebarilesuntpreainguste I focalizate elenuau0foartemarerelevanta in afaracontextuluicercetarii respectivenuaucapacitateadeamotivasuficient cercetatorul. Niveluldeabstractizarealintrebarilor- locullorpeaxaconcretabstract - depindede 0serie de factoriprecum: Abilitatilecercetatorului(niveluldecompetenta metodologica) Timpul disponibil Resursele carepot fimobilizate:resursemateriale umane Accesibilitatea informatiilor. Concretizarea unei intrebari Proiectulpentru Invalamantul Rural20 Fundamentarea unei cercetari tiinlifice.Problema de cercetare iipotezele 1.Care sunt factoriicare influenteaza eficacitatea 2.Caresuntfactoriicareinfluenteazaeficacitateaprocesului de Tnvatare TnEXEMPLU 3.CaresuntfactoriicarefavorizeazaTnvatareaTn

4.CaresuntfactoriicarefavorizeazaTnvatareafiziciiTn gimnaziu? 5.CaresuntfactoriicaredeterminaTntelegereacorectaa conceptelor specifice fiziciila gimnaziu? 54321 ConcretAbstract ,EXERCITIU: Porninddelaexempluldemaisus,realizaticoncretizareaurmatoarei intrebari de cercetare: Cum poate fi prevenit abandonul colar? 1. 2. 3. 4. Caracteristicileuneibuneproblemedecercetaresuntsubliniate explicate sintetic de G.Anderson(2000): 1.Problema poate fi formulati clar !Iiconcis. Dacanuserealizeaza acest lucruproblemarespectivaorieste preasaraca, orinu e 0problema reala (buna) de cercetare. Celmaibunmoddetestarepentru formulareaclaraconcisa aproblemeiconstaTnformulareaproblemeiTntr-ofrazasau intr-unparagrafdiscutareaeiCIJaltepersoane.Critica externa(mai ales cea despecialitate) este foarterecomandata: dacaceilaltinuTntelegnupercepadecvatproblema,atunci eaprobabil canueste bine formulata. Proiectul pentru invatamantul Rural21 Fundamentarea unei cercetari ~ t i i n t i f i c e . Problema de cercetare ~ i ipotezele 2.Problema genereazi intrebiri de cercetare. Componenteleproblemeiaparsubformaunorintrebari concise,specifice.Rolul intrebarilor de cercetare este de a face problemade cercetare(formulata intermenimaigenerali)mai u!?or de adresat. intrebarile de cercetareoferauncadrupentru demersulinvestigativ.A!?acumamaratat,0atentiespeciala trebuieacordatagraduluidegeneralitate!?iniveluluide abstractizare alintrebarilor. 3.Problema are 0ancorare teoretici. o buna problema de cercetare ar trebui sadispuna de un cadru teoretic !?iI sau conceptualpentru analiza. Astfelseincearcapunereainrelatieasubiectuluispecific investigatieicu0bazateoreticamailargacareajutala interpretarea rezultatelor !?ilaiegarea lor cupractica. Exista!?iopinia(L.R.Gay,1996)ca0problemadecercetare, pentruafiadecvata,trebuiesaaiba0relevantateoreticasau practica.Problemecaresuntderivatedinteoriepotaveaun gradmairidicatdesemnificativitate(pot fimaiintemeiate).Nu trebuie excluse insaproblemelea caror origine esteuna de tip practic. o cercetate,a!?adar,trebuie sacontribuiela dezvoltarea teoriei saula ameliorarea practicii. 4.Problemaestelegatideunulsaumaimultedomenii academice de studiu. Aceasta conditie tine de situarea problemei in campul cunoa!?terii.Probleme bune pentru cercetare provin, de regula, din domenii academice bine definite, cuspeciali!?ti !?icugranite clare,cujumale de specialitate,departamente !?iinstitutii de profil. NB:Aceastaconditieeste valabilamaialespentrucercetatorul incepator. Complexitatea!?idinamicaepistemologica!?isociala contemporanalegitimeaza unnoutipde cercetare,cercetarea transdisciplinara,explicitata in Unitatea de invatare I.. 5.Problemaare0bazi I0fundamentareinliteraturade specialitate Daca problema este bine formulata ea iI va conduce pe cercetator catre 0anumita Iiteratura de cercetare, circumscrisa problemei in discutie. 22 Proiectulpentru invatamantul Rural . I Fundamentarea unei cercetari ljtiintifice.Problema de cercetare lji ipotezele 6.Problemaare0semnificativitateIimportantasuficient de solida Exista unraspunssatisfacator la intrebarea $i cedaca? $i ce e cu asta? Odatarezolvataproblema de cercetare,cui ii pasa de rezultatul obtinut(inafaracercetatorului)?0bunaproblemaare potentiali beneficiari airezolvarii ei. 7.Cercetarea(demersulinvestigativ)generatdeproblema estefezabi/ in conditiiledatederesursemateriale,umane,, temporalein termeni de competente ale cercetatorului. 8.Sunt disponibile Ipot fiobtinute suficiente date despre problema cercetata Aicisepuneproblema accesului lainformatii, sub celputin doua aspecte: Existentauneibazededatedespreproblemastudiata (Iiteratura de cercetare) Accesuldirectlafapte,evenimente,fenomene, documente legate de problema cercetata. 9.Competentametodologicaacercetatoruluieste satisfacatoare in raport cuproblema aleasa De multe ol"i,alegerea unei anumite probleme sugereaza apelul la unanumit tip de metodologie:istorica,comparativa, empirica etc. Aceastametodologice trebuie sa se coreleze cu tipulde competente ale cercetatorului. intrebareapecaretrebuiesapunacercetatoruleste:Sunt capabilsarezolvaceastaproblema?Suntinmasurasa raspund laaceste intrebari? 10.Problema aleasaare0dimensiunedenoutate;eanua fost inca suficient explorata / lamurita Trebuie facuta0distinctie cat maiclaraintre ceeaces-afacut , legat deproblemadecercetarerespectivaceeacear mai fi deintreprins. Nu putem formulabine0problemade cercetare dacanuavem osuficientaadomeniuluidincareprovine problema. Problema generala: agresivitatea i violenfa in liceu EXEMPLU Posibilaproblemadecercetare:Aceastacercetareii propune sainvestighezeefectelebeneficealeprograme/or demediere irezolvareaconflictelorasupraelevi/ordeliceucare manifesta comportamente agresive. Proiectul pentru Tnvatamantul Rural23 Fundamentarea unei cercetari litiinlifice. Problema de cercetare Iii ipotezele . EXERCITIU:, Porninddelaexempluldemaisus,formulatiproblemede cercetare(conformmodelului)porninddelaurmatoarele probleme generale dindomeniul educatiei: Evaluareaelevilordegimnaziucuajutorulportofoliuluica modalitate de sprijin in orientarea lcolara liprofesionala. UtilizareacalificativelorcamodalitatedeevaluareInotarela clasele primare Frecventareagrupeipregatitoaredinperspectivaintegrariiin mediullcolarlaclasaI liI saudinperspectivarezultatelor lcolare in clasaI ~ ~ p e n t r u informare Pentruavedeacuceproblemedecercetaredeinteresnationalse ocupaspecialiltii,consultatisite-ulInstitututuluide$tiinteale Educatiei(www.ise.ro).darlialaltorinstitutedecercetaredin domeniul socio-uman,cumar fiinstitutul deCercetari privindCalitatea Vietii - ICCV (www.iccv.ro). 2.3.Ipotezele in cercetarea educationala A vedea un milion de lebede albe nu poate fi dovada sau confirmarea C8toate lebedele sunt albe - daar daca nu cumva suntem siguri C8am V8zut taate lebedele din lume. (Roy Preece,Starling research,1994, p.66) 2.3.1. Definire !ji caracteristici DEFINIREA PROBLEMEI DE CERCETARE FORMULAREAlNTRESARILOR DE CERCETARE DEFINIREA IPOTEZELOR CERCETARII Proiectul pentru invalamantul Rural24 Fundamentarea unei cerceUiriProblema de cercetare ipotezele DEFINI1"U,

[\9 Ipotezaeste0explicatieposibilapentruanumitecomportamente, fenomenesauevenimentecares-auprodussausevor produce.0 ipoteza cercetatoruluireferitorlarelatiiledintre variabile in cadrulproblemeide cercetare;0ipotezareprezintamodul eelmaiconcret de definire a problemei. (Gay,1998, p.61) Ipotezaeste0afirmatieprovizoriecuprivirela0relatie intredouasaumaimultevariabUe.Ipotezaexprima0 relatieplauzibila,princarejmaginatiaanticipeaza careestedestinataverificariiulterioare. Cercetareaarecascopconfirmarea,infirmareasau nuantarea acestei afirmatii.(E.Noveanu,1996, p.7) Esteimportant saavem0atitudinedeschisafatade 0ipoteza;eanu este 0credinta care sa fieaparatacuobstinatiesausprijinitaselectiv. Cusigurantascopulunuiproiectdecercetarenuartrebuisafie niciodatade a"dovedi"ca0notiunepre-conceputaeadevarata(... ) (Roy Preece,1994, p.63) Ipotezelesunt"propozitii/asertiunitestabilederivatelogicdintr-o teorie"(B.&R.Sommer,1991) DeregulaipotezaseformuleazacaurmareaconsultariiIiteraturiide specialitateinaintedeexecutareastudiului.Seformuleazadupa consultareaIiteraturiidespecialitatepentrucasebazeazape cercetarile anterioare. Dixit! ,,1n sociale,ipotezaeste0reflectareintr-o formaspecificaa realitatiiobiective,fiindunenuntcucaracteristicideprobabilitate despresensul,interconditionareacauzalitateaevenimentelor comportamentelorsocio-umane.Eadeterminadelimiteaza domeniulde cercetare,ghidandprocedurilede culegerea datelor,de analizainterpretarealor."(MargaretaDinca,Metodedecercetare in psihologie,p.39) Fiecare aspect alcercetarii este influentat de ipoteze, incluzand subiectii instrumentele de masurare, design-ul procedurile, tehnicile de analiza a datelor concluziile.(Gay,p.61). Cain cazulproblemelor decercetare,incazulipotezelor putem formula0seriedeconditiisaucaracteristicicaresaorienteze formularea corecta a acestora. Proiectul pentru invatamantul Rural25 Fundamentarea unei cercetariProblema de cercetare ipotezele Consistenta cu cercetarile anterioare. (Ipotezeleuneinoicercetaritrebuiesaconstruiascape rezultatelecercetarilor anterioare) o bunaipotezatrebuiesafiebinefundamentata.Trebuiesa urmezeunelecercetarianterioaresadea lanoi cercetari.Confirmareasauinfirmareaipotezeitrebuiesa contribuieladezvoltareateorieisaulaameliorareapracticii educationale.. Plauzibilitatea (explicatiapecareipotezaincearcasa0deafenomenului, procesului,evenimentuluistudiattrebuiesafierezonabila adecvata) Stabilirea de relatii mtre variabile o bunaipotezacat sepoatedeclar concisrelatia posibila(saudiferenta)dintredoua(saumaimulte) variabile variabilele in termeni operationali,masurabili. Caracterul testabil (0ipotezatrebuiesapoataficonfirmatasauinfirmatacu ajutoruldatelor).Posibilitatea de a verificaipoteza trebuie sa se incadreze intr-o perioada rezonabila de tip. Ipotezelesuntraspunsuriplauzibilelaintrebariledecercetare carepresupunexistentauneirelatiiintre doua(saumaimulte) fe,pte Isituatii. Caracterulfecundalipotezei(ipotezaeste"bogata", genereazaorienteaza urmatoriaicercetarii,dar "noiexperimentenoiobservatii"(W.1.Beveridge,1968,p. 72). Falsificabilitatea Caracteristicaipotezeideaputeafiinfirmata,atatcaenunt logic,cat prindate culese princercetare. Complexitatea Tnfunctiedenumaruldevariabile,sepoatevorbidemaimulte niveluridegeneralitatealeipotezelor.Complexitateaserefera laacestaspect,darlatipuldevariabiletipulderelatii dintre acestea pe care niIe propune ipoteza. Generalitatea Ipoteza areungradsuficient demare degeneralitate in sensuI caeanusereferalasituatiiparticulare,unice.Aceasta dimensiuneaipotezeiesteesentialamaialesincercetarile cantitative. Proiectul pentru TnvalamantulRural -_._- -_ .. _-----"..'_.".-." 0--_" _.,". 26 Fundamentarea unei cercetari ljtiinlifice. Problema de cercetare lji ipotezele Predictibilitatea Ipotezele exprima rela1iiposibile care vor fiverificate ulterior. Caracterul reproductibil Unaipoteza va ficonfirmata/infirmatade procesulde cercetare ori de clUe oriacesta este repetat in condi1iisimilare. Pecatposibil,variabileleIconcepteleintrecaresestabilescrela1ii trebuie saaibainciden1aempirica (pentru a putea fitestate). L.Vlasceanu arata despre enun1ulipotetic ca: oEste predictictiv oEste pus sub semnul probabilita1ii oUrmeaza safiesupus testarii oEste derivabil dintr-o teorie 2.3.2. Tipuri de ipoteze A.Dupa modul de elaborare (de derivare) S.Chelcea(p.79-80)aratacaexistadouamodalita1iprincipalede elaborare a ipotezelor: 1.derivate din teorie 2.derivate din experien1adirecta 3.derivate prin analogie (cualteGay: 1.ipoteze deductive 2.ipoteze inductive (generalizari bazate pe observa1ia) B. Dupa scopul cercetarii: R.K.Merton (1949): 1.ipotezeteoretice(propuninterpretarinoialefaptelor, proceselor,fenomenelor,suntindirecttestabilesunt caracteristice revolutii/or tiintifice) 2.ipotezeempirice(delucru)- apartintiinteinormale,sunt direct testabile prin cercetare empirica c. Dupa modul de definire: Gay: 1.ipotezeledeclarative' (sauipotezedecercetare)stabilescrela1ii1esaudiferen1ele dintrevariabile, pecarecercetatorulIevaverificaulterior princolectareade date. a)Nondirectionale- aratacaexista0relatie/diferenta intre variabile" b)Direc1ionale- aratatipul,naturarela1iei/diferen1ei dintre variabile Proiectulpentru invatamantul Rural27 Fundamentarea unei cercetari Problema de cercetare ipotezele Nondirectionali:Exista0diferentasemnificativainceacepriveterezultatelela invatareatiintelorintreeleviideclasaaXIcarebeneficiazade mijloace multimedia i cei care nu beneficiaza deaceste mijloace. EXEMPLU Directionali: EleviideclasaaXIcarebeneficiazademijloacemultimediain invatareatiintelor aurezultatecolaresuperioareincomparatiecu cei care nu beneficiaza deastfel de mijloace. 2.ipofezete nute - arata canuexista relatiisau diferente intre variabile D.dupi nivelul de generalitate: R. Preece (1995),E.Noveanu(2000) 1.ipoteza generala - exprima ideile generale de interespentru cercetare.Estedemonstrabilaprinanalizamaterialelor realizateaconcluziilorlacareseajungeprin experimentare. 2.ipotezeleexperimentale(particulare}- maispecifice,care urmeazasafiedirecttestate.Elereprezintarezultatul procesului de opera'ionalizare a ipotezei generale. Ipotezele, indiferent de tipologia in care se incadreaza, sunt chemate sa raspunda unor functiiprecum: Ipotezaavanseazaunraspunsadecvat,plauzibil,laproblema de cercetare investigata. Ipoteza orienteaza demersurile ulterioare ale cercetatorului delimiteaza domeniul de cercetare ghideaza colectarea,analiza interpretarea datelor. Dacaprintestareaipotezeiintelegemtestarearelatieidintredoua (saumaimulte)concepteIvariabile,atunciconceptelerespective trebuiesafieoperationale,clardefinite.Dinacestmotivesteuneori nevoie- sauesterecomandabil- caipotezelesaseformulezela doua niveluri: ipotezagenerala,careexprimaideeaIrelatiadintre conceptele aflate in discutie; ipotezedelucru/experimentalecarepotfitestate deoarececonceptele implicit,relatiadintreelesunt operationalizatepentrua fioperationalizate masurate. Dintr-oipotezageneralapotfiderivatemaimulteipotezedelucru (testabile I operationale). Proiectul pentru invalamantul Rural28 I EXEMPLU Fundamentarea unei cercetari Problema de cercetare ipotezele Te/eviziuneagenereazacomportamentevio/enteaste0ipotaza generala. intrebariprecum/acevarsta?Cetipdeprograme? Laceduratade vizionare?inceconditii?Catdedessaucatdeintensesunt manifestarile vio/ente? Ajutala trecerea de lageneralla operational. PaulFraisse arata canu poate fi vorba de0ipoteza decat din momentu/ in care se expliciteaza 0re/atie intre fapteobservabile. Nude fiecare data insa relatiapoate fiexplicitata(nude fiecare data poate fistabilita cuexactitate naturaeietc.). Efectuarea unor lecturi de baza pentru documentare este foarte importanta.Formularea ipotezei se bazeaza pe sintetizarea literatci"il de specialitate referitoare la tema in discutie,eabazandu-se pe rezultatele anterioare ale cercetarilor in domeniu. EXERCITIU:, 1.Se dau exemple/e de mai jos: Problemagenerala:impactulprogramelor demediererezolvarea conflictelor asuprareduceriiviolentei in licee Ipoteze: a)Eleviideliceucaremanifestacomportamenteagresivereduc frecven1aacestorcomportamentedacaparticipalaprogramede mediere rezolvare a conflictelor. b)Eleviideliceucucomportamenteagresivecareparticipala programedemediererezolvareaconflictelorreducfrecven1a acestorcomportamente incompara1iecu tipdeelevicare nusunt implica1i in astfel de programe. Ipoteza nula: Nuexistanici0diferen1adinpunctuldevederealfrecven1ei comportamenteloragresiveintreeleviideliceucaremanifestaastfel decomportamentecaresuntimplica1iinprogramedemediere rezolvare a conflictelor cei care nuparticipa la programe de mediere rezolvare a conflictelor. Proiectulpentru inva,amantul Rural29 Fundamentarea unei cercetariProblema de cercetare ipotezele 2.Formula!i 0ipoteza ,i ipoteza nula pornind de la urmatoarea problema de cercetare: Scopul acestui studiu este sa investighezeeficacitatea utilizarii mentori/or din perspectiva reducerii absenteismului elevilor de liceu cu rezultate slabe la invatatura LUCRAREA DEVERIFICARE 2 (se completeaza se transmite tutorelui) 1.Enumera\i explica\i pe scurt doua caracteristici ale unei probleme de cercetarebine definite doua caracteristici ale unei bune ipoteze: Problema: a) b) Ipoteza: a) b) 2.Se da urmatoarea problema de cercetare:cercetarea ii propune sa investigheze efectele benefice ale utili:t:arii mijloacelor multimediaca resursa in procesul didactic. Formula\i doua ipoteze distincte din punctul de vedere al con!inutului (cu variabile diferite). 1. 2. 3.Se da ipoteza: Elevii rromi de gimnaziu cu frecventa slaba la coalaii imbunatatesc frecventadaca sunt implicati in programe culturale cu caracter extracolar,spre deosebire de aceeai categorie deelevi care au frecventabuna,dar nu participa la astfel de programe.Este corect formulata ipoteza, conform celor 10 criterii definite in cadrulunita\ii de invatare? Argumenta\iraspunsul. 4.Ipoteza reprezinta (incercui\i raspunsul corect): a) 0presupozi\ie despre comportarea unui fenomen b) 0concluzie cuprivire la comportarea unui fenomen Proiectulpentru TnvatamantulRural 30 Fundamentarea unei cercetari Problema de cercetare ipotezele 5.Se de urmatoarea problema de cercetare:cercetarea ii propune sa investigheze efect&le utilizarii metodelor alternative deevaluare asupra motivatiei pentru invatare la elevii din ciclul primar.Formulati 0ipoteza iidentificati elementele structurii logice a acesteia. Ipoteza: Elementele structurii logice (subiecti,variabila1,variabila 2,relatia dintrevariabile): Proiectul pentru invalamantul Rural 31 Fundamentarea unei cercetari Problema de cercetare ipotezele BIBLIOGRAFIE Anderson,G. Chelcea,S. Chelcea,S. Cohen,L.et.a/. Dinca, M. Gay,L.R. Johnson, B.;Christensen, L. Kerlinger,F.N. King,G.et.a!. Marginean,I. Noveanu,E. Preece,R. Sommer,B.;Sommer,R. Vlasceanu,L. Vlasceanu,L. FoundamentalsofEducationalResearch.FalmerPress, London,2000; Metodologiacercetariisociologice.Metodecantitativei calitative.Editura Economica,2001; Tehnici de cercetare sociologica.Editura SNSPA - Facultatea de Comunicare RelatiiPublice, 2001 ResearchMethodsinEducation.LondonINewYork: Routledge & Falmer,2003 (editia a 5-a). Metodedecercetareinpsihologie.Editura Universitatii TituMaiorescu, 2003. Educational Reserch.Competencies for Analysis and Application.Merill, Columbus,1981; EducationalResearch.Quantitative,QualitativeandMixed Approaches.Boston:Pearson I Allyn & Bacon, 2004. FoundationsofBehavioralResearch.NewYork:Holt, Rinehart&Winston,Inc.,1973. Fundamentele cercetarii sociale. Polirom,2000. Proiectarea cercetarii sociologice. Polirom, 2000. Metodologia cercetarii.Curs introductiv. Universitatea din1998. StarlingResearch.AnIntroductiontoacademicresearch anddissertationwriting.London&NewYork:Pinter Publishers,1994. APracticalGuidetoBehavioralresearch.Oxford:Oxford University Press,1991. Metodologia cercetarii sociologice.Bucureti: Editura $tiintifica i Enciclopedica,1982. Metodologiacercetarii sociale.Metodeitehnici. EdituraEnciclopedica,1986. Proiectulpentru Tnva1amantulRural32 Metode de colectare a datelor Unitatea de invitare 3, : METODE DECOLECTARE A DATELOR Cuprins Competentele unitatii de invatare33 3.1.Observarea':34 3.1.1.Definire icaracteristici34 3.1.2. Tipuri de observare35 3.1.2.1. Observarea cantitativa I sistematica36 3.1.2.2.Observarea calitativa I participativa38 3.1.3.Pozitia cercetatorului40 3.2.Interviul47 3.2.1.Cateva definitii;47 3.2.2.Caracteristicile interviului de cercetare48 3.2.3. Clasificarea interviurilor49 3.2.4.Stadiile investigatiei pe baza de interviu50 3.2.5.Parametrii situatiei de interviu52 3.2.6. Avantaje ilimite generice aleinterviului ca metoda de colectare a datelor53 3.3.Chestionarul58 3.3.1.Definire,etape58 3.3.2.Calitatile unei bune intrebari in cadrulchestionarului. Erori tipice de formulare59 Lucrarea de verificare 363 Bibliogra'fia65 Competente: 1.Identificarea elementelor specifice ale principalelor metode de colectare a datelor 2.Elaborarea de instrumente specifice de colectare a date/or necesare observarii sau anchetei pe baza de interviusau chestionar 3.Utilizarea principalelor metode de colectare a datelor iprocesarea informatiilor obtinute cuajutorulacestora Proiectul pentru inva1amantulRural33 Metode de colectare a datelor 3.1.Observarea 3.1.1.Definire ,i caracteristici Observareaeste0activitateconstantafoarteimportanta,atatin viatadezicuzi,catincercetareaeducationala.Estemodalitatea ceamai directa maiaccesibila de a lumii. Observareaconstainurmanreamodelelorcomportamentale (pattern-uri) ale oamenilor in anumitesituatiipentrua obtineinformatii despre procesele saufenomenele investigate. Este 0modalitate de colectare a datelor (0metoda de cercetare) care sepoateutilizaincadruldiferitelor tipuridecercetari(cantitativesau calitative), in cornbinatie cualte metode (triangulatie) sauautonom. "Observatiadirectaconstainafimartorlacomportamentelesociale aleindivizilorsaualegrupurilorinlocurileundeeiactivitateasauinlocurilederezidenta,nemodificand a evenimentelor.Eaarecaobiect culegerea inregistrarea tuturorelementelorvietiisocialecareseoferaperceptieiacestui martor particular care este observatorul." (H.Peretz, 2002,p.32). Spredeosebiredealtemodalitatidecolectareadatelor,observarea directa iioferacercetatoruluiposibilitateadeavedeaceseintampla lafatalocului,dea colecta,nemijlocit,dateprimaredespresubiectul investigatiei.Informatiileculeseprinobservareaduc0anumita prospetime,datadecontactul,natural'curealitateastudiatade lafapte,fenomene,procesepecarealtemetodenuIepot surprinde. Aceastanuinseamnacaobservareanusepoatefaceincontexte "amenajate",produse special de catre cercetator (tip laborator). Observarea,sus'tine Morrison(1993)(inL.Cohenet.al.,p.305),poate furniza date despre: a)mediul fizic organizarea acestuia. b)mediul uman /social:caracteristicileoamenilor,aleorganizarii acestora,modulde constituire dinamica grupurilor. c)mediulinteractional:interactiuniledediversetipuri- formale sauinformale,planificatesauspontane,verbalesau nonverbale... d)mediuldelucru(incazuleducatiei:programuldeinstruire): resursele disponibile modul de organizare a acestora,stilurile pedagogice,curriculum-ul,metodologiile depredare etc. Proiectulpentru Rural 34 Metode de colectare a datelor EXERCITIU:, Mergetila0oradecursauneicolegeIaunuicolegincercatisa luaticatmaimultenotitepedimensiuniledemaisus(punctele a,b,c,d).Duparealizareaobservariiincercatisasintetizatidatele pentrucelepatrudimensiuniurmaritesarealizatiurmatoarele sarcini: 1.formulatirecomandarideimbunatatirecolegeiIcoleguluicu privire la fiecare dimensiune observata 2.incercatisaconstruitiuninstrumentmaidetaliatmai sofisticat decolectare a datelor prinobservare laclasa,caresa vapermitaatat 0maibunaconsemnarea informatiilor,cat0 interpretare mai facila dupa realizarea observarii. Sarcinile observatorului sunt: saseafleprintrepersoaneleobservatesaseadaptezela mediuSARCINILE sa observe derulareaa evenimentelor OBSERVATORULUI sa inregistreze cele observateprindiverse mijloace sainterpreteze ceeacea observat saredactezeunraport de observare 3.1.2. Tipuri de observare 1.Dupa metodologia de lucru: a)observare cantitativa (structurata, sistematica) b)observare ca/itativa (naturalista,participativa) 2.Dupa locul de derulare: a.Observarinaturaliste(seobservacomportamentein contextenaturale,b.Observari incontexteartificiale(detiplaborator),create IconstruiteIprovocatedecercetatorpentruaurmari moduldemanifestarealcomportamentelorinvestigate intr-osituatieanumita,caracterizatadeparametriicare nuseregasesc in contextulnatural. 3.Dupa gradul de structurare: a)structurata/sistematica(cugradridicatdestructurare):se cunoscinavanscategoriileobservariiesteutilizatamai degraba pentrua testaipoteze. Proiectulpentru invatamantul Rural35 - _.-- -. - - - - - - - - - - ------. -

- -.-_.- .-".- ... _----- .. , ..- ..-, -. ,--', ... Metode de colectare a datelor b)Semistructurata:exista0agendacutemeleIproblemelecare vor "f!observate.Eaareuncaracterorientativcategoriilenu sunt invariabil de"finite de la inceput. c)Nestructurata:mergepeprincipiulobservariiglobaleinprima faza,peideeadeamergelafalaloculuiavedeacese intampla.Ultimeledouatipurisuntfolositemaidegrabapentru a genera ipoteze. Sistematica I structuratasernistructuratanestructurata

cu grad ridicat destructurarecu grad scazut de structurare 3.1.2.1. Observarea cantitativa I sistematica Implica standardizarea procedurilor de observare. Se clar: Cine este observat (ce tipuri de persoane se studiaza) Cetrebuieobservat(categoriileIvariabilelecaretrebuie urmarite) Candcattimpsepetreceobservarea(ex.:frecvenla observarilor, durata) Unde se petrece observarea Care este instrumentul de consemnare a datelor Natura intrarilor pe grila (codurile) De regula,observareacantitativaserealizeazacuajutorulunor grile structuratedeobservaresaualistelordeverificarecareofera posibilitateainregistrariidefrecvenle,intensitali,procentajeetc. (prelucrare numerica a datelor). Sepracticainregistrareavideo,pentruarealizaulterioranaliza categoriilor. Rolul cercetatorului este "pasiv","neintervenlionist". Pentru a realiza 0observare sistematica este nevoie de: DefinireaclaraacategoriilorIvariabilelor(pentruanuexista suprapLineripentru a se focaliza observarea) Existenlaunuicalendarbineprecizat0secvenliere temporala clara, care organizeaza observarea. Antrenamentulobservatorului,maialesincazulincarese unnumar mare de categorii a caror frecvenla trebuie notata laintervale succesive scurte. Un sistem de codificare a observarilor. PA$I TNPa,i I etape in observare OBSERVARE H.Peretzsugereazaurmatoriigenerali,valabili(inprincipiu) pentru orice tip de observare: Proiectulpentru invalamantul Rural36 Metode de colectare a datelor 1.legatura cercetatorului cumediul studiat 2.intrarea in mediu 3.stabilirea cercetatorului in mediul studiat 4.dezvoltarea relatiilor 5.culegerea de date 6.redactarea notelor 7.codificarea prezentarea rezultatelor inceeaceobservareastructuratc'lIsistematicaartrebui parcurse urmatoarele etape: 1.Formularea intrebarii deinteres (specificarea motivuluipentru care se face studiul) 2.Efectuarea unor observatii nestructurate,cuscopulde a face distinctia dintre "fapte" "impresii" 3.Descrierea clara a categoriilor observate 4.Elaborarea instrumentului(-elor) de masurare (checklist, ETAPETN categorii,sistem de codare etc.) OBSERVAREA 5.Verificarea validitatii studiului (Se masoara ceea cese SISTEMATiCA intentioneaza? Exista posibilitati de generalizare a rezultatelor?) 6."Antrenarea"l formarea observatorilor pentru folosirea instrumentului/-elor 7.Efectuarea testuluipilot:a) testareaprocedurii de observare; b)verificarea fidelitatii(ex.:utilizarea a doi observatori independenti) 8.Revizuireaproceduriil instrumentelor.Daca se fac modificari substantiale e nevoie de 0noua pilotare 9.Colectarea datelor 10.Analiza interpretarea rezultatelor.Redactarea raportului de cercetare in acest tip de observare se folosesc de regula,cainstrumente, grilele structurate de observare.Exista patru modalitati principale de intrare a datelor pe 0grila de observare structurata: eantionareaevenimentelor:numitasistemuldesemne, presupuneoperareacuunmarcajdistinct careseintroduce in dreptul fiecareicategoriioride cate oricomportamentuldescris de acea categorie se produce EXEMPLU profesorul tipa la elevi III profesorulcuvinte ofensatoare /I Astfelsepoatemasurafrecventasauincidentaevenimentelor observateastfelpotfirealizatecomparatiiintreobservarirealizate laintervale de timp diferite sau in clase diferite... eantionareainstantanee:sautemporarase referalanotareacornportamentelorobservatecarese Proiectul pentru inva1amantulRural37 Metode de colectare a datelor manifestalaanumiteintervalede timp,binespecificCite(ex.:la fiecare minut).Senoteaza cesepetrece "in acel moment". pentrua avea0cronologiea evenimentelor pentrua face comparatiila moment de timp intre comportamentelediferitilor actori implicati inregistrareaintervalelor:spredeosebiredemodalitatea precedenta,inacestcazsenoteazacornportamentele observatepeintregulintervaldetimp,nudoarcele instantanee.Ces-aintamplatinminutul precedent?Estetipul de intrebare lacare seraspunde in acest caz. scaleledenotare:inacestcazcercetatoruluiisesolicitasa facaanumite judecatidespre comportamentele observatesa introduca raspunsuripe0scalade evaluare I notare. EXEMPLU Elevul cauta sa atraga atentia profesorului 1 (deloc)...2(foarte rar) ..... 3(rar).... .4(frecvent)..... 5(foarte frecvent). Dacanereferimstrictlaobservarealaclasa,L.Blaxter et.al(2002, p.176-177),aceastaartrebuisaseorientezedupaurmatoareletrei etape: a.inregistrareaevenimentelorintr-omanierastructurata, pe masura ceele se intampla b.corelarea acestor evenimente in categorii prespecificate c.analizaevenimentelor pentrua puteadescrie fenomene, relatii etc. 3.1.2.2. Observarea calitativa I participativa Aceastaareuncaracterglobal,sebazeazape0abordareholistaa realitatiistudiate,incercandsasurprinda,incontextnatural,toate .tenomenele,procesele saucornportamentele potential relevante. Notelenarativedeterensuntamanuntitepentrucainacestcontext instrumentul de colectare a datelor este cercetatorul Dixit! "Dintr-un anumit punct de vedere,orice cercetare sociala este 0forma deobservatieparticipativa,pentrucanuputemstudialumeasociala faracanoisafacempartedinea.Dinacestpunct devedere, observareaparticipativanueste 0tehnicaanumedecercetare,ciun feldeafiinlume,specificcercetatorilor."(Atkinson&Hammersley, 1994, in D.Silverman,2004,p.63). Proiectul pentru TnvatamantulRural 38 Metode de colectare a datelor Observatorul devine participant direct,parte a evenimentelor, proceselor sau fenomenelor pe care Iestudiaza. in acest caz nu numai case descopera fapte,dar acestea se traiesc, se simt. OPde diverse tipuripe care oamenii Ie traiesc in diferite contexte I situatii, in anumite locuri. , Putem identifica doua abordari aleOP:cea fenomenologica cea empirica (descrise mai jos). 1. Abordarea fenomenologica a OP pune inintersubiectiva empatia.Bruyn,S.1966, subliniaza patru elemente ale acestei abordari: a)contiinta timpului - inregistrareadiferitelor faze temporale ale cercetarii,raportate la cercetatorului in mediul studiat (nou-venit,membru provizoriu,membru deplin,migrant iminent...) b)contiinta mediului fizic /ambientului trebuie inregistrate oamenilor cumediullor fizic in modul in care ei percep acestenu in modul in care Ieconceptualizeaza sauIe experimenteazacercetatorul. c)Contiinta experientelor contrastante: experiente1e oamenilor trebuie inregistrate in circumstante sociaIecontrastante; sensurile semnificatiile nupot fisurprinse daca analizam comportamentele in cadrul tip de circumstante. d)Contiinta deschiderilor i a barierelor sociale - inregistrarea schimburilor care auloc lanivelul sensului pe masura ce cercetatorul treceprin diverse etape de acceptare:outsider (strain) - membru - insider.Un aspect fundamental in acest context este dinamica I utilizarea vocabularului,accesulla informatii sauevenimente I ritualurietc. in abordarea fenomenologicaa OP cercetatorul incearca sa identifice semnificatia experientelor grupului studiat dincat maimulte perspective din interiorul grupului. 2. Abordarea empirica a OP evidentiaza participarea cape 0 oportunitate pentru studierea sistematica de adancime a unui grup anumit saua unei activitati.M.Zelditch,(1962) subliniaza trei elemente ale acestei abordari: a)enumerarea frecventelordiverselor categorii ale comportamentului observat,cum se procedeaza,de pilda, in analiza interactiunilor., b)Intervievarea persoanelor resursB,pentru a stabiliregulile sociale statutul fiecaruia (cercetatori participanti).E vorba mai degraba de 0decat deuninterviu. c)Participarea efectivB pentru aurmari in detaliu categoriile observate. Proiectul pentru Rural39 I

Metode de colectare a datelor - e nevoie de observatori foarte bine formati - metoda, este sofisticata - timpule necesar pentru colectarea datelor este de regulaI LIMITELE OPI indelungat notele observatorilor pot figreu de interpretat de sintetizat dificultatea men1ineriiobiectivita1i 3.1.3.Pozitia cercetatorului, inrealizareaobservarii,pozi1iacercetatorl.lluipoatefidiferita,in functie de tipul de observare de scopul acesteia. , . "Observatorultrebuiesafiecatmaibineintegratinmediulcercetat dar,intimp,trebuiesapriveascadistant,cuobiectivitate,tot ceeacese intampla.EItrebuiesa apartinasanu aparfinamediului intimp."(Cristina Gavrilu1a, in H.Peretz, 2002,p.6). Estebine-cunoscut,in acest sens,continuum-ulgradului de implicare acercetatoruluiincercetareacalitativa,propusdeGold(1958,inB. Johnson &L.Christensen, 2004,p.188-191). ParticipantParticipantObservatorObservator completobservatorparticipantcomplet Parlicipantul complet este ipostaza in care cercetatorul devine membru efectiv al grupului studiat; el studiaza I observa din perspectiva unuiparticipant la realitatea sociala respectiva,pe 0 perioada lunga de timp.De regula, in aceasta ipostaza cercetatorul desconspira identitatea de cercetatorpreocuparile de investigarepe care Ie are in raport cu mediul social in care se afla. NB: trebuie luate in considerare cuseriozitate problemele de etica acercetarii.Este firesc ca subiec1iiunei cercetari sa ca sunt investigati sapoata decida, daca doresc, sa nu participe la cercetare sau sa se retraga daca considera ca este cazul.Exista exceptii de la aceasta regula,care sunt de obiceilegate de locurile publice,deschise accesibile tuturor: locuri de joaca, stadioane, magazine etc. Proiectul pentru TnvatamantulRural40 Metode de colectare a dateior Participantul ca observator este ipostaza in carecercetatorul devine membru algrupului,daranunla preocuparile de cercetare pecare Ieare.Dispar astfelproblemele de etica,de vreme ce se poate cere acordul participanlilor pentrua fi investigatiei.Exista avantajul carezultatele cercetarii se pot discuta, in diverse stadii saula final,cuceicercetali,pentru a vedeaperspectiva acestora.Este de asemenea posibila completarea sauclarificareadatelor oblinute prinobservare prinintermediul discutiilor saualaltor I netode (interviuri, focusgrupuri etc.).cercetatorulpetrece,de regula,0lunga perioada de timp in mijlocul grupului social care ofera contextul cercetarii. Observatorul ca participant este ipostaza in care cercetatorul asuma maimult rolulde observator,decat pe celde participant.EIaloca untimp limitat observarii membrilor grupului ii anunla pe casunt cercetali.Sedin punctulde vedere al obiectivitali neutralitalii, dar devine mai di'f!cila surprindereaunor aspecte subtile,profunde.Devine mai dificil de surprins perspectiva participanti/or. Observatorul completasuma rolulde observator extern, care investigheaza 0anumita realitate "din afara".De regula, nici in acest caz participanliinusunt avertizali asupra activitalii de cercetare.Se mizeaza pe faptulca astfeI participanlii vor avea 0reactivitate minima (mC'':'ificare a comportamentelor datorata faptului caparticipanliicasunt observali).Dezavantajul este caapar dinnouproblemele de etica. EXERCITIU: Prezentammaijos0griladeobservarelaclasadezvoltatapropusapentru utilizare chiar in cadrulMetodologiei de monitorizare evaluare a Proiectului pentru invalamantulRural.Aplicaaceastagriladeobservarelacasealecolegilortai incercali impreuna saidentificali tendinle Iprobleme, in funclie deinstrucliunide principiile de interpretare propuse. Proiectul pentru invalamantul Rural41 Metode de colectare a datelor Fia de observare Disciplina: Lectia:Nr.totaDurata observarii: Date deidentificare: ~ c o a l a :Profesorul: Clasa: elevi: COD: Data: Observator: "Oglinda" clasei (initial) Reorganizare o 00 0000 00 0000 00 0000 00 0000 00 0000 00 0000 = interventie a elevului,caurmare a unei solicitari a cadrului didactic (interventie provocata) ""=interventie a elevului,din proprie initiativa(neprovocata) =solicitare adresata de cadrul didactic pentru unanumit elev (se pune in dreptul elevului) sau solicitare generala a cadruluididactic,pentru intreaga clasa (se pune in dreptul profesorului) Cifrele 1,2,3,4 se ataeaza fiecareisageti in functie de nivelul cognitiv alinterventiei, conform tabel A Ex.:- interventie neprovocata a elevilor de tip recunoatere / reproducere Proiectul pentru TnvatamantulRural42 Metode de colectare a datelor A. Tabel sintetic pentru nivelul de solicitate cognitiva Simbol Reproducere ,i recunoa$tere Explicare ,i interpretare AplicareCapacitati superioare Total tipuri de interventii Cod1234 A / B ,.'r , , , C / B. Tabel sintetic pentru tipurile de interactiune I comunicare Tip de . teractiune Timp estimativ ExpozitivFrontalinteractiune GrupalIndividual C.Sinteza gradului de participare a elevilor a.Totalinterventii neprovocate ale elevilor:__ b.Total interventii provocate ale elevilor:_ OBSERVAT": Utilizarea materia/elar didactice: Evaluarea continua: Adaptari ale curriculum-ului pentrumediul rural: Diferentierea sarcinilor I activitatilor de invatare . " Alte obs.: Proiectul pentru TnvatamantulRural 43

Metode de colectare a datelor Instructiuni de utilizare, Sage1i1eapar1inandcelor trei tipuri,cucifre se vor marca in dreptulelevilor la fiecare noua interven1ie I act de comunicare din timpul orei de curs. Se vamarca pe oglinda ini1ialadaca elevii stau in bancide 1,2 saumaimulte persoane (ex.mai jos). 00000o Se vorcarereprezinta elevii, in func1iede prezen1ala orade distribu1ia in clasa.Incazulclaselor simultane,se va apela ladoua moduridiferite de Vor ficontorizate solicitarile cognitive, in func1iede tipullor, dar in corelatie cu tipul de interac1iune I comunicare.Pentru 'fiecare tip de solicitare cognitiva se poate analiza care sunt tipurile de interven1ii venite dinpartea elevilor care sunt tipurile de interven1iipe care Ie facecadrul didactic. in tabelul sintetic A va aparea numarul de interven1iipentru fiecare nivel de solicitare cognitiva. Tabelul sintetic B vacon1ine0estimare finala a minutelor consumate pentrufiecare dintre cele 4 tipuri de interac1iune I comunicare. Rubrica "Observatii" va contine note referitoare la nivelul de utilizare de catre elevi, , cadruldidactic a materialelor didacticepe durata orei de curs,referirila utilizarea evaluarii continue,laabordarea diferen1iata a elevilor,precum alte informa1iipe care observatorulle considerapertinente. Cadranul pentru "reorganizare" se vautiliza pentrua marca noua configura1iea clasei, in cazul in care pe durata orei de curs se produc reorganizari. Categoriile interpretarii care vor fiurmarite transversal,lanivelul grilelor de evaluare cornpletate in cele150 dedinsunt eviden1iate in cadrulprincipiilor de interpretare de mai jos. Paginile 1 2 ale grilei se vor utiliza concomitent pentru completare (depreferin1a se va utiliza pentruimprimare 0coala A3). Codareade observare se va realizape unsistem cu5 digi1i: oprimul digit va reprezentaniveluldelacare se face observarea (0 pentruprimar,1 pentru gimnaziu,2 pentruliceu); oaldoilea digit va marca tipulde clasa (0pentruclasa normala 1 pentru clasa cupredare simultana) oultimii treidigi1ivor reprezentanumarul de ordine al (001- nr.1,145 - nr.145) EX.:0_1_048 = inva1amant primar,predare simu!tana, nr.48 Proiectulpentru invalamantul Rural --_.--------- -. - .. 44 Metode de colectare a datelor Principii de interpretare: in interpretarea rezultatelor se vor avea in vedere: Distributia timpului, in cadrulactivitatiide invatare, in raport cu gradul de activizare a elevilor Tipul sarcinilor de invatare I nivelul de solicitare cognitiva specific lectiei Gradul de participare a elevilor iitipul de participareneprovocata) Raportuldintre frecventa iitipulsolicitarilor,pe de 0parte,rezultatele I performantele icolare ale elevilor Anexe ale fi,ei de observare: 1.Situa,ia $colara a e/evilor pe semestrul precedent - pentru a aprecia comparativ nivelul cognitiv alsolicitarilor iiinterventiilor in raport cunivelul de performanta alelevilor. 2.Proiectullec'iei la care se realizeaza observarea - pentru a aprecia masura in care activitatea de predare-invatare este proiectata cuatentie, pentru a identifica utilizarea metodelor de evaluare continua,abordarea diferentiata a elevilor iiutilizarea materialelor de invatare. Operationalizarea conceptelor in cadrul tabelelor sintetice A ,i B: Tabelul sintetic A: 1.Reproducere ,i recunoa,tere =sarcina I interventie a cadrului didactic sau interventie a elevilor care vizeaza competente simple de definire,reprodur,el e a unor informatii, de identificare a unor termeni,relatii,procese. 2.Explicare ,i interpretare =sarcina I interventie a cadrului didactic sauinterventie a elevului care presupune capacitatea de a percepe iide a explica fenomene, procese, legi,de a intelege sensurile iisemnificatiile unor fapte sau evenimente, de a analiza situatii. 3.Aplicare =capacitatea de a transfera informatiile iischemele cognitive din plan mental in planul vietiireale,capacitatea de a aplica algoritmi,norme, legi,principii, relatii in activitatea practica sauexperimentala; capacitatea de a utiliza achizitiile dobandite prin invatare. 4.Capacititi superioare =gandire critica,rezolvare de probleme,luare de decizii Proiectulpentru TnvatamantulRural .... 1_ .. ____ ._ 45 Metode de colectare a datelor Tabelul sintetic B: 5.Expozitiv = interventie a cadrului didactic care nuimplica participarea elevilor 6.Frontal - =cadruldidactic interactioneaza cu eleviiprin intrebariraspunsuridirijate;sarcinile / intrebarile vizeaza clasa in general sauun anumit elev din clasa:cadrul didactic controleazaprocesul de interactiune / comunicare 7.Grupal =interactiunea / comunicarea se petrece intre elevi, in cadrul grupurilor de lucru,iar interactiunea profesor - elevi este centratape facilitare,sprijinconsiliere 8.Individual = individualizarea interactiunii / comunicarii.Cadrul didactic se adreseaza "elevuluiconcret", in functiede nevoile /reactiile acestuia.Interactiunea, . . este personalizata. Proiectul pentru Tnva1amantulRural 46 Metode de colectare a datelor 3.2.Interviul 3.2,1. Cateva definitii Indiferentdetipuldeinterviusaudecombina'iatipologicalacarese apeleazaintr-ocercetare,ramanevalabilextremdesemnificativ faptulca,odatacumetodologiiledeacesttipseproduce0muta'ie referitoarelapercep'iacelorcerceta'i,delaa-ivedeacasimple "surse",caobiectealecercetarii,la0viziuneconformcareiaeisunt maidegraba"subiecti",generatoriai careseproducein modunic in situatia de interviu. Interviuleste0conversatieincareseproduceunschimbde vederiintreintervievatoriintervieva,i. esterezultatul interactiunii dintre participantii lainterviualcontextului socio-cultural incaresederuleazainterviul.Interviurileauuncaracterintersubiectiv,permi,andparticipantilor saexprime sisteme de reprezentari (ganduriconstruite)practicisociale(fapteexperimentate)princare "construiescneintrerupt0versiuneasupralumii..."(D.Silverman, 2004,p.1 04). "incercareadea obtineinformatiidelaaltepersoaneprinintrebari raspunsuri in cadrulunei convorbiri".(T.Rotariu,P.llut,1999, p.61) "Interviuleste0conversatiefa,ainfa,aincare0persoanaobtine informatii de la alta persoana." (N.Denzin,1970, p.186) DEFINITII "Uninterviuesteunevenimentdevorbire(speechevent)incare0 persoanaAobtine0informatiedela0persoanaB,informatiecare eracontinutainbiografialuiB.Termenul,biografie'eviden'iaza caracterultraitalinformatieiculese,in contrastcuinformatiaculeasa ,, prinobservaredirecta,chiarinmomentulderulariievenimentului, desprecaresepresupunecaar firecoltatafarasafifost inprealabil asimilata subiectivata." (F.De Singlyet.al.,1998, p.121) "Tncalitatedeprocesinterlocutoriu,interviulesteuninstrumentde investigarespecific,careajutalapunerea in evidentaa unor faptede un tip special: sisteme de reprezentari(ganduriconstruite)practicile sociale (fapte experimentate)" (op.cit., p.125) "Definiminterviuldecercetareca0tehnicadeob'inere,prinTntrebari raspunsuri,a informa'iilor verbaledelaindivizigrupuriumane in vedereaverificariiipotezelorsaupentrudescrierea a fenomenelor socio-umane." (S.Chelcea, 2001,p.267). Proiectul pentru inva1amantul Rural47 Metode de colectare a datelor 3.2.2. Caracteristicile interviului de cercetare 1)caracterul subiectiv alinforma1iei culese 2) este realizat laini1iativa cercetatorului in folosulcomunita1iiacestuia 3)caracterulexploratotiu(este0caracteristicadedefinireainterviului in opozi1ie cuchestionarul) Interviulare,in timp,0dimensiunesocialaunainterpersonala. Interviuleste0intalnire(aintervievapecineimplicaunanumit grad destandardizare,0codare,0conducerea ,,conversatieiindirectia doritadar,totodata,este0experien1ainter-personala,uneveniment unicincaresuntimplicate,defiecaredata,0seriede necunoscute. ) Interviuleste0improvizatiereg/afa(Bourdieu,1980).Improviza1ie, pentrucafiecareinterviureprezinta0situa1iesingulara,capabilasa producaefecteparticularede reglata,pentruca,in vedereaproduceriiacestorefectedeinterviulnecesita0 serie de interven1ii,de adaptari (tehnica intervievarii). Interviulesteunitinerar terenulpecarese cercetatorulpoate avearepereleprincipale,dar marcajulefectiv setraseazapemasura inaintarii,pe masura derularii interviului. ;'EXERCn"IU: J Proiectati realiza1iuninterviu cuun coleg I colega din in care saurmaritisaafla1icatmaimultelucrurilegatedesatisfac1ii1eI insatisfac1ii1elegate de profesie. 1.Proiectati un set de intrebari 2.Organizati intalnirea 3.Procurati "antrenati.:.va" in utilizarea unui reportofon 4.Derulatiinterviul 5.AnalizB'tiraspunsurileincercatisasintetiza1iprincipalele concluzii in tabelul de mai jos SatisfactiiInsatisfactii JJ Proiectulpentru TnvatamantulRural48 Metode de colectare a datelor Kitwood(inL.Cohenat.al.,2003,p.267)identificatreiconceptii asupra interviului: a.interviul ca transfer de informatii; b.interviulcatranzactieinterpersonala(asumaprezenlabias-ului incearca sa-Icontroleze); c.interviulcaintalnire(encounter)impregnatdemultiple caracteristicialevietiicotidiene.Conformacesteinu, viziune estenecesaradezvoltareaunortehnicidecontrolareabiasului,cide0teorieavietHcotidienecaretineseamade caracteristicilerelevantealeinterviului.Controlulrationalal tuturor aspecte/or "intalnirii" esteimposibil. intre interviu chestionar,exista asemanari,dar deosebiri. ... Interviul,cumaratam,areuncaracter exploratoriu nueste totalmentepre-definit,caunchestionar.EIofera,de celemaimulte ori,maimulta Iibertate ambilor actori:cercetatorulrespondentul.

r!P Dixit! "Arealizainterviuricacumaraplicaunchestionar,faraatine seamadesituatiadeinteractiune,I-arconducepecercetatorla ratareatinte;sale.Invers,arealizainterviuriinmaniH8absolut spontanaignorandregulile,I-arexpuneunuirisclafeldereal,chiar dacamaiputinvizibil:absentatintei."(F.DeSinglyet.al.,1998, p.123). Interviul,spre deosebire de chestionar,faceapella punctul devedere alactoruluiiaduceinprinplanexperientatraita,logicai rationalitatea acestuia(op.cit.,p.124) 3.2.3. Clasificarea interviurilor 1.Dupa pozitia ocupataincadrul demersului metodologic al cercetarii a)interviuri exploratorii b)interviuri ClJfunctie principala c)interviuri cufunctie compl