1. GENERALITĂŢI

1.1. IMPORTANŢA CULTIVĂRII PLANTELOR MEDICINALE

Plantele medicinale sunt o categorie de specii vegetale care acumulează în unele părţi ale plantei diverse principii active utile în tratarea diferitelor afecţiuni ale corpului uman sau animal. Până în urmă cu un veac, aproape toate “leacurile” folosite de om erau de origine vegetală (Muntean şi col., 2001). Plantele medicinale, sub diverse forme, “slujesc” sănătatea cu succes, încă de la începuturile lumii.

Odată cu dezvoltarea chimiei o parte din remediile populare au primit o altă formă, a fost modernizate. De cele mai multe ori efectul folosirii plantelor medicinale este mai lent, necesitând un tratament mai îndelungat, dar este mai puţin “riscant” şi mai ieftin. Efectul plantelor medicinale este mai complex, acționând asupra mai multor organe sau sisteme concomitent. Plantele medicinale produc mai puţine şi mult mai reduse efecte secundare (Lăzurca, 1994).

Numeroase studii ştiinţifice au demonstrat că medicamentele “de sinteză”, cu structuri necunoscute organismului uman, și care reprezintă, de fapt, o intervenție artificială asupra organismului uman, pot declanşa reacţii de respingere, cu toxicitate şi, uneori, cu urmări întârziate. Americanii recunosc că peste 70% din îmbolnăviri se datorează folosirii medicamentelor de sinteză. Acestea au efecte rapide în cazul boli acute, dar efectele secundare produse au provocat manifestarea altor afecţiuni, unele chiar mai grave. Arsenalul terapeutic a depăşit 200.000 de produse farmaceutice şi creşte în continuare. Progresele realizate în fabricarea medicamentelor de sinteză au fost umbrite de multiplele efecte negative. Agresiunea produselor de sinteză asupra organismului uman, precum şi reacţiile de respingere a organismului, determină în primul rând reacţii de tip alergic, dar şi multe alte efecte.

Medicamentele care se prescriu, de fapt trateaza efectele si nu cauzele bolii. Aceasta permite mentinearea oamenilor bolnavi in continuare si beneficii de zeci de miliarde, pentru firmele de farmaceutice (de pe net).Tot mai mulţi sunt cei care cunosc efectele dezastruoase ale medicamentelor de sinteză asupra sănătăţii şi renunţă la tratamentele alopate şi la medicina convenţională, apelând la tratamente naturiste cu plante medicinale, regimuri alimentare de purificare, programe de dezintoxicare a organismului de substanţele chimice (de pe net).

Farmacistul Dr. Ovidiu Bojor susţine că cel puţin 50% din medicamente pot fi înlocuite cu produse din plante (Şt. Manea, 2007).

“Orice medicament are efecte secundare, care pot fi tratate cu alte medicamente, care, la rândul lor nu se abţin de la efectele secundare şi... vezi în ce ai intrat? Oare mai poţi să-ţi dai seama, şi cât timp?” (Peter Gluck, 2007).

Arabella Melville şi C. Johnson, citaţi de Şt. Manea, 2007, arată următoarele: în SUA şi Anglia mor mai mulţi oameni în urma folosirii medicamentelor de sinteză decât în accidentele rutiere; în Anglia peste 2400 rapoarte arată efectele negative şi arată că medicamentele de sinteză ajută doar în prima parte a bolii dureroase. De

2

aceea, tratamentele trebuiesc făcute cu produse naturale, netoxice şi acceptate de organismul uman.

Plantele, din punct de vedere biochimic, fiind organisme vii, conţin substanţe analoge sau compatibile cu ale corpului uman sau animal. În constrast, cele mai multe dintre medicamentele de sinteză actuale sunt substanţe inexistente în natură, cu efecte imprevizibile în organismele vii (Dragoş şi col., 2002).

În trecut preparatele farmaceutice se numeau droguri (drug En = doctorie, medicament). În zilele noastre acest termen se foloseşte mai mult pentru stupefiante.

Plantele medicinale se pot folosi ca atare, cu uşoare preparări, sau pot constitui materie primă în industria farmaceutică sau alimentară. Sub formă de preparate simple îşi pot face efectul în câteva zile şi nu mai necesită medicaţie în paralel pentru afecţiuni uşoare, însă, trebuie ştiut, că în cazul unor afecţiuni severe, plantele medicinale nu trebuie să suprime total medicamentele, ci să le completeze în ameliorarea simptomelor bolii.

Prin cultura plantelor medicinale se pot valorifica unele terenuri mai puţin productive, asigură cultivatorilor însemnate venituri, pot fi valoroase plante ornamentale sau melifere, iar recolta de plante medicinale constituie un important material de export. Ele pot fi extinse în cultura mare, în loturi şcolare, în parcuri şi grădini, îmbinând frumosul cu utilul (Muntean, 1990).

Cultura plantelor medicinale este importantă şi prin faptul că acestea sunt, de regulă, culturi ecologice sau chiar biologice. Nu este permisă aplicarea la aceste culturi de pesticide care să polueze produsul finit care serveşte la vindecarea oamenilor.

Hipocrate, părintele medicinei, definea starea de sănătate ca fiind integrarea perfectă în natură. Tot el spunea: “Medicul tratează, natura vindecă!”.

Îndelungata folosire a plantelor medicinale în medicină este un indiciu sigur al valorii şi utilităţii acestora şi în viitor. Se apreciază că pe plan mondial, se folosesc în prezent în fitoterapie aprox. 20.000 specii de plante medicinale şi aromatice, din care mai utilizate sunt aprox. 300 specii (Ionescu,1981, citat de Vârban, 2000).

Orientările actuale în medicină sunt grefate tot mai mult pe utilizarea fitoterapiei, ea constituind o reală posibilitate în terapeutica modernă, ca alternativă la chimioterapie sau alături de fizioterapie, electroterapie, igiena alimentaţiei etc. Medicina naturală se bazează în primul rând pe Fitoterapie şi colaborează strâns cu alte specialităţi medicale înrudite, cum ar fi: Homeopatia (ce se realizează cu remedii de origine vegetală, mai ales plante toxice, administrate, la început, în doze mai mici), Dietoterapia (care se bazează, de asemenea, în primul rând pe produse vegetale) şi Aromaterapia (tratamentul pe bază de uleiuri esenţiale - volatile). Fitoterapia implică şi conceptul de a trăi în armonie cu întregul regn vegetal, atât în plan fizic (Hipocrate spunea: "Fie ca alimentele să devină remedii, iar remediile alimente") cât şi afectiv. De aceea, cultivarea plantelor, plantarea unui pom, îngrijirea unei flori, trebuie să fie o parte integrantă a Fitoterapiei, în aceeaşi măsură ca şi prepararea infuziilor, extractelor sau decocturilor (Dragoş şi col., 2002).

În anul 1984 doctorul Russ Jaffe spunea: “Sănătatea este mai uşor de păstrat decât de obţinut”. Multe din maladiile lumii moderne sunt cauzate de stilul de viaţă total necorespunzător, consumul de cafea, alcool, tutun, droguri, medicamente de

3

sinteză, cosmetice cu E-uri, factoritoxici de mediu, malnutriţie, poluarea chimică a alimentelor, la care se adaugă stresul cronic, iradierea cu microunde ş.a. Fitoterapia reprezintă o sursă de ameliorare şi vindecare a bolilor prin utilizarea efectelor benefice ale plantelor medicinale. Trebui menţionat şi subliniat că se vor utiliza doar acele plante medicinale care au fost cultivate şi condiţionate în condiţii ecologice (Şt. Manea, 2007).

Plantele medicinale şi preparatele făcute din acestea ocupă un loc important în viaţa sănătoasă a omului şi animalelor. Un mare număr de preparate provin din plante. 77 % din preparatele pentru boli cardiovasculare şi 74% din preparatele pentru boli digestive sunt obţinute din plante. Există peste 1700 de specii de plante medicinale din care mai mult de 50 sunt cultivate. În medicina prezentă, impor-tanţa plantelor medicinale este în creştere (Marinković şi col., 2008).

Datorită actualităţii aplicării principiilor de viaţă ecologică a oamenilor, o pondere mare în alimentaţie precum şi în medicină o au, tot mai mult, plantele cultivate ecologic sau biologic (fără aplicarea unor pesticide care să “intoxice” aceste produse). În ultimul timp, în industria farmaceutică şi cosmetică, se utilizează tot mai mult resurse vegetale din zone rustice, nepoluate, cum sunt numeroase şi în ţara noastră. Se ştie că marile companii farmaceutice sau cosmetice occidentale cumpără diverse produse vegetale, mai ales plante medicinale recoltate din flora spontană, din ţările în care încă nu s-a aplicat o chimizare intensă a agriculturii, cum sunt multe zone şi în ţara noastră.

Pe de altă parte se urmăreşte ca exploatarea resurselor vegetale spontane să nu se facă disproporţionat, peste potenţialul de refacere a acestora, care să ducă la dispariţia acestor specii. Unele specii existente in flora spontană nu pot asigura necesarul pentru industria farmaceutică, cosmetică sau alimentară. Principiile active ale plantelor medicinale din flora spontană sunt foarte variate ca şi concentraţie şi calitate în funcţie de microzonă, de climat ş.a. ceea ce face ca dozarea lor în fitoterapie să fie mai dificilă. Alteori concentraţia principiilor active la plantele din flora spontană este prea scăzută pentru a avea efect fitoterapeutic complet. Unele specii, originare de pe alte continente, cum ar fi Echinacea spp. sau Solanum laciniatum din America de Nord, trebuie luate în cultură în ţara noastră. Din aceste motive, la unele specii de plante medicinale se fac cercetări pentru introducerea lor în cultură.

Plantele medicinale reprezintă o speranţă biologică a omenirii, de o valoare inestimabilă, iar grija pentru această moştenire are o importanţă deosebită. De aceea a şi fost lansată de OMS lozinca "Salvaţi plantele care salvează vieţi!" (Vârban, 2000).

NAPRALERT bază de date internațională cu plante medicinale

vezi: Agroturism plante medicinale.ppt

Cele mai cultivate plante medicinale din Romania sunt coriandrul, chimionul și feniculul (http://www.fermierul.ro).

4

Suprafaţa cultivată cu plante medicinale şi aromatice a crescut în anul 2009 cu 7,3%, la 10.684 hectare, faţă de 9.949 hectare în 2008, se arată în datele furnizate Agenţiei NewsIn de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Astfel, potrivit MAPDR, cele mai extinse culturi în anul 2009 sunt cele de coriandru - 9.175 hectare, urmate de cele de fenicul - 203 hectare şi cele de chimion - 71 hectare (Fig. 2.2.1.). Această creştere a suprafeţei cultivate cu plante medicinale şi aromatice se înregistrează după ce în anul 2007 suprafaţa a scăzut cu 57,1% de la 25.142 hectare la 10.766 hectare, iar în 2008 aceasta s-a diminuat cu 7,5%, la 9.949 hectare (http://www.cotidianul.ro - 03.11.2009).

Fig. ...1. Plantele medicinale cultivate în România (2009)Sursa: (http://www.cotidianul.ro - 03.11.2009)

“Anul acesta oamenii s-au orientat mai mult pe cultivarea de plante medicinale şi aromatice pentru a aduce pe piață produse de calitate. Piaţa din România a acestor produse este invadată de produse din import, care sunt şi de proastă calitate şi mult mai scumpe şi atunci producătorii au cultivat mai mult pentru a veni în piaţă cu produse bune, din materii prime de calitate", a declarat pentru NewsIn preşedintele Asociaţiei Producătorilor, Prelucrătorilor şi Procesatorilor de Plante Medicinale şi Aromatice din România, Dumitru Lazurca. D. Lazurca a mai spus că producţia internă poate asigura circa 20% din necesarul României de plante medicinale şi aromatice, restul fiind adus din import.

În ceea ce priveşte producţia de plante medicinale şi aromatice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale estimează că în anul 2009 se vor obţine 9.100 t, după ce în anul 2008 producţia totală s-a ridicat la 8.994 tone. Potrivit MAPDR, principalele plante medicinale şi aromatice cultivate în România sunt coriandrul, chimionul, anasonul, feniculul, melisa, gălbenelele, menta şi salvia. Datele Ministerului Agriculturii mai arată că în 2008, România a importat 3.721 tone de plante medicinale şi aromatice, cu o valoare de 10.450.000 euro şi a exportat 337,7 tone în valoare de 2.448.700 euro, după NewsIn (http://www.cotidianul.ro - 03.11.2009).Din decembrie 2008, România are unul dintre cele mai complexe portaluri dedicate plantelor medicinale, aromatice şi tinctoriale – www/plante-medicinale.ro -, singurul de acest gen din Europa de Est.

Piaţa plantelor medicinale este în plină dezvoltare în lume, tratamentele naturiste fiind acum foarte căutate. “Cererea este atât de mare, încât, momentan, nu există cote la

5

exportul de plante către ţările UE, care importă din China 80% din plantele medicinale utilizate. Vor prefera oricând să importe din ţările membre, o şansă în plus pentru România. Acum cultivăm în jur de 20 de specii de plante, restul fiind recoltate din flora spontană dezvoltată peste 80% în păduri, care este lăsată în voia sorţii”, arată specialiştii. O mare parte a plantelor merg la export în UE. Specialiştii susţin că ar fi nevoie de o “gardă a plantelor medicinale”, care să protejeze arealurile în care acestea se dezvoltă, ţări ca Ungaria, Republica Moldova sau Croaţia exportând acum mai mult decât România, ţară cu tradiţie dinainte de 1990. O dată cu schimbarea climei vom putea aclimatiza şi alte plante, aşa cum s-au dezvoltat şi în ţările vecine (http://www.marketwatch.ro).

Dinamica suprafeței și a producției de plante medicinale și aromatice în România

Specificare Suprafața,ha

Producția totală,tone

2003 9.526 5.3882004 9.100 9.2002005 4.600 3.3002006 25.142 14.7702007 10.766 5.1002008 9.949 8.9942009 10.684 9.100

Sursa: (http://www.madr.ro)

Date privind importul/exportul de materie primă vegetală medicinală1. ImportSpecificare UM 2000 2001 2002 2003 2007 2008

Cantitate-ceaiuri, extracte vegetale cu destinație medicinală

tone 195,20 1.635,20 2.067,60 2.586,20 3.141,70 3.721

Valoare mii euro

964,30 5.085,70 7.019,40 9.777,30 10.054,90 10.450

Sursa: (http://www.madr.ro)

2. ExportSpecificare U/M 2000 2001 2002 2003 2007 2008

Cantitate-ceaiuri, extracte vegetale cu destinație medicinală

tone 39,70 32,7 35,20 62,00 282,20 337,70

valoare mii euro

461,10 215,40 151,40 455,80 1.216,00 2.448,70

Sursa: (http://www.madr.ro)

Activitatea de elaborare a actelor normative din acest sector are la bază o strânsă 6

legătură cu: Patronatul Plantelor medicinale și aromatice a plantelor medicinale și

aromatice și similare ”Planta Romanica”; Organizația Interprofesională a asociațiilor de producători, procesatori de

plante medicinale și aromatice; Asociația producătorilor, prelucrătorilor și procesatorilor de plante medicinale

și aromatice (după http://www.madr.ro).

Site-uri pentru categoria „Plante medicinale” (magazine on-line)

Nr.

Crt.

Denumire

1 www.farmavit.ro

2 www.mamanatura.ro

3 www.naturaplant.ro

4 www.redis.ro

5 www.sanatateata.com

6 www.terapeut.ro

7 www.tianshi-zamolxe.ro

8 www.universalnutrition.ro

9 www.shop21.ro

10 www.naturashop.ro

11 www.bodyalchemist.ro

12 www.pcfarm.ro

13 www.drnatura.ro

14 www.cosmeticplant.ro

15 www.pro-sanatate.ro

16 www.produsenaturiste.ro

Sursa: Marketing virtual (Sabina Funar, suport de curs, 2009)

7