01 martie

Martisorul

Martisorul reprezinta in fapt firul rasucit rosu - alb si nu obiectul ornamental care se leaga de acest fir (component adaugat ulterior). Martisorul nu se gaseste in lume decat in spatiul primordial al cetatii carpatice si in zonele pericarpatice, la romani si la unele populatii din preajma fruntariilor actuale ale Romaniei (ca Martenita Bulgara). Obiceiul urca in timp pana in neolitic si este strans legat de traditia sacra, originara, a romanilor. Intelesul sau esential este acela de sarbatoare de inceput de an. De aproape 3 veacuri, romanii sunt singurii din Europa care sarbatoresc - cu sau fara stiinta - de 2 ori

Anul Nou, o data dupa calendarul oficial, international iar a doua oara dupa calendarul popular, stravechi, caci antic Anul Nou era la 1 martie, martie fiind prima luna a anului si februarie ultima luna a anului; asa se explica numele lunilor septembrie (adica luna a saptea), octombrie (a opta), noiembrie (luna a noua), decembrie (luna a zecea). Calendarul popular al stramosilor, rezultat din cultul lunar, avea 2 anotimpuri. Martisorul era un fel de talisman, destinat sa poarte noroc. El se oferea de Anul Nou impreuna cu urarile - neschimbate pana azi - de bine, de sanatate („ca-i mai buna decat toate”), de bucurii, de dragoste („sa fii iubit/a”). Gestul oferirii martisorului, fie de catre femei,

fie de catre barbati, ca si felicitarile de azi - transmise prin posta sau prin telefon - poarta in intentionalitatea lor buchetul de urari oferit celor dragi si apropiati la inceperea unui nou ciclu de viata. Colindele de Anul Nou, Plugusorul de pilda, dovedesc si ele ca anul nou incepea la 1 martie - doar in luna martie putand fi vorba de plug, de brazda, de semanat, etc., ceea ce pentru luna ianuarie este exclus). Inceperea Anului Nou la 1 ianuarie in |arile Romane a fost abia din 1701 si romanii prefera sa sarbatoreasca de 2 ori acelasi eveniment decat sa renunte la traditie (este un conservatorism tipic popular, motivat de constiinta indatoririi de a pastra si de a transmite valorile

primordiale culturale). In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de 8 milenii. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor 2 principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana acum ca simboluri al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta sau inmormantare. In Bucovina, Moldova si Dobrogea, fetele purtau martisorul timp de 12 zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana la sosirea berzelor sau pana ce inflorea primul pom; dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului iar cu banul respectiv isi cumparau cas - pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba. In satele transilvane, martisorul se agata si la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor - pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viata, puterea regeneratoare care se crede ca ar fi stimulata prin insasi “culoarea vietii”. In raport cu scurgerea anului, Dochia este Dragaica, Sanziana, Precista, devenind baba (deci pe rand copila, tanara, matura) – metamorfozele sale calendaristice fiind amintirea Dianei de la romani / Artemis de la greci: divinitatea matriarhatului. Povestile Dochiei redau metaforic temele in opozitie ca frig - caldura, sterilitate – fertilitate, etc. Zilele babei sunt in preajma inceputului primaverii, fiind un scenariu de inoire a anului agrar insotit de aprinderea rituala a focurilor, afumarea anexelor gospodaresti, prepararea alimentelor rituale, etc.; de traditia Dochiei se leaga semnificatia celui mai frumos obicei de primavara – martisorul - adevarata funie a anului care aduna laolalta zilele, saptamanile si lunile in 2 anotimpuri (iarna si vara), simbolizate de snurul bicolor facut cadou la inceputul anului agrar.

Cei 40 de Mucenici - armeni

Armenii comemoreaza pe cei 40 de Mucenici in 1 martie. Primul Mucenic a purtat numele de Vlasie Vlahu, martirizat odata cu ceilalti. In catedrala Dubrovnikului (oras Croat pe coasta dalmata, langa Muntenegru) sunt pastrate ramasite ale acestui patron al asezarii - o parte dintr-o mana si din capul

sfantului mort la Sevastia / Asia Mica in 9 martie 316. Conform traditiei, barbatii beau vin in cinstea Mucenicilor - care erau o ceata ostaseasca stransa din Anatolia.

Martenita - bulgari

Una dintre sarbatorile cele mai cunoscute in comunitatile bulgaresti este Martisorul, asemanator de altfel cu traditia romaneasca. Legenda Martisorului este foarte veche, datand pentru bulgari din perioada primului han. Pe cand sora sa si fratele sau se aflau in prizonierat, hanul le-a trimis un soim care avea legat un fir de ata alba pentru a-i instiinta ca ii va ajuta sa evadeze. Cei doi au reusit sa fuga, insa in apropiere de malul Dunarii, fratele hanului a fost ucis de urmaritori si sora sa a dat drumul soimului care avea legat de picior firul de ata alba inrosit de sangele fratelui, pentru a-i da de

veste hanului despre moartea acestuia. La aflarea vestii, de durere, hanul a poruncit ostasilor sa poarte un fir de lana alba si unul de lana rosie pentru a-i feri de necazuri. Acest eveniment se pare ca ar fi avut loc la 1 martie 681. Martisorul bicolor sau multicolor, incarcat cu valente magice, reprezinta un talisman, mai cu seama in civilizatiile arhaice. Culoarea alba a snurului reprezinta femeia, simbolizand viata lunga iar cea rosie reprezinta barbatul, simbolizand forta fizica. De cele doua fire rasucite intre ele se agata monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci si altele, realizandu-se o amuleta protectoare ("Martenita") impotriva spiritelor rele. Ca si in Moldova si in

Bucovina, in unele comunitati bulgaresti exista obiceiul ca fetele sa ofere iubitilor un snur simplu, in cele doua culori. Bulgarii poarta Martisoarele intreaga luna martie, fie la reverul hainei, fie prinse la incheietura mainii, existand si particularitati de ordin social: fetele nemaritate in partea stanga a rochiei, fetele batrane la degetul mic al mainii stangi iar barbatii casatoriti la soseta dreapta. Scoaterea Martisoarelor a fost legata de practicile de previziune a vremii, fiind agatate in copacii care urmeaza sa infloreasca. Este marcata astfel tranzitia dintre iarna si primavara - cu credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce incepe (in vechime 1 martie era Anul Nou).

03 martie

Ziua Bulgariei - bulgari

Bulgaria are suprafata de 110910 kmp, capitala Sofia, aceeasi ora cu Romania si utilizeaza ca moneda Leva. De ziua Bulgariei se sarbatoreste eliberarea de sub dominatia otomana, la 3 martie 1878. La inceput, Bulgaria a fost sub protectorat tarist. Armata bulgara a fost organizata la Chisinau si la Ploiesti, a trecut Dunarea la Zimnicea si s-a evidentiat in lupte la sud de fluviu. Pacea a creat un stat obedient, nul sub raport politic, o gubernie a taratului rus dar pentru care a curs mult sange romanesc – pentru ca ajutorul romanilor in castigarea indepedentei Bulgariei a fost decisiv. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940, Bulgaria a primit de la Romania regiunea Cadrilaterului din sudul Dobrogei, formata din 2 judete. In prezent, in Bulgaria sunt mai multi romani decat bulgari in Romania. Bulgaria are deschisa in Romania Ambasada in Bucuresti.

06 martie

Descoperirea Sfintei Cruci – bulgari, eleni, romani, romi

Sarbatoarea a fost stabilita pentru a marca descoperirea Crucii Domnului, datatoare de viata. In 326, imparateasa bizantina Elena a plecat la Ierusalim intentionand sa gaseasca Crucea lui Cristos. Golgota, locul crucificarii lui Cristos, a fost transformat in groapa de gunoi din cauza dispretului fata

de crestini. Iuda, un evreu mai batran, i-a aratat locul unde Crucea Domnului a fost ascunsa. In

timpul excavatiilor au fost gasite 3 cruci. Pentru a afla care dintre ele este Crucea Mantuitorului, imparateasa a asezat trupul fara viata al unui tanar pe fiecare dintre cruci. Cand corpul tanarului a fost asezat pe Crucea Domnului, acesta a inviat. Biserica Armeana celebreaza memoria acestui eveniment in cea mai apropiata duminica de 26 octombrie, Biserica Ortodoxa Elena o celebreaza pe 6 martie iar Biserica Romano-Catolica pe 3 mai.

07 martie

Ziua Parintelui Rom - romi

Ziua cand parintii romi, cooptati in diferitele programe educative ale scolii – “scoala mamelor”, “scoala tinerilor tati”, “scoala bunicilor” - se reunesc pentru consultari cu profesorii privind educatia copiilor romi este Ziua Parintelui Rom, marcata anual in Romania la aceasta data.

08 martie

Ziua Femeii - universal

Ideea infiintarii unei Zile Internationale a Femeilor a aparut la inceputul secolului XX, in mijlocul industrializarii rapide a lumii si a expansiunii economice, procese care au condus la proteste legate de conditiile de munca. Originea sarbatorii a fost in secolul XIX, cand femeile din fabricile textile si de confectii au organizat un astfel de protest in 8 martie 1857, in New York; muncitoarele au protestat impotriva a ceea ce ele considerau ca fiind conditii proaste de lucru si salarii mici. Acele femei si-au infiintat, in aceeasi luna - dar 2 ani mai tarziu - primul sindicat muncitoresc. Pe 8 martie 1908, Societatea Femeilor Social Democrate din New York a sponsorizat o intrunire pe tema drepturilor femeilor. In 1910, la Conferinta Femeilor Socialiste din Copenhaga, a fost aprobata o Zi Internationala pentru a celebra pacea si castigarea dreptului la vot de catre femei. Inspirata de o comemorare in America a femeilor care muncesc, socialista Germana Klara Zetkin a organizat Ziua Internationala a Femeilor in 1911. Pe masura ce nou nascutul eveniment anual lua amploare, el a preluat cauza pacii, precum si pe cea a drepturilor femeilor. Pana in 1917, Ziua Internationala a Femeilor era sarbatorita la date diferite in lume; apoi, in 1917, 8 martie a fost identificata ca Zi Internationala a Femeilor deoarece in acea zi in Rusia mii de femei au parasit fabricile ca sa protesteze impotriva ratiilor de hrana extrem de mici, preturilor foarte ridicate, razboiului mondial si cresterii continue a suferintelor prin care trebuiau sa treaca. In 1921, 8 martie a fost in mod oficial si global declarata Ziua Internationala a Femeilor - atunci cand reprezentantele bulgare in Secretariatul Internationalei Comuniste au propus ca ziua sa fie sarbatorita in mod uniform pe toata planeta. In Occident, Ziua Internationala a Femeilor a fost comemorata in anii 1910 si 1920 dar si-a pierdut ulterior din importanta. Traditia a fost reinviata odata cu amploarea pe care a luat-o feminismul - dar fara asocierea sarbatorii cu socialismul; in 1975 - care a fost desemnat Anul International al Femeilor - Organizatia Natiunilor Unite a confirmat aceasta zi si a inceput sa sponsorizeze, in mod oficial, Ziua Internationala a Femeilor. In prezent, diverse evenimente celebreaza, in toata lumea, realizarile sociale, politice si culturale ale femeilor. 09 martie Sfintii 40 de Mucenici – romani

Cei 40 de mucenici erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Desi erau de obarsie din diferite locuri, faceau parte din aceeasi ceata ostaseasca. Ei au fost prinsi din pricina

marturisirii credintei in Hristos si au fost omorati in chinuri. Moastele lor au fost raspândite la diverse biserici din spatiul ortodox.

17 martie

Ziua Mediatorului scolar rom - romi

Ziua marcheaza in Romania elaborarea primei fise de post a mediatorului scolar rom, de catre inspectorii pentru scolarizarea romilor, participanti la Seminarul din Tulcea, in 15 - 17 martie 2000, organizat de Ministerul Educatiei Nationale, Romani Criss si OSCE. Ulterior, in anul 2001, in Codul Ocupatiilor din Romania a fost inscrisa profesia de mediator scolar, pentru nevoile Programului educational PHARE, ce a inceput in septembrie 2002.

Postul Esterei - evrei

Postul Esterei pentru evrei este un post care precede Sarbatoarea Destinului. Anul acesta este un post avansat caci ar fi trebuit sa fie in ziua de Sabat. Comemoreaza perioada cand regina Estera i-a condus pe evreii din Persia si s-a rugat ca acestia sa fie salvati de la masacrul pe care Haman il pregatise pentru ei.

18 martie

Ziua Scriitorului rom - romi

Ziua cand Ioan Budai–Deleanu, la piramidele egiptene, a semnat si a trimis "Epistolie inchinatoare catre Mitru Perea (Petru Maior), vestit cantaret" - din care rezulta ca Ioan Budai-Deleanu si Petru Maior erau romi - a devenit Ziua Scriitorului Rom in Romania. Cu acelasi prilej, sunt serbati si alti prozatori romi din Romania: Paun Gheorghe Ialomiteanu, Irina Gabor-Zrinyi, Anton Pann, Valerica Stanescu s.a., cat si prozatori din alte tari. De asemenea sunt cinstiti si poetii romi din tara si din diferite alte tari.

20 martie

Sarbatoarea Destinului - evrei

Sarbatoarea Destinului (Purimul) e singura sarbatoare laica a evreilor - celebrata in data de 14 Adar, conform Calendarului Evreiesc. Intr-adevar, in timp ce toate sarbatorile evreiesti sunt legate de slujbe religioase iar manifestarea se inregistreaza numai de sinagoga, Sarbatoarea Destinului e legata de mici petreceri familiale si prietenesti. Mai mult, in timp ce toate sarbatorile au fost ordonate in numele lui Dumnezeu, Sarbatoarea Destinului a fost ordonata de un om, din initiativa sa: Mordechai, eroul Cartii Esterei - carte in care nimeni nu a intalnit numele lui Dumnezeu, puterea divina fiind inlocuita cu expresia „pur” (soarta, destin) de unde si numele sarbatorii, „Purim” (destine, sorti). Purim isi datoreaza existenta pe filele Calendarului Evreiesc unor evenimente memorabile: la palatul regelui

Persiei exista o rivalitate intre doi curteni, babilonianul Haman si Evreul Mordechai; din cauza acestei rivalitati, evreii sufereau mult si situatia ajunsese atat de grava incat Haman, care era in favorurile imparatului, a obtinut ordinul ca sa fie exterminati toti evreii din regat. Estera, care era nepoata lui Mordechai, fu instiintata. Si in timp ce toti evreii posteau, ea s-a dus la rege si a obtinut clementa suveranului pentru evrei. Aceasta salvare au socotit-o evreii drept o minune a destinului. Pentru a marca aceasta data, se da de pomana la 2 oameni nevoiasi si se fac daruri care constau din mancare catre 2 prieteni pentru a-i ajuta pe ceilalti cu sarbatorirea si pentru a raspandi un simt de fraternitate. O delicatesa care se serveste consta din prajiturele in 3 colturi umplute cu jeleu sau cu seminte de mac, miere si nuci.

21 martie

Nevruzul - turci

Cea mai importanta sarbatoare anuala, din punct de vedere al unitatii lumii turce, precum si a celor

dobrogeni este Nevruzul, cu o vechime de peste 5 milenii. Cuvantul “Nevruz”, in traducere din limba persana, inseamna “zi noua”, de la “Nev”, adica nou si de la “Ruz”, adica zi. Este vorba de o noua zi a anului, in care natura reinvie si oamenii se bucura odata cu venirea primaverii. In Romania, turcii sarbatoresc Nevruzul primavara pe 21 martie, desi festivitatea nu incepe pentru toti in aceeasi zi si nici la acelasi prim minut al diminetii. Dar pentru toti musulmanii aceasta sarbatoare este inainte de Zodia Berbecului (la unele popoare musulmane ea tine intre 3 si 7 zile iar la altele poate dura si pana la 14 zile). Din China, pana in Asia si Europa, fiecare popor turanic isi are propriile legende in legatura cu Nevruzul. Una dintre legende spune ca in urma cu mii de ani neamul turcilor a fost izolat in Muntii Erghenegon peste care nu puteau trece, datorita unor cataclisme naturale. Ei totusi si-au continuat viata acolo, au extras zacaminte de carbuni, au crescut animale si intr-o zi au vazut un lup intrand si iesind printr-o stramtoare; dupa ce l-au urmarit, au reusit sa iasa din stramtoarea acelor munti. Acel moment se considera a fi ziua in care poporul turc s-a raspandit in cele patru zari ale lumii. Musulmanii de ramura sunita leaga momentul Nevruzului de nasterea lui Ali, ginere al Profetului Mahomed. Aceasta sarbatoare incepe cu o curatenie generala iar lumea arunca in foc haine vechi si-si cumpara altele noi, ele simbolizand necazurile si supararile vechi care se arunca odata cu hainele. De asemenea, au loc sezatori campenesti in care participantii, mai ales tinerii, sar peste foc. Totodata se pregatesc peste 7 feluri de mancare, pentru ca 7 este un numar cu noroc. Se fac multe prajituri, mancaruri din carne de berbec, bucate traditionale si specifice turcilor. Tinerii iau o creanga pe care o impodobesc cu ghiocei, cu batiste brodate, cu flori de primavara si ies la colinde din casa in casa sa aduca Nevruzul, adica sa vesteasca primavara. Ei sunt rasplatiti cu dulciuri, prajituri si banuti iar aceste mici daruri se numesc “nevruzii”. Simbolurile Nevruzului sunt graul incoltit, care semnifica noul an, focul prezent si in casele oamenilor iar in colturile camerelor se aprind lumanari. De asemenea, la aceasta sarbatoare tinerii fac focuri in jurul carora danseaza si recita versuri.

Ziua Antidiscriminarii - universal

21 martie a fost declarata Ziua Antidiscriminarii (Ziua Internationala pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasiala) de catre Organizatia Natiunilor Unite, ca urmare a asasinatelor a 70 de demonstranti anti-apartheid in Africa de Sud, in 1960. Anual, mii de persoane se organizeaza pentru mai multa toleranta, drepturi egale si o sarbatorire a diversitatii europene.

25 martie

Buna Vestire – bulgari, eleni, romani, romi

Buna Vestire a Maicii Domnului din 25 martie este unul dintre cele 4 praznice imparatesti ale ei, cand e dezlegare la vin, untdelemn si peste. Buna vestire constituie sfarsitul fagaduintelor pentru venirea lui Mesia si inceputul mantuirii pentru om, cand se implinesc profetiile Vechiului Testament iar prin

acceptarea de catre Sfanta Fecioara Maria a acestei lucrari divine, intreg neamul omenesc se pregateste pentru eliberarea de sub robia pacatului si a mortii. Popular numita Blagovestenie, este randuita pentru amintirea zilei in care Arhanghelul Gavril a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu. Ea a fost asezata cu 9 luni inainte de Nasterea Domnului, pentru ca asa a avut loc zamislirea dumnezeiescului Prunc in pantecele Fecioarei Maria, pe cand Ea avea 15 ani. Buna Vestire este o sarbatoare foarte asteptata, datorita evlaviei pe care credinciosii o au catre Maica Domnului. Ziua Republicii Elene – eleni Republica Elena are suprafata de 131940 kmp, capitala Atena, aceeasi ora cu Romania si utilizeaza ca moneda Euro. Limba elena utilizeaza alfabetul propriu, elen/cel mai vechi din Europa. In prezent, in Republica Elena sunt mai multi romani decat eleni in Romania. Republica Elena aniverseaza 25 martie ca Ziua Independentei. In 25 martie 1821, elenii au inceput lupta de eliberare fata de Imperiul Otoman. Practic, a urmat un razboi al elenilor cu otomanii, rezultatul fiind constituirea statului elen in Balcani. O societate secreta puternica, numita Eteria, infiintata in 1814 pentru a pregati independenta

ce avea sa urmeze, si-a adaptat sistemul de idei la gandirea revolutionara si a primit ajutor in actiunile sale de strangere de fonduri si arme prin intermediul centrelor create in Balcani si in zonele Mediteranei de Rasarit. In 1821, fiul domnitorului Munteniei, maiorul Alexandru Ipsilanti - presedintele acelei societati – a intrat in Iasi (capitala Moldovei pe atunci si teritoriu otoman), cu foarte putine forte si cu binecuvantarea mitropolitului Moldovei, la Biserica Trei Ierarhi, proclamand independenta statului elen. In ciuda problemelor survenite, precum retragerea ajutorului tarist, in primul an, activistii au reusit sa indeparteze autoritatea otomana din localitatile elene din sud si sa o instaureze pe cea elena. Eliberarea de otomani pe teren a fost fara aportul lui Alexandru Ipsilanti - care a fost ocupat sa-l ucida pe revolutionarul Tudor Vladimirescu in Tara Romaneasca, pierzand astfel ajutorul romanilor, in loc sa treaca Dunarea in Balcani.