-mediul-desertic ionut

8/3/2019 -Mediul-desertic ionut

http://slidepdf.com/reader/full/-mediul-desertic-ionut 1/24

MediulMediul deerticdeertic



ya)Poziia geografic:

Mediul deertic se extinde între 15°-35 °lat. nordica si sudica. În funcie decondiiile de ariditate, deerturile sedifereniaz în deerturi hiperaride (cuprecipitaii sub 50 mm/an),deerturiaride(50-150 mm/an) isemideerturi(150-250 mm/an).



Cele mai întinse deerturi sunt în Africa (Sahara,

Kalahari, Namib), Asia (Peninsula Arabia, Iran,Pakistan,Tharr în India), în centrul i vestul Australiei, America de Nord(PodiulMexican,Mojave-

Sonora)i în America de Sud (Atacama,înC

hile).Deerturi exist i în afara regiunilor tropicale, înemisfera nordic,ajungând pân la aproape50°latitudine: Gobi, Kara-Kum, Kîzîl-Kum, Takli-

Makan (Asia), Marele Bazin (America de Nord).



b) Climatul:

Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25-30°C)i se înregistreaz mari diferenieridiurne.În zilele de var temperaturile pot sajung la 50 °C iar în nopile de iarn

temperaturile pot s fie negative.Precipitaiile sunt rare i extrem de

neregulate, iar uneori picturile de ploaie seevapor înainte de a atinge solul. În Saharacad ploi extrem de rar (5 mm/an),

înregistrându-se mai muli ani consecutivifr precipitaii.



c) Vegetatia:

Datorita suprafeelor acoperite cu dune de nisip sau cu stânci ,carepredomin în aceste regiuni, vegetaia este compus din planteleadaptate la carenì a de ap.De asemenea vegetatia difer de la oregiune la alta

În deerturi întalnim ierburile(Eragrostis, Panicum si Aristida ),tufiurile

xerofite ,cactuii(Saguaro), mimozele, salcîmul, curmalul,maslinul,etc. În pustiurile calde vegetatia este ceva mai variat, cu adaptripentru utilizarea (economic )a apei: multe specii au frunze suculentesau spinoase, cu ciclu rapid de dezvoltare; exist i plante suculentecare ating câiva metri înlime, cum sunt euforbiaceele,arborescentele i cactuii.

În schimb, în pustiurile reci, vegetaia dominanteste format din tufe rare de graminee, mici plante lemnoasetârâtoare, muchi, licheni ,etc.



CactusulSaguaro



Salcamul



Aristida



Panicum



Eragrostis



d)Fauna:

Fauna este reprezentat prin: diferitespecii de erpi veninoi(arpele cuclopoei,vipera arab ), scorpioni ,feneculsau vulpea deertului,insecte,lame,viermi,broasca estoas dedeert,pianjeni ,diferite opârle ipsri(bufnia pitic).Cmila dromader,

specific deertului Sahara.Pentrudeertul Kalahari este caracteristic struulafrican.



Bufnitapitica



Sarpele cu clopotei



Scorpionul

Struul

African



Lama

Broasca estoas



ViperaVipera arabaaraba

Fenecul



e)Solurile:

Solurile de deert sunt cenusii iroii ,foarte srace în humus saulipsite în totalitate de acesta.

Procesele specifice sunt salinizareai calcizarea.Aceste soluri coninmari cantiti de carbonat de calciu

i alte sruri, aflate aproape desuprafa.



y f)Activitatea antropic:y Î n inuturile semiaride triesc peste 600 de milioane de

oameni, a cror existen este ameninat permanent de

înaintarea deerturilor cu viteze care pot s ating mai mulikilometri pe an.

y Deerturile sunt mai puin favorabile vieii i activitiiumane, cu excepia oazelor. Î n acestea ,populaia practicagricultura irigat pe mici parcele (legume, bumbac, pomifructiferi). Faptul c adpostesc în subsolul lor o serie de

bogii minerale, cum sunt hidrocarburile înSahara i înpustiurile din PeninsulaArabia,

minereurile neferoase din deertul Atacama, minereurile de

fier ia urul din deerturile australiene, diamantele dindeertul Namib ,etc. a favorizat apariia unor aezri umane.

y Graie irigaiilor unele areale deertice au fost transformate

în ogoare roditoare, ca de exemplu în pustiurile Karakum(Kazahstan, Turkmenistan),Mojave (S.U.A.), Sonora (Mexic),Sahara (Libia,Algeria, Tunisia), din PeninsulaArabia (EmirateleAr abe Unite, Kuweit,Arabia Saudit).



Proiect realizat de:

Capraru Ioan

ConstantinClasa a XI a D

-mediul-desertic ionut

Documents