Proiect de scurtă durată

Clasa: a V – a Data: _________ Tipul lectiei: mixtă

Tema lectiei: Silaba. Accentul fonetic. Ortoepia

Obiective operationale:O1 – Sa distinga silabele dintr-un cuvant;O2 – să definească accentul.O3 – să accentueze corect unele cuvinte;O4 – Sa identifice cuvinte monosilabice;Metode si procedee: problematizarea, explicatia, exercitiul, jocul didactic

Etapele lectiei

Activitatea profesorului Timp Metode si procedee

Resurse

Evocare Moment organizatoric. Verificarea temei de casă. Se prezinta elevilor o imagine cu anotimpul Toamna. Se

formuleaza propozitii pe baza imaginii. Se alege o propozitie, se desparte in cuvinte, cuvintele se despart in silabe

7

Problematizarea

Realizarea sensului

Despărtirea textului de la pag. 55 în silabe. Indicarea numărului de silabe ale cuvintelor. Explicarea notiunii de SILABĂ (Anexa 1)

Cuvîntul este: MONOSILABIC PLURISILABIC

Exemplificarea cuvintelor mono si plurisilabice Exercitiul de la Observati, pag. 55 Explicarea notiunii de ACCENT (Anexa 1) Exercitiul de la Observati, pag. 55 Rezolvarea ex. de pe (Anexa2 )

25Problematizarea

Explicatia

Exercitiul

Anexa 1

Anexa 1

Anexa 2

Reflectie Pentru a recapitula accentul voi apela la un joc didactic. Elevii vor extrage bileţele care contin grupuri de cuvinte accentuate diferit. Vor alcătui propoziţii şi le vor scrie la tablă. Grupurile de cuvinte sunt: acele – acele, porunci – porunci, mări – mări, scumpi – scumpi, umbrele – umbrele, nota – nota, haină – haină, deşi – deşi.

Exercitii de pe (Anexa 3)

10Joccul didactic

Jocul didacticAnexa 3

Extindere Ex. 1, pag. 56 Exersati

3

Anexa 2

Cuvinte alcătuite dintr-o singura silabă

1. Desparte in silabe si marchează silaba prin linii:

2. Bifeaza cu X cuvantul format dintr-o singura silaba:

3. Identifică numărul de silabe al cuvintelor:

Anexa 3

1.Scara cuvintelor:Găseşte cuvinte care încep cu silaba indicată, formate din două, trei, patru

silabe:re __ ma __re __ __ ma __ __re __ __ __ ma __ __ __

2.Ajutată-l pe fluturaş să ajungă la floare! El trebuie să zboare din floare în floare, doar pe cuvintele alcătuite din două silabe.

Ordoneaza aceste cuvinte pentru a forma o propozitie.

........................................................................................................................... 1. Stabiliti accentul corect al urmatoarelor cuvinte: fenomen, fastuos, panteon,

februarie, pitoresc, sculptura, sculptor, vizionar.

2. Aratati in cuvintele de mai josunde poate cadea accentul si sensurile pe care le poate avea acelasi cuvant, valorile morfologice, in functie de pozitia accentului: acele, copii, torturi, era, vesela, cai, snopi, reped

Proiect de scurtă durată

Clasa: a V – a Data: _________ Tipul lectiei: predare /învătare

Tema lectiei: Triftongul

Obiective operationale:

bucuros cant coroana soarele bineprimavara

toata vis miros copt

zbor florile ziua vecina fluturas

O1 – să definească triftongul;O2 – Să recunoască triftongii dun cuvintele propuseO3 – Să alcătuiască cuvinte care conţin triftongi O4 – să cunoască structura fiecărui grup de sunete;Metode si procedee: cubul, explicatia, rebusul, exercitiul, problematizarea

Etapele lectiei

Activitatea profesorului Timp Metode si procedee

Resurse

Evocare Moment organizatoric. Verificarea temei de casă.Voi folosi un cub. Pe cele şase feţe ale cubului se vor afla următoarele grupuri de sunete: OA, IA, IE, UI, IOA, OAI. Câţiva elevi vor arunca acest cub şi vor da exemple de cuvinte care să conţină grupul respectiv de sunete.

7

Cubul

Realizarea sensului

Analiza propozitieiVreau să- mi cumpăr creioane.

Cer elevilor să despartă în silabe cuvintele subliniate şi să identifice silabele şi semivocalele.

Explicarea notiunii de TRIFTONG Triftongul este grupul format dintr-o vocală şi două semivocale rostite in aceeaşi silabă.

Alcătuirea cuvintelor care să includă diferiţi triftongi. Ex. Folositi –vă cunostintele, pag. 54 Ex. 2, pag. 54

Explicatia

Problematizarea

Reflectie Identificarea cuvintelor ce contin triftong din rebusul propus

(Anexa 1) Rezolvarea exercitiilor de pe (Anexa 2)Voi desena pe tablă trei pătrate de culori diferite. Apoi voi dicta elevilor următoarele cuvinte: familie, şcoală, aripioară, cereale, peisaj, vioară, veneau, scriau, tei, viezure, explicaţie, pâine, dialog, seară, metrou, iau, fluierau. Elevii vor veni la tablă şi vor integra aceste cuvinte în cele trei pătrate în funcţie de grupul de sunete conţinut: diftong, triftong sau hiat.

Rebusul Anexa 1

Anexa 2

Extindere Ex. 4, pag. 54 (triftongii)

Anexa 1

Daţi exemple de cuvinte în care grupurile următoare să formeze, triftongi.

grupurile iai, iei, iau, ioa, oai, eau (un cuvânt).....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

1. Formaţi femininul următoarelor substantive şi subliniaţi triftongii din cuvintele obţinute: neamţ, leu, chinez, grec, tigru, lup.

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

2. Identifică cuvintele care conţin vocale triftongi din următorul text:“Chinezoaicele au un adevărat ritual al servirii ceaiului. Fiecare ceaşcă este pusă înaintea persoanei invitate pe o tavă de aluminiu. Licoarea este turnată dintr-un ceainic de către o gheişă.

Silaba este formată dintr-o vocală sau dintr-un grup de sunete care conţine o vocală şi care se pronunţă printr-un singur efort respirator. Cuvintele pot fi:

monosilabice- formate dintr-o singură silabă (ceas, timp, roz, fag, pat, crom, var, fragi etc) bisilabice- formate din două silabe (ca-să, floa-re, ar-tist) plurisilabice- formate din trei sau mai multe silabe (ex-po-zi-ţi-e, res-pec-tu-os, în-fru-mu-se-ţat)

1. O CONSOANĂ ÎNTRE DOUĂ VOCALE trece  în silaba următoare:   Ex.: ma-să; pă-du-re; u-ti-li-za-re, pâi-ne; stro-pea-lă, a-xă, e-xa-men, e-xer-ci-ţiu, ve-che.

2. DOUĂ CONSOANE ÎNTRE DOUĂ VOCALE la despărţirea în silabe trec prima  consoană în silaba dinainte, iar a doua consoană la silaba următoare: 

Ex.: ar-tă; ac-tiv; tic-sit; mun-te; un-ghi-e;

Excepţie:   Dacă în grupul de două consoane a doua este l  sau r, iar prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, despărţirea în silabe se face înaintea  întregului grup, adică cele două consoane fac parte din aceeaşi silabă: o-br az: o-bl u: co-dr u: a-flu-ent; a-fri-can, a-gra-fa,  pe-hli-van, su-ple-ţe,  pa-tru, co-vr ig, e-vla-vi-e;

3. TREI SAU MAI  MULTE CONSOANE ÎNTRE  DOUĂ VOCALE, la despărţirea în silabe trec prima la silaba  de dinainte, iar celelalte două la silaba următoare.   Ex.: as-tru; mon-stru; con-struc-tor;   Excepţie:   În cazul grupurilor de consoane lpt, mpt,  nct, ncţ,  ncş, ndv, rct, rtf, stm, despărţirea se face după a doua consoană din grup:   sculp-tu-ră; somp-tu-os; linc-şii;  punc-taj;   func-ţi-e; arc-tic; jert-fa; ast-ma-tic; sand-viş;  gang-ster, port-drapel, trans-planta ;

4. DOUĂ VOCALE alăturate trec în silabe diferite.   a-er; a-le-e; po-e-zi-e; 

Nu se despart în rînduri diferite:

cuvintele compuse din abrevieri literale: IRTA (nu: IR-TA), UNESCO (nu: U-NES-CO); abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., ş.a.m.d.; numeralele ordinale notate prin cifre (romane sau arabe) urmate de formantul specific: (al) XVI-lea,

a 5-a. numele proprii de persoane (ex. Popescu, Abd el–Kader)

Se pot despărţi şi după structură cuvintele compuse şi cele derivate cu prefixe ( drep-tunghi/ drept-unghi, por-tavion/ port-avion, nes- prijinit/ ne-sprijinit, su-blinia/ sub-linia)La cuvintele scrise cu cratimă sau cu linie de pauză se admite, atunci când spaţiul nu permite evitarea ei, şi despărţirea la locul cratimei/ liniei de pauză ( aducere-/ aminte, ex-/ ministru, flash-/ ul, vazându-/ mă)

Accentul reprezintă pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt. În limba română accentul nu are un loc fix. Accentul se notează cu semnul ′: cá-să, ma-túr, ve-rí-gă, mă-séa, bol-náv etc.

Accentul poate deosebi înţelesul cuvintelor: vé-se-lă (bucuroasă) şi ve-sé-lă (vase), có-pii (xerox) şi

co-píi (oameni).În cazul unor cuvinte, DOOM acceptă două variante de accent:

pro-fé-sor / pro-fe-sórán-tic / an-tícpó-nei / po-néi

Sunetele limbii române

Sunetele sunt produse cu ajutorul vocii şi sunt receptate de ureche. FONETICA este ştiinţa care studiază sunetele limbii.

Cuvintele sunt alcătuite din sunete. Semnul grafic( scris) al unui sunet este litera. Sunetele limbii române sunt:

Vocalele sunt sunete la rostirea cărora aerul nu întâlneşte niciun obstacol şi care pot forma singure silabă. Vocale: a (întotdeauna vocală), e, i, o, u, ă, â, î. Ex. fată

Semivocalele sunt sunete care seamănă cu vocalele, dar nu pot alcătui singure silabă. Acestea sunt: e, i, o, u. Ex. iepure

Consoanele sunt sunete la rostirea cărora aerul întâlneşte obstacole la ieşirea din aparatul fonator (porţiunea dintre plămâni şi inimă) şi care nu pot forma singure silabă. Consoane: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v, w, x, y, z.

Corespondenţa sunet-literaăÎn general, în limba română o literaă transcrie un singur sunet. Ex. copil- 5 litere şi 5 suneteUnele sunete pot fi redate prin mai multe litere. Ex. baci- 3 sunete şi 4 litereO literă poate transcrie mai multe sunete. Ex. exerciţiu- litera x se aude cs.Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi pot nota:

- un singur sunet ( consoană): cea-un (č)- 4 sunete şi 5 litere; cio-ban- 5 sunete şi 6 litere, ghea-ră (g´)- 4 sunete şi 6 litere; cea-sor-nic- 8 sunete şi 9 litere.

- două sunete: consoanele č (ce, ci), ğ (ge, gi), k´ (che, chi), g´ (ghe, ghi) şi vocalele e şi i. Ex. ce-lu-lă- 6 sunete şi 6 litere, ghe-ţar- 5 sunete şi 6 litere, gi-ra-fă- 6 sunete şi 6 litere.

Diftongul. Triftongul. Hiatul

Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o semivocală, pronunţate în aceeaşi silabă. Ex. : broas-că (o-semivocală, a-vocală), ca-dou (o-vocală, u-semivocală), iar-nă (i-semivocală, ă-vocală).Tipuri de diftong:

urcător (ascendent), alcătuit din semivocală+vocală: broas-că, pia-ţă, floa-re etc. coborâtor (descendent)- vocală+semivocală: grâu, mai, ca-dou, nou etc.

Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă. Ex. : le-oai-că (o, i –semivocale, a-vocală), lă-cră-mioa-ră (i, o-semivocale, a-vocală), pă-reau (e, u-semivocale, a-vocală), ur-soai-că (o, i-semivocale, a-vocală), a-ri-pioa-ră (i, o-semivocale, a-vocală).

Hiatul este grupul de două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite. Ex. : al-co-ol, zo-o-lo-gi-e, hi-at, fi-in-ţă, po-e-zi-e, a-e-ro-port etc.