iI

SfAntul lgnatie Brianceaninov

aceleagi scrieri pe care le rdstdlmdcesc, fiindcd, in loc

de a primi scrierile drept o prevenire gi o cunoagtere

a ingeldrii, ei le afld gi le primesc drept motive de

abatere de la lucrarea minfii. Dar, dacd numai din

evlavie gi din simplitatea inimii tale !i-e fricd de o

asemenea lucrare gi deprindere, atunci md tem incd

gi mai mult pentru tine ca unul ce te iei dupd basme

copildregti gi de spaima de lup nu mai mergi i^ pd-

dure. Dar de DumnezeLr se cade a ne teme, iar nu sd

fugim gi sd ne lepdddm de EI din frrcd" .

Mai departe, schimonahul explicd diferenla din-

tre rugdciunea fdcutd cu mintea in infelegerea ini-

mii, care se cuvine tuturor cdlugdrilor gi cregtinilor

evlaviogi gi rugdciunea vdzdtoare, fdcutd cu mintea

in inimd sau din inimd, care aparfine cdlugdrilor

sporiti. Pentru cei ce au primit gi gi-au insugit ne-

fericita prejudecatd fald de Rugdciunea lui Iisus,

necunoscAnd-o deloc din deprinderea corectd gi

indelungatd cu ea, mult mai intelept gi mult mai

sigur ar fi sd se infrilneze de la judecarea ei, sd-qi

dea seama cd nu cunosc deloc aceastd sfAntd nevo-

intd, decAt sd ia asupra lor obligatia propovdduirii

impotriva deprinderii cu Rugdciunea lui Iisus, sd

trAmbit eze c6, aceastd intru-tot-sfAntd rugdciune e

motiv de ingelare diavoleascd gi de pierzare sufle-

teascd. Ca avertisment pentru ei, gdsesc necesar sd

spun cd hula impotriva rugdciunii cu numele ltri

Starea corecti a duhului 47

Iisus, faptul cd i se atribuie acestui nume o lucrare

vdtdmdtoare, egaleazd acea huld, pe care au rostit-

o fariseii fald de minunile Domnului80.

Negtiinfa poate fi iertatd la judecata lui Dum-nezeu mult mai ugor decAt prejudecata indArjitd,strigdtele gi faptele intemeiate pe ea. Sd ne amintimcd,lajudecata lui DumnezeLt, va trebui sd ddm so-coteald pentru orice cuvAnt degert8l gi cu atAt maiinfricogdtoare va fi socoteala pentru cuvintele huli-toare, rostite impotriva unei dogme fundamentalea credintei cregtine.

invdtdtura despre puterea dumnezeiascd anumelui lui Iisus are meritul deplin ar unei dogmefundamentale, iar cugetarea ignorantd, hulitoarede Dumnezeu impotriva Rugdciunii rui Iisus areintregul caracter al unei cugetdri eretice.

l-i,,

Partea a 3-a

l-lce:nicul: Totugi, Sfintii pdrinti il previn pe celce se indeletnicegte cu Rugdciunea rui Iisus in regd-turd cu ingelarea.

Stareful: Da, il previn. Ei ii previn de ingelare gipe cel ce se afld in ascultare, gi pe cel ce s-a retras la____-__--

* MaEd37;34;36.81 lbidem.

b-

III Sf6ntul Ignatie Brianceaninov Starea corecti a duhului 49

linigte (isihast82, sihastru), gi pe cel ce postegte, intr-

un cuvant, pe oricine se deprinde cu orice virtute.

Izvorul ingeldrii, ca gi a tot rdul, e diavolul, nu vreo

oarecare virtute.

,,Cu toatd bdgarea de seamd trebuie sd urmd-

rim, spune SfAntul Macarie cel Mare, cursele, gi-

retlicurile gi lucrdrile viclene, puse la cale de vrdj-

82 Isihast = Adept al isihasmului (fr. hdsychasme din gr"en isihia = tdcere), migcare spirituald panortodoxd gi curentmistic din sec. XIII, cu centrul in Marea Lavrd din MunteleAthos, potrivit cdruia felul viefii spirituale este sd uneascimintea cu inima, ,,ldcagul lui Dumnezeu" , unire care se reali-zeazd,,,coborAnd", prin intermediul respiratiei, mintea in ini-md. De la preocupdrile muncii manuale, cdlugdri athoniji autrecut la viata contemplativd, urmAnd invdtdturile SfAntuluiDionisie Areopagitul (sec. I-II) 9i ale Sfdntului Simeon NoulTeolog, celebru mistic din sec. XI, care susfinea cd, printr-ocontemplafie continud, exercitatd mult timp, se poate rcalizao apropiere atAt de mare de DumnezeLt, incAt se poate ajun-ge la vederea luminii dumnezeiegti chiar cu ochii trupegti.Folosind gi rugdciunea,,Doamne Iisuse Hristoase, miluiegte-rrrdt" , relinAndu-se in acelagi timp gi respiratia, practicantiiacestei metode, numitd gi rugdciunea lui Iisus sau rugdciunctisilustd, prin exercitiu ajungeau sd poatd vedea o lumind, pecare o socoteau dumnezeiascd, fiind asemenea cu aceea pecare Apostolii au vdzut-o pe muntele Tabor, in ziua Schim-bdrii la Fafd a Domnului.Isihasmul este un mod de tr5ire nris-tic-religios, specific viefii monahale, rdspAndindu-se in toatdlumea ortodoxd, prin'intermediul textelor adunate la sfArqi-tul sec. XVIII sub numele de Filocalia. Concepfia isihastd vainfluenta gi paisianismul romAnesc; Paisie, intemeietorul lui,trdind un timp la Athos, a scris o lucrare de reguli monahale,cu titlul Rugdciunea mintii. (n. ed.)

rnagul (diavolul) din toate pdrfile. Aga cum SfAntul

Duh prin Pavel tuturor toate se face83, dgd gi duhul

cel viclean se strdduiegte din rdutate sd fie tuturor

toate ca se-i ducd pe toli la pieruare. Cu cei ce se

rcage se preface gi el cd se roagd, ca., fur acest mod,

cu prilejul rugdciunii, s5-i duci la ingdmfare; cu cei

ce postesc postegte ca sd-i ingele prin infumurare $ise ii ducd in delir; cu cei ce citesc SfAnta Scripturd

se sarguiegte gi ei in cercetarea Scripturii, cdutAnd,

pare-se, cunogtinfe, iar in realitate striduindu-se

sd-i ducd la infelegerea gregitd a Scripturii; cu cei

ce se invrednicesc de lumind se arate gi el avAndacest dar, cum spune Pavel: (<satana se preface ininger al lumini>ru ca, ingelAndu-i prin vedenia, chi-purile, a luminii, sd-i atragd la el.

Pe scurt, el ia asupra sa orice infdgigare pentrufiecare ca, printr-o lucrare asemdndtoare lucrdrii bi-nelui, sd gi-l facd rob pe nevoitor gi, fdcAndu-se ple-cut la infdtigare, sd il ducd pe acesta la pierzare"ls.Mi s-a intAmplat sd vdd stareti, indeletnicindu-senumai cu nevointa trupeascd gi ajungAnd, din ca-uza ei, la cea mai mare ingAmfare, la cea mai mareingelare de sine. patimile lor sufletegti: mAnia,rnAndria, viclenia, nesupunerea, luau o amploare--.-

8 I Corinteni 9,22.u 2 Corinteni 11,,74.8s SfAntul Macarie Egiptean ul, op. cit.

/b-

50 SfAntul lgnatie Brianceaninov

nemaipomenitd. Egoismul gi tirania predominau

cu desdvArgire in ei. Ei respingeau cu hotdrdre gi

indArjire toate sfaturile mAntuitoare de suflet qi

avertismentele duhovnicilor, ale egumenilor, chiargi ale ierarhilor, incdlcAnd regulile nu numai ale

smereniei, dar gi ale modestiei, chiar gi ale bunei

cuviinte, nu pregetau sd-gi exprime dispreful fafd

de aceste persoane in cel mai neruginat mod.

Un cdlugdr egiptean, la inceputul secolului

IV, a devenit victima celei mai ingrozitoare inge-ldri diavolegti. La inceput, el a cdzut in ingAmfare,

apoi, din cauza ingdmfdrii, a intrat sub deosebita

influenfd a duhului viclean. Diavolul, bazdndu-se

pe lngAmfarea nestAnjenitd a cdlugdrului, a avut

grijd sd dezvolte in el aceastd patimd, ca, prin in-

termediul ingAmfdrli dezvoltate gi intdrite in el sdgi-l supund definitiv pe cdlu1dr, sd il atragd, sprepierzarea sufletului. Ajutat de demon, cdlugdrul

a ajuns la o izbdndd atdt de dezastruoasd, incAt

se ageza cu picioarele goale pe cdrbuni apringi gi,

stAnd pe ei, rostea toatd Rugdciunea Domneascd,

Tatdl nostru. Fdrd indoiald cd oamenii, care nu

aveau judecatd duhovniceasci, vedeau in aceas-

td faptd minunea lui Dumnezett, nemaipomenita

sfinfenie a cdlugdrului, puterea Rugdciunii Dom-

negti gi il prosldveau pe cdlugdr cu laude, sporind

in el mAndria gi ajutAndu-l sd se piardd.

Starea corecti a duhului 51

Dar nicio minune a lui Dumnezeu gi nlclo

s f in fen ieacd lugdru lu inueraua ic i ,nuputerea

Rugdciunii Domnegti lucra aici, aici lucra satana'

bazAndu-se Pe ingelarea de sine a omului, pe libera

lui voinfd indreptatd gregit, aici lucra ingelarea dia-

voleascd. Me vei intreba: dar ce semnificalie avea

in lucrarea diavoleascd Rugdciunea Domneascd?

cdci ingelatul o rostea 9i atribuia lucrdrii ei minu-

nea fdcutd. Evident cd Rugdciunea Domneascd nu

participa deloc aici: ingelatul, din proprie voinfd,

din propria ingelare de sine 9i din ingelarea diavo-

leascd, folosea impotriva lui insugi sabia duhovni-

ceasci, datd oamenilor spre mdntuire.

Rdtdcirea gi ingelarea de sine ale ereticilor intot-

deauna au fost cauzate de reaua intrebuinfare a Cu-

vAntului lui Dumne zelr, fiind mascate cu o viclenie

find; $i in intAmplarea povestitd rdtdcirea omeneas-

cd gi ingelarea diavoleascd au fost mascate, in acelagi

scop, cu viclenie prin Rugdciunea Domneascd. Ne-

fericitul cf,lugir presupunea cd el stdtea pe cdrbuniiapnngi cu picioarele goale prin lucrarea RugdciuniiDomnegti, pentru curdfia gi indllimea viefii sale as-cetice, dar el stdtea pe ei prin lucrarea diavoleascd.

Tot la fel, ingelarea de sine gi ingelarea diavo-leascd sunt mascate uneori, chipurile, prin lucrareaRugdciunii lui Iisus, iar negtiinfa atribuie lucrdriiacestei sfinte rugdciuni ceea ce trebuie sd atribu-

L-

52 Sfhntul Ignatie Brianceaninov

iascd lucrdrii in comun a satanei Si a omului; aomului, care s-a ldsat condus de satana. Cdlugdrulegiptean pomenit a trecut de la sfinfenia trchipuitdla desfrdnata iubire de pldceri, apoi la frenezie gi,aruncAndu-se in cuptorul trcins al unei bdi publi-ce, a ars. Pesernne, fie l-a cuprins deznddejdea, fie is-a ardtat in cuptor vreo vedenie ingeldtoaree.

Ucenicul; Ce anume din om, ce condifie din elinsugi il face capabil de trgelare?

StarefuI: Sfantul Grigorie Sinaitul spune: -in ge-neral, o singurd cauzl are ingelarea: mAndria"97. irrmAndria omului, care este ingelare de sine, diavoluligi gdsegte addpost comod gi adaugd ingelarea sa lainEelarea de sine a omului. Orice om este mai multsau mai pu,m trclinat spre irrEelare pentru cd gi ,,ceamai curatd fire omeneascd are ilr sine ceva mdndru"s.

lntemeiate sunt avertismentele Pdrinfilor!Trebuie sd fii cu mare bdgare de seamd, sd te pd-zegti foarte mult de ingelarea de sine gi de ingela-rea diavoleascd. in vremea noastrd, din cauza im-putindrii desdvdrgite a povifuitorilor insuflafi deDumnezetr, este nevoie de o deosebitd bdgare deseam5, de o deosebiti supraveghere asupra noastrd.

% Mineiul pe mai, Viala SfilntuIui Pahomie cel Mare, L5 mai.87 SfAntul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare,in Fi-

localia, vol VII.s SfAntul Macarie Egipteanul, op. cit.

Starea corecti a duhului 53

Ele sunt necesare in toate ostenelile cdlugdregti,

mai ales in osteneala rugdciunii, care dintre toate

ostenelile este cea mai inaltd, cea mai mAntuitoare

de suflet, cea mai atacatd de vrdjmagise.

,,Petrecefi in fricd zilele vremelniciei voastre"m,

poruncegte Apostolul. Deprinderea cu Rugdciu-

nea lui Iisus are furceputul ei, etapele ei, sfArgitulei nesfArgit. Trebuie sd incepi deprinderea de laftrceput, nu de la mijloc Ai nici de la sfArgit. SfAn-tul Calist, patriarhul Constantinopolului, ardtAndroadele duhovnicegti ale acestei rugdciuni, invafd:,,Nimeni dintre cei neintrodugi, sau care au nevoiede lapte (1 Corinteni 3,2), sd, nu se atingd de astfelde lucruri oprite, pAnd n-a venit timpul. Pe unii caacegtia, care au ciutat inainte de vreme cele propriiunui anumit timp gi s-au sArguit sd intre intr-unPerut hman al nepdtimirii cum nu se cuvine, SfinliiP{rinfi i-au socotit cd fac un lucru nebunesc gi ni-mic mai mult. Cdci <<este cu neputinf5 sf, citeascd oscrisoare cel ce nu cunoagte incd literelerr"el.

Ucenicul; Ce inseamni sd incepi deprinderea cuRugdciunea lui Iisus de la *jl* gi de la sfArgit gi ceinseamnd sd trcepi aceasti deprindere de la inceput?

- 8 lbidem.n '!. petru,i,,7Z.

or*-.n SfAnful Calist al Constantinopolului, Capete despre ru-

54ctrtt1€,in Filocalia, vol. V[I.

Sfhntul lgnatie Brianceaninov

Stareful: De la mijloc o iau doar incepdtoriicare, citind in scrierile Pdrinfilor invdldtura pen-tru deprinderea cu Rugdciunea lui Iisus, datd dePdrinli celor retragi la linigte, adicd isihagtilor, adi-cd monahilor foarte sporili in nevoinfa monahald,pun in mod nechibzuit aceastd invdfdturd in cen-trul activititii lor. incep de la mijloc cei care, fdrdnicio pregdtire prealabild, se strdduie sd intre cumintea in templul inimii gi de acolo sd inalle rugd-ciunea. De la sfArgit incep cei care cautd sd desco-pere neapdrat in ei ingigi dulceafa binecuvAntatd arugdciunii gi celelalte lucrdri binecuvAntate ale ei.Trebuie sd incepi de la inceput, adicd sd faci rugd-ciunea cu atentie gi ealaaie, in scopul pocdinfei, in-grijindu-te numai ca aceste trei calitdli sd fie mereuprezente la rugdciune. Aga gi SfAntul Ioan Scdrarul,acest mare lucrdtor al rugdciunii binecuvdntate ainimii, recomandd celor ce se afld in ascultare ru-gdciunea fdcutd cu atentie, iar celor sporiti, retragila linigte isihagtilor, rugdciunea inimii.

Pentru cei dintAi socotegte cu neputinfd rugii-ciunea lipsitd de imprdgtiere, iar de la cei din urmdcere aceastd rugdciurree2. in societatea omeneascdtrebuie sd te rogi numai cu mintea, iar in singu-ritate gi cu mintea gi cu gura, sd te auzi pufin pe

Starea corecti a duhului

tinee3. Deosebite grije, cea mai mare grije ffebuie

s-o ai pentru bund ordnduirea moralei conform in-

vdfdturii Evangheliei. Experienfa nu va intArzia s6-i

arate mintii celui ce se roagd legXtura foarte strdnsd

dintre poruncile Evangheliei 9i Rugdciunea lui Iisus.

Aceste porunci sunt pentru aceastd rugdciune ceea

ce este untdelemnul pentru candela care arde; fAfi

untdelemll candela nu poate fi aprinsd; cdnd untde-

lemnul se sfArgegte, ea nu mai poate arde, se stinge,

rdspdndind in jurul ei un fum rdu mirositor.Deprinderea morald se formeazd dupd invdfd-

tura Evangheliei foarte ugor prin sdvdrqirea ascul-

tdrilor mdndstireqti, cAnd ascultdrile sunt fdcute cu

acea infelegere cu care ne poruncesc Sfinfii Pdrinli

sd le facem. Adevdrata ascultare e temelie, ugd le-

gitimd pentru adevdrata linigtire sau isihieea.

Adevdrata linigtire constd in Rugdciunea luiIisus, insugitd de cdtre inimd, gi unii dintre SfinliiPerinli au fdcut aceastd mare nevoinld a linigtirii gizdvordrii inimii inconjurali de zawa omeneascdes.Numai pe moralitatea adusd in bund rAnduia-

s SfAntul Calist al Constantinopolului, Despre rugdciunepe scurt,in Filocalia, vol" Vm.

% Sfinfii Calist 9i Ignatie Xantopol , in Filocalia, vol. VIII." SfAntul Ioan ScXrarui, op. cit. Aga au fost: Alexie,

Omul lui Dumnezeu (17 martiuj, Sfantrrl Ioan Colibagul (L5nnuarie), Cuviosul Vitalie monahul gi al1ii.e2 SfAntul Ioan Scdrarul, op. cit.

L

I

56 Sfhntul Ignatie Brianceaninov

ld prin poruncile evanghelice, numai pe aceastepiatrd tare a Evangheliei poate fi ridicat templulmdref, sfant, nematerial al rugdciunii pldcute ruiDumnezeu. Zadarnicd e truda celui ce clddegte penisip: pe moralitatea superficiald, care se clatinde6.

Moralitatea pusd in perfectd ordine, intdritdprin obignuinfa fur implinirea poruncilor evangheli-ce, poate semdna cu un vas indestructibil de aur sauargrnt, care, doar el singur, e capabil sd primeascdcum se cuvine gi sd pdstreze cu furcredere tr sine mi-rul cel neprepit, duho',rnicesc: rugdciunea.

SfAntul Simeon Noul Teolog cugetAnd la ege-cul care se intampld in cadrul ostenelii rugdciuniigi la neghina ingel5rii ce rdsare din el, atribuie ca-trza, gi a egecului, gi a ingeldrii, faptului cd nu sepdstreazd, corectitudinea gi nu se respectd etapeleostenelii. ,,Cei ce voiesc sd urce, spune Teologul,pe culmile izb6ndirii in rugdciune, sd nu inceapda merge de sus in jos, ci sd urce de jos in sus, maiintdi pe prima treaptd a scdrii, apoi pe a doua, maideparte pe a treia gi, in cele din urmd, pe a patra.Astfel, fiecare se poate ridica de la pdmdnt gi urcala cer.

in primul rhnd, trebuie sd se nevoiascd, sd im-blAnzeascd gi sd micAoreze patimile.

Starea corecti a duhului 57

in al doilea rfrnd, trebuie sd se deprindd cu psal-

modierea, adicd' cu rugdciunea gurii; cAnd patimi-

le se micaore a26,, atunci rugdciunea, in mod firesc

aducdnd veselie gi dulceafd limbii, devine pldcutd

lui Dumnezeu.In aI treilea rilnd, trebuie sd se indeletniceascd

cu rugdciunea minfii"Aicir prin rugdciunea minfii, fdcutd cu mintea

in inimd, se infelege rugdciunea ficutd cu atenfiefin furfelegerea inimii a incepdtorilor. Pdrinfii rare-ori o numesc pe aceasta rugdciunea mintii, soco-tind-o mai mult a gurii.

4 -

,,ln aI patrulea rilnd, trebuie sd urce spre vedere.Prima aparline incepdtorilor; a doua celor inaintafiin virtute; a treia celor ce au atins culmea virtufii gia patra celor desdvAr1iri" .

Mai departe, Teologul spune cd gi cei ce se ne-voiesc intru micAorarea patimilor trebuie sd se de-prindd cu pdzirea inimii gi cu rugdciunea atentd alui Iisus, potrivitd alcdtuirii lore7.

in mdndstirile de obgte ale lui Pahomie celMare, care au dat nagtere la cei mai mari lucrdtoriai rugdciunii mintii, oricine intra in mdndstire seindeletnicea, in primul rAnd, cu ostenelile trupegti--__

c^n, e SfAnful Ioan Scdrarul, op. cit. CuvAnt despre cele trei

:el:ri ale atenfiei gi rugdciunil, in capitolul despre felul alheilea, la sfArgitul capitilului.

--- ---r ------- ----l% Matei 7, 26.

ts-

'lllSfhntul lgnatie Brianceaninov

sub indrumarea unui bdtrAn timp de trei ani. Prinostenelile trupegti, sfaturile dese ale bdtrAnului,spovedania zilnicd a activitdfii exterioare gi ldun-trice, prin tdierea voii se infrAnau tare gi repedepatimile, iar mintea gi inima dobAndeau o marecurdtie.

in vremea deprinderii cu ostenelile i se predaincepdtorului lucrarea rugdciunii, potrivitd alcdtu-irii lui. Dupd trecerea celor trei ani, li se cerea ince-pdtorilor invdlarea pe de rost a irtregii Evanghetiigi Psaltiri, iar celor capabili gi a intregii Scripturi,ceea ce dezvoltd nemaipomenit rugdciunea atentda gurii. Abia apoi incepea tainica invdtare a rugd-ciunii mintii; ea era tAlcuitd din belgug qi cu Noul gicu Vechiul Testamentes. Astfel monahii ajungeau lainfelegerea corectd a rugdciunii mintii gi la deprin-derea corectd cu ea. $i datoritd trdiniciei temeliei gicorectitudinii in cadrul deprinderii, minunatd eraizbAnda lor ! e

I-Icenicul: Existd vreun mijloc sigur pentru pd-zirea de ingelare in general, in toate nevointele mo-

% Aceasta reiese din scrierile SfAntului Casian Romanul,aie Cuviosului Orsisie, ale Cuviosului Isaia Pustnicul gi alealtor cdlugdri sfinti, care au dobandit forrnarea cdlugxreasciin mdndstirile egiptene. (nota alcdtuitorului)

e Este imprumutat din destdinuirea SfAntului CasianRomanul. (nota alcdtuitorului)

Starea corecti a duhului

nahalegi, inspecial, indeprindereacuRugdciunealui lisus?

stareful:Aga cum mandria este, irn gener al, cauza

ingeldrii , d9d9i smerenia, virtutea opusd direct mAn-

driei, este pazd,sigurd de ingelare. sfantul Ioan fte-

rarul a numit smereni a ,,pietzdtoarea patimilot"l$ '

Evident cd in cel in care nu lucre az|pattmile, in care

patimile sunt infrAnate, nu poate lucra nici ingelareA

pentru cd ,,ingelarea este inclinarea pdtimagd a sufle-

tului sPre minciund pebazamAndriei"'

Iar in deprinderea cu Rugaciunea lui Iisus gi,

in general, cu rugdciunea, ne ocrotegte pe deplin

gi cu toati credinta felul smereniei, numitplkngere.

PlAngerea este sentimentul de pocdinld al inimii, al

intristdrii mAntuitoare pentru pdcdtogenia gi feluri-

tele gi numeroasele neputinfe ale omului. PlAnge-

rea este ,,d,uhul umiliu inima infrdntd 9i smerita",

pe care Dumne zelJ ,,r11J o va urgisi"101, adicd nu o

va da in mAinile demonilor sd o stdpAneascd 9i sd o

Ponegreascd, aga cum este datd inima mAndr6, Pli-nd de ingAmfare, aroganfd 9i slavd degartd. PlAnge-

rea este acea unicd jeftfd,, Pe care Dumnezeu o Pri-megte de la duhul omenes c cdzut, pdnd la innoirea

duhului omenesc prin Duhul SfAnt.

lm SfAntul Ioan Sctrrarul, op. cit.101 psalmuls0, l"g.

b-

Starea corecti a duhului

noasffe, ceea ce arde patimilor ca Pe nigte mdrdcini,

Ui u"r"lie gi linigte aduce sufletului. $i nici din dreap-

L ,ri.i din stAnga, nici de sus nu vine: ci din inimd

iarordgte, ca un rzvor de apd, din Duhul cel fdcdtor

de viafdlos. $i doar Pe ea sd doregti sd o gdsegti in ini-

mata,gisdocdgtigi,pdzindu-fiminteatapurureafara,ndluciri, gi goald de tnfelegeri gi de ganduri, 9i

asffel nu te vei teme. Pentru cd Cel ce a zis: "indrdz-nifl,Eu sunt, nu vd temeti>le, Acela este cu noi (pe El

fl cdutiim, Cel Care ne apfud pe noi totdeauna, 9i nu

suntem datori sd ne temem, 9i sd suspindm chemand

pe Dumnezeu). Iar dacd gi unii s-au rdnrrdttt, imbol-

rrdniF fiind cu minte a, afld,cd au pdtimit aceasta doar

din cauza iubirii de sine gi din tralta cugetate"'

Astdzi, din cauza impulinirii dramatice a povd-

pitorilor purtdtori de duh, nevoitorul rugdciunii e

nevoit sd se cdlduzeascd numai Prin SfAnta Scripturd

9i scrierile Pdrirrfilorlos. Acest lucru e mult mai greu.Un motiv nou pentru a pldnge mult mai mult!

- celdum duhovniceascd aparfine cdlugdrilor foartesporill care se nevoiesc in linigte, pentru care a 9i fost scrisdtoati cartea SfAntului Grigorie Sinaitul, gi nu este nicidecumPentru incepdtori. incepdtorii trebuie sd se mullumeascd curug{ciunea fdcutd cu itenlie 9i induiogare. Despre cdldurdvezi in Cuodntul despre Rugdciunealui lisus. Experienle ascetice,vol. n" (nota alcituiiorutui;

ru Matei L4, ZT.los SfAntul Nil Sorski, op. cit.

t ' " t /

-

6160 SfAntul lgnatie Brianceaninov

Sd fie rugdciunea noastrd pdtrunsd de sentimen-

tul pocdinfei, sd se uneascd cu pldngerea gi ingelarea

niciodatd nu va avea weo i.flr"rfd asupra noastrd.

SfAntul Grigorie Sinaitul, tr ultimul capitol allucrdrii sale102, in care sunt expuse de el pentru ne-voitorii rugdciunii avertismente fafd de ingelarea

pierzdtoare de suflet, spune: ,,Cd nu este pufind

osteneala de a arita adevdrul, gi a fi curat de celeprotivnice Darului. Fiindci in chipul adevdruluidiavolul obignuiegte, (mai ales la cei noi incepd-

tori), sd-gi arate trgelarea, inchipuind pe cele vicle-ne ale lui ca fiind duhovnicegti. Astfel, cel care sesArguiegte in linigte sd ajungd la rugdciunea curati,cu cutremur mult gi plAngere, este dator sd intre-

be spre a primi povdfuirea celor iscusiti. 9i sd-gipldngd totdeauna pdcatele sale, intristAndu-se gi

temdndu-se, ca nu cumva sd se munceascd, sau sdcadd de la Dumnezert, despdrfit ajungand sd fie deEl, acum sau in veacul cel viitor.

Dacd ar vedea diavolul pe cineva viefuind cuplAngere, nu va sta acolo, temAndu-se de smereniacare apare din pldngere [...] De aceea, este o armdpreamare pldnsul in rugdciune [...] Fiindcd rugdciu-nea cea neinEelatd devine fierbinte prin Rugdciunealui Iisus, a Celui ce a pus foc in pdmAntul inimii

102 SfAntul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare.