1

ŞCOALA CU CLASELE I – VIII, DOROBANŢ

JUD. IAŞI

PROIECT DIDACTIC

PROF. ANA HARAGA

DATA: 19 aprilie 2010

CLASA: a VIII-a

OBIECT: Limba şi literatura română

SUBIECTUL LECŢIEI: Literatura populară

TIPUL LECŢIEI: Lecţie de recapitulare şi sistematizare a informaţiei

SCOPUL LECŢIEI: Valorificarea informaţiilor despre folclor şi de teorie literară

în abordarea speciilor literare populare;

MOTIVAŢIA:

Lecţia este foarte importantă deoarece contribuie la dezvoltarea unor

priceperi şi deprinderi de lucru necesare perceperii corecte a unui text literar.

Elevii au posibilitatea să-şi valorifice cunoştinţele de teorie literară în

abordarea operelor literare folclorice, asigurând un caracter practic, funcţional

conceptelor studiate, să-şi dezvolte capacităţile de analiza şi sinteză, abilităţile de

comunicare şi argumentare.

În contextul lecţiei, elevii sunt solicitaţi să sistematizeze informaţiile privind:

temele şi motivele literare, genurile şi speciile folclorice, universul artistic, mijloace

artistice, procedee literare.

Lecţia contribuie la dezvoltarea interesului pentru folclorul românesc, la

cultivarea sentimentului patriotic şi a gustului estetic.

Elevii sunt solicitaţi să lucreze atât individual, cât şi în grup, înlesnind

colaborarea, schimbul de informaţii, expunerea, argumentarea şi susţinerea

justificată a opiniei personale privind un anumit nivel al textului.

CONDIŢII PREALABILE:

Elevii trebuie să aibă:

Informaţii exacte de teorie literară, conform programei şcolare;

Deprinderi de a lucra în grupuri şi de a folosi fişele de lucru

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Elevii trebuie:

A. COGNITIVE:

a.1. - să coreleze în abordarea speciilor literare folclorice noţiunile de teorie

literară studiate (gen literar, specie literară, moduri de expunere, temă

literară, motiv literar, figuri de stil etc.);

2

a.3. – să precizeze caracteristicile operelor literare populare;

B. DE COMUNICARE:

b.1. – să argumenteze într-un limbaj adecvat, logic şi coerent opinia personală

privind apartenenţa textului literar dat la genul şi specia literară

corespunzătoare;

b.2. – să valorifice în actul comunicării termenii de specialitate asimilaţi;

C. CAPACITĂŢI ŞI DEPRINDERI INTELECTUALE:

c.1. - dezvoltarea capacităţilor de a structura şi expune corect idei care să

reprezinte opinii personale privind o temă dată;

c.2. – dezvoltarea mobilităţii gândirii, a capacităţii de analiză şi de

sinteză a informaţiei;

METODE ŞI PROCEDEEE:

brainstorming, ciorchinele, problematizarea, conversaţia,

portofoliul;

MATERIALE ŞI MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMĂNT: texte suport, fişe

de lucru, înregistrări audio, portofolii ale elevilor, cretă, tabla;

BIBLIOGRAFIE :

Flori alese din poezia populară (vol. I,II). Ed. pentru Literatură, 1967

Elogiu folclorului românesc, Ed. pentru Literatură, 1969

S. Fl. Marian – Naşterea la români, Nunta la români, Înmormântarea la

români, Ed. Grai şi suflet, Buc., 1995

Mihaela Secrieru – Didactica limbii române – Iaşi, 2004

Constantin Parfene – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,

Polirom, 1999

TIMP TOTAL DE LUCRU : 50 minute;

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

I. Moment organizatoric: (2 minute) – Se verifică prezenţa elevilor la

lecţie, se distribuie fişele de lucru şi se pregăteşte atmosfera favorabilă desfăşurării

activităţii.

II. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale (1 minut):

Elevii sunt anunţaţi că subiectul lecţiei este recapitularea şi sistematizarea informaţiilor

despre literatura folclorică, iar obiectivul principal este recunoaşterea speciilor şi a

particularităţilor lor distinctive. Se enumeră şi celelalte obiective operaţionale.

III. Evocarea (5 min.)

A. Se actualizează informaţia despre folclor. Se defineşte conceptul şi se prezintă

3

domeniile folclorului. Elevii sunt solicitaţi să explice relaţia dintre cele două concepte:

folclor şi folclor literar. Se lucrează frontal.

I. Domenii ale

folclorului:

- literatura populară

- dansul popular

- muzica populară - teatrul popular

- meşteşugurile populare

- credinţe, practici, obiceiuri

B. La ce aspect legat de literatura folclorică face referire G. Călinescu în

acest citat?

„Importanţa capitală a folclorului nostru, pe lângă incontestabila lui

valoare în măsura în care e rodit de culegătorul artist, stă în aceea că literatura modernă

spre a nu pluti în vânt s-a sprijinit pe el în lipsa unei lungi tradiţii culte, mai ales fiind

foarte mulţi scriitori de origine rurală. Dar atenţia n-a căzut asupra temelor celor mai

vaste, mai adânci în sens universal, cum ar fi aceea a ≤soarelui şi a lunei≥; ci dimpotrivă

asupra acelora care puteau constitui o tradiţie autohtonă. S-au creat astfel nişte mituri,

din care patru au fost şi sînt încă hrănite cu o fervenţă crescândă, constituind punctele de

plecare mitologice ale oricărui scriitor naţional. ”

Mitul pastoral – „Mioriţa”

Mitul jertfei pentru creaţie – „Meşterul Manole”

Mitul etnogenezei – legenda „Traian şi Dochia”

Mitul zburătorului – prelucrat de I. H. Rădulescu în balada „Zburătorul”

C. Ce aspect important, referitor la cultura populară, subliniază L. Blaga în

aceste rânduri?

„O cultură majoră nu s-a născut niciodată numai din elan genial. Desigur, geniul

e o condiţie. Dar o cultură majoră mai are nevoie şi de o temelie sine qua non, iar această

temelie e totdeauna matca stilistică a unei culturi populare.”

(L. Blaga – Elogiul satului românesc)

IV.Conducerea procesului de recapitulare şi sistematizare (25 min.)

Se lucrează pe grupe de câte 5 elevi, pe baza unei fişe de sistematizare care

ordonează informaţiile privind următoarele concepte: folclor, temă artistică, motiv artistic,

literatură folclorică, funcţiile creaţiei, mit, gen literar, specie literară. Se utilizează

metoda ciorchinelui. Fiecare grupă abordează un concept dat, notând pe fişă toate

informaţiile referitoare la acesta. Timp de lucru individual: 10 min.

Literatura populară

1. Trăsături ale creaţiilor literare folclorice: - sincretismul:

- autor anonim:

- caracter colectiv: - caracterul naţional, unitar:

- caracterul tradiţional

2. Genuri şi

specii literare:

liric

doina (de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstrăinare)

cântecul (de leagăn, de muncă, haiducesc, ritual, al obiceiurilor)

strigăturile

epic:

basmul

snoava

legenda

balada

dramatic

teatrul cu măşti şi păpuşi

Haiducii

Irozii (Vicleimul)

4

3.Teme artistice:

- universul

- viaţa şi moartea

- natura - munca

- dragostea

- trecerea timpului - lupta pentru eliberare socială şi naţională

- lupta cu forţele Răului

- viciile omeneşti - copilăria

4. Motive literare:

- vegetale: bradul, stejarul, alunul, mărul, busuiocul, feriga, iarba-fiarelor etc. - animaliere: calul (năzdrăvan), animalul credincios, cocoşul, şarpele, pasărea măiastră, corbul, cucul, pajura, ursul,

capra etc.

- cosmice: soarele, luna, stelele - minerale: aurul, argintul, arama, mărgăritarul, cenuşa, sarea etc.

- geometrice: cercul (roata), crucea, cununa,

- cifre cu semnificaţie magică: 3, 7, 9, 12 - figuri teriomorfe: balaurul, zmeul, zgripsoroaica, pajura, dracul etc.

- relaţii umane: invidia, complotul, frăţia de cruce

- spaţiale: tărâmul celălalt, palatul, spaţiul interzis, spaţiul sacru - temporale: timpul mitic, Sf. Miercuri, Sf. Vineri, Sf. Duminică, noaptea

- de destin: naşterea condiţionată, mezinul, copilul orfan, maştera, fiul unic, drumul iniţiatic, probele, nunta,

moartea, testamentul etc

5. Folclorul copiilor:

- numărători

- vietăţi, elemente cosmice, meteorologice

- texte glumeţe, satirice

- jocuri

- frământări de limbă, vorbirea păsărească

6. Literatura

aforistică:

- proverbe

- zicători

- cimilituri

7. Literatura

ritual – ceremonială:

- Colinda; cântecul de stea; sorcova; uratul

- Capra; Ursul; Păunul; Vicleimul; Irozii

- oraţia de nuntă

- cântecul miresei

- bocetul

- descântecul

- Caloianul

- Paparudele

V. Asigurarea feedback-ului, a retenţiei şi a transferului (15 minute) Se utilizează înregistrări audio şi video, proiectorul şi fişele de lucru, care

solicită elevii să recunoască specia audiată şi să prezinte elementele definitorii ale

acesteia.

Elevii, organizaţi în 6 grupe, vor lucra iniţial individual, apoi se vor consulta şi

vor stabili răspunsul corect Câte unul dintre elevii fiecărei grupe va prezenta concluziile în

faţa clasei. Ceilalţi pot contesta răspunsurile, pot completa sau pot aduce alte argumente.

Fiecare grupă va prezenta în acest mod rezolvarea sarcinilor.

Sarcina didactică: Notează în rubrica din dreapta ceea ce ştii despre fiecare din

aspectele vizate.

A. Text-suport Indică:

1. „Ce înveţi la tinereţe, aceea ştii la bătrâneţe.”

„Fereşte-te de câine mut şi de om tăcut.” „La omul sărac, şi câinii latră mai tare.”

„Răspunsul blând înlătură mânia.”

specia:

2. „Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.”

„E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.”

specia:

5

3. „Am o raţă

Fără viaţă, Trece apa cât de mare,

Ba te duce şi-n spinare.”

♣ „La cap, pieptene

Şi la coadă, secere,

La grumaz, coş cu grăunţe.”

specia:

figura de stil utilizată:

4. „Că noi am venit, Că am auzit

Că eşti călător,

Cu roua-n picioare, Cu ceaţa-n spinare,

Pe cea cale lungă,

Lungă, fără umbră. Şi noi te rugăm

Cu rugare mare,

Cu strigare tare: Seama tu să-ţi iei,

Seama drumului.

Şi să nu-mi apuci

Către mâna stângă,

Că-i calea nătângă,

Cu bivoli arată, Cu spini semănată.

Şi-s tot mese strânse Şi cu făclii stinse.

Dar tu să-mi apuci

Către mâna dreaptă Că-i calea curată...”

specia: motive literare:

tema:

„Cu straie noi s-a îmbrăcat,

Murgul şi l-a înşelat,

Cu trâmbiţa a sunat, Mare oaste-a ridicat:

...............................

Şi, pe la răsărit de soare, A plecat la vânătoare

Şi-a vânat ţara de sus

Despre apus, Până juganii ne-au stătut

Şi potcoavele au pierdut.

....................................... Acum ori floricica să ne daţi,

Ori, de unde nu, nu scăpaţi;

Căci am venit cu târnăcoape de argint Să scoatem floricica din pământ;

S-o scoatem din rădăcină,

S-o sădim la împăratul în grădină.”

Specia:

Procedeu literar:

5. „Să saie,

Să răsaie,

Ca soarele când răsare, Ca busuiocul când înfloreşte,

Ca maica sa când îl naşte.

Şi tu-i rămânea Cu oasele sănătoase,

Cu carne vârtoasă

Şi curat Cum eşti de la Dumnezeu lăsat.

Ca argintul strecurat,

Ca steaua din cer, Ca roua de pe pământ,

Cum l-a lăsat Domnul sfânt.”

B. Care este ideea formulată de Simion Mehedinţi în următoarele rânduri:

„Putem afirma că nicăieri nu se vede mai bine nota specificului

românesc: cumpătarea, discreţiunea şi dacica înseninare în faţa morţii, decât în

≤Mioriţa≥ şi ≤Doină≥ ...”

C. Concurs între grupe. Se aplică un set de întrebări la care se solicită răspunsul

corect. Membrii grupelor se consultă, formulează răspunsul final, pe care îl va prezenta

6

elevul desemnat. Se acordă 2 puncte pentru fiecare răspuns corect. Câştigă echipa care

acumulează cele mai multe puncte.

1. Cine şi când realizează prima culegere de folclor românesc?

2. Ce specii literare populare sunt reprezentative pentru poporul roman?

3. Care dans popular are funcţie rituală?

4. Numeşte o operă cultă în care apare motivul drumului.

5. Ce motiv artistic recunoşti în imaginea dată?

VI. Reflecţia

Elevii vor fi capabili:

să sintetizeze trăsăturile folclorului literar;

să emită judecăţi de valoare despre folclorul românesc;

să evidenţieze importanţa folclorului în cultura şi civilizaţia românească;

V. Evaluare ( 3 minute)

Sunt notaţi elevii cu cea mai activă participare la lecţie. Se fac aprecieri

generale privind comportamentul întregului colectiv.

VI. Extensia: Redactează un eseu cu tema: literatura populară.