Carpatii OrientaliCarpatii Orientali

Relieful vulcanic al grupei nordice: Relieful vulcanic al grupei nordice: Muntii Oas – Gutai - TiblesMuntii Oas – Gutai - Tibles

CARPATII ORIENTALICARPATII ORIENTALI

Carpatii Orientali se intind de la hotarul de nord Carpatii Orientali se intind de la hotarul de nord al tarii, catre sud, pana la valea raului Prahova. al tarii, catre sud, pana la valea raului Prahova.

Sunt alcatuiti din roci vulcanice, roci cristaline Sunt alcatuiti din roci vulcanice, roci cristaline din Era Mezozoica, calcare, pietrisuri. din Era Mezozoica, calcare, pietrisuri.

Sirul muntilor vulcanici reprezinta cel mai lung Sirul muntilor vulcanici reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas, Gutii, Tibles, Calimani, lant vulcanic din Europa (Oas, Gutii, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc, Baraolt). Gurghiu, Harghita, Bodoc, Baraolt).

Carpatii Orientali se subdivid in trei grupe, Carpatii Orientali se subdivid in trei grupe, astfel: astfel:

   - grupa nordica (denumita si Carpatii Maramuresului - grupa nordica (denumita si Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei),; si ai Bucovinei),;  - grupa centrala (Carpatii Moldo-Transivaneni);  - grupa centrala (Carpatii Moldo-Transivaneni);  - grupa sudica (denumita si Carpatii Curburii). - grupa sudica (denumita si Carpatii Curburii).

Caractere generaleCaractere generale

Munţii Oaş-Gutăi-ŢibleşMunţii Oaş-Gutăi-Ţibleş sunt situaţi în extremitatea nord- sunt situaţi în extremitatea nord-vestică a Carpaţilor răsăriteni şi închid către sud-vest vestică a Carpaţilor răsăriteni şi închid către sud-vest Depresiunea Depresiunea Maramureşului.Maramureşului.

Munţii Munţii vulcanici vulcanici OOaş-Gutai-Ţibleaş-Gutai-Ţibleşş şi şi Căliman-HarqhitaCăliman-Harqhita împreună cu munţii de încreţire ai împreună cu munţii de încreţire ai Salvei Salvei şi şi Bîrgăului Bîrgăului (dintre Ţibleş şi (dintre Ţibleş şi Căliman) şi cu cei ai Căliman) şi cu cei ai Baraoltului, Persanilor Baraoltului, Persanilor şi şi Bodocului Bodocului (de la sud de (de la sud de Harghita), constituie un unic val muntos (un unic lanţ) amplasat pe Harghita), constituie un unic val muntos (un unic lanţ) amplasat pe bordura vestică a Carpaţilor Orientali şi separat de rest prin marele bordura vestică a Carpaţilor Orientali şi separat de rest prin marele uluc depresionar.uluc depresionar.

Orografic, ei sOrografic, ei suunt constituiţi din munţi a căror altitudine nt constituiţi din munţi a căror altitudine oscilează între 800 şi 2 000 moscilează între 800 şi 2 000 m..

ReliefulRelieful este variat; cel al munţilor vulcanici se deosebeşte este variat; cel al munţilor vulcanici se deosebeşte complet de cel al munţilor de încreţire, chiar din acest val muntos.complet de cel al munţilor de încreţire, chiar din acest val muntos.

Munţii vulcanici, în unele cazuri, păstrează încă aspectul de Munţii vulcanici, în unele cazuri, păstrează încă aspectul de conuri vulcanice, iar structura lor petrografică este dată de conuri vulcanice, iar structura lor petrografică este dată de lave.lave.

Geneza si structuraGeneza si structura

Geneza şi structura Geneza şi structura acestor munţi este legată de acestor munţi este legată de erupţiile vulcanice care au determinat erupţiile vulcanice care au determinat acumulările de lave acumulările de lave de aici şi poate şi de aici şi poate şi aglomeratele aglomeratele — în cazul când acestea — în cazul când acestea sânt vulcanogene — erupţiile au început cu riolite în sânt vulcanogene — erupţiile au început cu riolite în tortonian şi au continuat apoi cu dacite în sarmaţian, tortonian şi au continuat apoi cu dacite în sarmaţian, andezite cu amfiboli, piroxeni şi andezite bazaltice în andezite cu amfiboli, piroxeni şi andezite bazaltice în pliocenul superior şi după aceea. Suportul peste care s-au pliocenul superior şi după aceea. Suportul peste care s-au revărsat aceste mase vulcanice este reprezentat prin revărsat aceste mase vulcanice este reprezentat prin paleogenul şi miocenul cutat al Depresiunii Maramureş. Pe paleogenul şi miocenul cutat al Depresiunii Maramureş. Pe latura vestică acesta este format din pliocenul Câmpiei latura vestică acesta este format din pliocenul Câmpiei Someşului şi a Săsarului. La Baia-Mare, în profilele deschise Someşului şi a Săsarului. La Baia-Mare, în profilele deschise de Săsar, ponţianul apare cutat. El suportă masele de de Săsar, ponţianul apare cutat. El suportă masele de andezite care se ridică la nord de oraş.andezite care se ridică la nord de oraş.

Erupţiile amintite s-au produs cu explozie şi cenuşile Erupţiile amintite s-au produs cu explozie şi cenuşile vulcanice rezul tate au luat parte, împreună cu cele venite vulcanice rezul tate au luat parte, împreună cu cele venite din Apuseni şi Căliman-Harghita, la depozitarea orizonturilor din Apuseni şi Căliman-Harghita, la depozitarea orizonturilor de cinerite din Podişul Transilvaniei.de cinerite din Podişul Transilvaniei.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

MUNTIIVULCANICI

OAS

GUTAI

TIBLES

oasgutai

tibles

1839

1448

1200oasgutaitibles

Relieful Relieful munţilor Oaş-Gutăi-Văratecmunţilor Oaş-Gutăi-Văratec este specific celui de tipul este specific celui de tipul strato-vulcanilor. strato-vulcanilor. Este de aşteptat deci să întâlnim răspândite, două forme de Este de aşteptat deci să întâlnim răspândite, două forme de relief strâns legate între ele : de conuri şi de cratere. Din cauză că vulcanii de relief strâns legate între ele : de conuri şi de cratere. Din cauză că vulcanii de aici au intrat de multă vreme în repaus, eroziunea a modificat mult formele aici au intrat de multă vreme în repaus, eroziunea a modificat mult formele originare ale acestora. Se consideră, spre exemplu, că vârful Gutăi (1 445 m) originare ale acestora. Se consideră, spre exemplu, că vârful Gutăi (1 445 m) este un rest dintr-un crater. El reprezintă, bineîn ţeles, şi vârful vechiului con este un rest dintr-un crater. El reprezintă, bineîn ţeles, şi vârful vechiului con vulcanic al acestui munte. După vulcanic al acestui munte. După I. I. A t a n a s i u , Ignişul (1 307 m) de la nord-A t a n a s i u , Ignişul (1 307 m) de la nord-est de Baia-Mare ar reprezenta, de asemenea, un rest dintr-un mare crater, o est de Baia-Mare ar reprezenta, de asemenea, un rest dintr-un mare crater, o caldeiră, care avea centrul la Chiuzbaia. După Oreste Nichita , el ar fi un con caldeiră, care avea centrul la Chiuzbaia. După Oreste Nichita , el ar fi un con vulcanic. Este posibil să nu fie niciuna nici alta, ci poate numai o simplă stivă de vulcanic. Este posibil să nu fie niciuna nici alta, ci poate numai o simplă stivă de lave compacte, modelată sub formă de con.lave compacte, modelată sub formă de con.

Nota dominantă în peisaj nu este dată numai de Nota dominantă în peisaj nu este dată numai de resturile de cratere resturile de cratere vulcanice vulcanice citate, dintre care unul problematic, ci mai ales de citate, dintre care unul problematic, ci mai ales de platoul vulcanic platoul vulcanic care este forma sub care se prezintă aproape întreaga masă a acestor munţi. care este forma sub care se prezintă aproape întreaga masă a acestor munţi. Astfel, Munţii Oaş nu sânt altceva decât partea cea mai joasă a acestui platou, Astfel, Munţii Oaş nu sânt altceva decât partea cea mai joasă a acestui platou, care creşte treptat în înălţime, de la 300-400 m în nord-vest la 800-1 000 m în care creşte treptat în înălţime, de la 300-400 m în nord-vest la 800-1 000 m în est. Denumirea care se dă acestor munţi de est. Denumirea care se dă acestor munţi de „platoul oşan-maramureşan" „platoul oşan-maramureşan" este este conformă cu realitatea. Peste supra faţa acestui platou, în jumătatea lui estică conformă cu realitatea. Peste supra faţa acestui platou, în jumătatea lui estică se ridică o serie de înălţimi cu aspect de piramide. Acestea sânt în majoritatea se ridică o serie de înălţimi cu aspect de piramide. Acestea sânt în majoritatea lor lor necks-uri vulcanice necks-uri vulcanice (umpluturi de lave din coşurile vulcanice) ; vârfurile (umpluturi de lave din coşurile vulcanice) ; vârfurile Blidăreasa Blidăreasa şi şi Măgura Măgura ar fi nişte conuri vulcanice după O. N i c h i t a. Peisajul ar fi nişte conuri vulcanice după O. N i c h i t a. Peisajul acesta de platou presărat cu piramide este caracteristic pentru munţii din jurul acesta de platou presărat cu piramide este caracteristic pentru munţii din jurul oraşului Baia-Mare. Pe suprafaţa platoului, Emil Pop citează nişte mici cratere ce oraşului Baia-Mare. Pe suprafaţa platoului, Emil Pop citează nişte mici cratere ce adăpostesc tauri şi mlaştini turboase, cum este Tăul lui Dumitru, Vârful Brazilor adăpostesc tauri şi mlaştini turboase, cum este Tăul lui Dumitru, Vârful Brazilor şi Iezerul Mare.şi Iezerul Mare.

IIn cazul n cazul Ţibleşului Ţibleşului şi al şi al Hudinului Hudinului , aspectul de conuri al lor ne-a dus , aspectul de conuri al lor ne-a dus altădată la interpretarea că am fi în faţa unor altădată la interpretarea că am fi în faţa unor necks-uri. necks-uri. Di mensiunile enorme Di mensiunile enorme ale acestora şi structura holocristalină a rocilor care le alcătuiesc nu ne mai dau ale acestora şi structura holocristalină a rocilor care le alcătuiesc nu ne mai dau însă acest drept. Aceşti doi munţi se apropie mai mult de forma de însă acest drept. Aceşti doi munţi se apropie mai mult de forma de stocks-uri stocks-uri ale maselor vulcanice intrusive. Forma lor conică ar putea fi consecinţa unui ale maselor vulcanice intrusive. Forma lor conică ar putea fi consecinţa unui climat tropical din trecut. Ei sânt de fapt nişte subvulcani. Primul este constituit climat tropical din trecut. Ei sânt de fapt nişte subvulcani. Primul este constituit din din andezite andezite cu piroxeni spre vârf şi din cu piroxeni spre vârf şi din porfiro-diorite porfiro-diorite şi chiar diorite spre bază, şi chiar diorite spre bază, iar al doilea din iar al doilea din riodaciteriodacite..

TIBLESUL SI HUDINUL VAZUTI DE PE TIBLESUL SI HUDINUL VAZUTI DE PE BATRANA RODNABATRANA RODNA

Harta muntilor Oas – Gutai (Gutin)Harta muntilor Oas – Gutai (Gutin)

MUNTII OASMUNTII OAS

Formeaza o unitate Formeaza o unitate geomorfologica destul de geomorfologica destul de intinsa, avand lungimea de intinsa, avand lungimea de cca 65 km si o latime maxima cca 65 km si o latime maxima de 35 km. de 35 km.

Sunt formati din culmi la cca. Sunt formati din culmi la cca. 400 si 800 m si respectiv 700 400 si 800 m si respectiv 700 si 1200 m (vf. Pietroasa 1200 si 1200 m (vf. Pietroasa 1200 m), varfuri  mici platouri m), varfuri  mici platouri vulcanice in alcatuirea carora vulcanice in alcatuirea carora intra indeosebi andezite, intra indeosebi andezite, riolite si dacite. riolite si dacite.

MUNTII GUTAIMUNTII GUTAI

Situati pe latura de SV a Situati pe latura de SV a Depresiunii Maramuresului, la Depresiunii Maramuresului, la est de pasul Gutinest de pasul Gutin..

Sunt mai inalti dar ocupa o Sunt mai inalti dar ocupa o intindere mai redusa.intindere mai redusa.

In cuprinsul Muntilor Gutai In cuprinsul Muntilor Gutai apar glacisuri convergente, apar glacisuri convergente, mai ales in jurul localitatilor mai ales in jurul localitatilor Cavnic si Baita, unde Cavnic si Baita, unde sedimentarul neogen apare sedimentarul neogen apare de sub eruptiv. de sub eruptiv.

Varful Gutaiului, cu forma lui Varful Gutaiului, cu forma lui ascutita, denumita « Creasta ascutita, denumita « Creasta Cocosului », si un mic platou Cocosului », si un mic platou reprezinta buza unui crater reprezinta buza unui crater erodat.erodat.

MUNTII GUTAIMUNTII GUTAICreasta CocosuluiCreasta Cocosului

Reprezinta o structura geologica Reprezinta o structura geologica inedita inedita

Este o lama stancoasa, zimtata, Este o lama stancoasa, zimtata, de cca 60-80 m inaltime, cu statut de cca 60-80 m inaltime, cu statut de rezervatie naturala de rezervatie naturala

Este formata din roci vulcanice, Este formata din roci vulcanice, rezultate in cadrul unor eruptii cu rezultate in cadrul unor eruptii cu caracter exploziv, sculptate de caracter exploziv, sculptate de agentii hidro-atmosferici . agentii hidro-atmosferici .

Prezinta forme diferite in functie Prezinta forme diferite in functie de pozitia privitorului. de pozitia privitorului.

Poate fi admirata de la distante Poate fi admirata de la distante foarte mari dinspre Tara foarte mari dinspre Tara Maramuresului, pentru care este Maramuresului, pentru care este un veritabil punct de belvedere. un veritabil punct de belvedere. Configuratia acestei formatiuni Configuratia acestei formatiuni geologice permite si practicarea geologice permite si practicarea alpinismului. alpinismului.

MUNTII GUTAIMUNTII GUTAICreasta CocosuluiCreasta Cocosului

Este caracterizată printr-o Este caracterizată printr-o grupare de stânci ascuţite cu o grupare de stânci ascuţite cu o formă crenelată întinzându-se pe formă crenelată întinzându-se pe o lungime de 200 de m pe direcţia o lungime de 200 de m pe direcţia NV - SE. NV - SE.

Denumirea este dată de localnici Denumirea este dată de localnici datorită aseamănării crestei datorită aseamănării crestei privite dintr-un anumit unghi cu o privite dintr-un anumit unghi cu o creastă de cocoş.creastă de cocoş.

Este considerata ca rest dintr-un Este considerata ca rest dintr-un aparat vulcanic.aparat vulcanic.

Creasta Cocosului din Muntii Gutâi Creasta Cocosului din Muntii Gutâi reprezintã una dintre cele mai reprezintã una dintre cele mai exotice forme de relief din tara exotice forme de relief din tara noastrã noastrã

MUNTII IGNISMUNTII IGNIS

Au inaltimi ce trec in multe varfuri de Au inaltimi ce trec in multe varfuri de 1000 m, mai ales in estul si nordul 1000 m, mai ales in estul si nordul bazinului hidrografic al Firizei, unde bazinului hidrografic al Firizei, unde predomina un relief de podisuri predomina un relief de podisuri vulcanice conditionat de placa dura de vulcanice conditionat de placa dura de andezite piroxeniceandezite piroxenice..

Relieful de dike-uri, stalpi, neck-uri, Relieful de dike-uri, stalpi, neck-uri, constituite din diorite si dacite, apare constituite din diorite si dacite, apare frecvent.frecvent.

Varful Ignis (1307 m) reprezinta un Varful Ignis (1307 m) reprezinta un martor de eroziune rezultat din panza martor de eroziune rezultat din panza de lava andezitica cu hornblenda de de lava andezitica cu hornblenda de tip Brezele. tip Brezele.

Fragmentarea mai accentuata sub Fragmentarea mai accentuata sub influenta retelei hidrografice mai influenta retelei hidrografice mai dese si relieful mamelinar de dese si relieful mamelinar de neck-uri, dike-uri si stalpi neck-uri, dike-uri si stalpi constituie nota caracteristica a constituie nota caracteristica a Muntilor Ignis.Muntilor Ignis.

MUNTII TIBLESMUNTII TIBLES

Alcatuiti din formatiuni Alcatuiti din formatiuni vulcanice noi, de vârsta vulcanice noi, de vârsta neogena asociate cu neogena asociate cu formatiuni sedimentare.formatiuni sedimentare.

Fragmentarea puternica a Fragmentarea puternica a acestor munti a dus la acestor munti a dus la formarea a numeroase vai si formarea a numeroase vai si ulucuri depresionare, care au ulucuri depresionare, care au favorizat dezvoltarea unei favorizat dezvoltarea unei retele hidrografice bogate.retele hidrografice bogate.

Sunt specifice formele Sunt specifice formele subvulcanice exprimate in subvulcanice exprimate in relief prin maguri. relief prin maguri.

In cadrul Carpatilor Orientali, In cadrul Carpatilor Orientali, muntii vulcanici ocupa pozitia cea muntii vulcanici ocupa pozitia cea mai inferioara (vestica) datorita mai inferioara (vestica) datorita sistemului de fracturi crustale care sistemului de fracturi crustale care au fost generate de miscarile au fost generate de miscarile tectonice din etapa neotectonica, tectonice din etapa neotectonica, faza stirica, la contactul acestora cu faza stirica, la contactul acestora cu Depresiunea Panonica si Bazinul Depresiunea Panonica si Bazinul Transilvaniei. Transilvaniei.