( lymantria ) dispar l
TRANSCRIPT
OBSERVATII CU PRIVIRE LA DtrPUNEREA GRAMEZILORDB OUA A FLUTURELUI PORTHETRIA ( LYMANTRIA )
DISPAR L
de GR. ELIESCU si 'ST. NEGRU
I. Generalitdgi asupra insectei gi eombaterea ei.A. Metod'a d,e lucru intrebuinlald.'8.
Rezultatele oblinute.I I. Dispozitiee pentru peLrolhaPea ;au ad.unarea grdmeziLorde oud tiin Portheiria (Lymantria) dispur. L. Bibliogralie. Tabelenr. 1-5. Rezumat.
I. GUNnRAtrTtrTr ASUPRA INSECTAI $r COMBATERnA Dr
Porthetria (Lumantria) dispar L. este una din cele mai vltdmitoareinsecte din padtuiile de st'ejar, de gleau qi chiar de sdlcii din lunca Dundrii.In fiecare an,.suprafele destul de mari sunt atacate de omida acestui fluture,iar din cand'in iana, la B-10 ani. atacurile sunt foarte puternice qi gene-ralizate.
Pentru impiedicarea apariliilor acestei vdtdmdtoare insecte, prin acliunide combate".i catu sd fie cu eficacitate planificate qi aplicate, e_ste nevoiede o cunoaqtere temeinicd atAt a biologiei insectei, cAt qi_ a mersului calami-tdlilor cauz;te de ea pe teritoriul 15rii. tJltima problem[, chestiunea apariliilordiferitelor calamitdli, este o problem[ de statisticd qi eq s9 rezolv5.. prin-acti-vitatea Servicirrlrri de nrotectia pddurilor din Ministerul Gospodiriei Silvice,pe cAnd cunoaqterea amenunlite a biologiei inseotei ̂ trehue sd constitue opreocupare perrnanent[ a Institutului de Cercet[ri Silvice.-
Desigur se cunosc foarte multe date in legdturd cu felul.de viald.al flutu-rclui Pdrthetria (Lymantria) dispar L. Luerul_ este explicabil prin faptulcd aceasti insectf ar-e o arie de rdspAndire extrem de mare, care acoperS" intreag-aEuropd qi Asie pAnd in Japonia- 9i a invadat.li Statele Unite ale Americii,unde-a cauzat pagube imense. Prin vdtdmdrile- care le-a provocat' a_atrasatenlia la foarte riulli cercetdtori, cale au studiat Porthetria. dispar L, dinmultL puncte de vedeie. Cunoqtinlele noastre despre aceast{ insectd trebuesd fie complectate qi aprofundate cu noi precizdri in ceeace priveqte.felul eide via![, in condiliile d-e desvoltare ale insectei la noi in !ar6. Numai in acestfel putem obline indicalii pentru noi metode. de prognoz5.
itrogttorr e:te acea pirte a entomologiei aplicate care se ocupd cu evoluliaatacuriior cauzate de insectele vdt5.m5.ioare, cu scopul de a ajunge s5. deaindica{,ii in legdtur[ cu prevederea eventu.ale]or calamit5li de insecte. Eaare dr"ept scop- sd arate dacd existd un pericol de aparilie a unei calamitdlide insebte gi
-deci, dacd e nevoie sau nu de organizarea combaterii acestor
insecte. Prognosticul cu privire la mersul calamit[lilor este de cea mai mare
16 - Studii 9i Ceroetiri - c. 2444 241
importan!5 pentru practic5, deoarece mlsurile de combatere sunt foarte costi-sitoare gi, in afar[ de aceasta, eficacitatea aplicdrii lor impune o organizare,care uneori este destul de complicatd: pregdtiri de substanle insecticidegi de operalii dificile, cum ar fi prr{fuiri sau-stropiri din avion.
Procedeele de-prevedere in entomologia aplicatd sunt indreptate in pre-zent asupra inmullirilor in mass[ a insectelor. f)eaceea, ]a baza procede-elorprognozei std totdeauna o apreciere cantitativ5, de exemplu: idspandireain suprafa
I. Date asupra depunerilor ile ou5 a fluturelui Porthetria (Lymantria)dispar L, in pi,ilurile pu{in inalte, in special in piilurilc de silvostepi.
Depunerea oudlor la fluturele Porthetria (Lymanfia) dispar L. se facepe scoar!,a arborilor. Ca orice fenomen biologic, el poate fi influen!,al, dediferi{,i factori ecologici, aqa cd depunerea ouilor nu apare sub un singuraspect. Aceasti influen{d este evidentd mai ales cAnd se ia in considerarepozitria pe care o ocupd grdmezile de oud pe tulpin{.-
Leg[iurile intre factorii mediului qi fenomenul depunerii sunt desigurfoarte complexe ryi, in eonsecinld, greu de precizat. Pentru a obline o orientarein aceasti problem5, am considerat cd la inceput trebue sd utilizdm metodadescriptivd. Ea ne va da un prim rezultat, care Ya putea folosi pentru dirijareaunor cercetflri ulterioare.
A. IIDTODA DE LUCRU INTRDBUINTATA
Nletoda de lucru lntrebuinlatd a fost aceea a locurilor de inccrcare cuintinderea de 20 x 20 m, in care s'au inventariat arborii qi subarboretul,fixdnclu-se pozilia,lor in locul de incercare. Deasemenea, s'au inventariatdepunerile de ou5., m5.sur6.ndu-se indllimile la care au fost depuse grdmezilede oud qi fixAndu-se expozilia ryi pozilia lor pe tulpini, crdci, cioate' etc.
a) Locurile de ineereare
Au fost alese t4 locuri de incercare, asupra clrora se dd mai jos descriereasumar6:
Locul nr. -1 in pddurea Bdneasa (regiunea Bucureqti), cu arboret de cerqi stejar, cu subarboret de arlar tdtdrdsc, salba moale, p5.ducel, rdsurd, indllime15 m, cu foarte numeroasc tufe. Arboretul la collul de pddure S -V mdrginitde drumuri.
Locul nr.2 in pddurea Bdneasa (regiunea Bucureqti), cu arboret decer qi stejar qi cu mult subarboret nuielig sau tufe din pdducel, rdsurS, salb5.moale, inil{,ime t4 m. Arboret m[rginit la S de o poiani' la E de un drum,rcstul de pr idure.
Locul ir. 3 in pddurea BS.neasa (regiunea Bueureqti), cu arboreb de cer,stejar, carpin, frasin. jugastru, arlar tdtirdsc, pdducel, salbd moale qi'corn;indltrime 14 m. ArJtoret inconjurat de pddure, cu multe tufe ; relatiY rar.
Locul nr.4 in pddurea Bdneasa (regiunea Bucureqti), cu arborat de stejar'cer. jugastru, ulm, tei, piducel, salbi rAioasi cu t'ufe foarte puline qi fdllsubaiboret; inil{,ime 13 m ; foarte r5rit. Inconjurat de pddure, in afard delaturile dela N si S mdrqinit,e de c6,te un drum.
Locul tlr. 5 in pddurea Bdneasa (regiunea Bucure,sti), cu arboretde stejar cu carpin mult, apoi jugastru, alun, corn, frasin; indllime 9 m.I)estul de rar, luminat, tAnir, pe marginea N a masivului cu foarte pulinetufe de corn, carpin, jugastru qi alun. Ldstdriq de 4 m indllime.
Locul nr. 6 in pddurea Zoicaru - Vadul Anii (Ocolul Silvic Brdneqti),cu arboret de stejar brumdriu, pe marginea N-V a pddurii. Indl{ime 9-12 ntaproape firS subarboret.-
Locul nr. 7 in pddurea Zoicaru - Vadul Anii (Ocolul Silvic Brdne'5ti),cu arboret de stejar brumdriu gi subarboret de pdducel, porumbar. Indllime9-12 m bine incheiat.
243
, Lryryl nr. 8.7n pddurea Brdt ia (ocolul Si lv ic Lehl iu), cu arboret de steiarDrumarru' cu trunchru. apleeate, ingenunchiate, foarte rar.e (0,6), fdre sub-arboret, lnconjurat de pddure; indt!'i-me r0 m. Depu;;;i;" oud, in generar,pu, fr,! tulpinile ap_lecate. grdmezire de oud foart'e mici, spre deosebire deceretal te arborete. [n. schimb,. foarte mu]te rdspdndite pc iulpind. Aceastddepunere se deosebeqte mult de depunerile ce ai i;; ;; i l ic"i.
^, !o_!y!- ,r .9ln pddurea Albele (ocolul Si lv ic ct t i -p"t i r , cu arboretde cergr garnrld, consistenf,a 0.6 gi cu subarboret putin; irietiime 6_g m.Locul nr. /0 in pddurea-ogarca (ocotul sirui, biii-i;ti l. "
pranta[ie desalcami 20 ani. Indi l ime 13 ni ldngd un arboret de stejar; '1; S'-di lL l i ; ;drum; fdr{ subarboret.
.[ ocul nr. 1] in ,pddurea _Celniga (Ocolul Silvic Brdnegti), cu arboret destejar, subarboret d-e"pdducel; indrlime s-10 ;,-rrr*j;;i 'a" peJrr., i".la N-V drum g i tu fe mu l te .Locul nr. 12 in pddurea cernica (ocolur silvic Brdneqti), o plantalie de
:*l::,":':.ig 11 11igtu'' inat[ime il m, .,t "l"fui'r"'#"t ,iin jugnrt*,
steJar gr_ ulm sporadic, indl l ime 4_5 m.
^,. ! !1, : . t - : r ;^{ l lp i l r rea Barboqi - ,Ghermdneqti (Ocotut Si tr ic f igdneet i) ,cu paoure de ste. lar 25 m indl [ ime, subarborol . puI in dc jugastru, ul , i . ar iar,pdducel; inconiur 'at dc pddurq ia_r pe latura v i rnia r"r" i ;Ho"ureqt i-snagov.Locul nr- i4 in pddurea Barb.oqi-G^hermdneqti (ocorul silvic ?igil;?;i);cu .arboret de stejai 1i cer; indl{,ime 25 m; cu- tufe nrici cle priducer foarterdrit.
h) Lucrflri strline eonsultate
.In legdturd cu subiectul care n_e-a preocupat, adicd cu repart izarea depu.nerilor de oud intr'un.arboret, literatura "'"
aa o serie d":1"f";;;l,i;#-lnsd se referd numai la fenomenul depunerii in generat, ""i"ai"a"a
date maiamdnun!,ite in aceas[d privin{d.In lucrdrile consultate, sg aratd ci depunerile de oui se fac in partehde jos a arborelui, dar qi sus jn coronamentul lui.ln I'.'ntnnnlogia fore.s,r.ierii (lg4g) a lui Ri.mski Korsahoc, gi rclaborott,rii (r),se'spune.cd Porthetria dispar L. depune oudle ln grdmezi, pL partea inferioard
a trunchiul,i arborilor. . .-cdteodatd depune oudie gi t" p;;t; de sus a arbo_re"lui, g.e cre.ngi gi. pe ramuri... In Crimeea depune'qi,r;treiecinile care ies1Jar1 dtn,sol' pe lrtierd sau pe sol, sub frunzele cdzute, in crdpiturile stancilorgr pe pretre, ete.
In lucrarea sus amintit{ se citeazd. c{ Degtiarev a observat in ucrainacazuri, cdnd oudle au fost d,epuse la indllimei de l] -4 m pi ctriar mai sus.Depunerea pe stanci a fost obiervatd de Iiei Bienco in Aliai, unde ouile aufost depu,se compact, ocupdnd suprafefe pAnd la 0,5 ry12.
- '
La let se crteazd in aceastd lucrare observaf i i le lui parhomcnco, carcaratd ci prin mdrirea consistenlei peste 0,2 -0;3, condilii le oe viaia ateinsectei se inrdutdlesc.
. < studiul populaliei, atat__a gazd.ei cat ,,si a paraziliror, este fdri indoiatdcle cea mal mare necesitate. Numai cercetdri intinse, in pddure, vor putea si.creeze noi puncte de vedere r.
B. REZULTATnT,D ORTTNUTn
Din cercetdrile fflcute, in ceeace priveqte repartil ia de oui, rezultd o{ele pot fi studiate din mai multe pirncte de vedere.
2t*4
a) Felul reparti{iei gri,mezilor ile oufl in itistributie vortiealfiluat individual pe un arbore
Repartil ia grirnezilor de oud pe unvarialie apare foarte evidentd, cAnd secantitate de grdmezi de oud.
arbore este foarte variatd. Aceastdcomparl cu arborii avAnd aceea5i
Astfel, pe arborii cu o singurd grdmadi de ou5, aceasta poate sd se afleundeva pe_trunchiul arhorelui, incepand de jos, dela baza lui-pand spre varf.^ Exegr^Rlu:-in llcul 1-, cu arbori inalli pAnd la 15 m, au fbst grimezi la8, 7, 6,50, 4,50, 2 {,50, 1, 0,50 m; in locul 2, at indllimea ar-borilor de14 m, incepAnd de jos, din jumdtate in jumdtate metru pdnd la 2,50 m; inlocul 3, cu in{llimea arborilor de 14 m, pAnX la 4,50 m; in locul 4, cuindl-limea arborilor de 13 m, pand la /+,5 m; in locul 5, cu indllimea arborilorde 9 m, pdnd Ia 5 m; in locul 6, cu in{l{imea arborilor d.e L2 m, pAn[ la 4m: in, locul 7, _cu indl l imea arbori lor r l .e 12 m, pAnd la 2 m; in locul 9,cu_ indllimea arborilor de 8 m, pdnd la 3 m; in locul 10, cu inil{imeaarborilor de 13 m, pdnd la 4 m; in locul lI, cu indllimea arboriloi del0m, pAnd. la3m; in locu l 72 ,cu ind l l imeaarbor i lo r de 25 m, pAnd la 0 ,50 m;in locul 14, ca i -rdl i imea ar-rr ,r i lor c le 25 nr , pAnd la 1,50-m.
La arborii cu doud grdmezi de oud varialia este deasemenea mare, fieci amAndoufl grdmezile de oui sunt depuie jos, tie cd amdndoud suntundeva mai sus, fie cd una e jos qi alta sus, distanla dintre ele fiind tot ast-fel, variabilS.
_Dar, cu cAt numdrrll gr"Smezilor de oud cregte pe un arbore, repartilia lorse face, in cele mai multe cazuri, dup[ o regul5 care arat[ c[ cele-mai multegrdmezi de oud sunt depuse ld_baza arborelui qi din ce in ce mai puline spre varf.
Astfel, majoritatea a_rborilo_r, cu o singurd gr.[madd de oud,-le au depusei n p a r t e a d e j o s . L a f e l q i a r b o r i i c u 2 , 3 e t c . g r d m e z i d e o u { .
Distanla, dela ul t . ima grdmada de oud pAna la vdrf , a fost in cazuri lecercetate (arborete cuprinse intre 6 m qi 25 m indllime), dupd cum urmeazd:
In arborete cu indllimea de 5 m, de apioxmativ- 2 m;} ) ) ) D D D 8 m , D D 4 m ;
4 - 7 m ;4 -8 ,5 m;
1 0 - 1 5 m .
D D } ) D
D D ) ) }
D D ) ) D
I 9-12 m. D ))> t 3 - 1 5 m , ) Dt> 25m, D ) )
Intr'un singur caz, al u'ui arbore mai inalt (25 m) decat arboretulco-respunzito-r- (de 13 -), depunerile de ou[ au fost fdcute pdnd la varfularborelui, 0,50 m dela vArf,
b) Repartitia grflmezilor ile ouri in ilistribujie r.erticali, pe arboriiluafi ln massi,
, Fenomenul repartil iei grdmezilor de oud in inill ime apare mai evident,daci facem insumarea tuturor grdmezilor, depuse p-e toli
-arborii locului de
lncercare, precum qi atunci cand insumdm toate Eidmezile de oud a tuturorlocurilor de incercare, considerindu-le pe acest6a din urmil ca fdcdnd osinguri p[dure, ceeace nu este o presupunere nenaturalr (tabelul nr. l).
se constatd cd repartil ia grdmeZilor in inxllime se face dupd o lege, carear fi. reprezentat[ printr'o curbi de genui iperho]ei sau a finclii lo"r expo-nen!,iale.
I.n planqa carc rurnrazr. (iig. 1; este redatd diagramade repartil ie a gr[-mezilor - de oud, jn Junctie rle indl{ime pentru ffucare loc de incercare- qicarc indic ' i curbele de earc am amint i t .
245
Precizdm ci aceste curbe reprezintfl insumflri de cazuri parfiale, c5 dia-grama reparti{,iei tinde cu at$t mai bine spre o curb5, cu cAt va rezultqdin cazuri mai numeroase, deci cu cAt, infestalia pe locul respectiv l'a fi
37
!JtU
JJ
3/30,0
28L
?;o2+
?0,0
;-*l
-7
/8t 7
t6
t4t3
0 ./I
6n"/l
a
2I
4
a
@
@
@
@
@
246
Fig. t. - Curba grlmezilor de ou5. in {uncfie de inr{lfime.
(dt
mai puternici. La maximum de infestalie presupus qi pentru un anumittin d'e arboret, vom avea o curbi limitfl.-'Co
cdt infcstalia va fi mai slab5., cu atflt abaterile dela curbd vor fimai frecvente (diagrama va fi cu zig-zaguri pronunlate)'
Repartilia in iridllime a numS,rului-grdmezilor de oud,^pentru arboretelede tipirl ceior cercetate,.apare foarte .bine chiar dacd cifra grdmezilor -secalcuiea"A in procente din-cantitatea totald-de pe_locul ,{e- p1o-bd respectivqi
"nrr*r, per,t",r in[llimile socotite din 0,50 in,0,50'm. Tabelul nr. l arati
aceste Drocente, precum qi insumarea acestora in indllime'-- Din'tabel rezult[ c[ in locurile cercetate in arborete, cu inillime intre
O-iS m qi Ia densit[li variind intre 0,08 qi 0-,?-g11mez]^n9^ry2, ouile erau
a.po*" aeta O pdnfl Ii 2 m in proporlie de 77r56ofo - 96,789/0, iar dela 0pdha la 5 m intre 92,83o/o-100o/o.
c) Repartifia grlmezilor ile oui in distribulie orizontald'
Repartilia, pe intinderea p_arcelei (in distribulie orizontal[), apare mult
mai neregulatd-decAt in distribulie verticalfl'Dacd. se celceteazfl scheme]e de rdspAndirea arborilor pe supr-afala locurilor
de incercare qi se comparl cantit[lile de grdmezi de oud de pe fiecare arbore,
se constatd. c5:"" ; ; td;rbor i izolal i sau grupe care nu prezintd nicio.gr lmadd de oud,
degi'se ge*1., lAngd, i*u suni cuprinqi in. g1u.pe de arbor'i cu- depuneri;- 'cantiietile de
"grdm ezi de ou[ variazS. -dela
arbore la arbore ;
stop"da" arboii cu depuneri de ou[ n'au nicio form[, ele pot fi compacte,
ori Taqii sau qiruri de arbori, etc.Totugi, se poate face constatarea ci:acolo- unde-este un arbore cu o cantitate mai mare de grdmezi de ou[,
in aoropierea lui se qS.sesc qi alli arbori cu un numdr mare de grdmezi. de
""e.'..6-ti aratn c["in massa arborilor infestali, cxistd nuclee cu o den-
sitaie de gr[mezi mai mare, decAt in restul-p5'du.r'i i, adicd focare;-' i" gu"8tai, intensitatea infestdrii dela arbbre la arbore variazS" relativ
pu!in.' 'DacE se face statistiqa arborilor cu aceeaqi oantitate de grdmezi de ou6'
*u "o"riuiA
(v-ezi tafaoi tr*. 2) c[ pentru fiecare loc de incercare, arborii
"" o *i"g""l grdmaJe de oud sunt "cei mai numeroqi, iar arborii cu grimezi
nt"i- -"tTmuilt dio oe in ce mai pulini, putdndu-se trage deci concluzia
"e qi . i " i exist l o lege de repart i l iu, 1". . 'poate f i . . reprezentatd pr intr 'o
curbd asemlnd.toare hiperbolei sau curbelor exponenltale.'.Din aceastd constatd.re rezult[ c[ intr'un arboret, cu cdt se .vor gdsi. mai
mu1!i arbori cu pu{ine grdmezi, cu atdt infestalia * tn?i uniformd qi ar-q
;;;i';;;;; ;; i"f;;i""! "".t'",
qi cu cat arborii cu multe.grdmezi vor fi
mai numero;i, cu atf,t indicfl. o'infestare mai nou6, cu stiri de focare'
d) Cauzele eare influenfeazl repartilia grdmezilor ile ou[
Dacd acestea sunt constatS.rile in leglturd cu repartilia grS.mezilor de ou6,urmeazd a se stabili care ar putea fi cauzele ce influenleazd asupra repar-tizdrilor.
Doui grupe de factori pot influenla repartilia ouilor:prima E""pe se referd la factorii in legdtur[ cu insecta insdgi, cea de a
doua, la factorii in legituri cu mediul.
247
Tabeld, nr. 2
Numdrul orborilor eu eeeooqi densitote ile oui
L o c u r i d e l n c e r c a t e
20
7o
2.)'|2
I2D
4r-
ti7a
q
101l721 31415161 7181920272223242526
' | ' l ' l ' l '1. l ' I ' l ' r l t r l u l r o ta r
Frecven!a cazurilor
Din prima grupil vom analiza numai un factor, num.{rul, privit ins{ subdou5. aspecte: num5.r de insecte perfecte gi num5r de grdmezi de oud.
1. Factor in legfiturfl cu insecta: numlrul. l,]n factor de prima importanld,in legdturd cu insecta, este numdrul (mul!imea). Trebue insi sd se facddistinclie intre num[rul de insecte perfecte qi intre numirul de gr[mezide oud.
In lucrarea de fali nu s'a putut face direct estimarea numdrului insectebr.Pentru consideraliile ce vor urma, num5rul fiind totuqi foarte necesar, seva deduce pe cale indirectd. Se poate avea in adevdr o imagine asupra numd-rului insectelor, dac[ se cerceteazS. numdrul oudlor din grdmezile care seg{sesc in diferitele locuri de probi. S'a constatat c[.in toate locurile acestea,au fost grimezi mari, bine formate, cu .un numdr de ou[ variind intre 360Si 1023, in medie 683. Or, aceasta corespunde in medie gi cu cantitaiea deoud pe care o depune o femel[.
Din cele spuse rezultS. cd, in general, cel pulin in arboretele studiate,infestalia a fost uniformS. din punct de vedere al potenlialului biotic qi c[deci se poate afirma cX numdrul gr[mezilor de oui reprezintd aproxirnativqi numdrul femelelor.
248
205f l o
70302819
o
+tl
1
o
1
l
rI
;
1
L
l
r
l2
1
,,oi t
22a
It
t 1 ?1 1 0I Dt .l a
I
o
:1
r
I : !t,)
?o
:
:
-
a:
t 1
t)
1
12I D
I
7t)
222
I
:
-
l
Numai intr'un singur loc de incercare (nr. 8), s'au gdsit grlmezi de ouddiferite de ale celorlalte locuri de incercare. Aici grdmezile de ou[ erau foartemici (circa t cm lungime), deci o cantitate mici de oui (intre 93-640inmedie 230 oud), inguste, foarte pu{,in acoperite cu puf, iar nu aqa cum segdsesc de obicei acoperite cu puf suficient de proteclie. Dat fiind cazulunei depuneri cu totul anormale fald de celelalte din arboretele vizate, incalculele fdcute in aceast5. lucrare nu s'a linut seama de aceste grd-mezi.
Putem ins5. spune cd qi in cazul acestor grdmezi mici, dar foarte numeroase(1081 grnmezi1400 m2), in comparalie cu cele normale (373, locul l4),depunerea lor s'a flcut dupd regula aritat5. Diagrama repartiz{rii este ingeneral asemdnS.toare celorlalte, deqi prezintd oarecare neregularitdli.
Acest caz exceplional se poate explica prin faptul ci in vara ante-rioard (1949), fusese un puternic atac de omizi, iar din cauza unei hrdniriinsuficiente a larvelor, acestea au dat naqtere unor femele pulin des-voltate.
t a. S5. considerdm intAi influenla mullimii insectelor, redatS. prin numflrulgrdmezilor de oud pe scoar{,a arborilor (adicd mul{,imea de insecte pe unitateade suprafa{5, densitatea pe m2 de scoarld).
Cel mai mare numdr de grdmezi intdlnit pe un singur arbore gi pe uninterval de 0,50 m (numlrdtoarea grdmezilor de oul s'a fdcut pe int'ervalede cdte 0.50 m) a fost de 36 grimezi : acesta a fost intervalul vecin cusolul. In intervalul aldturat s'au-g5.sit 3i de gr[mezi (arborele nr. 1, locul14, arbore de 35 cm in diametru). Cantitatea mare s'a gdsit in generalnumai la arborii groqi. Arborii din locurile cercetate au avut un diametrumic, de obicei cirCa 20 om, iar numirul de grimezi a variat intre t qi tt,pe un interval de 0,50 m.
Se gtie de aeei care au cercetat arborete infestate de Porthetria dispar L.cd mullimea grdmezilor de oud pe scoarla arborilor poate aiunge la 9densit,ate foarte mare, adicd. gr[mezile pot fi depuse una lingl alta. Pe uniiarbori, am gdsit ,si cu ocazia acestor cercetdri asemenea depuneri.
Observali1le f[cute ne-au dus qi la concluzia ci numS.rul mare de fluturinu impiedicd cu nimic depunerea oudlor qi nu influenleazd nici repartizareaouilor- pe scoar!'a arborelui. Densitatea grdmezilor dd ou5. pe unitatea desuprafa!5 de scoar!5. a arborelui n'a putut constitui pentru noi o indicalieasupra repartiliei grS.mezilor in indllime.
1 b. In al doilea rAnd, s[ considerdm influenla mullimii insectelor redatd"prin numirui total al grdmezilor de oui pe un arbore, adicd prin numdrul
absolut sau densitatea pe arbore.Cele mai mari cifre pentru un singur arbore au fost L46, 76, 39, 26 in
cazul arborilor mai ina[i 9i mai groqi, iar in cazu] celor mai pulin inalli(pAnd la .{5 m) gi mai subliri a fost pAnd la 21 de grdmezi de oud.
Influenla numdrului insectelor asupra reparti!,iei in in[\ime, r'eplezentatprin cantitatea grlmezilor de ou5, se vede destul de bine. Un numdr mai marede insecte face ca oudle sd fie depuse mai sus pe arbore.
Astfel in locul 14, arborele t cu indllimea de 25 m are cele 146 gr[mezidepuse din t/2 m ln t 12 ^, dup5. cum urmeazd: 31, 36, 8, 16, 2, 9,13; 5, 6, 2, B, 6, t-1, 3, deci cantit5li destul de mari gi spre vArf (pAnd la9 m) .
' Majoritatea arborilor cu numdr mic de grdmezi de oud, le au repart'izabein primele secliuni, adici jos; dar sunt gi arbori care fac exceplie, adicl degiau puline grdmezi, le au sus. Se poate deci afirma, c5. la arborii cu grdmezipuline, efectul densitil i i este uneori mascat de neregularitd{,i ale depune-
249
rilor gi deci de influenle ale unor factori care nu se pot aprecia, dar caresigur intervin in fenomenul depunerii ouilor.
Efectul numdrului mare de insecte asupra repartiliel in in[lfime, redatprin numdrul de grdmezi de ou5., apare mai bine cdnd ludm in considerarenu un singur arbore, ci toate grdmezile de oud dintr'un loc de incercare.In acest caz, este vorba de densitatea medie pe arbore.
Astfel, comparAnd locurile de incercare 2 qi 4, amAndoud cu aceeaqiind\ime (13-I4 m) qi cu densitatea medie pe arbore, unul 5,1 (149 grdmezi),al doilea 2,1 (74 grdmezi), eliminAnd insi arborele exceplional de 25 m,ou5.le sunt depuse in primul, pAni la 9,5 m, in cel de al doilea, pAni al 4,5 m.Influenla inmullirii insectelor apare ln acest e az, ohiar dao[ in ioc de cantitateamedie pe arbore, se are in vedere densitatea medie pe suprafa!5. Locul 2are densitatea pe suprafali de 0,37 p€ h2, iar locul 4, o densitate de 0,18rnz (vezi tabelul nr. 3 pag.252).
Din cele ar5.tate, se vede ci mullimea insectelor influenleazd rdspAndireagrdmezilor de ou5., atAt in inillime cdt gi in suprafafd, dar c[ ea este multmai puternic5, in ceeace privegte rdspAndirea in suprafala arboretului, decAtrdspdndirea in indllimea arborilor.
Cele expuse mai sus, anume c[ femelele de Porthetria (Lgmantria)dispar L au posibilitatea si depund gr[mezile de ou[ destul de aproape unade alta qi foarte multe la un loc, apar deci ca o contradiclie, fald de tendinlaobservatd. cd, insectele se urcd mai sus sau cd se rdspA.ndesc in suprafafdcAnd sunt mai multe, nefdcAndu-se concentrdri de gr[mezi de ou5. pe unsingur arbore. Acest fapt se poate explica ln felul urmdtor:
Femela adultd de Porthetria (Lymantria) dispar L este o insectS. greoaie,care nu zboarS. decAt foarte pulin, a$a cd rdspAndirea in suprafa!5 pe parcel5sau in in[llime pe arbore nu se petrece in acest stadiu. Dispersiunea grd-mezilor de oud in suprafgla parcelei nu este o consecinld a deplasdrii flu-turilor, ci a dispersiunii larvelor, deci intr'un stadiu anterior. Acestea nu.se ingrdmddesc niciodatS, ci tind sd se imprdgtie, duoAnd astfel la uni-formizarea, mai mult sau mai pulin, a rdspindirii. Prezenla unei inegalit[{iin rdspAndire, cAnd se ivegte, aratd un stadiu de focar precum qi faptul c[n'a inceput incd rispindiroa. O uniformizare in reparti!,ie aratl o stareinvechitS., care a depdqit stadiul de focar qi a trecut la acela de <t abun-denld > (< suprainmullire r).
In privinla repartiliei grdmezilor in indllime, faptul este ceva mai greude explicat. Densitatea pe arbore este cauzatd de dispersarea in inillime,dar repartilia este influenlatd qi de alti factori, din care credem foart'e .important, pe acela al comportdrii.femelelol dupd iegirea din pupd.
In ceeace priveqte comportarea femelelor dupl ieqirea din pupd, seqtie cd unele zboard mai intdi jos qi pe urm{ se ridici din nou petulpind.
Nu se cunoaqte insd staiistic acest fenomen. E foarte posibil sd se petreac{cu cei mai mul!,i fluturi femeli, sau invers, numai cu cdtiva. In tot cazul, com-portarea aceasta explicfl frecvente]e depuneri de ou5, ingrimildite uneoripe la baza arborilor. Dar, fiindcd este posibil ca unii si nu zboare deloc,ci sd rimAn[ sus in coronament, se explicd gi prezenla multor grdmezide oud dispersate in lungimea trunchiului arborilor qi pe cr[cile mari. Suntdeci necesare cercetdri statistice indreptate in aceasti direclie.
2. Factor in legfltur5, eu meiliul. Al doilea factor care intervine in repar-tizarea grdmezilor de oud este in legdtur{ cu mediul, gi apare sub aspectulcaracteristicilor arboretului (indllime qi densitate) qi sub aspectul orientiriifa
a) Caracteristicile arboretului. Ind,ltrimea arborilor intervine aducAnd omdrire a spaliului in care se desvoltd viala latvei, o mdrire a suprafelei pecare se depune ou[le qi, prin aceasta, o imprdqtiere a numlrului de fluturi,adicd o micgorare a densitdlii lor (vezi gi tabelul nr. 4 pag. 252).
Ca urmare, in arboretele inalte, cu aceeaqi densitate de fluturi, nu vommai avea aspectul repartiliei oudlor din arboretele de crAng sau de silvo-stepd. Numai in cazul creqterii puternice a masselor de insecte - in <'supra-inmulliri D - se va putea ajunge qi aici Ia curbe de repartilie carac-teristice.
In sprijinul acestei afirmalii citdm exemplul urmdtor: locul de incercare9 are 310 grimezi de ou5, iar locul {4 are 373 grdmezi; se constati cd inarl:oretul prim, inillimea mic[ (6-9 m) a fdcut ca majoritatea grdmezilor(222\ sdL fie depuse jos, pdni la 0,50 m dela sol, pe cAnd in cazul loculuial doilea, unde indllimea e mare (25 m), ele sunt depuse ridicdndu-se treptatdela sol. Din comparalia curbelor de imprdqtiere a aoestora, reiese gi maibine fenomenul. Impr[qtierea in locul t4 reprezintS. neregularitflli, ceeaceverificd presupunerea fdcutfl cd tnilfimea aduce o imprdqtiere neregulatd,exprimat[ prin lorma atipici a curbei corespunzdtoare.
Aceastl afirmalie, bazatfl pe observa!,ii sumare. trebue si fie verificatdin viitor prin noi mdsurdtori ln asemenea arborete. Cercetarea prezentdnu a dispus de locuri de prob[ in arborete tipice de codru, inalte, in-chise, etc.
Indllimea intervine qi in alt sens, anume prin posibilitatea ce dd arborilorde a-gi mdri coronamentul, fapt de care se leag5. ideea de adS.post care, giea joacd un rol in fenomenul depunerii ouilor.
Toli cercetltorii care urmiresc depunerile de oud ale fluturelui Porthetriadispar L., in scopul combaterii, sunt de acord c[ acesta are tendinla s[depund oudle la addpost qi la cdlduri (expozilii calde) pe sub crici, in cr[-pdturile scoar[ei sau in scorburi.
Noi r-om generaliza, afirmAnd c[ aproape intreaga repartilie a grdmezilorde oud este o urmare a influenlei unui complex de factori ecologici de-semnat cu numirea de < adS.post u, dar care nu poate fi incd caracterizatin amdnunt.
Arboretul influen{'eazd ins[ qi printr'un al doilea factor al sdu : d,ensi-tetea arborilor. Aceasta aduce desigur modific[ri elementelor ecologice careguverneazd repartilia.
Din locurile cercetate nu se poate trage o concluzie in aceastd privin!,d,fiindc[ nu avem elemente de comparalie. In adevdr, toate arboretele cercetateau avut o densitate foarte redusl, intre 0,6-0,8 cu goluri, apa cd ilfluenladensit5{ii arborilor nu a putut s[ apard ldmurit. Dar se poate bdnui cddacd in arboretele studiate, massa mare de ou[ a fost depusd in partea dejos a tulpinilor, acest lucru sg datoreqte nu numai indllimii mici, ci qi consis-ten{ei s labe.
Din cele cercetate, am observat insd cd consistenla'slab[ are numai unefect limitat in arboretele inalte, fiindcd coronamentul arborelui atinge aici,in tot cazul, dimensiuni mari qi adipostul este eficace. Densitatea slab[in acest caz nu se face atAt de resimlit[;eaeste det,erminantd in depuneiilede oui numai la arboretele scunde, unde coronamentele sunt pulin desvoltategi nu pot oferi suficient addpost.
Ca dovad[ a afirma{,ii lor-de mai sus, serveqte observalia c[, dacd inarboretele de cring crr- consistenla slab[ se gS.seqte un arbore inalt (orezervd), acesta este adesea infestat pAnd sus in coronament, prin depuneriingiruite.
251
@ a a ) d ) r - \ l $ o c
d N 6 l *
c o o i F = + r o NN c O F = $ c O i N
C ! c O F O ) 6 l t \ O I
a l i c o d
Y A tcc-\q @d r *
@ 6 1
a N C C A $ 3 4$ r c c ) c c ) r + c o < r 6 lc O a 6 6 J r q f 6 r F r Oe N i * i
< N + @ C @ O 6 r(o-m- co- dl3-al cgco-$ N V P i o O 6 r O O J
9 a $ 9 @# c D i r l ) C ) * r I{ d
' c t { d . i '
N i N i
; . o E c c c n lt l
= } 1 NN i
Il b em l
I rzaut:nl ^ "
o m 6 n 6 t @ . + ii \ r ) C S c . c r t + 1 dc t i s : l i d ' i i ^ i
@ N@ o
6l6 Ni d l
H
O @ l f l t r NN . + c C € @r a € r r @ C )
s
c C r @ @ C ) C
c\J ._* rO N {i .J@ @ C D C ) g ) g )
a n d o c c ) rq o * i n mr6
ai N-sf-+ c O ( 9 C r O nOcf -J ! ro
* i cq \l + r r - O . + O i
- $ 6 I C ) - + r
r @ @ C - l A r C ) Nr O + 6 L a r@ # *
$ o l
d @ r ( c c o
r: t c lc t i @ o o < 0 r
r *c ) * i + N - r t 1 ^ i ' -i o r c r r . " d
* c o @ r @ o -N O i T ( ) C O1
N ir ( i @ r c | o t ' - O ic o @ i c o r
-* $ c c N*
* t : r m n
- r '
e o +a i 6 N r a o c i u ii - l r r 6 I N
d r @r o < ) c € , c ) * d c {F @ c g A l N m
rO
c o o c 3 0
F i * H i *
H i * - i i
f i = t l O * q O I
c O r O c O N F c O r 6 li i n o l #
d O O J 6 I L O * r r C :t s i i i o l
r O c O c O + O c O ( . o@ o r r o ) r o ) @ I< idq i6o i io i '+ N N i\ o r - r c c c a r $ |i f i m H l
6 C ! r \
N l i
s
F:G]
co- ao-.o-c o ( 9 @
or
N
r
r O O ) r Oi * d t i
# Ni N
6 $
ts<)6
)€
N
tso
a
C O ! * c O O @< r ' + c l l N N iO C B c o r o c t J
d i i d
co ar dr 0)r C c o C ) O O
N G.]r ( )nr r c ) o c . o
- r O f r r r
* c o c 6 c o c o r i
O r O r r r C - J
Oz
@
N
t:
+
rO
F H * F d
* r o o o cF F F N
l - "t 6 -
@ l
l r " "m9.g-l .
6 lIl---
I rzou?rC
t - "l o -' l---I rzour?Je
l *N I
l *t ^ "
* c O \ o c O - + r O oi c o N d c 6
N
coai'
=I
z?.efr",Z>Z
I
It-llzau?ro
- J l r O ( O r c O e J{ - E & aI 5
q -
252
ct
F-r
'et
N
)€60
o
, b) Orientarea' Se constatd adesea o orientare bine definitd. a depunerilorde oud din arboretele stucliate, yili cu punctele cardinal,e, orientare carevede din tab. nr. 5, pag. 2b2: 'ei conf irml, in general , prefer inla pe care.1:t | t , i _r-nsgcia
pentru expozi! i i re insori te. r j in ceicetaru" i r t . t r t r i , ie vede:1r_1,^"_t
ac-es[ aspect. al factorului ecologic care determin[ repartil ia depu_nerrtor de oud este de foarte multe or i acoperi t de inf tuenla al iorfactori.
C. APLICATII $I CONSECINTE ALE CEN,CBTARII
Prin aceastd lucrare s'a urmdrit ca pe langd cunogtinlele de ordin teoretic,sd se rdspundd. qi Ia 2 chestiuni cu caractlr aplicativ'qi anume:?) ""
ce eficacitate lucreaz{ metoda combaierii prin strdngerea ouilor;b).,cum s'ar putea gdsi o metodd de estimur.
" ru.,titagiror- au"o"d, pentru
nevoile prognozei.
a) Xficacitatea motodei de strfi,ngerea ouilelor
!a prima intrebare -se poate da un rdspuns destul de mur{umitor.s'a constatat faptul cd in arboretele inalte de circa 15 ;, procentul'cel mai mare de oud este depus in partea de jos a arboleiul"i 'qi
"rru-",
pAndD
D
D))
la 2 m intre1 3 ) D, > 4 D DD 5 D D1 6 ) D
minimum lnexl*!*
: :. : : : : : : : 33;33Y;. rflflrrY;. . . . . . 87 ,83%_100 %. . . . . 92 ,85%-100 o /o
' . . . . . 93 ,25%-100 o /o
Din cifrele de mai s.s, rezultd. cd un foarte mare procent de oud suntugor accesibile pentru a fi distruse. Deci, combaterea llcreaze astdzi cu unproc-ent minim dc distrugere de cir.ca 70_'90%.._*,l,"_-q9nte-spune cd iniaz de infestalii mai'iuternice, procentul pAnI lalnatFmlle ar'atate va scddea. Astdzi nu se poate ardta care este maximulpopulaliei de .Porthetria (Lymantria) dispar"L., la
""r. ,. poate ajunge
intr'u_n anqmlt tip de arboret gi cum s'e prezintd reparti[ia'in accsi ca"z.:._1."-t-"""1 de la!d, care a fost fdcutd ln arborete destul de puternic infestate,lasa sa se bdnuiascd - faptul desigur va trebui sd fie urmirit, - cr diferenteprea mari nu vor putea-surveni-fa!a de procentele sus arltate, ;d- Jr.i,cercetdrile noastre s'au fdcut in arborete in care infestalia se apropie de'limita maximi.
- Il ptilq{a procentului, trebue ardtat cd o combatere in urma cdreia arramane zu"/o oud, nu poate fi mullumil.oare. strict teoretic procentul de dis-trugere trebue sd fie. dc_ circa g8o/o. Nu se gtie care este procentul de mor-talitate al Porthetriei (L.yma.nt,ig')"d,|spay L., in urma acliunii distrugdtoarea diferililor factori ecolosici. vitdm-Xfori in'condiliil. uibo""t"lo. rtliJl.iu,: i : i : : -po1le spun^e care Lrebue sd{ie /ominim de distrugere pr in adunare.Depoate.prelupyle insi ci ajungdnd la un procent de 90 o7o qi ilcand combatereas r s t e m a t i c i n f i e c a r e a n , c h i a r q i a t n n c i d a " ' * " i a l e s c d n r d' o u d l e s u n t f o a r t e p u { i n e , s e p o a t e a j u n g e l a o l i n e r e p u l o ; ;
populaliei de Porthetria (Lyntantria) dispar L. Desigur c5 incazul unei mari
f"ititeli de bu[, mai r[mdne totdeauna ceva in coronamente. In-cazul-pd-durilor mici mse, unde, re aplicd sistematic combaterea, se poate ajunge la o
distrugere totald.- - b"? p""t", a atinge acest procent de circa 90o/n, este 1e_v9ie de o imb'-
ndt5lire'a tehnicii, in" care sens trebue fdcute toate sforldrile.i'"en,r" precizai .X
".f. spuse mai sus se re{erd la ai5oretele de tipul
celor stucliate. Problem" r.pu'riigi.i oudlor qi a combaterii lor in arboretelemari, inalte, rdmfine deschiid pentru cercetdrile din viitor'
b) Metoite de estirnare a eantitil{ilor ilo oul
In leg[tur[ cu gisirea unei metode de est.imare a grdmezilor de oud in
vederea "prognozei," din cele ardtate tn aceastfi lucrare rezultd c[ se va
avea o imagine cu atdt mai exactil despre starea de infestare a unui arboret',, ,at num[rul arborilor luat in cerce{are este mai mare (mai ales pentrucazurile cu infestalie slabi).
Dro"r.r. rrp*ii1iu grimezilor de ou[ este in leglturd pe de o partecu Eradul de infestatrie, care nu se cunoagte dar care se incearcd a se alla' [rin #elag timp, cu tifui de arboret, rezultd cI la fiecarc grad de intensitatea infestdrii tr'ebue sd corespundl, pentru un anumit tip g9 arboret, o anumiti
ffiriir"*r a oudlor li deii o anumit[ curbd de repaitilie. Se va avea deci,p;il;;-ai""are tip de arboret, cAte o scrie de curbe, caie vor avea o limit[in curba de inmullire maximd.--
fr.f"" sil se ajirngd la cunoaqterea acestor curbe. Va trebui s[ se stabi-leascS. anumite supraiele in diferite tipuri de arborete mai caracteristice,care vor fi urm[ritb. Cu- timpul se vor obline curbele caracteristice' cq/e vorpermite oricAnd, pe haza un-ei estirndri td-cute pAn[ la o in[llime oarecare,aunui numdr -ai rnare de arbori, sd se qtie ce cantitate de oui se g[seqteln arboret.
Perrd uto.tci, este necesar CAnCI se fac locuri de incercare in vedereaestimerii
"u"tiii1lto" de ou5, s[ se noteze pe ldngd Jelul arboretu]ui 9i felul
""p""iil i"i g;e-u'rilo" de oud pe primii a m, a11"t12 in !.lZ ^'.In mod{
ac-esta ie .r,or obline date, care vor putea fi utilizate in viitor pentru o mar
rapidd estimare, prin numdrarea grdmezilor de oud numai pAn[ la o anu-mit[ indllime.
Deoar6ce se obiqnueqte sd se ia in scopul estimdrii, intr'un loc de incer-'care, ci*ca t0 arbori (ceeace in cazul arboretelor prezentate in studiul defa{,['ar corespunde la'circa 100.-200 qz), o cercetare. a..r,epartizdrii gre-mezilor de oue nu ingreuneazd prea mult operalia estim{rii '
II. DISpOzITIvD pBNTRU PETROLIZAREA SAU AIIIINARET GRA-
MEZILOR DE OUA DE PORTHETRIA (LYMANTRIA) DISPAR, L.
In practica curentS. a distrugerii oudlor de Porthetria (Lymantria\dispar L., se utilizeazS. dou[ procedee: petrolizarea ouXlor sau strdngerealor.
a,/ Procedeul petrolizi,rii
Procedeul petrolizdrii consti in a imbib{ grdmezile dc oud cu petrollampant. Se qiie c[ grflmada de oui absoarbe cu foarte mare uqu_rinld o
""nt'it"t. de petrol, iantitate ce e suficientS. pentru a acoperi oudle cu o
254
,D
Fig. 2. - Schema cini i pentru turnat petrol.
peliculd find de ulei mineral, 9":t^ Ie-omoard' Pentru realizarea tehnic[ a
iio".a.uf"i este nevoie s[ se infrAngd doud dificultdli'prima greutate oo"*tei" iaptul
"? on toate oudle-sunt uqor- accesibile,
"""i" ai" 3f. ge*i"6"-se foarte ius in coronamentul arborilor, unde sunt greu
J. ""ti"*.
Ace'ast[ aificuii"tu poate fi parllal invinsd, prin utilizarea unor
prAil"i care sd, p.r*iia-"f"raiului de..iinlilare sd atingd grdmezile din co-
ronament. tr ".."rte
]riiirie, posibilitdtile sunt, limitate la - indl'limea. de
circa 5 m. Peste ""r^!ie
inlxtiiine *ott" devine foarte dificili' Existd
p"riiifit"i."-"Uiiretii unor scari, prin.care se- poate apropia de coronament''Da",
erriderrt, ""r"*ir.-nu ""
p.i$a fi-introdris[ decAt numai in arborete
*p"itf. t p"rcele experimentale sau gr[dini dendrologice-'-'-A dorr" greutate'constfl in-faptul cd, prin procedeul_petrolizdrii, 1] le
noate aplica usor "";ii i;;;
de petrol necetath pe.suprafala. grdmezii de
i"a.-1"'*"d -curent,
operalia peirolizdrii seface simplu, prin inmuterea
"""i qo*oiog de cdrpe lirinsl inir'un bd! qi.aplicarea lui pe.grimada de ou5'
A;;;f ;;;;.i.u pririilii- are urmdt,oareie'inionveniente: t",_^O,ttT:tr,Iilg:pil"au.f" de petrol; dacd cArpa e prea pulin muiatd .in petrol' imbtbarea
;;'; i l;"-i"";;; to".rp"nrdto., i", com6aterea nu-qi indeplinegte scopul.;
,p". "
evita acest l;ct,i, lucrdtorul.inclini a imbiba puternic qomoiogul,
dlr dacd imbibarea "rte
preu puternici, petrolul se scurge din cdrpd. In al
a"i* ,a"a, procedeul are desavantajul-cd murddreqte pe muncitor cup"trof, atunci c1nd se petrolizeazd grdmezi care se gdsesc in coronament,
;;;;;i;i;;";sa"Ju-* pi prdjind. DJaceea, trebue cd*tat un procedeu care
id "li*in*,
pe cdt posibil, aceste neajunsuri.Inune le t ra ta teseara tS.pompe?carepots { t r im i tdpet ro lP?"4 .13 .9 i t "1
3 m. Ele insd nu s'au introdus in practich, din caza construcliei dificile gi
complicate a acestor aParate'Toate acesiea au fdcut ca sd. se revind qi s[ se ia in considerare un. prin-
ciniu. mai vechi, al construirii unei cdni de turnat. La acest aparat, cantitateaa,iiiJrlla
"" mai poate fi reglat,5, in schimb se obgine o construclie qi mdnuire
mai simpl5 a aparatului. In iitoria combaterii oudlor de Porthetria (t,ymantrmld.ispar L., o*tu cunoscutS. c,ana- 6e petrolizat a lui Altmann. Autorii auproiectat, gi construit un model de cand (fig' 2)'.in care gura de scurgere^aii"hidntoi sd poatd fi inchisd printr'un nistol (1). inzestrat cu un arc (2),
care face ca pistonul s[ fie foarie bine in-c]ris gi deci, s[ nu.se scurgS. petrolul
decat in mdsura trebuinlei. Pistonul este uqor de miqcat printr'o parghie,
aii;are hlocuegte scripeiele cflnii lui Altmann qi care este ac{,ionatl .4".-q;f6";6 (4). In partea tle sus, cana are o guri. de introd.ucglg a pe-t"ol.qlT' (s);;";;.'p;"1" inchide ermetic cu un qulu-b. Pu. pq"lu. fi utiliz-atd tie lindnd-oi., *atti, fie agezAnd-o in vArful unei prijini. Schila din figura aldturatdarat5. principiul acestei construclii'
h) Procedcrtl de adunare a ouilor
Procedeul combaterii prin adunarea ouS,lor .prezintS. qi ql greutateaadunirii la o indllime mai mare, decat poate _ajunge omul. I)eaceea, t"pr"rtir* adunirii Ludlor, in majoritatea cazurilor, suni strAnse numai cele
de jos, cel mult pdnd la 2 m."Procedeul adunlrii mai prezintd insd qi alt, aspect caracteristic, qi anume
lipsa de grijd in strdngerea grimezilor, prin ldiarea- u_nora (lucru care lapltrolirarE nu poate aiea loJ), in graba-lucr5torului de a culege c1t maj
ioott., (plata cirlegerii oullor idcet*du-se, de reguli, pe oantitatea de oufl
2b6
strAnsd la kilogram, iar a petrolizflrii, pe zi de lucru. Afari de acest fapt,oare nu poate fi remediat 'decAt printr'o mdrire a vigilenlei celor ce supra-vegheazd echipa de strAngere, in general, procedeul acesta suferS. qi deinconvenientul ci lucrdtorii n'au nici instrumentajul necesar culegerii. Dereguld, ei se folosesc de un culit fdcut din lemn sau de un briceag, cu care
desprind oudle de pe scoarld, cdutAnd s[le prindd intr'o hArtie sau intr'o pdnzd.
CAnd este vorba de cules oud dela indl-{,imi mai mari, procedeul de mai sus nu semai poate aplica, ci trebue creatd o apara-turd, cu care oudle si poatd fi desprinse qiin care ele sd cadd pentru a fi strAnse. De-sigur c5. in diferite 
BIBLIOGRAFIE
7. Rimski-Korsakoo, Guseo, Poluboiarinort, Siprooici, Iapenkovschi: Entomologia fores-tier6' 1949. Moscova (ln limba rusl).
2. Fleroo, Ponomareoa, Klugnik, Voronloet: Protectia pidurilor, 1948 (in limba rus[].3. Eliescu Gr. Dr: Omida qi fluturele Lymantria dispar L. 1932.L. Pascos'schi ,S. : Contributii la biologia fluturelui Lymantria dispar L.5. Publical i i le LC.E.F. Seria I I , nr. 58.
P e s r o u oITaEJITO[EIIrrfl OTHOCIITDJTbHO ]CJTAInU flrrrl MOTbrJrbrCA PORTHERT.\
DISPAB I,.I4anectno, qro MorLrJreH fiJraler aftqa na crBoJr rr BerBIr lepeBbeB.'laH*ce MaBecrwo, .rro caMrrft paelpocrpaaenrrhJii cuoco6 6opr,6rr c unn ecrr c6op
,Irrq.Aoroprr sroro rpy4a HarrrJrrr, uro neo6xogur{o l4ccJreAoBanr{e oruocr{reirbrro pacflpe-
AeJrerr[tr HyrI suq B IIopa?+(eHHoM DTI,IM MoTbrilbr{o}r ApeBocToe, AJIff Toro, qToobl BuAeTr}s HaHolt ruepe c6op ffI4rl Mo?fier lplrBecrr.r n ynnrrro?r(enrarc Morr,rJrbxa. I{porue arororrpecJregoBaJracb rleJrb Her -Jrrr Hanorl uu6yq6 Bar{onoMepuocrrr B cnoco6e I{JraAHI,I flrqAJT'I TOTO, qTOOLI MO}T{EO OI,IJIO IICIIOJIbSOBATb EE B METOAE OIICHHIT }TOfiITqECTBA flI{II Bnp6ou Hacalmtregr4rr.
Aaropu r4ayrll,rJrrr paclpeAeJreHrre Hyq suq a 14 uacaxqeHr,rsx B oco6ennocrrr B JrecaxJrecocrerrn ooane Byxapecra.
flony'tnnw cJre4yrorrule peayJrrTaru:1. Pacupe4eneHrle fir4rl Ha oAHoM AepeBe oqeub paanoo6paauo.2. He ycuatprrBaercfi uuHaxofi aaxorroMepuocrr,I pagBe roJrr,Ho ecru r4Meercq B BrrAy
Aocraroquo 6oflLmoe HoJrr{qecrBo AepeBbeB.Pacnpegereuue HoJrr4qecrBa firrq Molr{er 6brrb npe[craBireflo HprlBoit (rnuep6ora) ,
fioropBa yl{aablBaer, rITo B HacarxAeu}Iflx rrlrra rrccJreAoBannBrx ApeBocroeB, cauoe 6otr,-[roe r{oJlnrlecrBo Hytr rr,rq 6r,rno orirox(ego na HIrrfiHeft qacrlr crBoJroB, yMeHblraqcblocrerreHlro H BepxyuHe AepeBa.
3. Ora BaxouoMepuocrb MorJra 6r,r nocry*rrtb AJrE MeroAa 6rrcrpoft oqesr{r4 fio.rlrr-qecTBa ffr4q B ApeBocToe.
4. Antoprr ynaerrBalor ,qro ecrl Mrroro far{TopoB, }roroplre aJrnflror rra pacflpeneJre-ur{e flr;rrl: Bbrcora r,r rycrora ApeBocrofl, aarem (panr, qro Hel{oropbre caMr{r{ rro BbrxoAeI43 HyHOJTOH na[aroT Ha SeMJIrO, a TIOTOM nOAHrrMarOTCq CHOBa Ha AepeBO.
5. B uccleAoBauubrx ApeBocrosx ruoryt 6rrtr yur,rqrorfieHr,r cJreAyrou[e HorfirrecrBa{I{q:fl,o 2 u sbrcoru MrrrrrrMyM 77 ,56 7o, Mar(cr{}ryM 96,7so/"
, , 3 , , , , t , 8 8 , 6 8 , , , , l o o, , 4 , , , t , ) 8 7 , 8 3 , , , , l o o , ,, , 5 r , , , , , 9 2 1 8 5 r , 1 0 0 t ,n , 6 , , , , , , 9 3 1 2 5 , , t , 1 0 0
Cne4yer, rrro B rlrrrax rrccJreAyeMlrx ApeBocroeB neo6xo,qrauo yryrrulrr, c6op H]'.tffuq [o Bbrcorbr 5-6 u.
6. Bo nropoft.ractu cBoero rpyAa aBropbr npeArraralor 3 o6paaqa alraparoB Aitflys[qToE(eHuE fluq.
Bdsum6
OBSARVATIONS CONCEN,NANT I,A PONTE DE LA SPONGIEUSE (PORTIIETRIADTSPAR L.)
On sait que la Spongieuse ddpose sa ponte sur le tronc ou sur les branches des arbres.On sait aussi que l'un des traitements pr6ventifs appliqu6 contre la Spongieuse, est legrattage des pontes.-
Les auteurs du pr6sent ouvrage ont considdr6 que l'6tude de la repartition des pontesde la Spongieuse dans les peuplements de ch6ne oir cette insecte cause souvent depuissant-es iavages, serait n6cessaire, afin de savoir dans quelle m6sure la cueillette desbeufs peut, condluire ir la rdduction des invasions de I'ins6cte, et si la_ r6partition, despontes se fait d'apres une loi bien definie. Cette loi pourrait Otre utilis6e i I'estima-tion des quantites des insectes dans un peuplement infest6.
258
Les auteurs ont itudid la repartition des pontes de Ia spongieuse dans i4 peuple-ments appartenant d des forits de la silvostbppe au Nord,
^a l'-Est et au Sud oe bu-
carest.Les r6sultats des recherches sont les suivauts:1. La r6partition des pont.s sur un seul arbre est tres variable.2. La,loi de la repartition des pontes r6sulte plus clairement si I'on considdre un
nombre,plus grand des arbres. La reparl, i t ion peut etre represenl,ee par une courbe (unelXPerbole). qui montre que dans les-peuplements similaires A ceux-qui ont 6t6 6tui l i6s,la majorit6 des. pontes a 6te depos6 d la base du tronc des arbres, ldnombre des pontesdiminuait peu d peu vers le sommet de l'arbre.
3. Cette loi pounait serr.'ir i l'6laboration d'une mdthode d'estimation rapide de laquantit6 des insectes d'un peuplement.
4. Les auteurs mentionnent qu'il y a plusieurs facteurs 6cologique qui interviennentdans la r6part i t ion des.pontes._Tiois de cds facteurs sont de Ia piud grande importance:la hauteur et la densit6 des arbres et le fait bionomique que biraucoup des femelles deIa S-pongieuse, apres la nymphose, descendenL de i 'arbie sur la teire pour remonterensuite.
_ 5. D'aprds les recherches, dans les peuplements 6tudi6s, r6sulte qu'on peut d6truireles suivantes quanti t6s des pontes:
Jusqu' i 2 m de 77,560/0 iL 96,78yo.rr 3 m de 88,68/" i l {00%.r 4 m d.e 87,830/" ir t00yo.r 5 m d,e 92,85o/o ir 100yo.r 6 m de 93,25olo i \ t00yo.
Les recherches montre que dans les peuplements du type 6tudi6, afin que le grattagedes pontes_soit effect ivement une m6thode prdventive de I 'attaque de ia Spongieuse,il faut que Ie grattage soit fait jusqu'i 5-6 m de hauteur.
-6. Les auteurs proposent dans la deuxidme partie de l'ouvrage trois modeles d'appa-reills destines a seivif pour Ia destruction des
-pontes de la Sp"ongieuse.
z: - ';.
i , : ! : : . 4
l : ' - - " ' - !
a-, r fr ;- : :- t : : : - i ;
, a : : : 4 : - i t =
i i t : i i i ; i
; i r - " '
- 7
- : l i - i : i , : : i : i i : i I i iI - n : : i - ; . i ' ; = : l ' j 3 : i
-
- r-,, ! .- .- i ; .i
; : ; = n :;---=-i , = ; : l i r i l = ; i r : - j :
i 1 = i E 1 r i ' c :e r i T i i = ! :
. t . . . a , 4 - . 4 : , i T
r ' - _ i ' a
: { , = ; i 1 . . ; = : i . : l =i ! a i : 7 r t ; i : : ' . :
f , ! i ' : a - L : : ' i 1 = .: i / , : . i 4 . i . . ; - '
- l :
$ F = a j i ; - ; ; r - { a i i - -
: - _ Ei : . ; i i i r t i l 5 5 5
T E E - a { f - i -