Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

Proiect de scurtă durată

Clasa: a V – a Data: _________ Tipul lectiei: predare învătare

Tema lectiei: Interjectia. Tipuri de interjectie.

Obiective operationale:O1 – să definească interjecţia;O2 – să identifice interjecţiile dintr-un text/enunţ dat;O3 – să clasifice interjecţiile după sens şi structură;O4 – să precizeze rolul interjecţiei în comunicare;O5 – să descopere autorii sunetelor produse din audierea propusă;Metode si procedee: rebusul, jocul didactic, explicarea, problematizarea, observarea, descoperirea, exercitiul

Etapele lectiei

Activitatea profesorului Timp Metode si procedee

Resurse

Evocare Moment organizatoric Verificarea temei de casă Rezolvarea rebusului, pentru a descoperi tema

lectiei. (Anexa 1)- Cum vă simtiti astăzi? (Elevii aleg o imagine din

fisa propusă)

5

Rebusul Anexa 1

Imaginea

Realizarea sensului

Propun să se grupeze conform imaginii si exprimării ei. (Anexa 2)

Explicarea casetei 1, pag. 177 (Anexa 3) Exprimarea interjectiilor din imaginea de la p. 177 Explicarea casetei 2, pag. 177 Identificarea autorilor sunetelor produse din

audierea unui video despre imitarea sunetelor din natură.

Clasificarea interjectiilor în functie de sens si structura lor. (Anexa 4)

25 Jocul didactic

ExplicareaProblematizarea

ObservareaDescoperirea

Exercitiul

Anexa 2

Anexa 3

Ppt

Anexa 4

Reflectie Alcătuirea enunţurilor în care să fie folosite interjecţii pentru:

- a exprima necesitatea de tăcere (st!) - a face atent pe cineva (hei! măi!) - a exprima mulţumirea (a, ei, deh!)

Completarea tabelului folosind cuvinte si interjectii corespunzătoare zilelor de săptămînă. (Anexa 5)

Descoperirea interjectiilor ascunse în grila propusă (Anexa 6)

12Exercitiul

Jocul didacticProblematizarea

Descoperirea

Anexa 5

Anexa 6

Extindere Ex. 1, pag. 178 Ex. 2, pag. 178

3

ANEXA 1

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

Prin rezolvarea unui rebus, elevii vor descoperi numele unei noi părţi de vorbire. Eivor observa ce exprimă interjecţia.

1 M I A U2 N A3 T I C

V Ă L E U5 U R A

6 V Î J 7 M E

H A P C I U9 T U P

10 P I C11 H A M

1) Cuvînt care imită strigătul pisicii.2) Spui în loc de “ţine”.3) Cuvînt care imită sunetul ritmic al ceasului.4) Aşa a urlat de durere lupul cînd a căzut în groapa cu jăratic.5) Cuvînt care exprimă bucurie, entuziasm.6) Cuvînt care imită zgomotul vîntului puternic.7) Cuvînt care imită strigătul mielului.8) Cuvînt care imită zgomotul produs de strănut.9) Cuvînt care imită zgomotul unei sărituri.10) Cuvînt care imită sunetul auzit la căderea unei picături de apă.11) Cuvînt care imită lătratul cîinelui.

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul AlexeevcaANEXA 3

INTERJECTIA

este partea de vorbire neflexibilă care exprima stări sufletesti, îndemnuri

sau reproduce sunete si zgomote din natura (onomatopee).

Clasificarea interjecţiilor:

După formă: simple: of!, vai!, hai!, buf!, zdroc!, piu-piu! etc.

compuse: hodoronc-tronc!, iacătă!, cip-cirip, trosc-pleosc! etc.

După înţeles:

- care exprimă stări sufleteşti: of!, vai!, eh!, de!, ura! etc.

- care exprimă senzaţii: au!, brr!, hapciu! uf

- de adresare: măi!, bă!, băi!, mă! bre! etc.

- de atragere a atenţiei cuiva: uite!, iată!, iacătă!, ia uite! etc.

- reproduc sunete din natură: buf!, cioc-cioc!, miau!, zvîrr!, pic-pic!, behehe!

Punctuatia:- virgula: Măi, ti-ai pregătit temele de casă?- semnul exclamării: Ei! Ati cumpărat dulciuri?

Anexa 6

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul AlexeevcaCONCURS!!!

1. Caută în careu (pe diagonală, orizontală sau verticală) 10 interjecţii.

ANEXA 2

Q M F Ş Â R A U I KH M I G F E N C S YA U V A N T D P B ZI F H Z U I J O D DU Ă Â T R A N C G RJ U F B E R U J U AB K Ţ I O R F M G NV Ş H A M T I N V GA W Z L A H A V D II V O C A C I O C R

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca 1. Asociaţi fiecărui desen cuvinte potrivite, grupându-le apoi în funcţie de ce exprimă:

băi!, cucurigu!, of!, bzzz!, aoleu!, ham-ham!, brrr!, di !,

poc!, miau!, pac! ţrrr!, pic-pic!, hei! ura!,

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca- stări sufleteşti:- senzaţii:- sunete scoase de animale:- zgomote:- adresare:- îndemnuri:

ANEXA 4

1. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane: A B1. senzaţie a) Striga fericit: Ura! Ura!2. stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o dugheanã!3. act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!4. onomatopee d)Hai cu mine!

2. Subliniaţi interjecţiile din enunţurile următoare şi clasificaţi-le după sens şi structură completând tabelul de mai jos: ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-hamoh!, vai!, hei-rup!, vâj!, bre!, lipa-lipa!, ura!, zdronca-tronca!, hop-ţop!, zvârr, „O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!”„A! zic eu, şi dumnealui?” Ah, ce cald e ! Au, mă doare!„Măi Ursane, acolo e de noi!” „Ia, ascultaţi,măi, zice Gerilă.”„Hi căluţii tatei, să ne întoarcem cât mai degrabă acasă.”„Hăis şi cea! Gem sub poveri/ Carele greoaie…”„…au auzit desluşit glasul mamei lor chemându-i din capul miriştii: Pitpalac! Pitpalac!”„Pupăza zbârr! pe-o dugheană.”„Atunci domnul Popescu trosc-pleosc! două palme peste faţă.”Pentru Dumnezeu, de ce nu mi-ai spus?„Vai şi-amar de cel sărman, că nu e nimeni să-l creadă.”

DUPĂ STRUCTURĂ DUPĂ SENS simple compuse

stări sufleteşti, senzaţii

manifestări alevoinţei, adresare

zgomote din natură, suneteale necuv.

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

ANEXA 5

Completează cele 7 chenare corespunzătoare zilelor săptămînii cu cîte un cuvînt care să descrie cel mai bine felul cum te simți în acea zi. Asociază fiecărei zile cîte o interjecție.

Luni

Marți

Miercuri

Joi Vineri

Sîmbătă

Duminică

Cuvînt

Interjecție

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

ANEXA 1Se dă textul:

„— Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?— U! hu!... este badea Muşat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman şi alţii.— Ho! mă, destul! Dar cine este mai mare decît toţi la voi în sat?— Cine-i mai mare? Badea Chiţu; el este mai nalt decît toţi; e atît de lung, încît mai n-ajungi cu mîna la umărul său.— Bre!... proastă lighioaie mai eşti! Nu te-ntreb aşa.

— Dar cum? zise Păcală.— Eu îţi zic: pe cine ascultaţi voi aici în sat?— I! ha! auzi vorbă! Ascultăm pe lăutarul moş Bran; cînd începe să cînte, tot satul stă cu ochii şi urechile ţintă la el.— Nu zic aşa, măi nătărăule! Răspunde-mi odată cum te-ntreb.— Ei, cum?— Eu te-ntreb de cine aveţi frică aici în sat mai mult.— Văleu, maică! Ia, de buhaiul lui moş popa, mare frică mai avem, mămulică. Cînd vine sara de la păscut, fugim de el care încotro apucăm; că atît e de înfricoşat, de gîndeşti că e turbat; cînd începe să mugească, sparie chiar şi copiii din sat.— Mă!... da'! ce namilă de om eşti tu? Nu cumva eşti vrun duh rău, frate cu Mează-noapte sau cu Spaima-pădurei?— Ei, Doamne! De ce mă-ntrebi, cînd mă priveşti? Ce? Nu mă vezi că-s om ca şi dumneata: cu cap, cu ochi, gură, nas, mîni şi cu picioare, mă mişc şi mă uit ca toţi.— Aşa te văd şi eu, dar ai minte şi simţire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zău: aveţi butnari sau dogari în sat la voi?— Avem.— Na cinci bani, şi du-te să-ţi puie doagele ce-ţi lipsesc.

Prostia din născare, leac în lume nu mai are; ea este o urîcioasă boală, ce nu se vindecă în şcoale, ba nici în spitale

(Ion Creangă-Păcală)

1.Subliniaţi interjecţiile din textul de mai sus.

2. Transcrieţi primele trei propoziţii din text fără interjecţii. Ce observaţi?

Limba si literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

ANEXA 2

1. Identificaţi interjecţiile din textele de mai jos şi precizaţi semnele de punctuaţie care se folosesc dupã ele:

,,Ha, ha, ha, dacã-o sã-şi spargã mãcar un cap, tot e ceva.” (M. Sorescu, Într-o poveste)

,,- Cri, cri, cri,Toamnã gri,Nu credeam c-o sã mai vii.” (G. Topîrceanu, Balada unui greier mic)

,,Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar (...)” (B. Şt. Delavrancea, Bunica)

,,Mãi! anapoda lucru ş-aista, zic eu înciudat.”(I. Creangã, Amintiri din copilãrie

2. Puneti semnele de punctuatie, acolo unde este necesar, in urmatoarele enunturi:“Hai călutul meu ”“Ia să-mi facă Nica Oslobanu încredintarea, zise părintele Duhu.” “Aoleu”“Hai cu mine”“S-atunci, tusti lînga piciorul lui.” Hai măi frate/ hai măi frate/ Zorile s-aprind””Un cătel sfrigit asupra lor s-a repezit tah tah tah” ”Pasii lui se depărtau fîs fîs fîs””Mătusa Frăsîna îsi purta degetele printre pui si se străduia să le spună ceva în limba lor păsărească ti ti ti”” Ninsoarea mai încetase, si după si după multă trudă, am găsit drumul; si hai hai hai către seară am ajuns la bunicul David din Pipirig”