�

1. DATE GENERALE

· Denumirea obiectivului investiţiei

Obiectivul investiţiei: Asigurarea alimentării de rezervă a cazanului nr. 1 cu gaze naturale 

· Amplasamentul investiţiei

Amplasament: Județul Bihor, localitatea Oradea, Calea Borșului, nr. 23

· Titularul investiţiei

Titular: Consiliul Local al Municipiului Oradea

· Beneficiarul investiţiei

Beneficiar: Termoficare Oradea S.A.

· Elaboratorul studiului

Elaborator: Banu Activ Instal S.R.L.

Faza de proiectare: Studiu de Fezabilitate

Denumirea proiectului: Asigurarea alimentării de rezervă a Cazanului nr. 1 cu gaze naturale

Data elaborării: Noiembrie 2016

2. INFORMAţII GENERALE PIVIND PROIECTUL

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Entitatea care implementează proiectul este Consiliul Local Oradea, în calitate de responsabil cu serviciul public de furnizare a energiei termice, în conformitate cu prevederile Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, modificata şi completata prin OUG nr.13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/2006 şi Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică , care stabileşte cadrul instituţional şi unităţile legale precum şi obiectivele specifice, competente şi instrumente pentru stabilirea, organizarea, administrarea, finanţarea şi monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv serviciul public de alimentare cu energie termică.

Statutul legal al Operatorului

Operarea ansamblului sistemului centralizat de alimentare cu căldură (SACET), până la nivelul consumatorilor (clădirile acestora) si Administrarea serviciului public de termoficare, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 73/2002 şi a prevederilor art. 38 şi ale art. 46 din Legea nr. 215/2001, este delegata la aceasta data unui operator regional si anume societatea Termoficare Oradea SA.

Societatea Termoficare Oradea S.A. funcţionează în baza Licenţei acordate prin Ordinul ANRSC nr.384 din 13.08.2013.

Societatea a fost inființată în anul 2013 prin hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea cu nr. 493 din 27 iunie 2013, respectiv Hotarârea Consiliului Local al Comunei Sînmartin nr. 321 din 28 iunie 2013. Acționarii Societății Termoficare Oradea S.A. sunt: Primaria Municipiului Oradea, care deține 99% din acțiuni și Primăria Comunei Sînmartin, care deține 1% din acțiuni. Angajamentul Societății Termoficare Oradea S.A. este cel de a răspunde așteptărilor tuturor clienților săi prin asigurarea confortului termic, precum și dezvoltarea unor servicii noi care să vină în sprijinul acestora.

Societatea Termoficare Oradea S.A. este o societate comercială care desfășoară activități relevante în sectorul de utilitate publică - energie, respectiv transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat în municipiul Oradea și comuna Sînmartin. Societatea administrează și exploatează infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului în aria administrativ-teritorială a Municipiului Oradea și Comunei Sînmartin, în temeiul Contractului de delegare a gestiunii serviciului de transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat nr. 01/196/06.08.2013, încheiat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară TERMOREGIO – asociaţie înfiinţată de către Municipiul Oradea şi Comuna Sînmartin pentru a gestiona în comun reţeaua termică de transport şi distribuţie – în calitate de delegatar şi societatea Termoficare Oradea S.A., în calitate de delegat.

Structura şi starea actuală a sistemului de termoficare

Sistemul de termoficare al Municipiului Oradea este compus din:

· Surse de căldură;

· Reţele termice de transport;

· Puncte termice;

· Reţele termice de distribuţie.

Sursa de producere a energiei termice

Sursa CET Oradea, respectiv noua centrală termoelectrică de cogenerare, este formată dintr-o turbină cu gaze (TG) LM 6000PF SPRINT GTG de fabricaţie GENERAL ELECTRIC, un cazan recuperator (CR) de apă fierbinte, care generează apă fierbinte pentru reţelele primare de transport (reţea de termoficare) în vederea distribuţiei agentului termic către consumatorii din Municipiul Oradea.

Pe lângă cazanul recuperator de apă fierbinte, pentru completarea consumului necesar de apă caldă pe timp de iarnă în reţeaua de termoficare, se vor utiliza 2 cazane de apă fierbinte (CAF).

Cazanele sunt cu funcţionare mixtă, pe gaz natural (combustibil primar) sau pe CLU (combustibil alternativ, de rezervă în situaţii excepţionale - doar pentru o perioadă scurtă de maxim 10 zile pe an în timpul sezonului de iarnă, atunci când serviciul de furnizare a gazelor naturale ar putea să nu fie disponibil la parametri corespunzători de livrare).

Caracteristicile tehnice ale principalelor echipamente sunt prezentate în continuare:

Turbina cu gaze

Turbină cu gaz (TG), model LM6000PF SPRINT. Turbina cu gaze este prevăzută pentru funcţionarea în regim de cogenerare la sarcină nominală.

Parametrii principali ai turbinei cu gaze – conform proiect:

· Producător: General Electric;

· Model: LM6000-PF SPRINT;

· Combustibil: gaz natural;

· Puterea electrică în condiţii ISO: 45,486 MWe la + 15 °C;

· Presiunea nominală a combustibilului: 46,54 bar la 100% sarcină;

· Consum maxim de combustibil: 8,585 kg/h la - 20 °C;

· Temperatură gaze ardere: 451,3 °C la + 15 °C.

Cazan recuperator

Cazanul recuperator de apă fierbinte este un cazan de recuperare care încălzeşte apa sub presiune, alimentându-se cu căldură de la turbina General Electric LM6000.

Cazanul recuperator utilizează căldura gazelor de ardere evacuate de la turbina cu gaze pentru producerea apei fierbinţi.

Cazanul este produs de firma EKOL din Cehia.

Parametrii cazanului recuperator sunt – conform proiect:

· Puterea termică nominală: (46,62 ( 52,99)MWt;

· Temperatura nominală a apei la intrare: 60/70°C;

· Temperatura nominală a apei la ieşire: 80/130°C;

· Debit apă: (650 ( 750)t/h;

· Temperatura gazelor de ardere la intrare: (438 ( 482)°C;

· Temperatura gaze ardere la ieşire (90 ( 76)°C;

· Pierderea de presiune pe parte de gaze de ardere 22 mbar;

· Pierderea de presiune pe parte de apă: 1 bar;

· Eficienţa schimbului de căldură: (94,75 ( 98)%.

Cazane de apă fierbinte (CAF) – 2 buc.

Cazanele de apă fierbinte de 100 Gcal/h cu funcţionare pe gaze naturale şi combustibil lichid uşor (CLU), sunt construite de firma EKOL din Cehia şi sunt de tip ignitubular cu cameră de ardere din pereţi membrană. Spaţiul de gaze de ardere este organizat în două drumuri.

Parametrii cazanelor de apă fierbinte – conform proiect:

· Puterea nominală a cazanelor: 116,3 MWt;

· Temperatura maximă a apei la ieşire: 130 °C;

· Temperatura apei la intrare: min. 70 °C;

· Presiunea apei la ieşire: 10 bar;

· Debitul de apă nominal: 1.655 m3/h;

· Debitul minim de apă: 800 m3/h;

· Pierderea de presiune pe partea de apă: 2 bar;

· Calitatea apei de circuit conform: EN12952-12;

· Volumul de apă aprox.: 25 m3;

· Randamentul cazanelor: combustibil – gaze naturale 95,75 %;

· Combustibil: CLU (S ≤ 1%) 95,75 %.

Cazane de abur saturat (CAS) – 2 buc.

Cazanele de abur saturat sunt de tip AKH-14/16 EU, cu trei drumuri de gaze, cu volum mare de apă/abur. Arderea este asigurată de un arzător WEISHAUPT, tip RGMS 7014-A ZM-NR cu combustibil mixt: gaze natural şi CLU tip III. La cazane presiunea maximă este de 16 bar.

Parametrii cazanelor de abur saturat – conform proiect:

· Presiunea maximă: 16 bar;

· Capacitate nominala: 14 t/h (9135 KW);

· Capacitatea minimă: 28 t/h;

· Randamentul cazanului (cu ECO): 95 %

· Randamentul cazanului (fară ECO): 90 %

· Temperatura max. abur: 204,3 0C;

· Temperatura de calcul: (225 -289)0C;

· Consum gaze naturale: 1.030 Nm3/h;

· Consum CLU: 835 kg/h.

Acumulator de căldură:

- capacitate 9500 mc apă, temp max 97 oC, fabricant ELSACO Botoșani

Cazanul C1 și Turbina cu abur

În paralel cu noile capacităţi instalate funcţionează cazanul de abur C1 cu funcţionare pe gaze naturale şi turbina de abur TA1 (păstrate din vechea instalaţie) pentru acoperirea curbei de sarcină în regim de semibază pe perioada de iarnă.

Cazanul C1:

Număr /an fabricaţie

4965 /1964

Tip

RO-165-GANZ cu circulaţie naturală

Fabricant

GANZ Ungaria

Anul PIF1966

Debitul nominal de abur viu:

(t/h)

165

Presiunea nominală de abur viu:

(bar)

137,2

Temperatura nominală de abur viu:

(oC)540

Combustibil de proiect:

Gaz natural

Debit nominal gaz:

Nmc/h

15000

Randament la sarcina nominală

(%)

92

Turbina TA 1: LANG 25 MW – condensație, cu 2 prize reglabile

Reţele termice de transport la 31 decembrie 2015

Reţelele termice primare asigură transportul apei fierbinţi de la CET la punctele termice. Rețeaua termică de transport a sistemului centralizat de alimentare cu căldură a municipiului Oradea este de tip arborescent, în sistem bitubular închis. Acest sistem cuprinde 8 magistrale dintre care două pleacă direct din centrală M Oraș (2,3 km) şi se ramifică în trei magistrale: M1 (9 km), M2 (6 km) şi M3 (2,7 km) și M7 care deservește Parcul Industrial Eurobusiness 1. În interiorul oraşului, din cele trei magistrale ce pornesc din M Oraș, se ramifică alte 3 magistrale (M4, M5 și M6) printr-un sistem de vane de secţionare şi bretele de legătură. Alimentarea punctelor termice se poate realiza în mai multe configuraţii, prin diferite manevre ale vanelor de secţionare, asigurând o fiabilitate sporită în alimentare cu căldură a consumatorilor.

Rețeaua de transport a avut inițial o lungime de 77,04 km de traseu fiind amplasata în majoritate în subteran (cca. 68,1%) în canale de beton iar restul aerian (cca.31,9%). Ca urmare a inchiderii CET Oradea II, rețeaua de transport a fost adaptata prin renunțări la anumite tronsoane de traseu (6,431 km) și creșterea secțiunii altor tronsoane ( s-au menținut conductele existente pentru retur si s-a introdus o noua conducta pentru tur). Astfel la 31 decembrie 2015 lungimea totală a retelei termice primare din municipiul Oradea este de 86,259 km traseu si 172,52 km conducta, din care 34,728 km traseu de (69,456 km conducta) rețea preizolata si 51,531 traseu (103,062 km conducta) de rețea cu izolație clasică. Reţeaua de transport este compusă din ţevi de oţel cu diametre cuprinse între DN 900 şi DN 25.

Din rețeaua primară, prin schema de racordare indirectă se alimentează cu energie termică

149 de puncte termice ale ale unităţilor administrativ-teritoriale – 146 în municipiul Oradea și 3 în comuna Sînmartin, precum și cca. 742 de minipuncte termice ale ale utilizatorilor.

Din rețeaua primară, prin schema de racordare indirectă se alimentează cu energie termică 149 de puncte termice ale unităţilor administrativ-teritoriale – 146 în municipiul Oradea și 3 în comuna Sînmartin, precum și cca. 742 de minipuncte termice aflate în proprietatea și exploatarea utilizatorilor.

Principalele probleme care afectează funcţionarea reţelelor de transport nereabilitate sunt următoarele:

· conductele sunt afectate de coroziune, fisurile conducând la pierderi foarte mari de agent termic;

· sudurile de montaj și cele din fabricație – la țevile sudate elicoidal, prezintă fenomenul de călire, devenind casante și generând avarii repetate;

· izolaţia termică necorespunzătoare (umedă, tasată) cauzează pierderi mari de căldură şi corodarea exterioară a conductelor;

· canalele termice sunt parţial inundate, apa provenită din avarii sau infiltraţii nu se evacuează la canalizare.

Reţele termice secundare la 31 decembrie 2015

Reţeaua termică secundară are o lungime de traseu de 142,500 km, reprezentând o lungime totală de cca. 426 km de conducte, cu diametre cuprinse între DN 40 şi DN 250.

Conductele de distribuţie realizate în sistem clasic cu o lungime de 115,363 km traseu, amplasate subteran, în canale nevizitabile, iar conducte preizolate cu o lunime de 24,137 km traseu. Principalele probleme care afectează funcţionarea reţelelor de distribuţie nereabilitate sunt următoarele:

· conductele sunt afectate de coroziune, fisurile conduc la pierderi importante de agent termic;

· porţiunile neizolate de conductă şi izolaţia necorespunzătoare (umedă, tasată) cauzează pierderi mari de căldură şi corodarea exterioară a conductelor;

· canalele termice sunt parţial inundate, apa provenită din avarii sau infiltraţii nu se evacuează la canalizare.

2.2. Descrierea investiţiei

Prin această investiție se urmărește alimentarea Cazanului de abur nr. 1, din racordul comun CAF 1 și CAF 2 după stația de reducere presiune. Cazanul de abur nr. 1 va fi alimentat prin conductă din polietilenă DN 250 montate subteran, respectiv conductă OL DN 200 montată suprateran.

2.2.1. Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei.

Prin HCL nr. 443 din 12.07.2014, au fost concesionate către Termoficare Oradea S.A. bunurile care au aparținut Societății Electrocentrale Oradea S.A. Printre aceste bunuri se găsește și Cazanului de abur nr. 1, care are un debit nominal de 15.000 Nmc/h, iar la parametrii actuali ajunem la un debit de 12.000 Nmc/h.

Consumatorul Termoficare Oradea S.A. este alimentat cu gaze naturale din două surse pe aceeași platformă:

1. SNTGN TRANSGAZ S.A. - la care se achită tarif de transport;

2. S.C. DISTRIGAZ VEST S.A. - la care se achită atât tarif de transport, cât și tarif de distribuție.

După cum se observă costul pentru producerea energiei produsă din consumul de gaz achiziționat de la S.C. DISTRIGAZ VEST S.A. este mai ridicat.

Datorită acestor considerente este necesară și oportună racordarea Cazanului de abur nr. 1 la rețeaua SNT, întrucât la momentul actual acesta este racordat doar la SD.

2.2.2. Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiție pot fi atinse

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin tema de proiectare propunem două scenarii de alimentare a Cazanului de abur nr. 1, din racordul existent al noii centrale:

Varianta (scenariu) 1.

Se va realiza alimentarea Cazanului de abur nr. 1 printr-un racord de legătură între racordul comun CAF 1 și CAF 2 după stația de reducere presiune și rețeaua existentă după stația de filtrare, care alimentează în momentul de față Cazanul de abur nr.1. Traseul propus pentru acest racord este parțial îngropat pe o lungime de 171 m, realizat dintr-o conductă din polietilenă DN 250, respectiv suprateran pe stâlpi din betron/metalici, pe o lungime de 86 m, realizat dintr-o conductă OL DN 200.

Pozarea conductei subteran se va face la o adâncime de 0,8 m. Traseul suprateran va fi amplasat pe un număr de 6 stâlpi, din care 2 stâlpi de beton existenți pe care se vor monta suporți metalici cu jug și patru stălpi metalici nou proiectați.

Racordarea se va face printr-un T-eu DN 400, după care se montează o reducție DN 400-200 și o vană de secționare DN 200, iar la trecerea de la țeavă OL la PE se va monta o pisă de legătură.

Varianta (scenariu) 2.

Se va realiza alimentarea printr-un racord de legătură, respectiv din racordul comun CAF 1 și CAF 2 după stația de reducere presiune până la intrarea în sala cazane. Traseul propus pentru acest racord este parțial îngropat pe o lungime de 171 m, realizat dintr-o conductă din polietilenă DN 250, respectiv suprateran pe stâlpi din betron/metalici, pe o lungime de 136 m, realizat dintr-o conductă OL DN 200.

Pozarea conductei subteran se va face la o adâncime de 0,8 m. Traseul suprateran va fi amplasat pe un număr de 14 stâlpi, din care 2 stâlpi de beton existenți pe care se vor monta suporți metalici cu jug și 12 stălpi metalici nou proiectați.

Racordarea se va face printr-un T-eu DN 400, după care se montează o reducție DN 400-200 și o vană de secționare DN 200, iar la trecerea de la țeavă OL la PE se va monta o pisă de legătură.

Scenariul recomandat de către elaborator

Cele doua scenarii analizate raspund obiectivelor studiului de fezabilitate de alimentare a Cazanului de abur nr. 1, din racordul existent al noii centrale.

Avantajele scenariului 1

- traseul propos în varianta 1 este mai scurt;

- durata lucrarilor de executie este mai redusa;

- costul investiției mai mic.

Dezavantajele șcenariului 1

- pentru legătura la stația compresoare este necesară oprirea alimentării cu gaz pe perioada lucrărilor de racordare.

Avantajele scenariului 2

- traseul propus este nou

Dezavantajele șcenariului 2

- traseul propus este mai lung;

- durata lucrarilor de executie este mai mare;

- costul investiției mai mare;

- pentru legătura la stația compresoare este necesară oprirea alimentării cu gaz pe perioada lucrărilor de racordare.

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin tema de proiectare recomandam Scenariul 1.

2.2.3. Descrierea constructivă, funcțională și tehnologică

2.3. Date tehnice ale investiţiei

Amplasamentul va fi alimentat prin intermediul unei conducte gaze naturale cu regimul de presiune redusa materialul tubular este :

· Țeava PE100 SDR11 PN7 Ø 250 x 22,7 mm in lungime de 171 m;

· Țeava OL DN 200 (Ø 219 x 6,3 mm) EN 10208 -1 in lungime de 86 m.

2.3.1. Zona şi amplasamentul

Municipiul Oradea este reşedința județului Bihor, județ localizat în partea de nord-vest a României, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Municipiul Oradea este aşezat pe cele două maluri ale Crişului Repede, râu care împarte județul în aproximativ două jumătăți egale.

Toate lucrarile de realizare a racordului de legătură între stația compresoare gaze care deservește noua centrală și rețeaua existentă dupa stația de filtrare, care alimentează în momentul de față Cazanul de abur nr.1 se desfasoara pe domeniul privat al municipiului Oradea si nu este necesar acordul proprietarilor direct afectati.

a. Clima

Prin poziția sa, zona Oradea se caracterizează prin ierni blânde şi veri puțin călduroase. Din punct de vedere meteorologic, zona Oradea se încadrează în climatul tipic din nord - vestul țării : clima este temperat continentală.

Temperatura medie anuală este de cca. 10,6ºC, maxima absolută înregistrată fiind de 39ºC iar minima absolută de -31ºC. Anual se înregistrează cca. 100 zile de vară.

· conform SR 1907-1:1997 municipiul Oradea este situat în zona climatică II cu Text calcul = -15ºC şi zona eoliană IV cu viteza vântului de 4 m/sec;

· conform “Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acțiuni asupra construcțiilor. Acțiunea vântului” indicativ NP-082-04 valoarea caracteristică a presiunii de referință a vântului la 10m, mediată pe 10min, cu 50 ani interval mediu de recurență este qr=0,5KPa (2% probabilitate anuală de depaşire);

· conform “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” indicativ CR-1-1-3-2005 valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pentru un interval mediu de recurență de 50 de ani este s(0,k)=1,5 KN/mp.

b. Geologia

Oraşul Oradea este situat în nord-vestul României, la o altitudine de 126 m deasupra mării, la deschiderea văii Crişului Repede spre câmpie, într-o zonă de contact între prelungirile Munților Apuseni şi Câmpia Banato-Crişana, arie de trecere de larelieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Geisului), către cel de câmpie. Rețelele de termoficare fiind amplasate în perimetrul municipiului Oradea, zona se prezintă din punct de vedere morfologic astfel: formațiunile geologice de suprafață sunt reprezentate prin rocă de bază şi formațiunile acoperitoare. Roca de bază este reprezentată prin complexul argilelor şi nisipurilor panoniene de culoare cenuşie – albăstruie, plastic –

vârtoase. Formațiunile acoperitoare au în bază conținutul pietrişurilor de terasă care se suprapune peste roca de bază.

Încadrarea în categoria geotehnică:

- risc geotehnic: moderat;

- categoria geotehnică: 2.

Conform datelor din studiu geotehnic, presiunea convențională este pentru stratul I: Pconv.= 297,60÷310,00 KPa, pentru stratul II: Pconv. = 350,00 KPa.

Adâncimea de îngheț în terenul natural, conform STAS 6054-1977, este cuprinsă în intervalul 0,70÷0,80 m.

c. Seismicitate

Conform “Cod de proiectare seismică – Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P100-1/2006, oraşul Oradea este caracterizat din punct de vedere seismic de:

- valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag=0,12g pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR=100 ani;

- perioada de control (colț) a spectrului de răspuns Tc=0,7 sec.

d. Ape de suprafață

Alimentarea cu apă a activităților economice şi a populației din județul Bihor este asigurată din surse de suprafață sau subterane, în funcție de condițiile locale, de potențialul zonei. Situat in partea de vest a României, bazinul hidrografic al Crişurilor este mărginit la nord şi nord- est de bazinul Someşului, la est şi sud de bazinul Mureşului. Suprafața totală a bazinului este de 25.537 km2 din care 14.860 km2 pe teritoriul României (6,3% din suprafața țării), repartizați astfel pe bazine hidrografice: Ier 1392 km2, Barcău 2025 km2, Crişul Repede 2973 km2, Crişul Negru 4230 km2, Crişul Alb 3911 km2.

Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde suprafețe din județele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Hunedoara, Arad şi Bihor. Bazinul hidrografic Crişuri cuprinde un număr de 365 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice fiind de 5785 km (7,3% din lungimea totală a rețelei hidrografice a țării şi o densitate de 0,39 km/km²).

e. Ape subterane

În cursul anului 2008 s-au prelevat un număr total de 103 probe de apă, din care 23 foraje , recoltate cu ocazia acțiunii de desnisipare. Frecvența de recoltare a probelor a fost de 1- 2 recoltări / an. Indicatorii determinați la probele de ape subterane freatice sunt: pH, reziduu fix, CCO-Mn, SO4, NO2, NO3, Ca, Mg, Fe, Mn, NH4, fosfați, alcalinitate totală, oxigen dizolvat, cupru, crom, As, Zn şi fenoli. Analizele efectuate pe probele de apă recoltate din cele 64 de foraje scot în evidență depăşirea limitei de potabilitate față de limita STAS-ului 1342/91 şi a Legii apei potabile 458/2002, de către factorii de risc pe termen scurt pentru următorii indicatori: mangan, substanțe organice exprimate prin CCO-Mn, OD, fenoli, amoniu, Ca, rez. fix., fier şi depăşiri cu caracter izolat la: pH, alcalinitate, magneziu, cloruri, sulfați, PO4, NO3 şi Ca.

2.3.2. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

Terenurile sunt proprietatea Primăriei Municipiului Oradea.

2.3.3. Situația ocupărilor definitive de teren

Lungimea retelei proiectate este 245 m.

Pentru noua investiţie este necesara ocuparea temporara (culoar de lucru) a unui teren de 1225 mp.

Pentru realizarea lucrărilor se va ocupa definitiv (traseu suprateran) o suprafață de 15 mp.

2.3.4. Studii de teren

În prezenta documentaţie este prezentat un plan topografic pe Soseaua Borsului, nr. 23.

Alte studii de specialitate necesare, după caz:

· Nu e cazul.

2.3.5. Condiții de montaj

Pentru execuţia conductei, constructorul va delega instalator care va semna şi completa partea scrisă şi desenată a dosarului preliminar.

La începerea lucrărilor se va întocmi proces-verbal de predare a amplasamentului între executant, proiectant, beneficiarul lucrării şi delegaţii intreprinderilor deţinătoare de utilităţi din zonă, ocazie cu care deţinătorii de utilităţi subterane vor indica executantului traseele exacte ale acestora. Traseele utilităţilor vor fi marcate pe teren în mod distinct şi vor fi predate de proprietari executanţilor, operaţie ce se consemnează în scris sub semnătură.

În cazul în care traseele utilităţilor indicate în avizele primite sunt informative, înainte de începerea lucrărilor de săpătură se vor executa sondaje pentru depistarea exactă a cablurilor electrice şi telefonice, a conductelor de apă, canale, canale de termoficare etc., pentru evitarea deteriorării acestora. Dacă se vor întâlni cabluri electrice sau telefonice în canalizaţii sau îngropate direct în pământ se va anunţa imediat conducătorul locului de muncă şi deţinătorii de utilităţi subterane pentru acordarea asistenţei tehnice în timpul lucrărilor.

Se vor lua măsuri de etanşare a cablurilor electrice, telefonice, CATV, a conductelor de apă şi canalizare pozate în pământ, la intrarea în subsolul clădirilor. Intersectarea conductei de gaze cu alte utilităţi subterane sau lucrări la suprafaţa solului, se va face în general perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate. În cazuri excepţionale se admit traversări sub un alt unghi dar nu mai mic de 60°.

La intersecţia cu alte utilităţi subterane, conducta de gaze se va monta deasupra acestora, la o distanţă de cel puţin 200 mm. Pentru distanţe mai mici de 200 mm, la traversarea utilităţilor se prevăd tuburi de protecţie adecvate.

Conducta de gaze nu va traversa canale, cămine sau alte construcţii subterane. În cazul în care respectarea art.6.24 şi 6.25 nu este posibilă, conducta va fi introdusă în tub de protecţie. Tuburile de protecţie vor depăşi cu cel puţin 0,5 m în ambele părţi limitele conductei sub sau supratraversate, fiind prevăzute cu găuri la partea superioară si răsuflători, iar capetele etanşate pe conducta.

Se va evita montarea îmbinărilor sudate în tuburile de protecţie, ele fiind admise numai la lungimi de peste 6 m ale tubului.

Răsuflătorile se vor monta :

- în dreptul fiecărei îmbinări sudate;

- la ieşirea din subteran la capetele tuburilor de protecţie;

- la intrarea sau ieşirea din clădire a conductelor de încălzire, apă, canalizare şi electrice, pozate direct în pămînt sau în canalele de protecţie, în cazul când distanţa dintre conductele de gaze şi celelalte instalaţii este mai mică de 5 cm; golurile racordurilor termice, apă, canalizare şi electrice la intrarea sau ieşirea din clădire, cât şi cele peste subsol pentru instalaţiile respective se vor etanşa.

Îmbinările conductelor se vor face prin sudură cap la cap şi se vor executa numai de sudori autorizaţi pe baza prevederilor instrucţiunilor ISCIR CR9-84 şi STAS 6662, 6726, 8183, 8299. Toate sudurile vor fi poansoanate de sudorii care le-au executat. La sudarea ţevilor cap la cap se va avea în vedere coaxialitatea conductelor. La execuţia sudurilor se vor lăsa rosturi între capetele ţevilor a căror forme şi dimensiuni sunt indicate în STAS 6662-74.

Marcarea reţelelor de distribuţie subterane se realizează de către executant prin inscripţii pe plăcuţe amplasate pe construcţii, pe stâlpi sau pe alte repere fixe din vecinătate; distanţa dintre plăcuţele inscripţionate nu va fi mai mare de 30 de metri.

Verificările de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectuează de către executant pe parcursul realizării lucrărilor. Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune se efectuează cu:

a) aer comprimat, în reţelele de distribuţie, posturile de reglare sau reglare–măsurare şi instalaţiile de utilizare;

b) apă, în staţiile de reglare sau reglare-măsurare.

În timpul încercărilor nu se admit pierderi de presiune. Condiţiile de încercare şi rezultatele obţinute se vor consemna într-un proces verbal de recepţie. Încercările se vor face cu manometre înregistratoare verificate. Atât verificările de casă cât şi cele definitive se vor face cu aceleaşi aparate şi în aceleaşi puncte.

La apariţia unor defecte încercările se întrerup şi se vor relua după remedierea acestora. Nu se admit remedieri pe durata căt se golesc conductele de aer. Delegatul unităţii distribuitoare va fi chemat la probele de presiune numai cu condiţia că sudurile au fost admise la controlul prin gamagrafiere.

Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate se efectuează după egalizarea temperaturii aerului din conductă cu temperatura mediului ambiant; timpul necesar pentru egalizarea temperaturii, este conform valorilor precizate in Tabelul 8 din N.T.P.E.E.S.A.G.N./2009.

Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a reţelei proiectate se face de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie prin specialiştii delegaţi la cererea instalatorului autorizat al executantului.

Pentru recepţia conductei se vor prezenta obligatoriu prin instalatorul autorizat al constructorului: planul avizat al lucrării executate cuprinzând diametre, lungimi, schimbări de direcţie, armături, răsuflători, adâncimi de pozare, suduri de poziţie, cămine etc.

Condiţiile de încercare la rezistenţă şi etanşeitate precum şi rezultatele obţinute vor fi consemnate în procese verbale de recepţie, care se vor anexa la dosarul definitiv.

Presiunile de încercare sunt stabilite prin STAS 8281 si sunt date in functie de destinatia si treapta de presiune in tabelul 8 din N.T.P.E.E.S.A.G.N./2008:

- proba de rezistenţă la presiune P = 9,00 bar, o durata de 1 ora, timp de egalizare 1 ora;

- proba de etanşeitate la presiunea P = 6.00 bar, o durata de 24 ore, timp de egalizare 1 ora (cu manevrarea armaturilor).

În timpul execuţiei se va verifica de către constructor: capacitatea de stabilitate a ţevilor şi concordanţa compoziţiei materialului de aport cu cel al ţevii; modul de execuţie al sudurilor şi rezultatele controlului nedistructiv al sudurilor (la porţiunea pozată subteran); tipul izolaţiei şi tehnologia aplicată; capacitatea de elecroizolare /controlul cu peria electrică înainte de introducerea conductei în şanţ, respectiv prin injectarea de curent la conductele montate în şanţ, acoperite parţial sau total în pământ; corespondenţa intersecţiilor cu alte instalaţii subterane cu prevederile.

La execuţie se va respecta normativul N.T.P.E.E.S.A.G.N./2009, normativele şi STAS-urile indicate în anexa nr. 3 a normativului. În exploatare se va respecta N.T.P.E.E.S.A.G.N./2009.

La terminarea lucrărilor se face verificarea realizării lucrărilor de etanşare, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse sau prin sondaje.

2.3.6. Situaţia existentă a utilitătilor şi analiza de consum

În prezent Cazanul de abur nr. 1 este racordat la rețeaua de distribuție. Din retea de distributie C1 are debit nominal 15.000 Nmc/h, iar la parametrii actuali se ajunge la 12.000 Nmc/h.

Termoficare Oradea S.A. are avizul SNT pentru un debit total de 42.500 Nmc/h compus din:

- 12.500 Nmc/h – ITG-CR

- 2 x 1.100=2.200 Nmc/h – CAS

- 2 x 13.900=27.800 Nmc/h – CAF

În cazul în care este necesară funcționarea cazanului C1 prin alimentarea cu gaz din rețeaua de transport, pentru a nu depăși debitul aprobat prin aviz se va opri alimentarea unui CAF (13.900 Nmc/h).

2.3.7. Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Deoarece orice realizare tehnică are influență asupra mediului înconjurător, deci și lucrările de amplasare a conductelor de transport, este necesar să fie cuprinse următoarele:

- legislația de mediu aplicabilă;

- aspectele de mediu identificate la o astfel de lucrare;

- măsurile care vor fi luate în vederea protejării factorilor de mediu.

Legislația privind protecția mediului aplicabila activității de transport gaze naturale

DENUMIRE ACT NORMATIV

MONITORUL OFICIAL

OUG nr. 195/22.06.2006 privind protecția mediului aprobat prin Legea nr. 265/29.06.2006

M. Of. nr. 1196/2005

M.Of. nr. 586/2006

Ordin nr. 860/2002pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu modificat de Ordinul nr. 1037/2005

M. Of. nr. 52/2003

M. Of. nr.

985/2005

Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului

M. Of. nr. 52/2003

H.G. 1213/06.09.2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private

M. Of. nr. 802/2006

Legea nr. 107/25.09.1996 - Legea apelor

M. Of. nr. 244/1996

Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea și completerea Legii apelor nr. 107/1996

M. Of. nr. 584/2004

Legea nr. 112/04.05.2006 pentru modificarea și completarea Legii Apelor nr. 107/1996

M. Of. nr. 413/2006

H.G. Nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

M. Of. nr. 187/2002

H.G. 352/21.04.2005 privind modificarea și completarea H:G: nr. 188/2002 pentru aproabarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediulo acvatic a apelor uzate

M. Of. nr. 398/2005

Ordinul 462/01.07.1993 Privind aprobarea condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare

M. Of. nr. 190/1993

OUG nr. 243/28.11.2000 privind protecția atmosferei

M. Of. nr. 633/2000

Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecția atmosferei

M. Of. nr. 733/2001

OUG nr. 78/16.06.2000 privind regimul deșeurilor modificat și completat de OUG nr. 61/06.09.2006

M. Of. nr. 283/2000

M. Of. nr. 790/2006

Legea nr. 426/18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor

M. Of. nr. 411/2001

HG nr. 662/12.07.2001 privind gestionarea uleiurilor uzate

M. Of. nr. 446/2001

HG nr. 441/30.04.2002 pentru modificarea și completarea HG nr. 662/2001

M. Of. nr. 325/2002

HG nr. 1159/02.10.2003 pentru modificarea și completarea HG nr. 662/2001

M. Of. nr. 715/2003

HG nr. 621/23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje

M. Of. nr. 39/2005

STAS 12574/1987 Aer din zone protejate. Condiții de calitate

-

STAS 10009/1988 Acustica în construcții. Acustica urbană. Limite admisibile

-

Aspecte de mediu identificate pe durata lucrărilor de execuție a conductei de transport gaze naturale

Aspectele de mediu, definite ca elemente ale activităților care pot interacționa cu mediul, sunt identificate și clasificate conform Procedurii “PDPM 4.3.1. Aspecte de mediu” a S.C.P.T.G.N. Mediaș.

În cadrul derulării etapelor de lucru ce se realizează la amplasarea racordului de înaltă presiune și a SRMP propusă, rezultă următoarele aspecte de mediu care sunt prezentate împreună cu impactul pe care îl generează asupra mediului, în tabelul următor:

Nr. crt.

Sursa aspectului de mediu

Aspectul de mediu

Impactul asupra mediului

Punctaj

Clasificarea aspectului de mediu

1

Organizarea de șantier

Schimbarea temporară a folosinței terenului

Impact peisagistic

24

foarte scăzut

2

Pregătirea culoarului de lucru, îndepărtarea vegetației și săparea șanțului pentru conducte

Îndepărtarea vegetației de pe culoar

Distrugerea temporară a vegetației

32

foarte scăzut

Distrugerea temporară a structurii solului

Scăderea fertilității solului

32

foarte scăzut

3

Funcționarea și întreținerea utilajelor și a autoutilităților, intensificarea traficului în timpul etapei de construcție

Emisii de unde sonore în mediu

Poluarea fonică

32

foarte scăzut

Emisii de noxe în aer

Poluarea locală a aerului

98

mediu

Scurgeri accidentale de ulei sau de combustibil pe sol sau în apă

Poluarea apei și a solului

82

mediu

4

Starea tronsoanelor de conducte și protejarea acesora prin vopsire

Emisii de compuși volatili în aer

Poluarea aerului

82

mediu

5

Subtraversare/

supratraversare cursuri de apă

Creșterea turbidității și deversări accidentale de substanțe

Poluarea apelor de suprafață

98

mediu

6

Curățirea conductei

Eliminare pe sol de praf, resturi electrozi, oxizi metalici, resturi izolație

Poluarea temporară a solului

66

scăzut

7

Efectuarea probelor de presiune

Evacuarea apelor din conducte pe sol

Poluarea parțială a solului

74

mediu

8

Umplerea progresiva a conductei cu gaz metan

Emisii de metan în aer

Creșterea concentrației de metan în atmosferă

47

foarte scăzut

9

Toate etapele proiectului

Generare deșeuri

Poluare sol

70

scăzut

Consum de resurse naturale (apă, energie, materiale)

Diminuarea resurselor naturale

20

foarte scăzut

Măsurile pentru protejarea factorilor de mediu la execuția conductei de transport gaze naturale

În vederea realizării execuției unei conducte este obligatorie obținerea din partea autorității publice de protecție a mediului, a acordului de mediu și dacă este cazul a avizului de gospodărire a apelor.

În cazul conductelor de diametre mai mici (< DN 800mm) acestea se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest caz, în funcție de Decizia Colectivului de analiză tehnică privind etapa de încadrare, autoritatea publică de protecție a mediului poate decide eliberarea acordului de mediu prin procedură simplificată sau să supună proiectul în etapa de definire a domeniului urmând în continuare procedura stabilită de Ordinul MMP nr. 135/2010.

În vederea protejării mediului de impacturile potențiale s-au inclus încă din faza de proiectare, anumite măsuri în cadrul proiectului, menite să reducă sau chiar să elimine aceste impacturi.

Aceste măsuri constau în:

- alegerea traseului astfel încât aceste să nu traverseze arii natuarle protejate, zone cu risc ridicat de alunecare, zone umede, terenuri inundabile, păduri, plantații pomicole și viticole etc;

- utilizarea pe cât posibil a drumurilor de acces existente evitându-se astfel realizarea unor noi drumuri;

- amplasarea refulatoarelor pe tronsoanele conductelor se va face pe direcția lipsită de activități umane și pe cât posibil spre suprafețe de teren care nu sunt cultivate (culturi agricole, livezi, pășuni, etc.);

- amplasarea rezervoarelor pentru depozitarea lichidelor separate din conductele de transport nu se va face pe cât posibil lângă un curs de apă, acestea se vor amplasa în zone accesibile autovidanjelor.

Pe durata lucrărilor, în vederea protejării factorilor de mediu, se vor respecta următoarele măsuri enumerate mai jos:

Protecţia calităţii apelor

Apa industrială necesară construcţiilor şi apa potabilă necesară personalului executant se vor asigura din reţelele aferente, existente pe Calea Borșului.

· Faza de construcţie

La faza de construcţie, din zonele de lucru va rezulta apă uzată provenită în principal din prepararea materialelor de construcţii (ex. mortare, apa din betonul de fundare, planşee de beton, etc.), din diferite spălări tehnologice (ex. spălări unelte, utilaje, udarea planşeelor de beton proaspăt turnat, etc.),care se vor evacua prin reţelele de canalizare existente pe amplasament.

Cantităţile de ape uzate astfel rezultate vor fi reduse având in vedere faptul că betonul (ca principal material de construcţie utilizat) va veni pe şantier gata preparat, iar apa pentru spălările tehnologice va fi folosită numai în cazuri de strictă necesitate. În timpul lucrărilor, pentru personalul executant din zonele din şantier ce nu va avea acces la grupurile sanitare din incinta, vor fi prevăzute toalete ecologice, toalete ce vor fi curăţate şi salubrizate de firma cu care executantul lucrărilor va încheia contract de prestări servicii.

· Faza de exploatare

Evacuarea apelor uzate se realizează în canalizarea orasenească existentă langă amplasament.

Protecţia calităţii aerului

· Faza de construcţie

În timpul lucrărilor de construcţie montaj pot apărea emisii de pulberi din activitatea de manipulare a materialelor de construcţii (ciment, alte materiale ). Din acest motiv se vor utiliza pentru curăţenie aspiratoare industriale cu filtrare umedă. Emisiile se consideră a fi reduse şi limitate la perioada desfăşurării lucrărilor şi numai în zona unde este amplasată organizarea de şantier.

În timpul lucrărilor de construcţii se vor monitoriza corespunzător emisiile de substanţe poluante provenite de la echipamentele de construcţii şi de la mijloacele auto. Se vor utiliza echipamente şi mijloace auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse care să se încadreze în prevederile reglementărilor în vigoare. Ca o măsură benefică organizărilor de şantier, în condiţii meteorologice propice răspândirii particulelor în atmosferă, se va stropi zona de lucru.

· Faza de exploatare

Nu este cazul.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

· În construcţie

Echipamentele şi utilajele utilizate în activitatea de construcţii generează zgomot şi vibraţii care pot afecta în principal personalul implicat în activităţi de construcţii. Executantul va trebui să deruleze activităţile de construcţii-montaj numai pe perioada zilei, iar lucrările trebuie să fie executate cu maşini şi echipamente moderne, performante, pentru a preîntâmpina producerea în exces a zgomotului şi vibraţiilor.

· În exploatare

Nu este cazul.

Protecţia solului şi subsolului

In perioada de realizare a investitiei executantul va respecta programele de lucru. Se va evita desfăşurarea lucrărilor în condiţiile unor fenomene meteorologice periculoase care pot conduce la poluarea solului. In condiţii normale de funcţionare a retelelor de termoficare, nu se poate vorbi de o potenţială contaminare a solului.

Materiale de constructii necesare lucrărilor de construcţii - montaj vor fi stocate în depozitele executantului, transportul la zona de lucru realizându-se cu mijloace auto pe drumurile existente in incintă. Întreaga suprafată de teren pe care vor fi amplasate echipamentele noului grup de cogenerare va fi acoperită cu platforme de beton, iar acolo unde este necesar vor fi făcute placări suplimentare cu materiale ceramice.

Gospodărirea deşeurilor

· Faza de construcţie

Deşeurile rezultate în timpul executării lucrărilor se vor colecta selectiv şi vor fi depozitate temporar în spaţii special amenajate de către executant, cu acordul beneficiarului. Aceste deşeuri vor fi, după caz, refolosite sau valorificate şi se vor evacua conform prevederilor din Legea nr. 211/2011.

In timpul execuției lucrărilor de amenajare a suprafeței pe care urmează sa fie executate lucrările proiectate pot sa apăra scurgeri accidentale de hidrocarburi (ulei, motorina) de la utilajele de lucru. Executantul va folosi materiale absorbante (nisip, rumeguș)pentru îndepărtarea petelor de hidrocarburi. Solul se va decapa si se va depozita in containere ce vor fi preluate de firme autorizate

Materialele metalice rezultate se vor depozita temporar până când vor fi preluate ca deşeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003.

Deşeurile menajere se vor colecta şi stoca temporar în containere, pe o platformă special amenajată, de unde vor fi preluate ulterior de către firma de salubritate locală.

Tipurile de deşeuri,conform H.G. nr. 856/2002, care pot rezulta şi modul de gestionare a acestora, sunt prezentate centralizat în tabelul următor:

Tabel: Cantitate de deşeuri ce va fi generată

Cod deșeu

Descriere

Cantitate generata (to)

17 01 07

Amestecuri de beton, cărămidă, altele decât cele specificate la 17 01 06

430

17 05 04

Pământ si pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03

1200

17 04 05

Deseuri metalice

0.5

15 02 02*

Deseu lavete contaminate

0,02

15 02 02*

Deseu materiale absorbante

0,04

*deşeu periculos

· Faza de exploatare

Nu este cazul.

Lucrări de refacere/restaurare amplasament

Retelele ce urmează sa fie executate trebuie sa reziste si sa funcţioneze corespunzător in următoarele condiţii climatice si de seismicitate pe toata perioada de viaţă a investiţiei.

La sfârsitul lucrărilor de construcţii – montaj, toate zonele utilizate vor fi curăţate şi eliberate. Amplasarea retelelor este prezentată în planul general, anexat la Studiul de Fezabilitate.

2.3.8. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

Durata de realizare este de o lună, din care o săptămână PT+DDE+DTAC, 3 săptămâni execuția lucrărilor.

3. Costurile estimative ale investiţiei

3.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

Devizul general aferent obiectivului de investiţie „Asigurarea alimentării de rezervă a cazanului nr. 1 cu gaze naturale ”, la faza Studiu de Fezabilitate, este întocmit în conformitate cu prevederile HGR nr. 28/09.01.2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, Ordinului nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din HG 28/2008 şi Ordinului MDLPL nr. 863/02.07.2008 pentru aprobarea instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr.28/2008.

Valoarea totală a investiţiei este:

- inclusiv TVA :215.64 mii lei / 47.81 mii euro.

- din care C+M: 171.04 mii lei / 37.93 mii euro.

- fără TVA:

179.70 mii lei / 39.84 mii euro.

- din care C+M :142.54 mii lei / 31.60 mii euro.

* la cursul lei/euro din data de 21.11.2016 (1 euro = 4,5110 lei)

3.2. Durata de execuţie a investiţiei

Durata totală a investiţiei este de 4 săptămâni

Durata de execuţie 3 săptămâni

3.3. Graficul de realizarea a investiţiei

Durata de realizare - 4 săptămâni

 

Săptă. 1

Săptă. 2

Săptă. 3

Săptă. 4

Proiectare + AC

 

 

 

 

Săpătură

 

 

 

 

 

Montaj

 

 

 

 

 

Refacere

 

 

 

 

 

Finalizare -PIF

 

 

 

 

 

3.4. Graficul de eșalonare a investiției

Săptă. 1

Săptă. 2

Săptă. 3

Săptă. 4

Proiectare + AC

Execuție

Eșalonare costuri (lei fără TVA)

26600

153100

4. Analiza cost-beneficiu

4.1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

Investiţia implică execuţia lucrării ʺAsigurarea alimentării de rezervă a cazanului nr. 1 cu gaze naturaleʺ prin care se urmărește alimentarea Cazanului de abur nr. 1, din racordul existent al noii centrale, punctul de legătura va fi realizat după stația compresoare gaze. Cazanul de abur nr. 1 va fi alimentat printr-o conductă din polietilenă Dn 250 montată subteran, respectiv o parte de conductă din oțel Dn 200 montată suprateran. Prin HCL nr. 443 din 12.07.2014, au fost concesionate către societatea Termoficare Oradea S.A. bunurile care au aparținut societății Electrocentrale Oradea S.A., iar printre aceste bunuri se găsește și Cazanului de abur nr. 1 cu un debit nominal de 15.000 Nmc/h, iar la parametrii actuali ajungem la un debit de nominal 12.000 Nmc/h.

Consumatorul Termoficare Oradea S.A. este alimentat cu gaze naturale din două surse pe aceeași platformă: de la SNTGN TRANSGAZ S.A. - la care se achită tarif de transport, respectiv de la S.C. DISTRIGAZ VEST S.A. - la care se achită atât tarif de transport, cât și tarif de distribuție. După cum se observă costul pentru producerea energiei produsă din consumul de gaz achiziționat de la S.C. DISTRIGAZ VEST S.A. este mai ridicat. Datorită acestor considerente este necesară și oportună racordarea Cazanului de abur nr. 1 la rețeaua SNT, întrucât la momentul actual acesta este racordat doar la SD.

Se va realiza alimentarea Cazanului de abur nr. 1 printr-un racord de legătură între racordul comun CAF 1 și CAF 2 după stația de reducere presiune și rețeaua existentă după stația de filtrare, care alimentează în momentul de față Cazanul de abur nr.1. Traseul propus pentru acest racord este parțial îngropat pe o lungime de 171 m, realizat dintr-o conductă din polietilenă Ø 250, respectiv suprateran pe stâlpi din beton/metalici, pe o lungime de 86 m, realizat dintr-o conductă de oțel DN 200.

Prin realizarea lucrărilor propuse prin această variantă se scontează că se vor obţine următoarele efecte pozitive:

- traseul propus în această variantă este mai scurt;

- durata lucrărilor de execuție este mai redusă;

- costul investiției este mai mic.

Perioada de referință reprezintă numărul maxim de ani apropiată de durata vieții economice a livrabilului, destul de îndelungată pentru a cuprinde impactul pe termen mediu și lung al proiectului. Pentru proiectele non-majore sau proiecte de mai mică anvergură inițiate de societăți, perioada de referință se raportează la numărul de ani stabilit pentru îndeplinirea obiectivelor strategice conform strategiilor organizaționale.

Perioada de referință în cazul actualei analize cost-beneficiu este de 5 zile.

2. Analiza opţiunilor

În scopul evidenţierii importanţei realizării proiectului care face obiectul prezentei documentaţii, se analizează următoarele 2 variante (secenarii) care au avut la bază evoluţiile factorilor ce pot influenţa direct sau indirect proiectul.

Varianta (scenariul) 1. Se va realiza alimentarea Cazanului de abur nr. 1 printr-un racord de legătură între racordul comun CAF 1 și CAF 2 după stația de reducere presiune și rețeaua existentă după stația de filtrare, care alimentează în momentul de față Cazanul de abur nr.1. Traseul propus pentru acest racord este parțial îngropat pe o lungime de 171 m, realizat dintr-o conductă din polietilenă Dn 250, respectiv suprateran pe stâlpi din betron/metalici, pe o lungime de 86 m, realizat dintr-o conductă de oțel Dn 200. Pozarea conductei subteran se va face la o adâncime de 0,8 m. Traseul suprateran va fi amplasat pe un număr de 6 stâlpi, din care 2 stâlpi de beton existenți pe care se vor monta suporți metalici cu jug și patru stâlpi metalici nou proiectați. Racordarea se va face printr-un T-eu Dn 400, după care se montează o reducție Dn 400-200 și o vană de secționare Dn 200, iar la trecerea de la țeavă OL la PE se va monta o pisă de legătură.

Prin realizarea lucrărilor propuse prin această variantă se scontează că se vor obţine următoarele efecte pozitive:

- traseul propos în această variantă este mai scurt;

- durata lucrărilor de execuție este mai redusă;

- costul investiției mai mic.

Efectul negativ scontat pentru această variantă constă în oprirea alimentării cu gaz pe perioada lucrărilor de racordare la stația compresoare.

Varianta (scenariul) 2. Se va realiza alimentarea printr-un racord de legătură, respectiv din racordul comun CAF 1 și CAF 2 după stația de reducere presiune până la intrarea în sala cazane. Traseul propus pentru acest racord este parțial îngropat pe o lungime de 171 m, realizat dintr-o conductă din polietilenă Dn 250, respectiv suprateran pe stâlpi din betron/metalici, pe o lungime de 136 m, realizat dintr-o conductă de oțel Dn 200. Pozarea conductei subteran se va face la o adâncime de 0,8 m. Traseul suprateran va fi amplasat pe un număr de 14 stâlpi, din care 2 stâlpi de beton existenți pe care se vor monta suporți metalici cu jug și 12 stălpi metalici nou proiectați. Racordarea se va face printr-un T-eu Dn 400, după care se montează o reducție DN 400-200 și o vană de secționare Dn 200, iar la trecerea de la țeavă OL la PE se va monta o pisă de legătură.

Efectul pozitiv generat prin realizarea lucrărilor propuse prin această variantă îl constituie faptul că traseul propus este nou. Efectele negative scontate vor fi:

- traseul propus este mai lung;

- durata lucrărilor de execuție este mai mare;

- costul investiției mai mare;

- pentru legătura la stația compresoare este necesară oprirea alimentării cu gaz pe perioada lucrărilor de racordare.

În aceste condiții, analiza financiară va fi făcută pentru varianta (scenariul) 1 analizată.

3. Analiza financiară

Principalul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanţă financiară a proiectului (profitabilitatea sa). Analiza financiară va utiliza metoda recomandată de “Ghidul pentru analiza cost - beneficii a proiectelor de investiţi (UE Guide to cost - benefit analysis of investment project) şi cele prevăute în Documentul de lucru nr. 4. Investiţia de capital este prezentată în devizul general al investiţiei întocmit în conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008 şi a Normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Analiza financiară se realizează din punctul de vedere al beneficiarului (proprietarului) proiectului, având ca principal obiectiv determinarea rentabilităţii capitalului investit în proiect, prin calculul indicatorilor de performanţă financiară.

Analiza financiară a capitalului propriu cuprinde următoarele etape:

- Determinarea Fluxului de venituri şi cheltuieli pe perioada de analiză;

- Determinarea Fluxului de numerar pe perioada de analiză;

- Calcularea indicatorilor de performanţă financiară:

· perioada de recuperare (PB - Payback), este timpul care se scurge până la recuperarea investiţiei iniţiale, pe baza fluxurilor efective de numerar previzionate;

· valoarea actuală netă (NPV - Net Present Value), este valoarea obţinută prin actualizarea fluxurilor efective de numerar în raport cu anul în care au loc, luând în considerare devalorizarea;

· rata internă de rentabilitate (IRR - Internal Rate of Return), este acea valoare a ratei de actualizare pentru care se atinge pragul de rentabilitate (NPV=0). Se obţine prin metoda încercare-eroare;

· raportul beneficiu/cost (B/C), exprimă măsura în care costurile totale actualizate pot fi acoperite din veniturile totale actualizate.

Valoarea investiţiei totale de capital este de:

- 179.700,00 lei fără TVA, respectiv 215.640,00 lei inclusiv TVA.

Durata de implementare a investiţiei va fi de 4 săptămâni, din care o săptămână elaborare PT+DDE, respectiv durata de execuție a lucrărilor va fi de 3 săptămâni.

Conform devizului general, valoarea totală a investiţiei s-a calculat pentru:

- cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cheltuieli pentru investiția de bază;

- alte cheltuieli cu organizarea de santier, comisioane, taxe, cote legale, cheltuieli diverse și neprevăzute.

Proiectul este considerat rentabil pentru NPV pozitiv şi IRR mai mare decât rata de actualizare luată în calcul.

Prognoza cheltuielilor pentru varianta (scenariul 1) este prezentată în Anexa nr. 1.

În prognoza cheltuielilor s-au luat în considerare cheltuielile de realizare a investiției de 179.700,00 lei fără TVA (durata de implementare a proiectului, respectiv 4 săptămâni);

Veniturile realizate din economia datorată diferenței de preț pentru achiziționarea combustibilului (gaze naturale) necesar pentru funcționarea Cazanului de abur nr. 1 se determină astfel:

- consumul anual de gaz Cazan abur nr. 1: 566.636 MWh/an;

- prețul de distribuție reglementat de ANRE (anul 2016): 29,60 lei/MWh.

Se va genera următorul venit anual (economie care se va regăsi în reducerea subvenției de exploatare la energia termică):

566.636 MWh/an x 29,60 lei/MWh = 16.772.425 lei/an

16.772.425 lei/an : 365 zile = 45.951 lei/zi

Pentru realizarea analizei cost-beneficiu și determinarea indicatorilor de performanță financiari, deoarece valoarea investiției se recuperează destul de repede, vom considera:

- ziua 0 - durata de implementare a investiţiei;

- ziua 1, ziua 2 ..., ziua 5 - durata de recuperare a investiției.

Pe perioada de analiză considerată, valoarea fluxului de numerar al capitalului investit este prezentat în Tabelul nr. 1. - Estimarea fluxului de numerar (anexa nr. 1).

Fluxul financiar al afacerii cumulat este pozitiv începând cu ziua 4, aşa cum se observă în Tabelul nr. 2 - Perioada de recuperare (PB) prezentate în anexa nr. 1, ceea ce înseamnă că recuperarea capitalului investit în acest proiect se face în aproximativ 4 zile de la utilizarea cazanului.

Pe baza fluxului de numerar s-au obţinut următoarele rezultate, determinate în Tabelul nr. 3 - Indici de actualizare (i), respectiv Tabel nr. 4 - Valoarea actuală netă (NPV), prezentate în anexa nr. 1.

Indicatori de performanţă financiară

Valoare

(5% rată de actualizare)

Valoare

(10% rată de actualizare)

UM

Valoarea actuală netă (NPV)

19.244,31

-4.982,70

lei

Rata internă de rentabilitate (IRR)

9

%

Perioada de recuperare (PB)

4

zile

În baza rezultatelor obţinute, se pot remarca următoarele:

· NPV este pozitiv pentru rata de actualizare de 5% şi negativ pentru rata de actualizare de 10% considerate;

· IRR are valoarea mai mare decât rata de actualizare de 5% considerată;

· raportul B/C>1.

Valoarea NPV demonstrează capacitatea veniturilor nete de a susţine recuperarea capitalului propriu investit. Valoarea IRR arată investitorului gradul de profitabilitate pe care îl implică investiţia sa. Indicatorii obţinuţi evidenţiază rentabilitatea proiectului de investiţii în condiţiile de finanţare din fonduri proprii. (NPV>0, IRR peste rata de actualizare luată în calcul, B/C>1).

4. Analiza economică

Analiza economică are rolul de a măsura impactul economic şi social al proiectului şi de a evalua proiectul din punctul de vedere al societăţii. Prezentul studiu nu necesită analiza economică, deoarece în conformitate cu H.G. nr. 28/2008, analiza economică se realizează numai pentru proiecte majore, pentru care costurile de investiție depășesc valoarea de 50 milioane euro (echivalent lei).

5. Analiza de senzitivitate

Scopul analizei senzitivității este de a selecta variabilele critice ai parametrilor modelului, care este acela ale cărei variații, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizată ca cea mai bună estimare în cazul de bază, are cel mai mare efect asupra ratei interne de rentabilitate (IRR - Internal Rate of Return) sau asupra valorii actuale nete (NPV - Net Present Value). Analiza de senzitivitate poate să testeze diferitele măsurători privind rentabilitatea proiectului de investiții, prin modificarea premiselor care stau la baza modului de calcul a acestor evaluări. Prin aceste măsurători se stabilește influența fiecărui factor asupra rezultatului modelului.

În cadrul analizei de senzitivitate se dermină modul de variație a indicatorilor de performanță financiară, respectiv rata internă de rentabilitate (IRR) și valoarea actuală netă (NPV) la modificarea diferiților parametrilor utilizați ca date de intrare în analiza financiară a capitalului propriu.

Analiza de senzitivitate duce la identificarea variabilelor critice prin evaluarea impactului potenţial pe care acestea îl pot avea asupra indicatorilor de performanță financiară ai proiectului. Variabilele critice sunt acei parametrii pentru care o variaţie de ±1% determină o variaţie de minim ±1% a ratei interne de rentabilitate (IRR) și valorii actuale nete (NPV). Analiza de senzitivitate va fi efectuată prin variația separată a valorii de investiție. Influenţa variaţiei valorii de investiţie asupra indicatorilor de performanţă financiară este prezentată în tabelul următor. Variația valorii se face pentru creșterea valorii de investiție.

Indicatori de performanță

UM

Situația de bază

Variația valorii de investiție

-10%

-5%

-1%

+1%

+5%

Investiția

lei

179.700,00

-

-

-

181.497,00

188.685,00

NPV (5%)

lei

19.244,31

-

-

-

17.447,31

10.259,31

NPV (10%)

lei

- 4.982,70

-

-

-

- 6.779,70

- 13.967,70

IRR

%

9

8

7

În baza rezultatelor obţinute, prezentate în anexa 2 și 3, la creşterea valorii de investiţie cu pană la 5% parametrii de performanță financiară se diminuează nesemnificativ, doar valoarea venitului net actualizat scade. Parametrul "valoarea de investiţie" nu reprezintă un parametru critic pentru analiza financiară. Analiza de senzivitate arată că indicatorii de performanță financiari ai investiției scad odată cu creșterea valorii de investiție.

6. Analiza de risc

Riscul reprezintă posibilitatea ca un eveniment sau o acțiune să afecteze abilitatea unei firme de a funcționa și/sau de a-și urmări îndeplinirea obiectivelor sale strategice. Din perspectiva unei investiții, riscul reprezintă posibilitatea apariției unor evenimente care să împiedice realizarea investiției, sau ulterior finalizarea acesteia, utilizarea ei corespunzător previziunilor pentru obținerea beneficiilor așteptate.

Pentru a analiza proiectului de investiții s-au luat în considerare riscurile ce pot apărea atât în perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a obiectului de investiţie. Riscurile asociate prezentului proiect se pot clasifica astfel:

Riscuri tehnice

Această categorie de riscuri depind direct de modul de desfăşurare al activităţilor prevăzute în planul de acţiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuţie:

- execuția eronată a lucrărilor;

- erori în calculul soluţiilor tehnice;

- executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări (lipsa unei supervizări bune a desfășurării lucrării);

- dificultăţi în angajarea şi instruirea personalului specializat în întreţinerea şi exploatarea noilor instalaţii.

Administrarea acestor riscuri constă în:

- în planificarea logică şi cronologică a activităţilor cuprinse în planul de acţiune se vor prevedea marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

- se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

- managerul de proiect, împreună cu responsabilul juridic şi responsabilul tehnic se vor ocupa direct de colaborarea în bune condiţii cu entităţile implicate în implementarea proiectului; activitatea dirigintelui de şantier va fi monitorizată; în caietul de sarcini se vor face precizări privind monitorizarea calităţii lucrărilor;

- responsabilul tehnic se va implica direct şi va supraveghea atent modul de execuţie al lucrărilor, având o bogată experienţă în domeniu; se va implementa un sistem foarte riguros de supervizare a lucrărilor de execuţie. Acesta va presupune organizarea de raportări parțiale pentru fiecare stadiu al lucrărilor în parte. Acestea sunt prevăzute în documentaţia de licitatie şi la încheierea contractelor;

- se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate şi în termenele prevăzute;

- se va urmări respectarea specificaţiilor referitoare la materialele, echipamentele şi metodele de implementare a proiectului;

- se va pune accent pe protecţia şi conservarea mediului înconjurător; în documentaţia de licitaţie pentru contractul de execuţie lucrări se vor face precizări privind minimizarea suprafeţelor ocupate temporar, pe perioada lucrărilor ca şi precizări privind locul în care se vor depozita deşeurile rezultate din lucrările prevăzute în contract ca şi lucrările de refacere a mediului înconjurător;

- se va solicita furnizorilor echipamentelor şi instalaţiilor instruirea personalului responsabil cu întreţinerea şi exploatarea acestora. Procesul de recrutare a personalului va avea în vedere calificarea corespunzătoare a posturilor.

Riscuri financiare

Aceste riscuri se evidențiază prin:

- creşterea nejustificată a preţurilor de achiziţie pentru utilajele şi echipamentele implicate în proiect;

- modificări majore ale cursului de schimb;

- întârzierea plăților.

Administrarea acestor riscuri constă în:

- asigurarea condiţiilor pentru sprijinirea liberei concurenţe pe piaţă, în vederea obţinerii unui număr cât mai mare de oferte conforme în cadrul procedurilor de achiziţie lucrări, echipamente şi utilaje;

- estimarea cât mai realistă a creşterii preţurilor pe piaţă;

- includerea în proiect a unor sume pentru cheltuieli neprevăzute.

Riscuri legate de eşecul de furnizare

În cadrul procesului de achiziţie privind contractul de lucrări se poate ca să nu existe operatori economici care să dorească să execute contractul în condiţiile prevăzute în caietul de sarcini, la preţul maxim specificat, sau în termenul specificat. Aceasta ar însemna reluarea procesului de achiziţie, ceea ce ar duce la întârzierea lucrărilor. O altă situaţie ar fi aceea a constestaţiilor ce ar putea apărea şi care atrage întârzierea în începerea lucrărilor.

Eşecul în achiziţii poate fi gestionat printr-o serie de măsuri, cum ar fi:

- respectarea cât mai riguroasă a reglementărilor privind achiziţiile publice, pentru a evita contestaţiile;

- angajamentul din partea beneficiarului de a include o anumită sumă în bugetul prorpiu, care ar putea suplimenta valoarea eligibilă a contractului de execuţie lucrări, pentru a evita întârzierile ce ar apărea în cazul în care nici o ofertă nu se încadrează în bugetul aprobat al proiectului;

- popularizarea pe scară cât mai largă a proiectului, fără a încălca prevederile privind achiziţiile publice şi fără a favoriza vreun agent economic, pentru ca piaţa constructorilor să fie pregătită.

Riscuri instituţionale

Această categorie se evidențiază prin:

- comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi executanţii contractelor de lucrări şi achiziţii echipamente şi utilaje;

- lipsa capacității unei bune gestionări a resurselor umane și materiale.

Riscuri legale

Această categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul proiectului:

- obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii;

- nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru execuția lucrărilor;

- instabilitatea legislativă, frecvenţa modificărilor de ordin legislativ, modificări ce pot influenţa implementarea proiectului.

1