- rnhs · 2018-10-26 · no. de la 18 februarie, organului al independenta. depositul de la...

2
ANUL X. -- No. 1947. INERI 5 MARTIE 1893. T Ex.Gener. N. Maican textu care fostul leral N. Maican a adresat'o minis- td : XIII. ar fi voit instuiasch nia numärul din 14 Fe- bruarie 1888, al Broadwell, al Independenta, formulath astfel : «Generalul Maican era eu Dall'Orso la vaporul de mare nul din acea favorisa acel vapor, porturi» ar fi aflat toarele : vaporul pe se Peter Jebsen, sub pa- Norvegian, a fäcut Sulina. scos cumpärat de d. Dall'Orso, la 1883 a obtinul dreptul de a arbora pavilionul prin fa- voare, de nu indeplinea cerute de lege regulamentele res- pective. Cá acea favoare i-o puteam face , de oare-ce, 1883, al era Colonel Murgescu. vaporul a incetat de a avea pavihonul de a veni Dunäre la a fost nu am avut actiune asupra de port, de urma din care s'a pus In aplicare la finele an. Prin urmare, ceea ce publica orga- nul toväräsiei lui Broad well, era o lomnie fi un culpa- se constata s'a porturi favoruri nu puteam ar fi voit calom- nia publicatä de organul toväräsiei No. de la Februarie ast-fel : «Generalul Maican «era interesat a realisat profite e- de la comandele pentru ma- cterialul pulberea de artilerie», ar dovedit urmätoarele : Cd o nu am luat cea parte la comandarea mate- de artilerie, dar poate descoperea era un culpabil, era care trágea profit din comandarea materialului de artilerie, dar acela d. tea denunta, de oare-ce compta prin el, va realisa dorinta sa, va reusi m condamne. In privinta de artilerie, mai cu d. Berendel era dator sä o cercetare, de oare-ce din turisirile chiar actele lui Broadwell resulta pentru obtinerea unei co- mande de pulbere de artilerie, urmase o toväräsie Broadwell mai In aceastä d. avea, tot in registrul Broadwell, pe '1 invoca ca contra mea, o scrisoare trimisä de Broadwell ofiter din Ministerul de Resbel, din care Broadwell propunea bani pentru ajuta acea D. acea comandä scrisoarea din 1887, copierul Broadzwell la 33. rog da pirerea d-tale relativ chipul de a face Ministe- d-tale. propun Pentru a scop, am necesitate de un in minister. Servind de d-ta n'ai face de ser- 4vest, chipul folositor, dar timp ar personal al d-tale. : Peste curénd se va da un con- (tract de pulbere de 800.000 Comisionul este de 32.000 lei. ajutat acea co- cmanda, bucuros benefi- N'am putut afla oficerului era acea de ce, momentul când mi-s'a dat mie co- lui Broadwell, partea unde fusese scris numele, rupsese. se dedese de Minister, intervalul dintre data ce Broad- well data când d-sa ceruse trimi- mea judecath D-sa era dar denunte acel fapt, instruiasca dovedeasch eu Broadwell de la acea comandä, cine o d. Berendei nu voia sä pentru scia instruind acea acusatie, se va m privea, ea era o calomnie, dar poate tocmai care publicarea ei, era adevratul culpabil voia, prin calomnie, sä se apere de rspunderea faptelor sale. IV ar voit lomnia publicatä de lui Bro- adwell, care o formula ast-fel No. de la 18 Februarie, organului al Independenta. depositul de la gäseste un de pontoane pen- «tru un pod peste Aceste pon- «toane au cumprate cu 300.000 «lei. Generalul Maican a «compturi 200.000 «Statul a plätit 500.000 dife- de 200.000 lei a intrat in bu- czunarul Generalului ar : In 1883, arsenalul a pri- mit ordin de a poduri, pontoane altul pe plute. nu director al arsenalului. de esersez con- trolul, un control sever, de oare-ce cel care executa lucrarea, Maiorul lsvoranu, avea deprinderi rele. Prin acel control, ajutat de alti ofiteri am reusit acele dou poduri, lungime de 1.200 metre, avénd ancore, toate accesoriile, dublu, costat amândou 280,000 lei. In timp s'ar fi constatat un pod construit mai inte, sub survegherea d-lor Anion Berendel a Maiorului Is- voranu, costase singur 360.000 lei. Era dar d. nu voiasa a face acuzarea calomnioasä a tovaräsilor lui Broad- well, compturile pontónelor cu 200.000 lei, in de 300.000 lei, luasem de la Stat 500.000 lei», s'ar in- vederat afirmarile organului tová- Broadwell s'ar invederat de care parte era risipa, de partea mea sari acelor cari pentru un singur pod, 360.000 V. ar fi voit acu- satiunea calomnioash to- lui Broadwell in privinta co- mandei torpilclor care era formu- numärul de la 18 al organului tovärä$iei Broadwell, Independenta, ast-fel : Maican a lici- «tatie o comandá pentru de 120.000 lei Caranfil, de la care a un 60.000 lei», ar fi : anul simtindu-se necesita- de a se face o nouä aprovisionare de torpile, vzând costul tor- ne procuram atunci din Germania, era prea mare acele torpile se puteaü, in mare parte, fabrica in cu un mic, am propus a se fabrica corpul torpilei in arsenalul din ca accesoriile, cari nu se face sä se mande mäsura de mine probatá, s'a tabricat corpul torpile- arsenalul din iar pentru accesoril s'a licitatie. Licitatia s'a tinut unei co- misiuni, din care nu parte. Intreaga furniturä era de 50.000 lei. Prin mäsura propusä de mine, am reusit avem o torpilä 650 lei, de 950, se mai 'na- inte chiar acel de 650 lei, pro- venia din faptul arsenalul din Buresti, pentru a realisa un be- lua lei pentru o torpilä care nu costa ca 300 lei. Cu toate acestea, s'a fäcut o mare economie. In anul simtindu-se tea de a se aprovisiona un mare numär de torpile, am propus ca acele torpile sa se fach In arsena- flotilei, la Galati, care, de avea mijloace mult mai restranse ca arse- nalul din Bucuresti, putea face cor- pul 300 lei, de 500, se de arsenalul din Bucuresti. Pentru accesoriile acelor torpile, Mi- nisterul a publicat licitatie care s'a tinut la Ministerul de resbel la lati, la comandamentul flotilei. Dar se s'a ti- nut licitatia când Ministerul a a- probat a se da furnitura d-lui Ca- ranfil, eü lipseam din In asemenea conditil, este evident chiar daca se constata se co- misese neregularitäti, eu ocasia fabricárei torpilelor la Bucuresti chiar la Galati, nu puteam punzdtor, de oare-ce la Galati nu director al arsenalului. Asemenea, daca se se comisese neregularitäti cu ocasia contractulul pentru accesprii lui Caranfil, asemenea nu puteam nu iaü rhspunderea de nu- mai pentru luase, in urma raporturilor mele, ca torpilele nu se mai aprovisiäneze strei- nätate, ci se in prin care s'a produs o mare economie de oare-ce torpilelor era mare la fie-care torpilä, fabricate in arsenalul din Galati, se produsese o economie de lei, din pretul ce se plätea Germania. Dacä Generalul ar fi ins- truit calomnie, ar cetat era interesat indemne publicarea ar mai dovedit urmätoarele : am propus de a nu se comanda torpilele tate, am sustinut acele tor- pile se putea face un pret mai mic, a venit d. C. representantul fabricantului din Ger- mania care, judecându-mä pe mine ca pe crezând cram accesibil la propuneri de bani, mi-a propus o de 100,000 lei, nuni ai daca nu ilele se pot fabrica am räspuns cum merita acelui am stäruit raporturile mele. Era natural ca, in urmá, acel representant fabricantulul din strei- publicarea acelor asemenea era natural d. de oare-ce acel domn a dat d-lui un concurs ten- tru condamnarea mea, ca nu voi- sem bang a se mai comanda Asemenea deseoperiri ar fäcut d. Berendei acusatia ce mi se de organul täväräsiei dedesem d-lui Caranfil o de torpile, licitatie, rea- lizasem un de 60.000 lei. Dar d-sa nu interes asemenea descoperiri pentru acest scop n'a voit sä instruiasch acea lomnie. VI. «Daca ar voit instruiasch lomnia ce publica organul toväräsiei Broadwell, numärul de la 18 Fe- bruarie 1888, ,care era formulatá ast-fel : «Terenul pe care s'a construit «sarmele la s'a espro- «priat, stäruintele Generalului «Maican. Acele adus beneficiuri, putin 60,000 lei, «Generalului Maican», ar fi urmätoa- rele : Terenul pe care construit sarmele de la apartinea parte parte co- Galati. Pentru terenul Galati, oape 20 hectare, Ministerul a platit 14000 lei 700 lei hec- S'ar mai fi constatat voind sä in posesiune terenul Statului , din mosia comunei - care fusese de cu conditie o in lätime de stânjeni, de la rmând tot pro- prietatea Statului pentru a clädi ase- publice, teren, se in mare parte, usurpare, de mai multe persoane. Se chiar ce m'am la d. Caramfil un oficer, Maio- de aproape Di- mancea Broadwell, era o in- am contra acelor domni. Era Dar natural organul Broadwell-Dimancea calomnieze. din acel ren, recunoscend nu un drept consimtit a'l inapoia, plä- tindu-li-se o indemnitate, pentru ingrädirile ce Acele indemnitäti negocierile cari le-a procedat, fost de d. C. advocatul Statului. Intreaga a fost de léi. S'ar constatat care stäpânia portiunea cea mai mare din acel teren, aproape 6 hectare, s'a mai multi cavaleri de in- dustrie pentru acele 6 hectare, a proprietate nu'i apartinea, o indemnitate de 100000 lei, 17000 lei de hectar ! Statul cumpérase strein cu lei hectarul. S'ar mai fi constatat in timp de ani, am luptat sä zädarnicesc asociatii de sä in- acel teren apartinea Sta- tului el se stäpânia drept. la fmele 1887, vzénd acea asociatie de functionari, temându-me din acea sä nu a lua de la Stat acea scandalosd de 17000 lei de hectar, pentru un teren care nu'i apartinea, am propus Ministeru- lui, prin mai multe rapoarte, re- nunte de a cere espropierea tri- rniterea afacerei unui renunte de a lua in imediat acel teren , de oare-ce el nu era necesar sä urmeze nu- procesul in revendiarea proprie- Credeam prin acea msurd, des- acea asociatie de avea scop , - Statul va putea reintra in posesmnea terenului care apartinea. Aceasta a actiunea mea in ches- tiunea espropierei terenului de la «Tiglina, pe care s'aú construit casar- «mele de la care espropie- cram acusat profitasem sume «mari.» am in servici, s'a cumprat un teren de la comuna Ga- s'a plätit prin d. C. Plesnild, o de 1200 lei aproape, la 3 4 diferite persoane, ca mdernnitate pentru ingrädirile ce pe terenul Statului. am propus ca nu espropierea, stäpanire imediata, a 6 hecta're, cari se de d. tefan Ion-imprejurul se facuse acea asociatie de tig,-acel teren necesar flotilel, dar urmeze pro- cesul pentru revendicarea proprietätei. Dar ce am fost condamnat, cari pe mine organul cerusem espropierea terenurilor pe care construit casärmile flo- de la cari realisat profite din acele espropieri, cerut eu stefan Ion espropiat asociatii de o despagubire de 7000 lei de hectar, de aläturi, cumpärare teren strein 700 lei hectarul. espropiere a cerut-o nu pen- teren era necesar, folositor fiotilel, de oare-ce azi acel teren nu este se va putea dar cerut espropierea numai pentru a se putea pläti acea scandaloasä despägubire VII ar voit sä instruiascd acu- satiunea fi realisat profite din venitul terenului de la Tiglna . cum m calomnia tovaräsii lui Broadwell, ziarul Independenta", de la 18 Februarie, s'ar dovedit urmätoarele : teren s'a luat la la 25 1886, s'a pus la dispositia serviciului de care construia casärmile. am plecat din Galati, de- tasat la Minister, la Februarie ace- an. Flotila a intrat, de fapt, nirea acelui teren, Septembre 1886, a priimit cazärmile. In 77) In iatrase Prima- rul, Resu, organ publica ca- lomnia realisasem profite din es- propierea terenului. 78) cum se vede, pldtit de Stat, Ion, este mare chiar de cât pretul acordat de juriul din pentru terenul de la Nämoloasa, de tefan loan avea nuda proprie- a la Bucureati, de unde m'am la 15 1887. Când m'am intors, am descoperit un natural de al d-lui Berendei, contra mea, pe care d-sa l'a chemat martor ca m acuse, pästea o turmä de pe acel teren. Era natural pe care prinsesem impedicasem de a face acel trafic, m de faptele sale, pe care le-a continuat 1888, 1889, 1890 -and e nu in stare de a'l fusesem condamnat, din causa acelor asernenea era natural d. Berendel nu a face d-sa acele destinate a'l sprijini cererea ce fácea d-sa. ar voit ca- tovaräsilor lui Broadwell, publi- catä numrul de la 18 Februarie, al organulul acelei toväräsii, zia- lndépendace, care era for- mulat ast-fel : «Cu ocasia constructiei de de la Tiglina, Generalul Maican «a realisat neficiuri enorme ar fi dovedit urmtoarele : Constructia portului de la s'a facut parte de d. parte de d. Jeppe Contractul Les- sel, shma 350.000 s'a dat de Minister, pe Berendei era rector. Acea lucrare s'a terminat la 1885. la 1886, nu cunoayeam din vedere pe d. Lessel, d-sa nu cunoastea. De altä parte, survegherea acelei lu- nu se fäcea de mine, d. inctiner u dacä s'a comis vre-o nere- ularitate, dar chiar s'ar fi comis, a darea contractului, aceasta pu- tea sä pe mine ci pe cari dat contractul, pe d-nul Be- rendei. se fäcea o instructie se putea poate dovedi era cari judecat, care nu era cu totul desinterat, pentru adesea stäruia a se lua msuri antreprenorului alt contract pentru lucrarea por- de valoare de 585000 lei, s'a dat in 1886, pe cram director la Minister in conditiele toare : S'a tinut licitatie Galati, la mandamentul la Minister. Licitatia trebuia se in aceeasi zi, la oferte sigilate. Licitatia de la trebuia aceia$ zi. La Minister deschis ofertele la 3 ore d. a. s'a constatat mai sazut era de 6 sub Se resultatul lici- la Galati, pentru a decide. Dar nu a sosit a doua zi, era prescris, ci peste zile, se constata pretul ferit la Galati, era de 6, sub deviz. Lt.-Colonel Cica, servi- geniului, care tinuse licitatie la aster, mi-a presentat lucrdrilel am isbit de faptul resultatu, din nu pornise chiar in acea zi, ci a doua zi pretul era 25 bani mai ca din Am Lt.-Colonel Cica facd cercetare. Acel zelos constiincios oficer a descoperit urmätoarele : Auschnit, celui care la lati oferise 6,25% sub devis, luase parte la licitatia din Bucuresci, luase parte numai pentru a putea pre- tul mai mic. ce des- chis el s'a dus la telegraf, a comunicat la Gala pretul la S'a constatat la telegraf o tele- grarnä in acest sens. de Auschnit espediatä din la ora 4 d. a. Acest fapt esplica pentru ce la s'a oferit 25 bani mai pu- tin ca dar mai pentru ce resultatul licitatiei la comandamentul flotilei,--care tatie se de Isvoranu,- nu s'a expediat chiar ziva ci numai a doua zi, pentru ca telegrama lui Auschmit sosi i sä se face o 25 bani la mai ca cea din Bucuresti. Indatä ce faptele de mai sus fost constatate, am fost de a se da judecatä care efectuase acel act de www.dacoromanica.ro

Upload: others

Post on 13-Mar-2020

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: - RNHS · 2018-10-26 · No. de la 18 Februarie, organului al Independenta. depositul de la gäseste un de pontoane pen-«tru un pod peste Aceste pon-«toane au cumprate cu 300.000

ANUL X. -- No. 1947. INERI 5 MARTIE 1893.

TEx.Gener. N. Maican

textu care fostulleral N. Maican a adresat'o minis-

td :

XIII.

ar fi voit instuiaschnia numärul din 14 Fe-bruarie 1888, alBroadwell, al Independenta,formulath astfel :

«Generalul Maican era euDall'Orso la vaporul de marenul din acea favorisa acelvapor, porturi» ar fi aflattoarele :

vaporul pese Peter Jebsen, sub pa-

Norvegian, a fäcutSulina.

scos cumpärat de d.Dall'Orso, la 1883 a obtinul dreptul dea arbora pavilionul prin fa-voare, de nu indeplineacerute de lege regulamentele res-pective.

Cá acea favoare i-o puteam face, de oare-ce, 1883, al

era Colonel Murgescu.vaporul a incetat de a

avea pavihonul de aveni Dunäre la a

fostnu am avut actiune asupra

de port, de urmadin care s'a pus In aplicare

la finele an.Prin urmare, ceea ce publica orga-

nul toväräsiei lui Broad well, era olomnie fi un culpa-

se constata s'aporturi favoruri

nu puteam

ar fi voit calom-nia publicatä de organul toväräsiei

No. de la Februarieast-fel : «Generalul Maican

«era interesat a realisat profite e-de la comandele pentru ma-

cterialul pulberea de artilerie», ardovedit urmätoarele :Cd o nu am luat cea

parte la comandarea mate-de artilerie, dar

poate descoperea era un culpabil,era care trágea profit din

comandarea materialului de artilerie,dar acela d.tea denunta, de oare-ce comptaprin el, va realisa dorinta sa, vareusi m condamne.

In privinta de artilerie, maicu d. Berendel era dator sä

o cercetare, de oare-ce dinturisirile chiar actele lui Broadwellresulta pentru obtinerea unei co-mande de pulbere de artilerie, urmaseo toväräsie Broadwell mai

In aceastä d. avea,tot in registrul Broadwell, pe'1 invoca ca contra mea, oscrisoare trimisä de Broadwellofiter din Ministerul de Resbel, dincare Broadwell propuneabani pentru ajuta

aceaD. acea comandä

scrisoarea din1887, copierul Broadzwell

la 33.

rog da pirerea d-tale relativchipul de a face Ministe-d-tale. propun

Pentru ascop, am necesitate de un

in minister. Servind ded-ta n'ai face de ser-

4vest, chipul folositor,dar timp ar

personal al d-tale.: Peste curénd se va da un con-

(tract de pulbere de 800.000Comisionul este de 32.000 lei.

ajutat acea co-cmanda, bucuros benefi-

N'am putut afla oficeruluiera acea de

ce, momentul când mi-s'a dat mie co-lui Broadwell, partea unde fusese

scris numele, rupsese.

se dedese de Minister, intervaluldintre data ce Broad-well data când d-sa ceruse trimi-

mea judecathD-sa era dar denunte acel

fapt, instruiasca dovedeascheu Broadwellde la acea comandä, cine

od. Berendei nu voia säpentru scia instruind

acea acusatie, se vam privea, ea era o calomnie,

dar poate tocmai carepublicarea ei, era adevratul culpabil

voia, prin calomnie, sä se apere derspunderea faptelor sale.

IV

ar voitlomnia publicatä de lui Bro-adwell, care o formula ast-felNo. de la 18 Februarie, organului

al Independenta.depositul de la

gäseste un de pontoane pen-«tru un pod peste Aceste pon-«toane au cumprate cu 300.000«lei. Generalul Maican a«compturi 200.000«Statul a plätit 500.000 dife-

de 200.000 lei a intrat in bu-czunarul Generalului ar

:

In 1883, arsenalul a pri-mit ordin de a poduri,

pontoane altul pe plute.nu director al arsenalului.

de esersez con-trolul, un controlsever, de oare-ce cel careexecuta lucrarea, Maiorul lsvoranu,avea deprinderi rele.

Prin acel control, ajutat de altiofiteri am reusit aceledou poduri, lungime de1.200 metre, avénd ancore,toate accesoriile, dublu, costatamândou 280,000 lei.

In timp s'ar fi constatat unpod construit maiinte, sub survegherea d-lorAnion Berendel a Maiorului Is-voranu, costase singur 360.000 lei.

Era dar d.nu voiasa a face acuzareacalomnioasä a tovaräsilor lui Broad-well, compturile

pontónelor cu 200.000lei, in de 300.000 lei, luasemde la Stat 500.000 lei», s'ar in-vederat afirmarile organului tová-

Broadwell s'arinvederat de care parte era risipa,

de partea mea sari acelor caripentru un singur pod, 360.000

V.

ar fi voit acu-satiunea calomnioash to-

lui Broadwell in privinta co-mandei torpilclor care era formu-

numärul de la 18al organului tovärä$iei Broadwell,

Independenta, ast-fel :Maican a lici-

«tatie o comandá pentrude 120.000 lei Caranfil,

de la care a un60.000 lei», ar fi

:

anul simtindu-se necesita-de a se face o nouä aprovisionare

de torpile, vzând costul tor-ne procuram atunci

din Germania, era prea mareacele torpile se puteaü, in mare parte,fabrica in cu unmic, am propus a se fabrica corpultorpilei in arsenalul din

ca accesoriile, carinu se face sä semande

mäsura de mineprobatá, s'a tabricat corpul torpile-

arsenalul din iarpentru accesoril s'a licitatie.Licitatia s'a tinut unei co-misiuni, din care nu parte.Intreaga furniturä era de 50.000 lei.

Prin mäsura propusä de mine, amreusit avem o torpilä 650 lei,

de 950, se mai 'na-inte chiar acel de 650 lei, pro-venia din faptul arsenaluldin Buresti, pentru a realisa un be-

lua lei pentru o torpiläcare nu costa ca 300 lei.

Cu toate acestea, s'a fäcut o mareeconomie.

In anul simtindu-setea de a se aprovisiona unmare numär de torpile, am propusca acele torpile sa se fach In arsena-

flotilei, la Galati, care, de avea

mijloace mult mai restranse ca arse-nalul din Bucuresti, putea face cor-pul 300 lei,de 500, se de arsenalul dinBucuresti.

Pentru accesoriile acelor torpile, Mi-nisterul a publicat licitatie care s'atinut la Ministerul de resbel lalati, la comandamentul flotilei.

Dar se s'a ti-nut licitatia când Ministerul a a-probat a se da furnitura d-lui Ca-ranfil, eü lipseam din

In asemenea conditil, este evidentchiar daca se constata se co-

misese neregularitäti, eu ocasiafabricárei torpilelor la Bucurestichiar la Galati, nu puteampunzdtor, de oare-ce la Galatinu director al arsenalului.

Asemenea, daca se secomisese neregularitäti cu ocasia

contractulul pentru accesprii luiCaranfil, asemenea nu puteam

nu iaü rhspunderea de nu-mai pentru luase, inurma raporturilor mele, ca torpilele

nu se mai aprovisiäneze strei-nätate, ci se inprin care s'a produs o mare economiede oare-ce torpilelor eramare la fie-care torpilä, fabricatein arsenalul din Galati, se produseseo economie de lei,din pretul ce se plätea Germania.

Dacä Generalul ar fi ins-truit calomnie, arcetat era interesat indemnepublicarea ar mai dovediturmätoarele :

am propus de a nuse comanda torpileletate, am sustinut acele tor-pile se putea face unpret mai mic, a venit d. C.representantul fabricantului din Ger-mania care, judecându-mä pe mineca pe crezând cramaccesibil la propuneri de bani, mi-apropus o de 100,000 lei, nuni aidaca nu

ilele se pot fabricaam räspuns cum merita acelui

am stäruit raporturile mele.Era natural ca, in urmá, acel

representant fabricantulul din strei-publicarea acelor

asemenea era naturald. sä

de oare-ce acel domn a datd-lui un concurs ten-tru condamnarea mea, ca nu voi-sem bang

a se mai comanda

Asemenea deseoperiri ar fäcut d.Berendei acusatia ce mi sede organul täväräsiei

dedesem d-lui Caranfil ode torpile, licitatie, rea-

lizasem un de 60.000 lei.Dar d-sa nu interes

asemenea descoperiri pentru acestscop n'a voit sä instruiasch acealomnie.

VI.

«Daca ar voit instruiaschlomnia ce publica organul toväräsieiBroadwell, numärul de la 18 Fe-bruarie 1888, ,care era formulatáast-fel :

«Terenul pe care s'a construit«sarmele la s'a espro-«priat, stäruintele Generalului«Maican. Acele adus

beneficiuri, putin 60,000 lei,«Generalului Maican», ar fi urmätoa-rele :

Terenul pe care construitsarmele de laapartinea parte parte co-

Galati.Pentru terenul

Galati, oape 20 hectare, Ministerula platit 14000 lei 700 lei hec-

S'ar mai fi constatat voind säin posesiune terenul Statului ,

din mosia comunei - carefusese de cu conditieo in lätime de stânjeni, dela rmând tot pro-prietatea Statului pentru a clädi ase-

publice, teren, sein mare parte, usurpare,

de mai multe persoane.

Se chiar cem'am la

d. Caramfil un oficer, Maio-de aproape Di-

mancea Broadwell, era o in-am

contra acelor domni. Era Dar naturalorganul Broadwell-Dimancea

calomnieze.

din acelren, recunoscend nu undrept consimtit a'l inapoia, plä-tindu-li-se o indemnitate, pentruingrädirile ce

Acele indemnitäti negocierile carile-a procedat, fost de d.C. advocatul Statului.

Intreaga a fost deléi.

S'ar constatat carestäpânia portiunea cea mai mare dinacel teren, aproape 6 hectare, s'a

mai multi cavaleri de in-dustrie pentru acele6 hectare, a proprietatenu'i apartinea, o indemnitate de 100000lei, 17000 lei de hectar !

Statul cumpérasestrein cu lei hectarul.

S'ar mai fi constatat in timp deani, am luptat sä zädarnicesc

asociatii de sä in-acel teren apartinea Sta-

tului el se stäpânia drept.la fmele 1887, vzénd

acea asociatie defunctionari, temându-me din acea

sä nu a lua de la Statacea scandalosd de 17000lei de hectar, pentru un teren carenu'i apartinea, am propus Ministeru-lui, prin mai multe rapoarte, re-nunte de a cere espropierea tri-rniterea afacerei unui

renunte de a lua inimediat acel teren , de oare-ce el nuera necesar sä urmeze nu-

procesul in revendiarea proprie-

Credeam prin acea msurd, des-acea asociatie deavea scop , - Statul va

putea reintra in posesmnea terenuluicare apartinea.

Aceasta a actiunea mea in ches-tiunea espropierei terenului de la«Tiglina, pe care s'aú construit casar-«mele de la care espropie-

cram acusat profitasem sume«mari.»

am in servici, s'acumprat un teren de la comuna Ga-

s'a plätit prin d. C. Plesnild,o de 1200 lei aproape, la 34 diferite persoane, ca mdernnitatepentru ingrädirile ce pe terenulStatului.

am propus ca nuespropierea, stäpanire

imediata, a 6 hecta're, cari sede d. tefan Ion-imprejurul

se facuse acea asociatie detig,-acel teren necesar flotilel,dar urmeze pro-cesul pentru revendicarea proprietätei.

Dar ce am fost condamnat,cari pe mine organul

cerusem espropierea terenurilorpe care construit casärmile flo-

de la carirealisat profite din acele

espropieri, cerut eustefan Ion espropiat

asociatii deo despagubire de 7000 lei de hectar,de aläturi, cumpärare terenstrein 700 lei hectarul.

espropiere a cerut-o nu pen-teren era necesar, folositor

fiotilel, de oare-ce azi acel teren nueste se va putea

dar cerut espropiereanumai pentru a se putea pläti aceascandaloasä despägubire

VII

ar voit sä instruiascd acu-satiunea fi realisat profitedin venitul terenului de la Tiglna .

cum m calomnia tovaräsii luiBroadwell, ziarulIndependenta", de la 18 Februarie,s'ar dovedit urmätoarele :

teren s'a luatla la 25 1886,s'a pus la dispositia serviciului de

care construia casärmile.am plecat din Galati, de-

tasat la Minister, la Februarie ace-an.

Flotila a intrat, de fapt,nirea acelui teren, Septembre 1886,

a priimit cazärmile. In

77) In iatrase Prima-rul, Resu, organ publica ca-lomnia realisasem profite din es-propierea terenului.

78) cum se vede, pldtit deStat, Ion, este marechiar de cât pretul acordat de juriul din

pentru terenul de la Nämoloasa,de tefan loan avea nuda proprie-

a

la Bucureati, de unde m'amla 15 1887.

Când m'am intors, am descoperitun natural de al d-luiBerendei, contra mea, pe care d-sa l'achemat martor ca m acuse, pästeao turmä de pe acel teren. Eranatural pe care prinsesem

impedicasem de a face aceltrafic, m de faptele sale, pecare le-a continuat1888, 1889, 1890 -and e nuin stare de a'lfusesem condamnat, din causa acelor

asernenea era naturald. Berendel nu a face

d-sa aceledestinate a'l sprijini cererea

ce fácea d-sa.

ar voit ca-tovaräsilor lui Broadwell, publi-

catä numrul de la 18 Februarie,al organulul acelei toväräsii, zia-

lndépendace, care era for-mulat ast-fel :

«Cu ocasia constructiei dede la Tiglina, Generalul Maican

«a realisat neficiuri enorme ar fidovedit urmtoarele :

Constructia portului de las'a facut parte de d. parte ded. Jeppe Contractul Les-sel, shma 350.000 s'a dat deMinister, pe Berendei erarector.

Acea lucrare s'a terminat la 1885.la 1886, nu cunoayeam

din vedere pe d. Lessel, d-sanu cunoastea.

De altä parte, survegherea acelei lu-nu se fäcea de mine, d.

inctineru dacä s'a comis vre-o nere-

ularitate, dar chiar s'ar fi comis,a darea contractului, aceasta pu-tea sä pe mine ci pecari dat contractul, pe d-nul Be-rendei.

se fäcea o instructiese putea poate dovedi era

cari judecat, care nu era cutotul desinterat, pentru adeseastäruia a se lua msuriantreprenorului

alt contract pentru lucrarea por-de valoare de 585000

lei, s'a dat in 1886, pe cramdirector la Minister in conditieletoare :

S'a tinut licitatie Galati, lamandamentul la Minister.Licitatia trebuia se in aceeasizi, la oferte sigilate.Licitatia de la trebuia

aceia$ zi.La Minister deschis ofertele la

3 ore d. a. s'a constatatmai sazut era de 6 sub

Se resultatul lici-la Galati, pentru a decide.

Dar nu a sosit a douazi, era prescris, ci peste

zile, se constata pretulferit la Galati, era de 6, subdeviz.

Lt.-Colonel Cica, servi-geniului, care tinuse licitatie

la aster, mi-a presentat lucrdrilelam isbit de faptul resultatu,

din nu pornise chiarin acea zi, ci a doua zipretul era 25 banimai ca din

Am Lt.-Colonel Cicafacd cercetare.

Acel zelos constiincios oficer adescoperit urmätoarele :

Auschnit, celui care lalati oferise 6,25% sub devis, luase partela licitatia din Bucuresci, luase partenumai pentru a putea pre-tul mai mic. ce des-chis el s'a dus la telegraf, acomunicat la Galapretul la

S'a constatat la telegraf o tele-grarnä in acest sens. de Auschnit

espediatä din la ora4 d. a.

Acest fapt esplica pentru ce las'a oferit 25 bani mai pu-

tin ca dar maipentru ce resultatul licitatieila comandamentul flotilei,--caretatie se de Isvoranu,-nu s'a expediat chiar ziva

ci numai a doua zi, pentru catelegrama lui Auschmit sosii sä se face o 25 bani

la mai ca cea din Bucuresti.Indatä ce faptele de mai sus fost

constatate, am fost de a seda judecatä care

efectuase acel act de

www.dacoromanica.ro

Page 2: - RNHS · 2018-10-26 · No. de la 18 Februarie, organului al Independenta. depositul de la gäseste un de pontoane pen-«tru un pod peste Aceste pon-«toane au cumprate cu 300.000

unire Auschmit. DarBroadwell tot-d'a-una protec-

tori. de mine nu afost aprobata. Am reusit nuse aprobe pentru care

La urtnätoarea tie aun de 12 sub devisun beneficiú de 37.000 pentru Stat.

In asemenea s'a dat con-tractul lucrdrilor in 1887, chnd eramdirector.

De parte, survegherea aceleicare a

anului s'a fäcut sub controlulCol. Murgescu, ajutat de Maiorul Is-voranu. m'am la

la 16 Am plecat dinh 5 pentru a nu intoarcede la jumétatea lui Septembre,in Octombre incetat.

In scurtul timp ce am statcontroland chipul cum se surve-

ghiase lucrarea, am doveditcare cu aceaghere, Col.-Murgescu Maiorul

lipsa mea luase msuri in fa-voarea antreprenorului ; am dovedit

pentru acele msuri interveniad. acel antreprenor,7oul, la

acel antreprenor, in anul aafacerea de la

unde d. eraIndepevdent de acel fapt, s'ar

constatat Col. Murgescu MaiorulIsvoranu favorisad un alt antreprenor,care o lucrare laduindul sá intrebuinteze decalitate inferioard pentrulucrdrineefectuate. descoperindacel am obligat pe acelprenor a reface rea

la o mareIn asernenea conditii, era natural

organulde aproape cu Maiorul

calomnieze pe mine,sá afirme interesat,am realisat profite din lucrárile por-

de la asemenea eraca

a face acele chestiuni,ar descoperit culpabilitatea celor

publicareape a d-sa sepentru a acusa.

Dacá ar fi voit instruiasca acu-sarea ce mi se fäcea de tovarásii

Broadwell, furnitureiunor ancore, formulatá in numerilede la 14 Februarie ale zia-

lndependance, ast-fel :«Generalul Maican, a o

«tatie pentru furnitura unor ancore«in valoare de 260,000 lei.

«El a o de«representantului Case Belgiane,«care nu voia dea profit, a dat«comanda Auschmit, care era

realisOnd de la acea coman-de 60,000 ar do-

vedit :

In anul 1884, pentru cele po-duri ce am artat se construiaúarsenalul bind necesitate deaprovisionarea mai multor ancore, co-misia de administratie, din carenu a publicatlicitat,ie. La acea licitatie s'atat concureMi. Un d. Tablot, Au-schmit comercianti dinGalati.

Presedintele mi-a pre-sentat din care

eel oferise d. G.Panu, mi-a cerut se dafurnitura domn.

Am aprobat acea cerere, ordinca comisia contract cuPanu. Pretul furnituil era de38,000 lei.

Acel contract prevedea ancorele,fäcute din fer de calitate, pre-date rnagazia Statulul,

de turnisor, chi-logramul.

S'ar mai dovedit peeram la Minister, am descoperit laRegimentul de Geni, comandatde Colonelul Argintoianu, - unul din

care in s'aBroadweH - care era pus sub contro-

d-lui Berendei, se an-core de fer in calitateoará, 80 baniDosarul din al serviciuluigeniului.

descoperind acea nuzic mai rnult, am oprit'o am pres-cris nu se mai pläteascá ancorelemai mult ca 54 bani chilogramul.

In asemenea conditii, era naturalBroadwell calom-

nieze, in organul afirmededesem lui Auschmit o deancore in de 260,000 lei,- de

cá acea comandä nu oAuschmit intreaga su-

era numal de 38,000 rea-un beneficin de 60,000 lei,

79) ce fost de lalui Broadwell

pat de men, Ministerul apoiat antreprenorului suma ce fusese

melelapoape lei.

SUPLIMENT LA LUPTA"

asemenea era natural, ca tocmai d.Berendei, nu voiascá a facepentru nu se calomnii-le faptele newecte alelui Broadwell.

X.

ar fi voit instruiascá acusa-tiunea organul plátit al

lui Broadwell, inde la Februarie alpendance, :

«In 1883, Generalul a«tinut pentru aprovisionarea«a 10.000 tone

F. Heilpern, S. Reischleroferit de 20Maican a

oferte, comandá to-al , 26 lei tona rea-

60.000dovedit :

in anul 1883,dat un con-

tract de saautoritate ; s'a

cut oferte de acei domni dealtul 20 lei Prin urmareacea era o calomnie, toatecele ce publica organul al tova-

well,S'ar mai dovedit acea calomnie

putea publicatá de decari eran obicinuiti a realisa profitedin aprobarea

interes mpentru in

derasem se putea aprovisionamai

din ce -aceasta.In Septembre pe d. Be-

era director la Ministerul deresbel, o din parteamea, condamnatul a primit or-dine aprovisioneze o cantitate marede din Engli-tera.

Acel material urma sá gata laFebruarie transportul urma

se prin ingrijirea Darurma numeroaselor atentate ce se

produsese atunci Londra, prin carese incercase a se distruge, prin dina-

mai multe edificiuri publice ,Englez msuri te

severe pentru transportul materiilorlosibile.

causa acelor se intim-pina mari transportulmaterialului comandat. Se cerea 200

de toná se mai cerearesponsabilitatea pentru accidentele

ce ar putea smveni pentru cea-laltácare valora mai multe

sute de de lei.Pentru a evita acele dificultäti

pentru a putea aducematerial, de minister arátun mijloc, emis pärerea de a se

un vapor, pe care avemfacultatea de eu ori-ceterial ar voi Ministerul.

Tot in acea areadin mai multe sute

de tone material de artilerie. De altáparte, flotila area necesitate, pentrutorpiliere alte bastiMente, debuni Nixon Navigation, care calitatenu se gäsea din cares'ar fi putut aduce eu acel

Msura a deMinister s'a invitat mai ar-

oferte. singur ao ofertá, a imbarce

acea mare cantitate de materialplosibil. Oferta a fostterului, care a aprobat'o , ped. director.

In baza aprobári, Ministerulavea facultatea, pentru suma de

sá transpoarte din Englitera, lao tone de

material. cas Ministe-ar Nixon

vigation, acei ar fi trebuitcoste mrximum 15.62 lei.

Pentru esecutarea celor stipulate inMinisterului, s'a in En-

glitera Coslinsky,pentru a controla calitatea cantita-tea pentru a msuri

materialul esplosibilcat astfel nu accidente.

arät care ao recunose de mine,

dar nu esecutata mine.vedem dacä acea msurd a

sat foloase Statului.1) Acel vapor a transportat 16 tone

material esplosibil, pentru care,de rspunderea riscurilor ce eramligati s'ar 3200 lei,

pretul ce se cerea,care s'a dupá

vaporului, numai 598 lei, o e-conomie de 2602 lei.

2) S'a transportat 240 tonematerial de artilerie, pentru

care Ministerul ar fi trebuitpreturile obicirmite, eel

putin 10,000 lei, dar pentru care n'aplätit de 4500 lei, prin urmareo economie de 5500

3. S'a mai adus 1336 toneNixon Navigation, costattotal, in pe mal,44,000 lei, ce revine tona 33

insá nu am obligati aacel material esplosibil ma-

terialul de artilerie, al transporta motivat acelni vapor,

socotim economia realisatd de latransportul acelor 8100 lei,

nu ar costat de 26 lei

Dar in mai inträde 3 lei, la

impus Minister dinulNo. 2270 din 1884care se prescria a plátivaporului un de 3900 sporprovenit din o a Ministe-

pe d. Berendei era direc-tor care spor, arcostat numai 23

acum care erabunilor Nixon Navigation anul 1883.

Din certificatul de mai jos, al Ca-merei de din Galati,constatarea importatorde celui a

20 lei se pretindeaturato resultá in anni 1883,

Gardif, Galati, pevas, in termin 23.50

29.37 lei, in la acelsporul de 1.87 pentru

NavigatiOn, revinepretul carbunilor Nixon

Navigation era, pe vapor, aur, 31.24lei lei

alte cheltueliale portului, revine

cdrbunilor Nixon Navigation,revenit la 33.74 lei, pe cei apro-visionati de minister, prin

de mine, 23 lei.Dar sä vedem plätit, tot

acel an, Ministerul, pe d. Berendeiera director, ordinari ce apro-visiona pentrn arsenal, pirotecniealte stabilimente. carbuni

urmatoare : 2000tone cumpärate de la

; 250 tone eu 30 lei prin ordi-nul No. 921, din 1883, s'a

29,50 de asemeneacärbuni, nu ar fi trebuit coste,

de 23 lei, al cärbunilor NixonNavigation 21 lei.

Asemenea constatdri ar fost obligatd. ar fi

instruiascd calomniaBroadwell, prin care eram acusat

dedesem o de 10,000 tone,realisasem un de 60,000

lei.»Era natural al cáror trafic

deranjasem, invederasem seputea de calitate

uncalonmieze, erad. Berendei nu a

in acea chestiune.

XI.

ar filomnia organul plátit al

Broadwell ziarul In-dependance, de la Februarietatá multe numere formu-latá ast-fel :

«Generalul Maican favorisa pe fur-Auschmit, era

ar fi dovedittoarele :

Cá acea putea publi-de de

de aproape to-

80) Eatá ce a resultatspor de 3900 lei.

turcesc cere peutru toatebastimentele inarcate material de res-bel tree prin Dardanele, seprealabil o autorizatie trecere,

avizeze din vreme, de guvernulapartine material.

Cu de plecarea bastimen-tului din Englitera, care era inarcattunuri material - de nucram dator o fac - dar cerusemca ministerul cuvenitele msuripentru obtinerea cuvenitei autorizatiuni,prin Legatiunea din Constanthopol.

Ministerul a negligeat de ala limp cuvenite. Vaporul asosit la guvernulne avisat, l'a oprit multe zile,

Ministerul, desteptat deproprietarului, a intervenirea

a obtinut autorisareaPentru intârzierea din oprirea

la Dardanele, Ministerul a 3900 leicare sus,a arbunilor, dar caretrebuia din a

se produsese acea oprire.

ROMANIACAMERA DE COMERCIU

a circumscriptiei a cu Galati

Certifimaturma cererei ce ni s'a adresat

basa referatului Secretar al aces-tei Camere, inregistrat la No. 130,

in 1883, Gardifvendut, franco

bord, la in aur, 25

AlexandrescuNo. 232, Martie 26,

cSubsemnatul, Watson adeve-Nixon Navigation

de o superioará alte speciide Gardif, costa un

mai ca cea cali-tate de Gardif.»

SS. Watson YouellGala(i, 28 Mar&

Tipografia AL. LEFTERIU.

lui Broadwell , Colonelulpe prinsesem

eude-

tasarea mea la minister am doveditlipsa mea,

Maiorul ordonase arsena-lului lui

de a 3-a calitate 38contractul ce aced

furnisor se prevedea ferul de1-a calitate se en21

S ' ar doveditrind acel am dal ordine a se

arsenalului de 1600 leimai mull, mod

pus turnisor la o de900 nerespeetareatului (ordinele afiate in dosarul cea-

din 1886 1887)dar natural tovarii lui

Broadwell acuse cramAuschmit, favori-

risam(?) asemenea era naturald. Berendei nu facá

s'ar fi invederat ade-culpabill tocmai

pe d-sacontra mea.

chiar atunci in indatáam descoperit de mai sus, amvoit cer trimiterea in a

Dar trimiterea inde ministru. Ministru

n'a voit o aprobe, nu voiseaprobe alte cereri anterioare, tot

pentru fapte de asemeneala acea

era dreapth-se opune....chiar facerea unui raport ar

face impresia rea.Din aceastá

numai másuri intra incompetenta mea, inapoie-rea banilor.

de a mai releva celelalteacusatiuni in -privintapardmelor (funiilor) pentru ;

a vapoarelor 1877,-la care n'am luat o parteinchirierea unor in 1874, de

nu era acusatiunenu fie o calomnie era o calomniecare nu a ascunde un faptnecorect, toemai al cari

publicarea acelorBerendei

de campanieea avea un singur scop,

acela de ea pregáti opinia publicápentru cererea ce va face cacondamnat , pentru fi avut

.pentruacest motiv - poate pen-tru a nu pe adevératii

a refusat de acum ceream era da-

tor o facá.D-sa a maiDorind acopere, autoritatea

sa de magistrat acea decalomnii, - cum acoperise

Broadwell, acelede acuzare -

tot a acele:

Organulmase realilasem beneficiuri mari,cheltuind 27,536 lei pentru scoatereavaporni apoi

acel vapor 13.500 lei ;cá cheltuisem mai multe mii lei

reparareavindusem acel vapor nu-

6.500 realizdnd beneficiuri

resiliasem un contract foarteavantagios, ce ministerul ar avut

un domn snoaterea dina vaselor ;

ca resiliarepentru a puteascoaterea realizasem

ce am host inlaturat de latila, din causa colo-

din causa acelui pro-nunciament favoarea sam-sar, pe când din eradirector al Miristerului, Auschmit, luând

cuvenite, a reusitsuma ce i se ordinele mele.

Broadwelldati bani furnisorilor,

dar cram necinstit care prescriam a sela Stat sumele mod

siv furnisorilor. In numeleDroad-

well cerut pedepsirea mea,cari obiceiurile

Cu ocasia generale ce amfacut serviciului porturilor, in

urma din tunic, care punea acelsub am

rit in porturile Braila Galati, dupaordinile Colonelului Murgescu, care erainspector porturilor, bastimentele apar-

austriace de peDunare, sculde de oare-caricari se de la cele-l-alle

chiar de la cele sub

Acest fapt consemnat raportulIn spectiei.

Tot atuncl am descoperit in Galati,ordinile Col. Murgescu, se pusese,

o plala, la dispositia agentuluiAustriace, un pentru de-

positul de arbuni, pentru care arbuit se ia dar care nuse

din incercarea de scoatereadin a monitorului

d.ad-literam

copla 422-146).

insarcinarea de aldedesem comande invaloare de 10.000.000 lei reaiizasemun 500.000 lei. (Indepen-

de la 4 Februarie 1888).Berendel copiat

de acusare calomnie,a-dedesern comandele

pentru armamentul(tunurile de 15 cm. tuburile detorpile),

repede dedesem a-tunurilor

cele comande «in paguba intereselorpentru interesele

«mele», de d. Berendei caacele afirmari sfruntate

(Pag. 214-338).

Prin urmare,sus, era per-

tre aveapentru r6spun-

derea faptelorfusese insarcinatt descopere daca

eran nu !

constatarenevoia in am fost a

aci campanii delomnii, de oare-ce, cum am do-vedit, ea a fost singura pe care

acuzarea ce s'a

Campania de calomni! continue .

se comunica chiarse ministri

fac

maiintre calomniaii,cari aveaA interes

a vedda acelelomnil la

era oo perfectä

pe bazateuzatiuntle

faptele urmatoare.Dar pentru aceasta sunt nevoit

deschid o parentezd,mijloacelor intrebuintate

a se putea onare contra

Am condamnat, pen.-avut intentiunea

la 31 Martie.s'a respins la 30

1888.Nu dedesem mai semn de

protestare in contra rnsurilor ce secontra Legea

fusese (!) care seeu Broadwell pentru

mod con-damnarea ar foslmai din dorinta de a se le-gea (?) morala (?) dach ar fost

de interesul tre-fie

In ori-ce cas, purin,considere chestiunea mea ca ter-

lucrul nu a fostpentru cari euBroadwell, nu fusese dede un personal interesul

n'areEi mai prin con-

mea se comisese onevoia de a

pentru a jstifica crirna ce comiseserd.De parte, judecarea procesu-

lui asistase un publiccari asistase la desbaterile Con-

siliurilor de resbel revisie, esiseeu convinctia eh nu

trimisdamnat daca fusesern tri-mis in judecatá condamnat,se datora depentru vr'un abus.

Pentru a combate aceajustifica

crima ce comisese, tra-le o

campanie de calOmnii, dupafusesem condamnat.

Ast-fel, organele továrásiei Broad-well, pulicat :

1. descoperit noi nume-«roase abusuri ce

2. la ministerul de resbel se stu-deja chestiunea pentru a vedea

este casul dinctrimis judecatá condamnat, pen-

abusuri ce se«comisesem.

3. ori-ce cas, ministerul de«resbel 'mi va intenta ca

suma de 500.000ce se constatase luasern !

stiind asemenea«ces era posibil, pentruurmärilor lui, dedesern o

de 500.000 lei, asupra«mele.»

pe masina din fabrica ALBERT (Frankenthal) format No. 12.

www.dacoromanica.ro