6.1 Grupul scolar ca grup social

Grupul social (primar) este definit in esenta (Neculau si Boncu, 1998) ca un grup uman ai carui membri au aceleasi valori, scopuri si standarde de comportament si in care sunt posibile contacte interpersonale (interactiuni directe) frecvente, in care exista exista interdependente intre membri.

Un grup scolar (o clasa scolara) se defineste prin comunitatea scopurilor (obiectivelor), comunitate care genereaza relatii de interdependenta intre membrii acestui grup (Cerghit, 2002).

Interdependenta genereaza la randul ei energii comune si individuale sporite, deoarece favorizeaza intercomunicarea si cooperarea.

Aceste energii se pot utiliza dupa autorul citat mai sus in doua directii:- de progres, pentru a-si atinge scopurile – energie de proces;- de mentinere a coeziunii necesare, de reglare a actiunilor proprii – energie de conservare.Clasa scolara ca grup social este ‚un ansamblu de indivizi constituit istoric, intre care exista

diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate’ (Mielu Zlate).

Caracteristici ale clasei ca grup social (Iucu, 2006):- intinderea clasei – numarul de copii (elevi) care compun grupul scolar;- interactiunea membrilor clasei – interactiunile directe, nemijlocite si multivariate;- scopurile – pe diferite termene (scurt, mediu, lung) – pot deveni motorul dezvoltarii

grupului pe perioada scolaritatii; importanta obiectivelor scolare ca si a celor social-afective...- structura grupului clasei:

- ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal si - ca ierarhie interna, a grupului

- compozitia si organizarea – rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului; este definitoriu din aceasta perspectiva gradul de omogenitate sau eterogenitate al clasei

- alti parametri de analiza:- sintalitatea – personalitatea grupului;- problematica liderilor (se vorbeste in sociopedagogie de un lider formal si unul

informal).Functii ale grupului social-clasa- integrarea sociala – jocul de status-uri si roluri din cadrul grupului au valente importante

de socializare;- de securitate si securizare – relatiile armonioase din grup conduc la stima de sine

ridicata, la dorinta de a coopera intre membri la cresterea nivelului de incredere, siguranta si aspiratie;

- de reglementare a relatiilor din interiorul grupului – grupul are forta ca prin reactiile sale de a recompensa sau sanctiona comportamentele membrilor sai;

- de reglementare a relatiilor intraindividuale – contribuie la construirea identitatii de sine a fiecarui membru, prin raportare la grup.

Avantaje si dezavantaje ale activitatii in grupul scolar (Cerghit, 2002)AvantajeActivitatea si viata de grup favorizeaza la toti membrii structurarea gandirii si a capacitatilor

de cunoastere. Interactiunile, asa cum arata psihologul Jean Piaget joaca un rol important in dezvoltarea reversibilitatii operatiilor de gandire.

1

Discutiile din grup contribuie la rezolvarea conflictelor de tip socio-cognitiv), scot in evidenta subtilitati, nuante, solutii diferite la aceeasi problema; acestea pot conduce la unificari (consens) sau polarizari de opinie; pot fi temperate de asemenea excesele egoiste, individualiste.

Grupul permite individului mai buna cunoastere proprie si in acelasi timp cunoasterea alteritatii – a celuilalt (a celorlalti) – deci are valente de educatie interculturala; se poate ameliora imaginea de sine – mecanism fundamental al personalitatii umane; se pot evita sau diminua moduri de gandire si conduite de tipul stereotipurilor si prejudecatilor, care pot afecta negativ relatiile interumane.

Modalitati de cultivare si protejare a stimei de sine in grupul scolar alocarea de sarcini personalizate, care corespund capacităţii fiecăruia; atragerea atenţiei mai mult asupra succeselor decât a nereuşitelor; oferirea de muncă suplimentară, în mod încurajator, celor care au nevoie de a progresa; sprijinirea copiilor (elevilor) să-şi înţeleagă erorile şi să profite de pe urma acestora; evitarea comparaţiilor între copii (elevi), care pot afecta imaginea de sine; alegerea cu multă grijă a modalităţii şi cuvintelor de critică – dacă este neapărat necesară -

orientarea acesteia pe sarcina de lucru şi nu pe elev; demonstrarea permanentă către fiecare copil (elev), chiar şi în situaţii de critică sau de

sancţionare, a unei atitudini pozitive – orice s-ar întâmpla, fiecare copil are parte de respectul şi preocuparea profesorului, a şcolii si comunitatii în general.

Supraestimarea şi subestimarea trebuie să fie de asemenea în atenţia educatorilor, deoarece există o asociere semnificativă cu problemele de comportament şi cu eşecul şcolar.

DezavantajeActivitatile in grup, colective au si tendinte de uniformizare, de nivelare – pe principiul

egalitarismului – toti copiii fiind tratati la fel; din punct de vedere al curriculumului utilizat si al evaluarii exista riscul de a se face referinta la un copil standard, artificial ; de aceea imbinarea lucrului frontal (cu grupul intreg) cu activitatea pe grupe mai mici si individuala este foarte importanta.

Constituirea structurii, a ierarhiei grupului poate pune probleme serioase – mai ales educatorului incepator, cu deosebire in cazul cand exista (sau apare) un lider informal (un membru al grupului) care este alticineva decat liderul formal.

2