-dr-familiei

8/19/2019 -DR-familiei

1/82

1

§ 1. Notiunea dreptului familieiSocietatea umana constituie un sistem logic oranduit si bine inchegat de elementecare se afa in raporturi si legaturi reciproce si care ormeaza un tot intreg. Pentru aasigura ordinea si disciplina in societate este necesara o reglementare sociala aorganizarii si unctionarii elementelor ei constitutive. Reglementarea sociala poate de doua eluri: individuala si normativa. Daca reglementarea individuals se ace prinadresari personale concrete, pentru cazuri concrete si sunt valabile pentru o singuradata, atunci reglementarea normativa este cu mult mai complea si presupune odiri!are a comportarii umane prin intermediul anumitor modele, etaloane, adica prinintermediul unor reguli generale de conduita, care se atribuie la toate cazurile degenul respectiv, reguli carora trebuie s" se supuna toate persoanele ce nimeresc insituatiile programate.Dat ind aptul ca relatiile sociale sunt etrem de variate, etrem de variate sunt sinormele sociale ce reglementeaza aceste relatii. #n cadrul sistemului de normesociale pot evidentiate urmatoarele categorii de norme: etice $de morala%,obisnuielnice $obiceiuri%, religioase, !uridice, politice, tehnice, etc.& modalitate a normelor sociale o constituie normele !uridice. #n denitiile intalnitein literatura de specialitate, cu privire la norma !uridica, sunt evidentiate acele

insusiri care permit deosebirea normelor !uridice de celelalte norme sociale. 'stel,in unele viziuni, in norma !uridica se vede (regula sociala de conduita generala siobligatorie, elaborate, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca estecazul, prin orta coercitiva a statului).)Dupa parerea lui #. Dogaru, (norma !uridica este o regula de conduita generala,impersonala si obligatorie care eprima vointa electoratului inatisat de organullegislativ, regula al carei scop este de aasigura ordinea sociala *i care poate adusa la indeplinire pe cale statala, la nevoieprin constrangere).+ormele !uridice intrun stat, oricat ar de deosebite unele de altele prin continutulsi orma lor. reprezinta totusi, o anumita unitate in ansamblul lor, ind legate intreele s! organizate intrun anumit sistem. 'nsamblul normelor !uridice, organizate,

structurate intrun sistem pe baza anumitor principii, urmand o anumita nalitate nise inati*eaza ca dreptul unui stat. 'stel, sistemul dreptului apare ca un obiectcomple, alcatuit dintrun numar de elemente indisolubil legate intre ele. -are suntcriteriile in raport cu care se congureaza diversele componente de sistem aledreptului/a!oritatea autorilor, plecand de la obiectul reglementarii juridice §i metoda dereglementare in calitate de criterii principale, opereaza cu distinctia ramuri de drept si institutii juridice.#mpartirea pe ramuri de drept trebuie sa porneasca de la obiectul reglementarii

juridice ca un crite iu fundamental. -aracterul distinct si unitar, trasaturile speciceale relatiilor sociale dintr-un anumit domeniu sau sector de activitate ac necesar si

posibil, ca ele sa e reglementate de o categorie aparte de norme.Prin metoda de reglementare se are in vedere modul in care statul actioneazaasupra unor relatii sociale. 'stel, se pot distinge metoda egalitatii !uridice asubiectelor, metoda autoritara etc.Se considers ca obiectul reglementarii $speciec relatiilor sociale% reprezinta criteriulobiectiv de ormare a ramurii de drept, iar metoda, criteriul subiectiv, determinat devointa legiuitorului. Prin imbinarea acestor doua criterii se eplica de ce in unelecazuri relatiile sociale de acelas! tip sunt reglementate de ramuri de drept distinctesau de ce aceeasi metoda de reglementare se oloseste de catre mai multe ramuride drept, ori de ce in cadrul aceleiasi ramuri de drept se olosesc mai multe metode.#n viziune traditionala ramura de drept poate denita ca ind un ansambludistinct de norme juridice, legate organic intre ele, care reglementeazd relatii

sociale ce au acelasi specic, folosesc aceeasi metoda sau acelasi complex demetode.


2/82

0

Reglementarea compleului de relatii sociale care se ormeaza in legatura cu amiliasi in cadrul amiliei se ace de un ansamblu de norme #on Dogaru, Elemente de teorie generala a dreptului, -raiova, 1223, p. 133.3 loan -eterchi, #on -raiovan, fntroducere in teoria generala a dreptului, 4ditura '55, 6ucure7ti,1228, p. 19.; #bidem, p. 192.

!uridice ce se grupeaza in cadrul dreptului familiei ca ramura distinct de drept Deci, prin obiectul reglementarii dreptului familiei trebuie sa intelegem domeniulspecic de relatii familiale asupra carora isi exercitd actiunea toate normele cealcatuiesc ramura dreptului familiei.Relatiile sociale asupra carora is! eercita actiunea toate normele ce alcatuiescramura dreptului amiliei sunt evidentiate in art. " din -odul amiliei $in continuare-.


3/82

"

eel deal treilea element se reera la subiectele relatiilor de amilie. Subiecteledreptului amiliei necesita o calitate speciala cea de sot, parinte, copil, ruda. 'sadar, acestea pot : soti sau osti soti, parinti si copii, rati si surori, nepoti si bunei,copil si educator, tutore, curator, autoritate tutelara etc. si in sarsit, al patrulea element al denitiei se reera la pozitia !uridica asubiectelor dreptului amilial de egalitate !uridica, prin care se intelege ca una dinparti nu se subordoneaza celeilalte, adica in raportul !uridic de drept amilial partilese afa pe pozitie de egalitate !uridica.

>ermenul (dreptul amiliei) poate intalnit si in alte sensuri: (dreptul amiliei) castiinta= (dreptul amiliei) ca obiect de studiu.Dreptul familiei ca stiinta are ca sarcina crearea bazei stiinticoideologicepentru cadrul de reglementari ce tin de domeniul dreptului amiliei ca ramura. Deci,prin (dreptul amiliei) ca stiinta intelegem invatatura $studiul% despre dreptulamiliei, adica sistemul de categorii, concluzii si conceptii despre raporturile !uridiceamiliale. Stiinta dreptului amiliei studiaza o serie de probleme legate de raporturilede amilie in coraportul lor cu alte stiinte: !uridice $de drept civil, penal,administrativ, al muncii si protectiei sociale etc.%= istorie, sociologie, psihologie etc.-a si alte stiinte, stiinta dreptului amiliei se afa in continua dezvoltare, apar noi

conceptii care refecta evolutia amiliei. Prin concluziile sale stiinticeundamentate, stiinta dreptului amiliei a!uta practicii sa aplice corect legile sicontribuie la: ocrotirea amiliei intemeiata pe stima si aectiune reciproca= realizareaegalitatii depline in14

drepturi intre sot si sotie= eercitarea drepturilor parintesti si indeplinirea obligatiilorlor in interesul copilului etc.Dreptul familiei ca obiect de studiu $discipline didactica% are ca sarcinaasigurarea, in baza noilor realizari ale stiintei si a normelor eistente, instruiriistudentilor acultatilor de drept in acest domeniu, cat si a inormarii persoanelorcointeresate cu un sistem de cunostinte si inormatii despre dreptul amiliei.

>rebuie sa deosebim categoria (dreptul amiliei) ca sistem de norme de drept decategoria (legislate amiliala), care deseori sunt calicate drept identice. >ermenul(legislate amiliala) inseamna sistemul de legi si alte acte normative ale organelorde stat in care sunt consntite normele de drept amilial.

§ 2. Metoda dreptului familieiDaca obiectul dreptului amiliei raspunde la intrebarea: care sunt relatiile socialereglementate de normele dreptului amiliei, atunci metoda dreptului amilieiraspunde la intrebarea, cum si in ce mod se realizeaza aceasta reglementare. 'sadar, prin metoda de reglementare se intelege totalitatea de mijloace, procedee cuajutorul carora dreptul in!uenteaza relatiile sociale, comportarea oamenilor in

aceste relatii.-a ramura de sine statatoare de drept, dreptului amiliei, pe de o parte, ii suntproprii toate caracteristicile dreptului ca atare, pe de alta parte, are specicul ei.'sa cum, printre principalele metode ale cercetdrii juridice pot mentionate:metoda logica, metoda istorica, metoda comparative, metoda sociologica, metodaeperimentului, metoda cantitativa etc.,? aceste metode generale sunt proprii sipentru dreptul amiliei ca stiinta.Potrivit metodei istorice dreptul amiliei cerceteaza casatoria si amilia inperspectiva si dezvoltarea lor istorica. Armarind particularitatile specice moduluide incheiere a casatoriei, a relatiilor personale patrimoniale si nepatrimoniale dintremembrii amiliei, a dimensiunii amiliei etc. in anumite perioade istorice, putemevidena nu numai evolutia acestor enomene in timp, dar si anumite aspecte si

legaturi ale dreptului amiliei cu celelalte enomene si procese sociale.


4/82

3

adoptiei etc., precum si eectele incheierii, desacerii sau nulitatii acestor acte !uridice. >oate actele !uridice amiliale trebuie sa corespunda unui anumit continuts! sa aiba o anumita orma. 'tat parintii, cat si societatea s! statul participa laingri!irea, educarea si prote!area copilului reiesind din realitatea vietii si posibilitateaecaruia.Pe ondul scenariilor dezvoltarii economicosociale, in cadrul strategiilor dezvoltariienomenul casatoriei, divortialitatii, natalitatii etc., se aplica pe larg metodasociologies.#n ceea ce priveste metodele de reglementare a relatiilor familiale de catrenormele !uridice, acestea de asemenea sunt multiple. +ormele de drept potinterzice anumite actiuni din partea participantilor in raportul !uridic, pot prescrie uncomportament concret al acestora ori pot permite partilor sa aleaga singurecaracterul relatiilor dintre ele. #n comparatie cu normele morale, a caror respectareeste asigurata cu a!utorul mi!loacelor obstesti de infuenta, incalcarea normelor dedrept presupune posibilitatea constrangerii din partea statului. 'ceasta trasaturaeste caracteristica pentru toate ramurile de drept, inclusiv pentru dreptul amiliei.8

-u toate acestea, ecare ramura de drept dispune de mi!loace specice de infuentaasupra comportarii partilor in raporturile !uridice. /a!oritatea absoluta a raporturilor

!uridice de drept al amiliei au un caracter comple. 'cestor raporturi le estecaracteristic aptul ca ecare parte este titular atat de drepturi, cat si de obligatii.$elatiile legale familiale se caracterizeaza prin aceia ca dreptiirile si obligatiilesubiectilor relatiilor date sunt prevazute de lege si nupot modicate voluntar % &bligatia !uridica a unui subiect de drept amilial nu este arbitrara. 4a este oindatorire ce corespunde dreptului subiectiv al celeilalte parti a raportului !uridic.'ceasta practic inseamna ca dreptului unei parti in raportul !uridic >i corespunde inmod imperativ o obligatie a celeilalte parti. De eemplu: art. ;1 -.


5/82

;

dobandirea si conservarea bunurilor, munca depusa in gospodarie s! pentrucresterea copiilor ind o asemenea contributie. #mparrea bunurilor comune in coteparti egale si nu in raport de contributia prestata de ecare dintre soti ar insemnatnumai o impartire egala, dar nu si o impartire corecta.-onorm regulii generate, aparitia, modicarea sau stingerea relatiilor de dreptfamilial sunt admise printr-o procedura juridica speciala, prevazuta de lege$procedura de incheiere a casatoriei *i adoptiei, a instituirii tutelei, a desaceriicasatoriei *i adoptiei etc.%.& alta metoda specied relatiilor de amilie poate servi metoda acceptdriistatutului legal a casatoriei. Pentru incheierea casatoriei este necesar acordulde vointa al viitorilor soti, dar, odata incheiata, ea devine independents de acestacord de vointa, pentru a carmuita inintregime de normele legale. 'stel, spre eemplu, in acest sens, -.


6/82

unui particular sau a statului. Daca luam ca baza aceasta distinctie, atunci cureerire la dreptul amiliei putem arma: dreptul familiei face parte din componentadreptului privat intern si are un caracter determinativ.#n viziune traditionala, ramura de drept este denita ca un ansamblu distinct denorme !uridice, legate organic intre ele, care reglementeaza relatii sociale ce auacelasi specic, olosesc aceiasi metoda, sau acelasi comple de metode. ingeneral, ramura de drept reprezinta unitatea mai multor institutii !uridice legatestrans intre ele prin obiectul lor si prin anumite metode si principii comune.#nstitutia !uridica cuprinde normele !uridice, mai detaliate, care reglementeaza oanumita grupa unitara de relatii sociale, instaurand astel o categorie aparte deraporturi !uridice.'sa dar, dreptul familiei ca ramura distincta de drept grupeaza ansamblul de norme

juridice ce reglementeaza complexul de relatii sociale ce se formeaza in legaturd cufamilia si in cadrul familiei. #nstitutiile !uridice din cadrul dreptului amiliei sunt:casatoria, rudenia, liatia adoptia, tutela etc.Din punct de vedere structural sistemul dreptului amiliei sedivizeaza in doua parti:. Partea generald si

0. Partea speciala.Partea generala si Partea speciala pot distinse e in unctie de normele !uridiceincluse, e in unctie de ce el de compartimente ale sistemului de drept se studiazain partea respectiva. 'sa cum norma !uridica este elementul de baza al sistemuluide drept, sistemul !uridic elementar $dreptul este (pluralul), norma de drept este(singularul)%, ne vom opri la prima modalitate de sistematizare, adica in functie denormele juridice incluse.Partea generald a dreptului amiliei include normele generale care eprimaprincipiile si obiectivele de reglare legitima a drepturilor si obligatiilor undamentalea subiectelor de drept amilial. Ea insumeaza totalitatea de opinii teoretice, idei,concluzii referitoare la problemele de reglementare juridica a relatiilor familiale. 'nrol important revine normelor - principii si normelor denitii.

+umeroase acte normative de drept amilial si in primul rand #odul familiei, pelanga unele prevederi reglementative oarte clare si normativ evidente, contin uneleprevederi de principiu, prin care sunt consntite unele relatii ale vietii de amilie. Deeemplu, >itlul 1 al -odului amiliei intitulat (Dispozitii generale) deneste atatrelatiile sociale reglementate de catre legislatia amiliala, cat si principiile de bazaale legislatiei amiliale, principii care guverneaza toata materia. 'ceasta inseamnaca toate celelalte norme vor trebui aplicate si interpretate in lumina principiilor debaza.'sa cum in partea generala se opereaza cu notiunile: norma !uridica, dreptulamiliei, principiile, izvoarele, metoda, obiectul, subiectele dreptului amiliei etc.,

concepte pe care ecare lear putea interpreta in elul sau, pentru a le da un sensunic aceste concepte sunt denite.De asemenea, se gaseste lamurirea intelesului unor termeni amilie nucleara,monogamie, consimtamant liber eprimat, etc.4ste ilustrata corelatia dintre normele de drept amilial si actele normative inconormitate cu dezvoltarea economics, politica si sociala a societatii in ansamblu.Sistemul normelor dreptului amiliei si a actelor normative sunt caracterizate sipretuite din punctul de vedere al democratiei lor, !ustitiei sociale, comparandusesistemul de drept amilial al Republicii /oldova cu sistemele de drept amilial alealtor tari de peste hotare $Romania,


7/82

?

ormele partii speciale a dreptului familiei concretizeaza partea generala. Elereglementeaza tipurile de relatii sociale aparte si anumite elemente ale lor,gupandu-le in institutii/ institutia casatoriei, rudeniei siliatiei, a adoptiei, tutelei0curatelei1, a obligatiei de intretinere etc./ai desasurat sistemul acestor norme !uridice sunt redate in -odul amiliei alRepublicii /oldova. De aceea, studierea sistemului dreptului amiliei e legata, intaide toate, de studierea structurii si continutului legislatiei codicate, ceia ce seurmareste de apt in Partea speciala a cursului.2tructura normelor juridice de drept al familiei. 'naliza structurii normei poate acuta sub doua aspecte:20

a% structura logico!uridica sib% structura tehnicolegislativa.a% Structura logico!uridica a normei e stabila si in ea se disting urmatoareleelemente:1%

ipoteza, care determina cercul de persoane carora le este adresata norma,precum si impre!urarile in care ea se realizeaza=

0%

dispozitia, care eprima regula propriuzisa de conduita, ormulata cadeterminare a indatoririlor si drepturilor partilor in raportul!uridic%="%

sanctiunea, care indica masurile de constrangere de catre stat pentrunerespectarea dispozitiei.1% #n unctie de precizia ormularii sale in tet ipoteza poate /determinata, cand se stabilesc cu eactitate conditiile de aplicare a dispozitiei. Deeemplu: #nstanta !udecatoreasca va declara nula casatoria daca aceasta a ostincheiata cand sotii sau unul dinte ei nu a avut intentia de a crea o amilie$casatorie ctiva%E $art. 31, alin.l, lit. b -.


8/82

8

amiliala, se aplica legislatia civila #n masura in care aceasta nu contravine esenteirelatiilor amiliale. #n ceea ce priveste sanctiunile, #odul familiei prevede pentruneindeplinirea >ndatoriilor parintesti urmatoarele sanctiuni: decaderea dindrepturile parintesti, care se aplica pentru greseli grave in eercitarea drepturilor oriindeplinirea indatoririlor parintesti cu privire la persoana copilului si luarea copiluluiara decadere din drepturile parintesti, sanctiune mai putin severa, aplicata in cazulneandeplinirii adecvate a indatoriilor parintesti. #n ceea ce priveste celelalte apteilicite savarsite de catre membrii amiliei, ele sunt sanctionate, in functie de natura3i gravitated lor, atat de legislatia civila cat si, de la caz la caz, de ceaadministrative, disciplinara sau penala $sanctiuni civile, administrative, disciplinaresau penale%.#n unctie de scopul urmarit de sanctiunea aplicata distingem: sanctiuni ce anuleazaactele !uridice ce contravin legii= sanctiuni ce au drept scop repararea pre!udiciuluicauzat prin incalcarea normei !uridice= sanctiuni disciplinare, contraventionale saupenale.#n unctie de gradul lor de determinare, sanctiunile port : determinate= relativdeterminate= alternative sau cumulative.b% Structura tehnico!uridica a normei de drept al amiliei se reera la orma

eterioara de eprimare a continutului si structurii logice a acesteia, la redactareaei, care trebuie sa e clara , concisa, concreta. +ormele !uridice de drept al amilieisunt cuprinse in acte normative care pot : legi, hotarari, regulament, statut,instructiune si alte acte normative adoptate in cazurile si in limitele prevazute de5egea Republicii /oldova -odul amilieiE. 'cest act normativ, la randul sau, estestructurat pe titluri, capitole si articole. 'rticolul este elementul structural de baza al#odidui familiei care contine, in principiu, prevederi de sine statatoare. Se cade desubliniat ca o norma nu trebuie conundata cu un articol, deoarece oarte rar unarticol contine o norma !uridica. De cele mai multe ori, un articol ori contine uneleelemente ale normei, ori contine elemente ale mai multor norme.Corbind despre normele de drept al amiliei trebuie de specicat modalitdtile declasicare a normelor juridice in articolele actelor normative de drept al amiliei si,

in primul rand, in #odul familiei.Dupa sfera de aplicare gradul de generalizare avem norme generale $de eemplu,cele prevazute in >itlul # al -. itlurile ## C ale-. itlul C# al -.


9/82

2

stabilit la art. 09E $art. 02, alin 1 -.


10/82

19

ansamblu de calitati personale de care legea leaga anumite consecinte !uridice cua!utorul carora persoana zica se individualizeaza. 4a cuprinde urmatoareleelemente: nasterea, moartea, incheierea casatoriei, inerea, stabilirea paternitatii,schimbarea numelui si prenumelui. capacitatea de olosinta a subiectelor de drept amilial care reiesedin prevederea dreptului civil: (-apacitatea de a avea drepturi siobligatii civile este recunoscuta in mod egal tuturor cetatenilorRepublicii /oldovaF). -apacitatea de olosinta incepe, de regula, de ladata nasterii, cu eceptia prevazuta in art. ;3 -.-., cind capacitatea deolosinta incepe de la data conceptiunii. 5egislatia civila a Republicii/oldova stabileste ingradiri cu caracter de protectie in domeniuldobandirii proprietatii si dispunerea de proprietate de catre copii.-apacitatea de olosinta inceteaza odata cu decesul persoanei zice= capacitatea de eercitiu a subiectelor de drept amilial aptitudinea lor de asi dobandi prin actiunile proprii orice drept personalnepatrimonial ori patrimonial si de asi asuma orice obligatie, adica deasi realiza capacitatea de olosinta care ii apartine. -apacitatea deeercitiu deplina ia nastere la momentul atingerii varstei ma!oratului

18 ani. -opiii au capacitatea de eercitiu restransa. in numele minorilorpina la 1; ani actele !uridice le incheie parintii, inetorii, tutorii. De sinestatator pot incheia mici acte !uridice civile ce tin de viata de toatezilele. /inorii intre 1; si 18 ani de regula incheie acte !uridice civile cuconsimtamantul parintilor, inetorilor, curatorilor. -a eceptie, pot desine statator sa: dispuna de salariul si bursa lor= sa eercite dreptul deautor si inventator= incheie mici acte !uridice civile ce tin de viata detoate zilele.#n a doua categorie putem include succesiunea legala. /ostenirea reprezintaansamblul normelor !uridice care reglementeaza modul de transmitere a drepturilor obligatiilor decedatului la mostenitorii acestuia. /ostenirea poate legala sitestamentara. 5egislatia civila prevede urmatoarele clase de mostenitori legali:

clasa # $copiii, sotul, parintii%, clasa ## $ratii si surorile, bunicul si bunica%, clasa ###$nepotii si nepoatele de la rate si sore inapti de munca%, persoanele care au ostintretinute de deunct eel putin un an pina la deces.

>oate contractele incheiate de catre soti, inclusiv contractul matrimonial *icontractul privind plata pensiei de intretinere scintocmesc in conormitate cu normele codului civil.-u toate ca dreptul civil si dreptul amiliei au ca obiect de reglementare atatraporturi patrimoniale cit si ne patrimoniale, relatiile amiliale au unele momentespecice.#n primul rand, daca raporturile de drept civil apar din apte !uridice obisnuite$conventii%, atunci relatiile de amilie apar din apte !uridice speciale: de casatorie,

de rudenie si adoptie. Din aceste apte apar atat relatii personale nepatrimoniale$de eemplu de educatie a copiilor%, cit si patrimoniale, ca urmare a casatoriei$obligatia de intretinere a sotilor% sau a rudeniei $obligatia de intretinere dintreparinti si copii, rati si surori, bunei si nepoti%. Deci, relatiile amiliale apar >ntrepersoane apropiate: soti, parinti, copii si alte rude.#n al doilea rand, in relatiile de amilie prioritare sunt relatiile personalenepatrimoniale $incheierea si desacerea casatoriei, statutul de soti, drepturile siobligatiile parintilor pentru educarea copiilor etc.% si apoi cele patrimoniale$proprietatea comuna si proprie a sotilor, obligatia de intretinere%, pe cind in dreptulcivil situatia este alta prevaleaza relatiile patrimoniale in baza dreptului deproprietate si a relatiilor de mara bani, iar cele personale au un rol nesemnicativ.#n al treilea rand, drepturile si obligatiile amiliale sunt legate de titularii lor si nu pot

cedate persoanelor terte. Drepturile si obligatiile civile, insa, pot transmisepersoanelor terte cu intoarcere sau ara.


11/82


12/82

10

incredintarea pe chezasie= privatiunea de libertate a minorului ce nu a >mplinit 18ani= circumstante atenuante si agravante la stabilirea pedepsei pentru savarsireainractiunii de catre un minor sau o emeie gravida si respectiv, ata de un copil,batran, etc.De asemenea, partea speciala a #odului penal prevede dispozitii privitoare la:omorul premeditat savarsit asupra unei emei care era gravida= omorul pruncului decatre mama= viol= tortura= raportul seual cu o persoana care na implinit 1 ani=pervertirea unor persoane care nu au implinit 1 ani= sustragerea de la plata pensieialimentare sau de la intretinerea copiilor= sustragerea de la acordarea a!utoruluimaterial parintilor si sotului= abuzul de drepturile sau obligatiile de tutore= abuzulparintilor si altor persoane la inere si transmiterea ilegala a copiilor= divulgareasecretului adoptiei= scoaterea ilegala a copiilor de pe teritoriul Republicii /oldova=rapirea sau sustragerea unui copil strain= vinzarea si tracul de copii= tracul ilicit deinte umane= atragerea minorului la betie si la consumare nemedicinala amedicamentelor si a altor mi!loace cu eect narcotic etc.4.5. Dreptul familiei si dreptul procesual penal&crotirea relatiilor de amilie se realizeaza prin diverse norme ale dreptuluiprocesual penal. 'stel:

din completul, care !udeca cauza penala $!udecator, procuror, interpret etc.%, nu potace parte persoanele, care sunt rude intre ele=instanta de !udecata are dreptul sa inceteze procesul penal in privinta persoanei,care nu a implinit 18 ani si care a savarsit o inractiune, si sa trimita materialelespre eaminare comisiei pentru minori=participarea aparatorului la dezbaterile !udiciare in cauza penala este obligatorie inprocesele in care gureaza minori, muti,

surzi, orbi sau alte persoane, care din cauza deectelor zice sau mintale nusi poreercita singure dreptul de aparare=sunt civilmente responsabili si pot chemati in proces parintii, tutorii, curatorii saualte persoane, care in virtutea legii poarta raspundere materiala pentru paguba

pricinuita de invinuit=pot participa la proces in calitate de reprezentanti ai partii vatamate, ai partii civilesi ai partii civilmente responsabile: rudele apropiate, rude apropiate und parintii.copiii, inetorii, copiii inati, ratii si surorile drepte, bunicul, bunica, nepotii, precumsi sotul.invinuitilor minori care, la data savarsirii inractiunii, nu au implinit 1 ani, duratatinerii sub arest poate prelungita numai pina la patru luni, iar invinuitilor ce nu auimplinit 18 ani, durata tinerii sub arest poate prelungita numai pina la sase luni=daca persoana arestata are copii minori, care raman ara supraveghere, organul decercetare penala, anchetatorul penal, procurorul si instanta de !udecata au obligatiasai dee in gri!a rudelor sau altor persoane ori in gri!a unei institutii=

in cazul retinerii minorului, persoana care eectuiaza cercetarea penala,anchetatorul penal, procurorul sunt obligati sa comunice imediat aceasta parintilorminorului sau persoanelor care ii inlocuiesc=ascultarea martorului minor se ace in prezenta pedagogului, care este chemat saasiste si la audierea martorului minor. Daca este necesar, sunt chemati si parintiisau alti reprezentanti legali ai minorului=inainte de trimiterea sentintei spre eecutare, presedintele instantei are dreptul, lacererea rudelor apropiate ale condamnatului afat sub arest, sa le dee posibilitateade a avea o intalnire cu el=daca emeia condamnata este gravida sau daca are copii cu varste de pina la 8 ani,eecutarea sentintei de condamnare poate amanata pina cind copilul eel mai micva implini varsta de 8 ani, cu eceptia persoanelor condamnate la privatiune de

libertate pe un termen ce depasesc ? ani etc.■4.6. Dreptul familiei si dreptul protectiei sociale


13/82

1"

/ultiple sunt legaturile dreptului amiliei cu dreptul protectiei sociale, deoarece labaza generarii raporturilor !uridice in dreptul protectiei sociale sunt ateastel de evenimente ca nastereaindividului, decesul, boala, soma!ul, batranetea, precum si alte situatii cindpersoana, in virtutea unor evenimente ma!ore, are nevoie de protectie. 'sa dar, casubiect al dreptului protectiei sociale poate aparea persoana zica, precum s!amilia ei.#n noile conditii socialeconomice, ca urmare a mutatiilor politice si a tranzitiei de lao economie supracentralizata si completamente etatizata la una de piata an apdrut

probleme de adaptare a familiei la o societate in continua transformare.Ana din problemele esentiale a protectiei sociale o constituie acordarea umti ajutoradecvat familiei in scopul intretinerii si educdrii copiilor. 'stel, sunt prevazuteindemnizatii/ pentru concediul de maternitate si concediul medical pentru ingri!ireacopilului bolnav= indemnizatii unice la nasterea copilului= indemnizatii lunare pentruingri!irea copilului pana la varsta de 1,; ani= indemnizatii lunare pentru mamesolitare, dupa cum 3i inlesniri si compensatii.& alta problema importanta in protectia sociala a amiliei o constituie acordarea

pensiei de invaliditate celor doua categorii de invalizi din copilarie: a copiilorinvalizi

de la nastere pana la 1 ani carora li se stabileste gradul de severitate s! a copiilorinvalizi intre 1 si 18 ani, precum si a pensiei de urmas, in cazul pierderiiintretinatorului pentru: copiii pana la varsta de 18 ani $sau pina la 0" ani in cazulcand is! continua studiile in institutiile de invatamint de zi%= sotul supravietuitor,daca la momentul decesului sustinatorului sau pe parcursul a ; ani dupa deces aimplinit varsta de pensionare sau a ost incadrat in gradul # sau ## de invaliditate, aavut eel putin 1; ani de casatorie cu persoana decedata si nu sa recasatorit= sotulsupravietuitor sau persoana care are in ingri!ire copii sub varsta de " ani aisustinatorului pe perioadele de neincadrare in munca.Destul de recvent dreptul la unul sau alt tip de protectie sociala a familiei sestabileste in baza activitatii de munca a membrilor familiei si se efectueazd direct lalocul de munca a lor. De eemplu, #odul muncii, in aara de alte prevederi

epizodice, contine doua capitole destinate epres protectiei muncii emeilor$capitolul I#% *i protectiei muncii tineretului $capitolul I##%.#n conormitate cu aceste prevederi este stabilita varsta, de la care se admiteanga!area la lucru= drepturile minorilor in relatiile de munca= lucrarile, la care esteinterzisa aplicarea muncii persoanelor sub 18 ani= normele de productie pentrutinerii muncitori si retribuirea muncii salariatilor sub 18 ani= desacerea contractuluiindividual de munca cu minorul la cererea parintilor lui sau a altor persoane etc.,precum si seinterzice munca de noapte *i trimiterea in deplasare a emeilor care aucopii in varsta de pana la " ani= transerarea la o munca mai usoara a emeilorgravide *i a celor ce au copii sub " ani= concediile de maternitate *i pentru ingri!ireacopiilor= concediile pentru emeile care au inat nounascuti= acordarea inlesnirilor

altor membri ai amiliei care educa copii minori etc.

-apitolul ## Raportu# !uridie dedrept amilial

§ 1. Notiunea caracteristicile si structura raportului juridie

de drept familialotiunea raportului juridie de drept familial. 'tat timp cat o relatie sociala nu este

reglementata de norme !uridice ea nu poate o relatie !uridica. Din momentul incare apare o norma !uridiea care o reglementeaza, ea devine !uridiea. De eemplu,relatiile ce se stabilesc intre persoanele ce siau ales drept mod de convietuire


14/82

13

concubina!ul, cu toate ea sunt cunoscute dea lungul istoriei si sunt reglementatede astel de norme sociale cum ar : obiceiurile, traditia, morala, nu sunt relatiiamiliale. 4le pot deveni relatii de drept amilial din momentul in care concubinii secasatoresc, respectand conditiile de ond si de orma prevazute de lege pentruincheierea acestui act !uridie. Drept urmare, contractul matrimonial incheiat intreconcubini este privit ca un raport de drept comun. 4l va intra in vigoare doar odatacu incheierea casatoriei. Daca persoanele care traiesc in concubina! nuintentioneaza sa incheie casatoria, atunci incheierea contractului matrimonial estelipsita de sens, deoarece el nu poate intra in vigoare.Deci, raportul de drept familial este o relatie sociala reglementata prin intermediulnormelor de drept familial.Privite prin prisma normelor !uridice, raporturile !uridice de drept amilial apar ca orealizare a normelor prevazute in legislatia amiliala. 'ceste norme prevad anumite(modele) de comportament $de eemplu, metodele de educare a copiilor, alese deparinti, vor eclude comportamentul abuziv, insultele *i maltratarile de orice el,discriminarea, violenta psihica si zica, antrenarea in actiuni criminale, initierea inconsumul de bauturi alcoolice etc.%. Dar conduita descrisa de norme devine realitatenumai atunci, cand se concentreaza in anumite raporturi sociale, cand se cunosc

subiectii raportului, se cunoaste in legatura cu ce a aparut acest raport, ce drepturi*i ce obligatii au subiectii raportului, care vor consecintele abaterii de la modelulprescris de norma !uridiea etc.Subiectele de drept amilial intra in raporturi !uridice pentru ca urmaresc realizareaanumitor scopuri, e personale $nevoia de aectiune si spri!in moral, dorinta de aavea mo*tenitori pentru a transmite bunurile amiliale etc.%, e sociale $legate deinstruirea si pregatirea32

proesionala a copiilor, instituirea tutelei si curatelei etc.%, e impuse de normele !uridice $obligatia de a pastra secretul adoptiei, pastrarea dreptului copilului lapensie si indemnizatii etc.%.

Dat ind aptul ca la baza raporturilor de drept amilial stau dierite scopuri, diversesunt s! raporturile !uridice aparute.#aracteristicile fundamental ale raporturilor juridice de drept familial. +umarulraporturilor !uridice ce iau nastere intre subiectii de drept amilial este destul demare si, totu*i, aceste raporturi au anumite trasaturi specice ce le deosebesc dealte relatii sociale. 'ceste trasaturi undamentale ale raporturilor !uridice constau inurmatoarele:@. $aportul juridie de drept familial este un raport social. Daca orice raport !uridieeste o relatie sociala, atunci nu orice relatie sociala este raport !uridie. Relatiasociala devine raport !uridie numai in masura in care a ost obiectul de preocupare alegiuitorului, sub orma adoptarii unei norme !uridice care so reglementeze.10 -aracterul social al raportului !uridie de drept amilial se maniests prin aptul ca else stabile*te intotdeauna e intre oameni soti ori o*ti soti, parinti si copii, bunei *inepoti etc., e intre ace*tia *i organele statului, organizatii, institutii $ociul stariicivile, autoritatea tutelara, comisia pentru minori, instanta de !udecata, organizatiineguvernamentale etc.%.4. $aportul juridie de drept familial este un raport volitional. Prin caracterulvolitional al raportului !uridie se intelege: in primul rand, aptul ca el estereglementat de norme !uridice, iar norma !uridiea $intrun stat democratic, cumpretinde a Republica /oldova% inseamna vointa poporului ridicata la rang de lege=in al doilea rand, caracterul volitional al raportului !uridie se maniests si prin vointasubiectelor ce participa la raportul dat $ de eemplu consimtamantul liber alviitorilor soti la incheierea actului !uridie al casatoriei= pentru adoptarea copilului

este necesar acordul parintilor, tutorelui $curatorului%, sotului adoptatorului, acopilului care a atins varsta de 19 ani= sotii, de comun acord, poseda, olosesc s!dispun de bunurile comune etc.%. #n asemenea cazuri, se vorbe*te despre dublul


15/82

1;

caracter volitional al raporturilor !uridice de drept amilial: eel eprimat de norma !uridiea si eel eprimat de subiectii raportului !uridie concret.1

5. $aportul juridie de drept familial este un raport valoric. #ntrun raport !uridie dedrept amilial >*i gasese eoncretizarea valoriie esentiale ale amiliei. Prinintermediul normelor !uridice, statul incura!eaza, promoveaza si apara aceste valori.De eetnplu, reglementand comunitatea si separarea de bunuri intre soti, #odulfamiliei nu a acut decat sa traga consecintele necesare din raporturile personale lacare casatoria da nastere intre acestia. Ciata in comun a sotilor, gospodarirea lorcomuna si cresterea copiilor determina impletirea intereselor patrimoniale ale celordoi soti atat cu privire la drepturi, cat si la obligatii. -omunitatea de bunuri este omasa de bunuri destinate indeplinirii sarcinilor comune ce le revin sotilor in cadrulcasatoriei. Pe de alta parte, legea reglementeaza si bunuri le proprii ecarui sot.Rezulta ca raporturile patrimoniale dintre soti nu alcatuiesc o reglementare de sinestatatoare, ci una care este subordonata nalitatii raporturilor personale izvoratedin casatorie, comunitatii si separarii intereselor dintre soti.6. $aportul juridic de drept familial este o categorie istorica. 'parut la o anumitaetapa de dezvoltare istorica, odata cu aparitia amiliei, raportul !uridic de dreptamilial poarta pecetea epocii istorice respective. 'sa, de eemplu, la baza amiliei

in dreptul roman statea puterea capului de amilie cu o impatrita sera de aplicare:putere parinteasca asupra copiilor, putere maritala asupra sotiei, putere asuprasclavilor si asupra persoanelor cumparate, putere considerata ca o proprietate.-asatoria legala putea aduce sotia in puterea sotului e prin solemnitate religioasa,e prin cumparare, e prin convietuire mai mult de un an. #n perioada sec. #CC###,orma veche de cumparare a miresei nu este recunoscuta legala de catre bisericacrestina= incheierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica $sau prinbinecuvantare religioasa, daca nu era prima casatorie%= conditiile de incheiere acasatoriei erau cele stabilite de monocanoanele bizantine si anume:consimtamantul viitorilor soti si al parintilor lor= o varsta minima pentru viitorii soti=credinta crestina comuna etc. 'stazi, pentru incheierea casatoriei este necesarconsimtamantul reciproc, neviciat, eprimat personal si neconditionat, al barbatului

si emeii care se casatoresc, precum si atingerea de catre ei a varstei matrimoniale$art. 11, alin. 1, -.


16/82

1

amiliei. #a subiecte de drept al familiei stiinta juridica ti recunoaste pe acei participanti ai relatiilor sociale, care conform legislatiei familiale in vigoare posedadrepturi subiective si obligatii corespunzatoare. 2ubiectele de drept familialnecesitd o calitate speciald - cea de sot, parinte, copil etc., adica de persoaneapropiate, care in marea ma!oritate a cazurilor au un domiciliu comun, sunt legateintre ele prin relatii de casatorie, rudenie sau inere si care urmaresc un scopcomun stabilitatea, bunastarea si prosperarea, atat a amiliei in intregime, cat si aecarui membru al ei in parte. Pot , deci, subiecte de drept amilial sotii si ostiisoti, parintii si copiii, buneii si nepotii, ratii si surorile, adoptatorul si adoptatul,tutorele $curator% si persoana minora afata sub tutela $curatela% etc.

#alitatea de sot apare odata cu inregistrarea casatoriei la ociul de stare civila.#alitatea de fast sot apare din ziua inregistrarii divortului $cind desacerea casatorieiare loc la ociul starii civile% ori din ziua cind hotarirea instantei !udecatoresti aramas denitiva $in cazul desacerii casatoriei pe cale !udecatoreasca%. #alitatea de

parinte si copil rezulta din provenienta copilului atestatd in modul stabilit de lege,copil ind considerate persoana de la nastere pana la implinirea varstei de 18 ani.7n cazul rudeniei civile drepturile si obligatiile adoptatorului si adoptatului 0ca

parinte si copil1 iau nastere din momentul cind a ramas denitiva hotarirea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei. Persoanele care au dreptul la adoptiedupa cum si cele care pot numite tutori $curatori% sunt prevazute in art. 101 sirespectiv 13" -.


17/82

1?

#n ceia ce priveste capacitatea de folosinta si de exercitiu a subiectelor de dreptamilial, putem arma urmatoarele: sotii, de comun acord, poseda, olosesc si dispun de bunurile comune= dreptul de proprietate al sotilor si al copilului este realizat in modul stabilit de#odul civil- copilul nu are drept de proprietate asupra bunurilor parintilor, iarparintii asupra bunurilor copiilor, cu eceptia dreptului la mostenire sidreptul la intretinere= parintii si copiii care loeuiese impreuna poseda si olosesc bunurile ecaruiadintre ei de comun acord= capacitatea de eercitiu a persoanelor zice apare odata cu implinirea varstei de18 ani, adica ma!oratul. #n cazul in care casatoria a ost admisa inainte de implinireavarstei de 18 ani, minorul ce nu a implinit varsta de 18 ani dobandeste capacitateadeplina de eercitiu din momentul incheierii casatoriei= in aara de capacitatea de eerciu deplina cunoastem:1% capacitatea de eercitiu a minorilor intre 1; si 18 ani si0% capacitatea de eercitiu a minorilor pana la 1; ani./inorii intre 1; si 18 ani incheie conventii cu consimtemantul parintilor, inetorilor

sau curatorilor. 4i au insa dreptul de a dispune singuri de salariu $castigul% sau debursa lor, de a eecuta drepturile de autor si de inventator asupra operelor,inventiilor, propunerilor de rationalizare, precum si de a incheia mici conventii ce tinde viata de toate zilele. Pentru minorii, care nau implinit varsta de 18 aniconventiile le incheie in numele lor parintii, inetorii sau tutorii. /inorii, care nauimplinit varsta de 1; ani, au dreptul sa incheie mici conventii ce tin de viata detoate zilele.

#n cazul in care cetateanul suera de o boala psihica mintaia. care nui permite sainteleaga insemnatatea actelor sale, el poate lipsit de capacitatea de eercitiu. #nnumele acestor persoane toate conventiile sunt savarsite de catre tutore $curator%.'stel, tutorele sotului declarat incapabil poate cere desacerea ori nulitatea

casatoriei= >l poate reprezenta si apara in instanta !udecatoreasca etc.Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintremembrii amiliei, nereglementate de legislatia amiliala, se aplica legislatia civilain masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor amiliale. ■

§ 3. !ontinutul raportuiui juridic de drept al familieii

-ontinutul raportuiui !uridic de drept al amiliei este ormat din ansambluldrepturilor si obligatiilor subiectelor ce participa la acest raport. >ocmai prin acestedrepturi si obligatii, care in cadrul raportuiui !uridic de drept amilial sunt reciprocesunt legate subiectele.Anele raporturi de drept al amiliei sunt raporturi !uridice simple, adica o parte estetitularul dreptului, iar cealalta parte este titularul obligatiei. De eemplu: -opilul aredreptui la educatie din partea pSrintilor, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, lalibertatea gandirii si constiintei, la apararea demnitatii si onoarei $art. ;1, alin. ",-.


18/82

18

Prin urmare, normele !uridice de drept al amiliei stabilesc pentru ecare participantla raportul !uridic $pentru ecare subiect de drept%, anumite prerogative, anumiteposibilitati individuale drept subiectiv. >rebuie sa acem deosebire intre dreptuiobiectiv, ca ansamblu de norme si dreptui subiectiv, ca indrituire #egata de opersoana, ca posibilitate de a actiona in temeiul dreptului obiectiv si care se poateapara, apeland la

!ustitie.#n cadrul raportuiui !uridic de drept al amiliei dreptui subiectiv permite titularuluisau:a% sa ia o anumita atitudine ata de dreptui sau $de eemplu, sa seoloseasca de el sau nu%=b% sa pretinda o atitudine corespunzatoare din partea subiectului obligat=c% sa poata apela la calea statala in apararea dreptului sau. 'stel, in conormitatecu art. 0? -.mpiedica pe titularul dreptului sa si1 eercite. Sunt drepturiabsolute: dreptul la viata. la sanatate, integritate corporala etc. drepturi relative, care sunt acele drepturi ce produc eecte numai asupratitularului dreptului subiectiv si titularul obligatiei. adica. numai intre partileraportului !uridic concret. #n aceasta categorie intra numai drepturi patrimoniale.& alta distinctie a drepturilor subiective poate eectuata in unctie de continutuldreptului si anume:

drepturi patrimoniale, care au un caracter economic si, ingeneral, pot eprimate in bani= drepturi nepatrimonile, care nu pot eprimate in bani.1?


19/82

12

Dreptul amiliei reglementeaza doua mari categorii de relatiiamiliale: relatii personale nepatrimoniale si patrimoniale $art. "-.l oreazaurmatoarele bunuri nepatrimoniale: numele, cinstea, demnitatea.delitatea con!ugala, spri!in reciproc moral, gri!a pentru viata, sanatateasi educatia copiilor etc.c% raporturile $relatiile% personale nepatrimoniale sunt considerateraporturile privind drepturile si obligatiile amiliale care sunt legate detitularii lor *i nu pot cedate persoanelor terte.-ategoriile de relatii personale nepatrimoniale reglementate de dreptul amiliei sunturmatoarele:1% relatii de identicare, adica acele relatii care au in continutul lor drepturi cua!utorul carora se individualizeaza subiectul din dreptul amiliei cum ar : dreptul lanume de amilie la nastere sau ales la incheierea si desacerea casatoriei= lacetatenie= la domiciliu, la >ndeletnicire si proesie etc.

0% relatii reeritoare la eistenta si integritatea subiectelor de drept amilial, adicaacelea care au in continutul lor drepturi personaleJenoveva Crabie, Soa Popescu, eoria generala a dreptului, 4ditura (Stean Procopiu) lasi 122", p.1"8.

nepatrimoniale prccum sunt: dreptul la viata, la sanatate, la educatie, la ocrotireaoricaror orme de abuz, la protectie sociala etc.4ste necesar sa deosebim doua categorii de raporturipatrimoniale reglementate dedreptul amiliei.) raporturi reale si raporturi obligationale. $aporturi reale sunt aceleraporturi care au in continutul lor drepturi reale, in cazul nostru dreptul deproprietate a membrilor amiliei. Raporturile patrimoniale reale dintre soti aparodata cu incheierea actului casatoriei si sunt supuse regimului proprietatii indevalmasie a bunurilor. 'cest regim legal al bunurilor sotilor actioneaza in masura

in care nu este modicat de contractul matrimonial.-aracteristic pentru drepturile reale este aptul ca ele sunt legate de posesie,olosinta si administrare $dispunere% a bunurilor afate in proprietate. Sotii. decomun acord, poseda, olosesc si dispun de bunurile coinune $art. 01, alin. 1 -.


20/82

09

in concluzie se poate arma ca, drepturile si obligatiile partilor din cadrul unuiraport !uridic de drept al amiliei reprezinta o concretizare, o materializare adisponibilitatilor normelor !uridice. 4le se prezinta intro stransa corelatie.Raporturile dintre ele sunt determinate de reglementarile dreptului obiectiv si decerintele principiului echitatii, care guverneaza $mai corectar trebui sa guverneze%

relatiile dintre membrii amiliei.* 3. &biectul raportului !uridic de drept al amiliei&biectul raportului !uridic reprezinta urmatorul element din structura raportului

!uridic. #n privinta obiectului raportului !uridic in literatura de specialitate seintalnesc mai multe pareri. Anii autori considers ca obiect al raportului !uridic pot doar actiunile $interactiunile%, adica comportarea subiectelor. #onduita umand ce serealizeaza de cdtre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor siindeplinirii obligatiilor constituie obiectul raportului juridic.'lti autori vorbesc despre un triplu obiect al raportului !uridic: obiectul juridic, adicaconduita partilor= obiectul ideologic, adica vointa partilor= obiectul material, adicalucrul $bunul% la care se reera.K2

#ntro alta acceptiune, obiectul raporturilor juridice il formeazd anumite actiuni pe

care titularul dreptului subiectiv le efectueazd sau le poate pretinde sipe carecelalalt subiect este obligat a le savarsi.49

Dupa parerea mai multor autori, printre care si 6oris +egru, obiectul raportului juridic este diferit, precum diferite sunt si raporturile juridice. -a urmare adiversitatii raporturilor !uridice , obiecte ale raportului !uridic pot :a% actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le >ndeplineste ori le poate pretindesi pe care celalalt subiect este obligat a le savarsi sau a se abtine de la savarsirealor=b% lucrurile si alte bunuri materiale=c%valori nemateriale $cinstea, onoarea, demnitatea, numele,sanatatea, integritatea zica si psihica etc.%=■L

d% rezultatul creatiei intelectuale $opera literara, artistica, stiintica > #

etc.%.)'cceptand ultima parere si raportando la raporturile !uridice de drept al amiliei,putem considera ca obiecte ale raportului !uridic de drept amilial pot :a% valorile nemateriale=b% actiunile subiectelor= d% bunurile materiale.a% +ici intro alta ramura de drept valorile nemateriale nu!oaca un rol atat desemnicativ ca in ramura dreptului amiliei. -oeistenta simultana in amilie a unuinumar imens de obiceiuri, norme de convietuire, norme morale, norme religioaseetc. due la aptul ca anume valorile nemateriale guverneaza relatiile de amilie.Respectand intimitatea vietii amiliale, precum si a vietii personale a ecaruimembru al amiliei, normele de drept pot regula relatiile amiliale doar pana la oanumita limita.+ormele de convietuire: dierite reguli de cultura, igiena, de bunavointa sicomportament (civilizat) etc. sunt oarte numeroase si prezente in viata de zi cu zi.-alitatea sau trasatura distincta a acestor norme este data de o anumita aprecieresau pretuire a personalitatii eprimata prin (stima), (respect), (consideratie) etc.'stel, 'rt. 1, alin. 3 -.


21/82

01

sau imoral. Sanctiunea eterioara a acestui comportament poate maniestata suborma de oprobiu public, iar sanctiunea interioara, ind cea mai ecienta sub ormade regrete, pareri de rau, mustrari de constiinta sau scrupule. 4ste de notatlegatura stransa intre normele de morala si religie. Practic, ecare religie adeterminat ormarea unei morale, sacralizand preceptele etice si unele institutiisociale, in special cele privitoare la viata de amilie $casatoria, nasterea copilului,sntirea locuintei etc.%. De apt, biserica crestina a ost cea care a prevazut incanoanele ei necesitatea consimtamantului la casatorie, a varstei minime pentrucasatorie, obligatia parintilor pentru cresterea si educarea copiilor, interdictiacasatoriei intre rude pana la un anumit grad de rudenie etc., precepte ce au ostpreluate de normele de drept.b% Pentru ca sa apara $sa se modice, sa se stinga% un raport !uridic de dreptamilial, in aara de norma !uridica, mai sunt necesare anumite impre!urari de apt$apte !uridice%. De eemplu: aparitia raportului !uridic de casatorie presupune, inprealabil, ca apt !uridic, incheierea casatoriei, iar aparitia raportului !uridic derudenie civila, presupune in prealabil incheierea adoptiei. #n dependents decaracterul volitional, aptele !uridice se clasica in evenimente si actiuni.Evenimentele sunt faptele juridice care se produc independent de vointa omului,

dar de petrecerea carora legea leaga producerea unor eecte !uridice. -ele mairecvente evenimente care au o semnicatie !uridica sunt: nasterea $de ea legealeaga, de eemplu, dobandirea calitatii de subiect de drept al amiliei%= decesul $deel legea leaga e stingerea unor raporturi !uridice, de eemplu, de casatorie, eaparitia unor raporturi !uridice noi, de eemplu dreptul la pensionare pentrupierderea intretinatorului%. *ctiunile umane ca fapte juridice sunt manifestari devointa ale oamenilor care nasc, modied sau sting raporturi juridice. -a eemple deactiuni a subiectelor de drept al amiliei pot mentionate: casatoria, divortul,adoptia, instituirea tutelei $curatelei%, incheierea contractului matrimonial sau deplata a pensiei alimentare etc. #n unctie de raportul actiunilor cu legile in vigoare,ele pot licite si ilicite. De eemplu, pentru ca actul !uridic de casatorie sa evalabil sunt necesare respectarea anumitor conditii de ond $consimtamant liber

eprimat, varsta matrimoniala, stare a sanatatii etc.% si de orma $sa e inregistratala organele de stare civila cu respectarea procedurii special preveuta cu aceastaocazie%, dupa cum *i lipsa impedimentelor la casatorie. Daca casatoria a ost

>ncheiata cu >ncalcarea conditiilor enumerate, ea va declarata nula de catreinstanta !udecatoreasca. De asemenea, si casatoria ctiCa $cand sotii sau unuldintre ei nu a avut intentia de a crea o amilie% este tot o actiune ilicita.c% #n ceea ce priveste bunurile materiale, conorm legislatiei, bunurile dobandite desoti in timpul casatoriei apartin ambilor cu drept de proprietate in devalmasie. Sotii,de comun acord, poseda, olosesc si dispun de bunurile comune. 6unurile care auapartinut ecaruia dintre soti pana la incheierea casatoriei *i bunurile primite in dar,obtinute prin

mo*tenire sau in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpulcasatoriei, sunt proprietate personala a ecaruia dintre soti.


22/82

00

§ 1. "rivire #enerala asupra principiilor dreptului familiei >ermenul (principiu) provine din limba latina (principium) ceia ce inseamna(inceput), (element undamental). &rice principiu este, deci, un inceput in planideal, el poate de asemenea o sursa, o cauza a activitatii. Prin principii in dreptintelegem acele idei catalizatoare, in conformitate cu care se reglementeazarelatiile sociale si care stau la baza activitatii juridice. #n literatura de specialitate se

intalnesc mai multe ormulari a denitiei principiilor de drept. >raditionala esteconsiderate urmatoarea ormulare: (principiile dreptului sunt acele idei generate,postulate calauzitoare sau precepte directoare, care determina >ntregul comple alnormelor de drept ca un tot intreg in domeniul unui sistem de drept sau intro seraanumita a relatiilor sociale).00 & alta ormulare sustinuta de unii specialist poate adusa urmatoarea: (in domeniul dreptului prin principii intelegem atat unundament al sistemului de drept, cit *i o modalitate de coordonare a normelor

!uridice in cadrul sistemului in !urul unor idei calauzitoare).0"

4ste imposibil ca legea sa prevada toate particularitatile reglementarii relatiilordintre oameni. Dreptul reglementeaza doar relatiile tipice. Dezvoltarea vietiipolitice, economice, culturale conduce la aparitia unor situatii netipice, genereazarelatii noi care nu sunt reglementate de lege. -u toate acestea, orice litigiu aparut

trebuie sa e reglementat. #n aceste situatii ne vin in a!utor principiile dreptului.Corbind despre principiile dreptului 6. +egru evidentiaza urmatoarele lor trasaturi:

principiile dreptului diera de la un sistem national la altul. #n acelasi timp insa,anumite principii pot caracteristice mai multor sisteme nationale de drept=

principiile undamentale ale dreptului, de regula, sunt refectate in #onstitutie principiile undamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare, idei de baza si isigasesc refectare in intreaga legislatie=

principiile dreptului se pot inatisa e sub orma unei aiome,e sub orma unei deductii, e sub orma unei generalizari deapte eperimentale=

principiile dreptului sunt mobile, stabilirea lor und relativa.03

#n ceea ce priveste clasicarea principiilor dreptului ma!oritateaspecialistilor in domeniu sunt de parerea ca eista: principii generale, care sunt comune pentru toate ramurile de drept= Principiilegenerale ale dreptului sunt idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie aRepublicii /oldova. 'ceasta categorie include urmatoarele principii: principiuldemocratiei, legalitatii, egalitatii in ata legii etc. 'ceste principii generale sunt siprincipii ale dreptului amiliei. principii interramurale, ce sunt comune pentru doua sau mai multe ramuri dedrept $drept eemplu poate servi principiul ocrotirii amiliei de catre stat propriu sipentru dreptul protectiei sociale%= principii ramurale, specice numai unei singure ramuri de drept $de eemplu

prioritatea educatiei copilului in amilie%= principii intraramurale, care sunt specice numai unor institutii ale unei anumiteramuri de drept $ca eemplu poate privit principiul monogamiei%=.#aracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial estefaptul ca elguverneaza toate regulile de drept familial.-ontinutul principiilor dreptului amilial se afa nemi!locit in normele dreptuluiamilial $art. 0 -.


23/82

0"

casdtoria liber consimtita intre bdrbat sifemeie

egalitatea in drepturi a sotilor in familie

sprijinul reciproc material si moral

delitatea conjugald

prioritatea educatiei copilului in familie manifestarea grijii pentru intretinerea, educatia si apdrarea drepturilor siintereselor membrilor minori si a celor inapti de munca solutionarea pe cale amiabild a tuturor problemelor vietii familialeinadmisibilitatea amestecului deliberat in relatiile familiale, accesul liber laapdrarea, pe cale judecdtoreasca, a drepturilor si intereselor legitime ale dreptuluifamiliei, etc.

§ 2. "rincipiul ocrotirii familiei din partea statuluiStatul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent,care sai asigure sanatatea *i bunastarea, lui si amiliei sale, cuprinzand hrana,imbracamintea, locuinta, ingri!irea medicala, precum si serviciile sociale necesare.-etatenii au dreptul la asigurare in caz de soma!, boala, invaliditate , vaduvie,

batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a mi!loacelor de subzistenta in urmaunor impre!urari independente de vointa lor $art.3? din -onstitute%.#n conormitate cu art. 1 alin." al &eclaratiei 'niversale a &repturilor (mului,adoptata de *dunarea :enerala a (' la 19 decembrie 1238, care a proclamatamilia drept element natural si undamental al societatii ce are dreptul la ocrotiredin partea societatii si a statului, #onstitutia $epublicii +oldova, in art. 38 alin. 1prevede: “8amilia constitute elementul natural si fundamental al societatii si aredreptul la ocrotire din partea societatii si a statuluf; iar art. 32 alin. 1 : “2tatulfaciliteaza, prin masuri economice siprin alte masuri, formarea familiei siindeplinirea obligatiilor ce ii revin “,'ceste prevederi constitutional sunt rearmate si in art. 0 alin.l al #odului familiei/

“8amilia si relatiile familiale in $epublica +oldova sunt ocrotite de cdtre stat).Pentru a asigura o stabilitate in raporturile de amilie in #odulfamiliei suntreglementate strict conditiile de ond si de orma la incheierea actelor !uridiceamiliale, drepturile si obligatiile personale *i patrimoniale ale sotilor, relatiile dintreparinti si copii etc.-opiii constituie o categorie de persoane care inca nu dispun de capacitatea demunca si respectiv de mi!loace de eistenta proprii. #zvoarele de intretinere acopiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte venituri provenite dinmunca ale parinti lor, precum si veniturile provenite din gospodaria amiliala. -utoate ca o parte considerabila din bugetul amilial este ormat din anumite partiacordate unui sau altui membru in interiorul amiliei, ele isi pierd caracterulindividual si sunt indreptate la satisacerea necesitatilor tuturor membrilor. Din

aceste considerente, volumul beneciilor materiale ce i se cuvine ecarui membraal unei amilii concrete depinde atat de venitul total al amiliei, cit *i de corelatiadintre membrii apti *i inapti de munca.'nalizand legislatia in vigoare putem ace concluzia ca inprezent in republica existdun sistem integral de protectie sociald a generatiei tinere, a persoanelor in etate sia altor membri ai familiei inapti de munca. Datorita aptului ca copii, de regula sunteducati in amilie, asigurarea lor sociala se eercita pe calea acordarii de a!utoramiliei. *jutorul acordat de stat familiei pentru cresterea si educarea copiilor seexprimd atat in forma baneasca, cit si sub forma de servicii. 'stel, potrivit art. 10din 5egea privind drepturile copilului (statul stimuleaza si sustine material creareaunor institutii etrascolare, edicii sportive, stadioane, cluburi, tabere de odihna *ialte ob!ective ce contribuie la intremarea sanatatii copiilor, stabilete inlesniri pentrurecventarea institutiilor de cultura si invatamint, a celor sportive de intremare si abazelor de odihna in timpul vacantei).


24/82

03

Deoarece amiliile diera dupa numarul de persoane care se afa la intretinere, eletotodata diera s! dupa volumul necesitatilor materiale ale membrilor. Spredeosebire de amiliile tipice, in amiliile numeroase concomitent se educa ;, sauchiar mai multi copii. 'ceste amilii necesita acordarea unui a!utor banescsuplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. 'semenea a!utoractualmente se prezinta sub orma de indemnizatii, compensatii si inlesniri.7ndemnizatiile constituie dierite plati care, in unctie de caracterul si destinatia lor,sunt stabilite s! acordate de catre stat. Dupa parerea proesorului #. R. #vanova,indemnizatiile sunt plati socialalimentare, periodice, banesti, care poarta uncaracter de a!utor de stat cetatenilor si sunt acordate in cazurile *i in conditiileprevazute de lege in scop de compensatie, precum si in alte scopuri. +ormele

!uridice prevad nu numai posibilitatea acordarii indemnizatiilor, dar *i cuantumul lor,e in marime a, e in marime procentuala. >otalitatea indemnizatiilor prezinta unsistem inchis cu o structura specica doar lui. 5a +. Romandas intalnim urmatoareaclasicare a indemnizatiilor de asiguraresociala:&upa temeiurile social-utile de acordare/ indemnizatii pentru incapacitateatemporara de munca= pentru invaliditate= pentru batranete= pentru nastere= pentru

ocrotirea bugetului amiliei in cazul unor impre!urari eceptionale.&upa scopul cu care se acordd pot dierentiate indemnizatiile: care au drept scopacordarea a!utorului in locul salariului pierdut din motive intemeiate in decursul uneiperioade scurte de timp $indemnizatiile de boala, sarcina si nastere, in cazul stariide carantina etc.%= acordate ca a!utor suplimentar pe lingS izvoarele principale deeistenta: plata muncii $salariul%, pensii sau indemnizatii din prima grupa$indemnizatii acordate la nasterea copilului, indemnizatii unice si lunare mamelorsingure sau cu multi copii, indemnizatii copiilor din amiliile nevoiase etc.%= acordatein calitate de a!utor persoanelor care nu au izvoare sau mi!loace de eistenta.&upa termenul de plata al lor, indemnizatiile pot impartite #n: unice $acordate lanasterea copilului, pentru inmormantare, pentru tratament balenosanatorial,pentru mame unice sau cu multi copii etc.%= periodice $se platesc in cazuri de boala,

sarcina sau nastere, in cazurile de carantina, recalicare, protezare etc.%= lunare$plata indemnizatiilor pe viata sau pe timpul invaliditatii, indemnizatii persoanelor invarstS si invalizilor de gradul # si ## care nu au surse de eistenta si dreptul depensionare%.#nsa uneori, pentru anumite categorii de amilii nici acesteindemnizatii nu sunt in stare sa satisaca necesitatile curente alemembrilor ei. Din aceste considerente, legislatia Republicii /oldovamai prevede si alte masuri stimulative, si anume: compensatiile siinlesnirile. 'stel, in scopul perectionarii si reglementaiii sistemului deinlesniri stabilite unor categorii de persoane, la 13.93.0999 a ostadoptata 5egea Republicii /oldova cu privire la protectia sociala

speciala a unor categorii de populatie, care printre categoriile depopulate care au dreptul la compensatii nominative prevede siurmatoarele categorii de subiecte de drept amilial: copiii invalizi sub 1ani= invalizii din copilarie= amiliile $parintii sau sotiile nerecSsatoritesau copiii pina la atingerea ma!oratului%= amiliile cu 3 si mai multicopii= etc. 'ceste compensatii nominative se platesc pentru: serviciilecomunale, energia electrics, gazele naturale, carbune si lemn de oe etc.Pentru amiliile care au in componenta sa cativa invalizi, compensatia laplata pentru serviciile comunale se stabileste pentru ecare beneciar decompensatie. -ompensatiile nominative se platesc nemi!iocitbeneciarilor din mi!loacele bugetului de stat, prin intermediul onduluiasigurarilor sociale. -uantumurile concrete ale acestor compensatii se

stabilesc de Juvern, in baza prevederilor legii, tarielorGi preturilor la/ +icolae Romanda*, &reptul protectiei sociale, 4ditura Aniversitas, -hi!inau, 0991, p. 12;. ;9


25/82

0;

serviciile comunale, carbune, lemn etc. in vigoare, si se revSd pe masura modicSriitarielor si preturilor mentionate.$ealizarea dreptului constitutional la protectie sociala alfamiliei si copilului este

pusa in sarcina mai multor organe, printre care/ institutii guvernamentaleautoadministratia locala organizatii international organizatii nonguvernamentalelocale etc.7nstitutii guvernamentale. 5a nivel guvernamental lipseste o structure eecutivaunica, care ar avea in sarcina sa toate activitStile de protectie, in deosebi a copiilor.'cestea sunt lasate in sarcina a mai multor ministere si departamente, ecare avinddrept obiective anumite aspecte ale educatiei, sanatatii sau protectiei sociale, araca problema sa poata privita in ansamblul ei. Principalele institutiiguvernamentale care au printre obiectivele statutare protectia amiliei si copiluluisunt: /inisterul /uncii si Protectiei Sociale= /inisterul 4ducatiei si *tiintei= /inisterulSanatatii= /inisterul 'acerilor #nterne= -asa +ationals de 'sigurari Sociale=-onsiliul +ational pentru Protectia Drepturilor-opilului etc.+inisterul +uncii si Protectiei 2ociale. #n cadrul acestui minister eista doua directiice abordeaza problemele care tin de instiArtia amiliei si anume: Directia Politici


26/82

0

sportivi. -u spri!inul acestui departament, mai multe organizatii studentesti audemarat un proiect de combatere a *oma!ului in randurile tinerilor, spri!init de6anca /ondiala, la realizarea caruia colaboreaza -onsiliul +ational al >ineretului siunele organizatii de tineret din Jermania.+inisterul 2anatatii. riere a /inorilor, in sarcinile caruia intra: intretinerea siingri!irea temporara a copiilor de la " la 18 ani afati in situatii de rise soldate curNmanerea ara supraveghere= studierea cauzelor situatiei de rise in care se afacopilul, identicarea acestuia *i a parintilor sau institutiei in care sa afat anterior=activitati cu caracter educativprolactic= eaminarea prolactica a copiilor=

incredintarea copiilor institutiilor de resort $amiliei, scolilorinternat etc.%.-opiii sunt primiti la -entru in regim nonstop, initial pentru o perioada de pina la "9zile, care poate prelungita cu circa "9 de zile in baza deciziei !udecStore*ti.

>ermenul de plasare a copiilor nu include timpul afarii lor la tratament sau laeamene medicale, sau perioadele de afare in carantina.#onsiliul ational pentru Protectia &repturilor #opilului. -onsiliul, und o structurainterministeriala, a ost creat in scopul elaborarii si promovarii politicilor de stat ininteresul copiilor si *ia declarat drept obiective: asigurarea respectarii prevederilor #onventiei (' cu privire la &repturile#opilului in Republica /oldova=

elaborarea politicilor guvernamentale vizand realizarea drepturilor copiilorla nivel national=

consolidarea coeziunii sociale in domeniul protectiei drepturilor copiilor.Din pacate, ind constituit din persoane de prim rang din ministerele implicate inprotec!ia copiilor, -onsiliul este supus schimbarilor de components de ecare data


27/82

0?

cind se schimba cabinetul de ministri. 'stel, lipseste continuitatea in activitatea sasi se reuseste relativ putin.

*utoritatea locala. Pe plan local, atributiile ce tin de starea civila si de autoritateatutelara, asigurand respectarea drepturilor si libertatilor omului, sunt eercitate decatre primar.0

#n structura organizatorica a primariilor eista subdiviziuni createin scopul spri!inirii amiliilor cu multi copii, amiliilor socialvulnerabile, copiilor orani, invalizi, mamelor solitare cu copii, aprevenirii delicventei !uvenile. 'stel Directiile pentru &crotirea-opilului, Reintregire si Spri!in 1-' *i a -entrului de Dezvoltare a tineretului $-D>% etc., in cadrul carorasunt realizate dierite proiecte ce isi propun sa solutioneze diverse probleme cecontribuie la ormarea si educarea tinerii generatii in spiritul valorilor generalumane si pregatirii ei pentru o viata decenta si adecvata cerintelor noului mileniu.#n cadrul programului (Sanatate publica) a ost creat -entrul +ational de #normatie/edicala (/ed +et)= sunt sustinute initiativele in domeniile: sanatatii publice,spri!inirii persoanelor cu dereglari mentale, incura!arii paliative, prevenirii

dependentei alcoolice si a abuzului ata de copii.


28/82

08

urgenta. Din 122? acorda asistenta tehnica Juvernului Republicii /oldova in baza'cordului -adru de -olaborare pentru anii 122? 0991, semnat in octombrie 122./andatul A+#-4< este de a asista Juvernul in asigurarea supravietuirii, protectiei sidezvoltarii copiilor, in special a celor afati in situatii dicile.

LO+#-4< desasoara Programele de 4ducatie si Sanatate, divizate la randul lor in maimulte proiecte si sub proiecte.

Programul de Sanatate are drept obiective principale: reducerea mortalitatii inantilesi materne prin controlul maladiilor= reducerea malnutritiei= dezvoltarea unormi!loace mai eciente de asistenta medicala primara: crearea modelelor dereormare a asistentei medicale primare= implementarea standardelor sitehnologiilor &/S@A+#-4< in >ngri!irea medicala a mamei si copilului etc.Programul de 4ducatie are drept obiective: stimularea unor schimbaricomportameiitale si de atitudine in societate, comunitati. scoli, gradinite si lamil i iata de sanatatea si dezvoltarea copiilor= imbunatatirea capacitatilor umane indomeniul educatiei= implementarea unui model national de educatie timpurieindividualizata= reorientarea politicilor si strategiilor de institutionalizare a copiilorcu nevoi speciale spre reintegrarea lor in comunitate= crearea si consolidarea unor

servicii sociale pentru amiliile afate in diculrate si copii care provin din amiliile derise= prevenirea abandonului si a institutionalizarii copiilor prin crearea modeleloralternative de ingri!ire= crearea modelelor de protectie a copiilor afati in aaraamiliei etc.#n domeniul dezvoltarii politicilor A+#-4< isi propune : epertiza legislatiei eistentesi elaborarea propunerilor privind perectionarea iegislatiei in domeniul protectieisociale si !uridice a copiilor= spri!inirea Juvernului pentru crearea unui nou sistem deasistenta sociala pentru amilie si copil: elaborarea de programe. manuale,materiale instructive in asistenta sociala pentru universitati= organizarea deconerinte. seminare, ateliere de lucru= pregatirea cadrelor universitare pentruspecialitatile de asistenta sociala etc.rustul European pentru copii 0E#1. >rustul 4uropean pentru -opii, organizatie

britanica, isi desasoara activitatea in or. Mincesti, -ahul, >iraspol si mun. -hisinau.Programul este sustinut nanciar de donatori din /area 6ritanie $Scotia% siurmareste urmatoarele obiective= asistenta sociala a amiliilor numeroase afate indicultate= integ u ea in amilia nucleara a copiilor abandonati si institutioializati incase de copii, maternitati, clinici= crearea unor centre de reabilitare= crearea unuicentru de plasament amilial de tip (4- oera servicii beneciarilor selectati de Directiile pentru &crotirea -opilului,Reintregire si Spri!in


29/82

02

§ 3. "rincipiul Mono#amiei-onorm acestui principiu. cetatenii Republicii /oldova pot sa e concomitent numaiintro singura casatorie, care este inregistrata in modul si ordinea stabilita de lege.'rt. 1; alin. 1 lit. a -.


30/82

"9

esentiale: cooperarea economica intre soti, relatiile seuale, reproducerea sisocializarea copiilor. *i din punct de vedere psihologic amilia nucleara are oposibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional de satisacere a nevoilor desecurizare, protectie si apartenenta a ecarui membru, precum si a nevoilor decomunicare si crestere a personalitatii. 'ceasta nu inseamna ca toate aceste nevoisunt satisacute automat pentru ecare membru al nucleului amilial, doar caurmare a apartenentei lui la acesta. -rescand in intimitate, relatiile interpersonalein acest caz sunt totodata mult mai complicate si presupun un grad de competentarelationala, bazat pe feibilitate si creativitate care sa le permita sotilor sa seinteradapteze optim, iar copiii lor sa evolueze sanatos din punct de vedere psihic sisocial. -reativitatea personals in cuplul marital devine o conditie indispensabila adezvoltarii capacitatii amiliei de a ace ata stresurilor eterne si interne, de arezolva cu succes problemele resti ale vietii cotidiene. #ncapacitatea nucleuluiamilial de a se autoregla (aici si acum) pericliteaza treptat si chiar stopeaza (cursamaritala) si, implicit, pe cea a autodezvoltarii personalitatii.8orme derivate ale familiei. +e vom opri la urmatoarele orme derivate:a%

amilia mita=b% amilia monoparentala.

8amilia mixta este o structura bazata pe casdtoria dintre doi parin 0singuri saudivortati1 cu copii proprii si, eventual, copii comuni. 'stel, relatiile de ratie vitregasau prin alianta sunt specice amiliilor mite, deobicei coabitand in acelasi spatiu.Problemele de adaptare interpersonala privesc eventuale dicultati prin intolerantasau desincronizari mutuale intre ratii vitregi si naturali, pe de o parte, intre parintiivitregi si copii, pe de alta parte. -uplul marital este eel care detine balanta relatiiloramiliale, care se pot usor dezechilibra in acesteconditii.Problemele amiliei mite, ale parintilor si copiilor vitregi, tin de specicul relatiei dinsistemul amilial structurat dupa recasatorie, de riscul repetarii anumitor erori dinmaria!ele anterioare *i de relatiile cu econsortii. 'ce*tia din urma raman de celemai multe ori in relatii $mai mult sau mai putin reglate !uridic si psihologic cu copiii

lor%. 'deseori parintii vitregi au un comportament inadecvat ata de copiii vitregi,mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. Pe de alta parte,pentru copil recasatoria parintelui creeaza cateva probleme reale, cum ar : copilulse conrunta cu situatia de asi imparti aectiv parintele cu noul sot al acestuia=copilul se poate teme de o modicare a regulilor in noua amilie, ceia ce este, dupaterminarea divortului, o idee *i a*teptare realista= copilul poate resimti din parteaparintelui vitreg, asemanator sau dierit, modul de disciplinare pentrucomportamente, moduri de a ace si gandi cu care sa deprins sau care erautolerate de parintele natural= copilul se poate invinovati daca se simte atras sauiubeste parintele vitreg, deoarece sar simti simultan neloial ata de parintelenecustodial= copilul trebuie sa renunte la visul sau de as! revedea parintii impreuna,

si aceasta nui u*or de acut. #n consecinta, el poate avea tendinta sasi creascaostilitatea ata de parintele vitreg.Pentru ambii parinti care isi aduc proprii copii in remaria!, situatia poate deveni multmai complicate *i dicila mai ales daca noul cuplu va avea un nou copil. DesOobstacolele parinte copil vitreg sunt reale, totusi multi dintre ace*tia reu*esc saa!unga la un rezultat satisacator, contribuind la structurarea noului sistem amilial*i chiar la ericirea noii casatorii. #ndicele ridicat al casatoriilor dupa divortavorizeaza, in ultimii 09 de ani, prolierarea amiliilor (comasate), (largite) sau(mite).8amilia monoparentald este structura parentald asimetrica formata dintr-un pdrintesi copilul 0copiii1 sau 0sdi1, e prin decesul celuilalt parinte, e prin divort, e prinabandonarea familiei de cdtre un pdrinte, e prin decizia de a nu se cdsdtori, e

prin adoptia, adopunea realizata de o persoand singurd, e prin nasterea“intdmpldtoare ) a unui copil dintr-o relatie libera in afara cdsdtoriei cu refer ire inspecial la parintii adolescenti.4> -a urmare a cre*terii numarului de divorturi amilia


31/82

"1

cu un singur parinte este din ce in ce mai recventa. 4perienta de a parintesingur nu este neaparat devastatoare pentru adult sau pentru copii, dar nu esteconortabila in permanenta. 4a ramane o eperienta particulars de tip amilial, ceduce la schimbari in raporturile dintre parinti s! copii. Desi sunt cu mult maisemnicative,

schimbarile pot depinde de timpul pe care il consacra mama sau tatal amiliei= demodul in care eectele separarii au marcat atat adultii, cit *i copiii= de modul in careambii adulti *i copiii dezvolta strategii de a ace ata problemelor, noi stiluri deviata. Pentru multi indivizi aceste adaptari s! a!ustari pot relativ temporare, catavreme ma!oritatea parintilor singuri reu*esc sa se recasatoreasca.+ajoritatea pdrintilor singuri sunt femei $aproimativ 88%, ele asigurandu*icustodia copiilor din ratiuni nu numai naturale dar *i culturale. Putine dintre emeiledivortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. /amele singure eercita un roletins parental, incluzand simultan componente concurentiale in conducereaamiliei, de aici rezulta o serie de schimbari in relatiile cu copiii, care pot observate in slabirea graniGelor dintre rolurile previzibile de adult *i de copil, copilulind nevoit sa*i dezvolte maturitatea in devans, in timp ce nu sunt pregatiti inca s

o aca. /ulte emei gasesc etrem de stresant acest statut, dar incearca sa seadapteze printro varietate de cai.8amilia monoparentald condusd de tatd constitute o minoritate in cadrul acestui tipde familie $aproimativ 10%. #n ultimii 09 de ani ea a devenit mult mai recventa./otivatiile care ii determina pe barbati sa doreasca sau sa accepte postura deparintesingur sunt dierite. Pe de o parte se situeaza acei barbati care sustindreptul lor de a*i eercita parentalitatea, intrucat se simt capabili *i motivati aectivpentru aceasta. Pe de alta parte, cei care sunt obligati sa consimta la eercitareacustodiei, ca urmare a poziei instantei !udecatore*ti sau a mamei, care sedovede*te incapabila sa*i ingri!easca copiii, atat zic, cit *i emotional. #n general,se apreciaza ca eperienta monoparentalitatii la tati este mai putin distructivapentru stilul de viata decit in cazul mamelor, a*a cum actorii economicQ aecteaza

emeile intro masura mai mare decit barbatii.

§ 4. "rincipiul li$erului consimtamant la casatorie#n comentariul -anonului 19;?, * 1 *i 0 este spus: (casatoria institute care aceparte din ordinea naturii *i a harului este opera lui Dumnezeu, insa ecarecasatorie concreta, chiar daca este o comunitate de iubire, ia na*tere dinconsimtamantul liber *i con*tient al celor doua parti. +ici o putere omeneasca, nicichiar 6iserica nu poate suplini consimtamantul partilor).02

#onsimtamantul matrimonial nu este un act uman oarecare, ci unul cu totul special,

in sensul ca, pe lingdfaptul ca trebuie sae liber total ?si responsabil, e necesar sae adecvat obiectului, adica legamdntului conjugal, care prin natura sa includeobligatii si drepturi esentiale. Persoana care in momentul incheierii casatoriei nu areuzul sucient al ratiunii sau discernamantul necesar pentru a putea evalua inconcret >ntelegand si voind drepturile si obligatiile esentiale ale daruirii siacceptarii matrimoniale reciproce, sau se afa in imposibilitatea de asi asumaobligatii con!ugate esentiale este lipsita de capacitatea necesara de a da unconsimtamant valid.Sunt incapabili sa incheie casatorie cei care sunt lipsiti de uzul sucient al ratiunii,adica acel grad de ratiune cu a!utorul caruia sa poata indeplini nu numai un actuman in general, ci unul specic, adecvat gravitatii alegerii matrimoniale. -auzele

acestei deciente sunt numeroase si variate. 4le trebuie analizate de la caz la caz.Practic este vorba de boli mintale si de alte tulburari psihice grave. Ourisprudentaconsiders ca astel de bolnavi, in cazul cind boala este incurabila, chiar daca suntlucizi in momentul in care ar trebui sa dea consimtamantul matrimonial, totusi nu


32/82

"0

sunt considerati capabili pentru un asemenea consimtamant. Persoanele care inmomentul eprimarii consimtamantului matrimonial sunt aectate de tulburaripsihice grave, datorate unor stari de drog, de alcoolism, de hipnoza etc., pierdstapanirea de sine si a uzului acultatilor intelectuale si volitive, asa incit acestepersoane nu pot incheia acte umane pe deplin libere si constiente.Sunt incapabile sa incheie casatorie persoanele aectate de un grav deect dediscernamant cu privire la drepturile si obligatiile matrimoniale ce trebuie acordatesi acceptate de catre ambele parti. #n cazul casatoriei, discernamantul estecapacitatea (critica) a celor doi viitori soti de a chibzui si a aprecia in concretresponsabilitatile matrimoniale pe care ei le asuma pentru toata viata. +u estesucient ca ei sa cunoasca aceste responsabilitati in mod abstract, ci trebuie sadispuna de o sucienta maturitate de !udecata cu a!utorul careia sa le poata evalua.-ind viitorii soti au implinit varsta prescrisa pentru a putea incheia casatoria, sepresupune ca au, nu numai uzul sucient al ratiunii ci si discernamantul necesar cuprivire la obligatiile si drepturile matrimoniale.@iitorii soti trebuie nu numai sa cunoasca, sa doreascd in mod liber si sa evalueze

principalele responsabilitati matrimoniale, ci totodata sae si capabil sa si le asume.4perienta arata ca eista persoane, care, desi le voiesc in mod liber si le evalueaza

in concret, se

afa totusi in imposibilitatea de a si le asuma sau de a le indeplini, deoarece aceastadepaseste posibilitatile lor. Ourisprudenta stabileste concret care anomalii psihiceimpiedica pe cineva sasi asume responsabilitatile matrimoniale. -azurile cele mairecvente de pina acum sunt cele ale persoanelor homoseuale si nimomane.Pentru a putea incheia o casatorie valida, pe lingd capacitatea naturald, biologicd si

psihicd cele doud parti trebuie sa posede si un minimum de cunostinte cu privire lanatura casatoriei, intrucdt nimeni nu poate voi un lucru daca mai intdi nu-lcunoaste. 5egiuitorul nu cere ca viitorii soti sa aiba cunostinte ample si proundedespre casatorie, ci sa nu ignore esentialul. & persoana care ar considera casatoriadrept o comunitate eclusiv amicala sau de a!utor reciproc, ocazionala si trecatoare,

sau ca nasterea copiilor ar rezultatul unor simple maniestari aectuoase si aracorda dreptul reciproc asupra trupului numai in vederea acestor maniestari, ara aavea o idee chiar minima cu privire la cooperarea celor doi soti, ar incheia ocasatorie invalida, intrucat ar lipsi obiectul esential al consimtamantului.'neori vointa de a incheia casatoria, desi exista, poate viciata, adica persoana sadecis in urma unor circumstante care iau alterat intrun el sau altul cursulpsihologic moral.


33/82

""

adica o constrdngere provenitd din partea altei persoane, care nu poate respinsdsi care provoacd teama. Ciolenta poate zica $trupeasca% si morala $psihica%.-asatoria incheiata din constrangere zica este nula in virtutea dreptului natural,intrucat consimtamantul lipseste cu desavarsire. 4ste nula casatoria si in cazul cindea se incheie in urma violentei psihice sau morale ce da nastere ricii.


34/82

"3

conventiei a *tiut sau trebuia sa stiut ca al doilea sot este impotriva, inheieriiconventiei respective. F Anul dintre soti nu poate, ara consimtamantul epres alceluilalt sa rezilieze contractul de inchiriere a spatiului de locuit, sa instraineze casasau apartamentul ori sa limiteze prin acte !uridice dreptul la locuinta a celuilalt sot).-onsimtamantul $acordul% persoanelor implicate la incheierea actului !uridic aladoptiei este una din conditiile de ond determinante pentru incheierea actuluirespectiv. 'stel, pentru adoptia copilului secere:a% acordul parintilor copilului, eprimat printro declaratie scrisa, autenticata denotar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritorit. ,a se afa domiciliulcopilului ori al parintilor=b% acordul scris al tutorelui $curatorului% la adoptie $in cazul cind copilul se afa subtutela sau curatela%, autenticat de notar sau de autoritatea tutelara in a carei razateritoriala se afa domiciliul minorului sau al tutorelui $curatorului%. 'cordul poate eprimat de tutore $curator% si personal in instanta !udecatoreasca=c%

acordul scris al sotului adoptatorului, autenticat de notar sau de autoritateatutelara $in cazul cind copilul este adoptat numai de unul dintre soti%. 'cest acordpoate eprimat personal in instanta !udecatoreasca=

d% acordul copilului adoptat, care a atins varsta de 19 ani, eprimat in instanta !udecatoreasca.* ;. Principiul egalitatii in relatiile amiliale7n timpul casatoriei sotul si sotia au drepturi si responsabilitatiegale in cadrul familiei. 'cest statut de egalitate se etinde asupraoricarei schimbari produse in relatia celor doi, ea continua sa e valabilain cazul unor aran!amente privind separarea legala sau desacereacasatoriei, tutela copilului, dreptul la vizite, pierderea sau recuperareaautoritatii parintesti si este recunoscut atat de dreptul international si eel ,national, cit si de dreptul canonic.'stel, ambii soti au drepturi si indatoriri egale cu privire la comunitatea de viata,stabileste -anonul 11"; -D-. 4galitatea dintre barbat si emeie se bazeaza pe

insasi natura umana creata de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa. 6arbatul siemeia care, prin pactul con!ugal (nu mai sunt doi, ci un singur trap), isi oera unulaltuia a!utor si slu!ire prin unirea intima a persoanelor si actiunilor lor. Depasindprincipiul superioritatii tatalui asupra mamei, -D- stabileste, de eemplu, ca loculde origine al copilului este locul in care parintii isi aveau domiciliul, cind copilul sanascut, iar daca parintii nu aveau amandoi acelasi domiciliu, locul de origine estelocul unde mama isi avea domiciliul. >otusi, principiul egalitatii in drepturi si datoriinu trebuie sa e in dauna complementaritatii celor doi soti, dimensiune esentiala aaliantei si vietii matrimoniale, care se bazeaza pe modul dierit in care ei participa laasemanarea cu dumnezeu si o maniests."9

&eclaratia 'niversald a &repturilor (mului, adoptata si proclamata de *dunarea:enerald a (' din

19 decembrie 1238, in art. 1 proclama:“oate !intele umane

se nasc libere si egale in demnitate si in drepturiA )


35/82

";

ntre copil nu are putere !uridica=


36/82

"

#n ultimii ani se remarca o tendinta generala de apropiere si stergere a dierentelorcomportamentale dintre barbat si emeie, creand uneori ambiguitate si discomortin asumarea rolurilor acceptate social. 'dolescentii de azi nu sunt sucient polarizatieminin sau masculin, ceia ce ridica unele probleme privind acceptarea lor socialadar si autoacceptarea. Schimbarile radicale in conduita barbatilor *i emeilor care auzguduit puternic standardele de rol au aparut in anii 9 ?9, odata cu miscarea(hipp) ca o maniestare a respingerii restrictiilor sociale si a standardelor impusede societate. 'stel, vestimentatia si stilul estetic atat al barbatilor, cit si al emeilorsau modicat semnicativ. #ntro mare masura, procesul de preacere al rolurilormasculine si eminine este datorat modicarilor, rustatiilor. 'tat barbatii cit siemeile au primit mesa!e contradictorii din partea societatii: emeia a ost incura!ataspre cariera proesionala, competenta, competitivitate si chiar agresivitate. >otusi,daca ea obtine un nivel crescut de succes in cariera, in lumea noastra dominata debarbati, se asteapta ca ea sa e considerate (neeminina)= in acelasi mod, barbatula ost stimulat sa e gri!uliu, emotional, epresiv *i sensibil la sentimentelemaniestate de altii. Dar, daca el merge prea departe in aceasta directie, seasteapta sa e considerat drept (un imbrobodit). #ncotro ne va duce aceastatranzitie a rolurilor, vom vedea.

Se asteapta ca primul pas in dezvoltarea acceptabila a rolului barbatului si a emeiisa se spri!ine pe cucerirea unei egalitati intre see, in zona educationala,ocupationala, politica *i interpersonala. >otusi aceasta egalizare se va baza, in ceamai mare parte, pe recunoa*terea ca, des! suntem barbati si emei, inainte de oricealtceva suntem inteumane.#nsumand cele epuse mai sus putem arma ca, noul ideal familial este egalitateadeplina in drepturi intre sot si sotie, insa, pina la atingerea unei egalitati, care sa econfortabila si pentru barbati si pentrufemeie, este un “drum lung), care seasteapta sa continue prin extinderea si cucerirea compatibilitdtii si armoniei incasatorie.. - ■ ■■

§ 6. "rincipiul prioritatii educatiei copilului in familiencepe sasiormeze o anumita intelegere a vietii ca enomen obstesc= in amilie incepe procesulde socializare a omului."1

'nul dintre principalele efecte ale

-dr-familiei

Documents