Aceasti carte a fost publicati cu sprijirrulMinisterului Culturii gi Turismului din Turcia

in cadrul proiectului TEDA.

ASLI E. PERKER

Sufleul

Traducere de

CARMEN SCARLET

{[uNvens

UNU

Lilia iqi didu seama ci s-a intimplat ceva riu de indati ce

intoarse capul spre dreapta, exact cum fbcea in fiecare dimi-nea{i cAnd iegea din camera ei. Deqi Arnie igi sacrifica ore

intregi ca sd pistreze ordinea la el in cameri gi incuia uga

cind pleca la serviciu, ca nu cumva sI deranjeze ceva

nevasti-sa, nu-gi diduse niciodati seama ci migca un picchilimul din fafa ugii spre stinga. Asta poate pentru ci Liliail aqeza in fiecare dimineafi cu virful papucului, dupi ple-carea lui.

In ultimii ani din cisnicia lor, pe care reugiseri s-o intre-

fini de mai bine de treizeci de ani de acum, ajunseseri si-gidea seama ci varianta cea mai infeleaptl este si aibi dormi-toare separate; astfel gisiserl un mod de a trii, frri s6-gi inter-secteze vielile, in aceeagi casi. Singurul lucru care mai amintea

de faptul ci fuseseri cindva iubili era sirutul discret, elegant,

deloc ostentativ, pe care Arnie i-l agternea Liliei pe buze lnfiecare seari cdnd venea acasi. in minutele care urmau se

agezau de obicei pe taburetele din jurul insulei din mijloculbucitiriei qi m6ncau cina delicioasi pregltiti de Lilia, intimp ce urmireau qtirile prezentate de |im Lehrer pe canalul

13. Degi Lilia se transformase lntr-o americanci veritabili inultimii treizeci qi qapte de ani, pe care-i petrecuse in Statele

Unite, ochii migdalali pe fondul tenului ei misliniu, ca niqte

11

pietre de jais, s,i aroma de ghimbir adiugati la fiecare min-care ii plstrau vii ridicinile filipineze.

Fiind un gentleman perfect, dupi ce-i fbcea complimenteLiliei pentru mincarea gltiti, Arnie igi spila farfuria, se

scuza gi se ducea la elin camerd. Asta insemna ci, dupi ointrerupere de patrtz,ici qi cinci de minute, Lilia revenea lapropria ei viafi. Fie stltea ceva timp in fafa computeruluiintr-o debara pe care gi-o amenajase ca birou, fie arunca oprivire pe ziarele pe care le adusese acasd solul ei. In fiecareseari, la zece, asculta pagii lui Ed de data asta gi, de indatl ce

birbatul inalt gi blond apirea la uqa bucitiriei, ii amintea sinu faci zgomot. Degi acest polilist pensionat, in vdrsti decincizeci qi cinci de ani, locuia la ultimul etaj al casei lor cudoui etaje de zece ani, Lilia trebuia, in cea mai mare parte atimpului, si faci eforturi ca si-i observe existenfa. De cindincepuse si lucreze ca agent de pazd la un mall in schimbulde noapte, igi fhcuse un obicei si coboare in fiecare sear6 laaceeagi ori qi asta adiugase inci un element la programulzilnic al Liliei. Dupi ce stitea pe unul dintre taburete timpde cincisprezece minute ca si-gi ia cina tirzie, Ed rispundeaprivirilor curioase ale Liliei spunindu-i ci i-a plicut foartemult mincarea gi se simfea mindru de el ci a reugit si umpleo bucifici din pustiul uriag din viafa acestei femei in virstide gaizeci gi doi de ani.

in orice caz, asta era tot. Faptul ci locuiau in aceeagi casinu-i putea face si se apropie mai mult de atdt. Lilia nu reufea,de exemplu, si-s,i facd. cwaj qi si-l intrebe pe acest birbat,care aproape ci ajunsese si faci parte din familia lot undedispirea la sfirqit de siptimini. Din fericire fusese destul dedegteapti si includi Ei mincarea in cei patru sute de dolari pecare Ed ii plitea pe luni, aga ci aveau un pretext ca si stea devorbi. Altfel Ed s-ar fi transformat cu totul intr-o fantomicare ar fi mincat doar niqte unt de arahide qi gem intre douifelii de p6ine prijiti, aga cum fhceau tofi americanii.

T213

Tocmai datoriti acestor tabieturi din viata ei, Lilia igi dlduseama c[ se intdmplase ceva riu in diminea]a aceea. Miculchilim din fata ugii lui Arnie - care fusese primit de la o tur-coaici pe care o avusesere in gazdi cu ceva timp in urm[ -rimlsese perfect nemigcat. Asta nu putea si insemne decdtrrn singur lucru: ci Arnie nu iegise din cameri. Cu toate acestea,

l,ilia ciocdni de cdteva ori la ugi inainte de a-gi permite si intre.Neauzind nici un rispuns, intri in camerl ca s6-l gdseascl pe

soful ei pribugit pe podea, chiar l6ngi pat. Era imbricat inpijama, aga ci nu avea cum si-qi dea seama de cind stiteaacolo, in pozilia aceea, dar in loc si fipe sau si intre in panici,lirgi in camera ei, lui telefonul qi suni la urgenfi. in timp ce

l)ersoana de la celilalt capit al firului ii punea intrebiri, ea iqi

tliiclu seama cI soful ei este incd in viafi dupi pulsul slab pe

care-l simli cu virful degetelor.

Nu durl mult pini cdnd sirena ambulanlei se fbcu a:uzitir

in cartierul lor liniqtit. Lilia nu-gi ldsase soful singur pAni inirccl moment gi ochii i se umplurl de lacrimi pentru primatlatf, in timp ce cobora treptele. O durea inima la gAndul ciArnie incercase probabil si nu faci giligie cdnd cizuse. De ce

n-a putut si cadi gi el zgomotos ca a\i birbafi, de ce n-a incer-iat si se lini de marginea patului, se intrebl ea. Lilia era

siguri c[ sopl ei a fbcut asta ca s[ nu tulbure linigtea. Afurisitalia de linigte absoluti din casa lor.

Dup[ ce deschise uqa Ei ii conduse pe paramedici la etaj,

i;i indrept[ privirea inlicrimati citre casele din cartier. Nu,nu iesise nici un vecin la ug6. Nici micar perdelele nu era

rlate la o parte. in loc si recunoasci faptul ci nu-i pasi nimi-nui, Lilia preferi si creadi ci vecinii lor sunt la serviciu sau

ri-qi duc copiii la gcoali. Cum se izolase de viala animati dincare fbcuse cAndva parte qi se complicuse in aceast[ placidi-tate? Cum ajunsese si accepte si triiasci aqa? Cu toate astea,

nu-gi ingidui si se infurie: nici pe vecini, nici pe soful ei, nicipe propria-i indiferenfl. Cind i se domolise furia, despre care

in tinerefe nu credea ci-i va conteni? in familia ei numeroasinu lipsiseri niciodati certurile, dar nici imbritiqirile sau feri-cirea. in scurtele perioade in care erau impreuni casa risunaatit de strigite, cit gi de rAsete. fetrecerile se transformau incerturi, apoi din nou in petreceri apoi in convenlii ale be{ivi-lor, in crize de furie, dar intotdeauna se incheiau cu multidistraclie. intotdeauna era cdte cineva despre care se vorbeape la spate in familia ei cea giligioasi. intotdeauna cineva pecare s[ te superi, de care si fii mindru sau care si fie luat lagoanl din familie, doar ca si fie primit inapoi mai tirziu.

in lumea ticuti a lui Arnie, pe de alti parte, familia Lilieinu era cu nimic mai presus decAt un circ: distractivi gi intere-santi la inceput, prea zgomotoasi qi ieftini dupi ceva timp.Ce distracfie putea fi mai grozavi decAt o dupi-amiazi fru-moasl de duminici pe care s-o petreci uitdndu-te la baseball,

decdt cinele in doi la care nu se auzea decit clinchetul argint6-riei sau glumele inteligente, dar nu prea dese? Ce loc puteainlocui camera siguri, ordonati a lui Arnie, care era plind de

cele mai utile articole decupate din ziare, indosariate cu grij[intr-un biblioraft? Care cAntec filipinez putea oferi bucuria pe

care {i-o dldeau vocile calme, ferme, ale prezentatorilor degtiri de la PBS? Ce si' mai zici de poveEtile alea vechi cu zine gi

spiridugi pe care le spuneau solia lui qi familia ei dupl fiecaremasi de Criciun? Oamenii igtia triiau in State de ani intregi,aveau acies la tot felul de tehnologii, tratamente, conduceaucele mai noi modele de maqini, dar inc[ mai credeau in fiinfecare triiesc in copaci. Mai mult decAt atit, considerau c[ e o

virtute si transmifi aceste povegti din generafie in generafie.Lui Arnie aga ceva i se pirea inadmisibil gi evident ci nu per-misese ca gi copiii lui s_? fie crescufi cu asemenea aiureli.inchisese ochii la povegtile care se spuneau o dati pe an inprezenla lor, dar in cele din urmi reugise si le insufle gustulpentru linigte qi pace. in aqa m5suri incAt acum infelegea de ce

nu suni mai des, nu vin la masi, doar stau cAte o orl sau cam

t4 15

a$a cel.a la ocazii speciale qi nici micar nu le cer si aibi grijide nepofi din cind in cind. Degi nu erau copiii lui biologici,liul gi fiica lui ii mogteniser[ obiceiurile suti la suti.

Lilia, pe de alti parte, recuno$tea in sinea ei ci i se rupeinima in timp ce sti singuri la ea in camer[, dar nici ea nuputea si se supere vreodati pe ei. Le oferise gi ficuse tot ce

lusese in stare pentru acei copii pe care nu putuse si-i poartein pAntece timp de noud luni. Reugise sd-i aduc6 din Vietnamin ciuda tuturor greutifilor, cheltuise saci de bani ca si-i punidin nou pe picioare gi-i trimisese la cele mai bune qcoli posi-bile. Mai presus de asta, renunfase la viafa ei in favoarea lor.ln timpul primilor ani de cisnicie triiseri in Manhattan, iarl'rumusefea exotici a Liliei, faptul cd era diferiti fali de feme-ilc din jur, creativitatea ei ii ajutaserl si pltrundl in diverseccrcuri gi ii transformaserl ln oaspefi dorili la toate petrece-rilc. Reugise si le arate tablourile ei mai multor personajenrarcante de la aceste petreceri; prin urmare, avea expozifii lagalerii in mod normal inaccesibile qi-i fbcea plicere s[ se aflechiar in mijlocul lumii intelectuale. Mutarea din oraq intr-oeasi mare cu multe camere gi gridind fusese, desigur, ideea

Iui Arnie, dupi ce adoptaserd copiii. Era firesc si faci asta,

tlupl cum fbceau toate familiile de americani cu copii. inplus, acesti copii care fuseseri expuqi unei traume imenseirvcau nevoie de un loc linigtit, pagnic gi tihnit, gi nu era cazulsir-i spuni el cd Manhattan era locul cel mai pulin corespun-zirtor acestei descrieri. Lilia se conformase.

Pini la urme, rimlseseri singuri in casa asta cu qapte

cArnere, cine qtie cite debarale qi patru bii, care fusese cumpi-rati de dragul copiilor. Pentru ci nu reugise niciodatl si facitoatl curifenia de una singuri si mexicanca pe care o angajase

llcca mereu treabi de mintuiali, praful domnea pe fiecareccntimetru pitrat din suprafata casei gi aproape c[ nu se maivcdea nici gridina de stratul gros de mizerie de pe geamuri.

lar acum copiii aceia pe care-i crescuseri cu cea mai mare

griji nu voiau sI-gi aduci propriii copii in vizitit, nici mlcar o

orl, pldngAndu-se c[ e prea murdar in casd.

Sunetele care veneau de la staliile de emisie-recepfie o rea-

duseri pe Lilia in prezent. Dupi ce paramedicii il duseri pe

Arnie, in virst[ de Eaizeci de ani, in ambulan]i pe o targ5, urciqi Lilia qi se agezi lingi el, finindu-l de mdni. Merseri pAni laspital acompaniali de vaietul sirenelor risundnd pe strizilepustii din nordul New York-ului. Liliei nu i se pirea neobignu-

iti linigtea din magini datoriti experienfei de atAfia ani.

in aceeaqi vreme, 0""r." u;; ore inainte, Marc deschidea

uga de la apartamentul lui, avind o cutie micl de prijituri inmdni. Pleca de la galerie si venea acasi mai devreme in fie-care vineri. intotdeauna aducea cAteva dulciuri de la patise-

rie, care era pe dreapta imediat ce intra pe Rue Monge, gi

iulea un pic pasul ca sd se revadi mai repede cu iubirea viefiilui, Clara, care-i era sofie de douizeci gi doi de ani. Odatiajuns la sciri, agtepta cu neribdare si simt[ mirosul de cafea

care pitrundea prin crip[turile ugii apartamentului lor de la

etajul doi. Descoperiserl cafeaua la filtru intr-o cildtorie laNew York cu ani ln urmd, gi de atunci diduseri deoparte cel

mai valoros aparat de espresso din Europa gi deveniseri depen-

denfi de cafeaua cu vanilie.Locuiau in acelagi apartament de cAnd se cisdtoriserd.

Singura camerd spafioasi din acest apartament cu un singurdormitor era bucltiria. Deoarece Clarei ii plicuse dintotdea-una si giteasci, devenise locul in care ea igi petrecea cea maimare parte din timp. N-ar.fi fost gregit si spui cL era cea maiimbietoare cameri din'bpartament, cu florile ei, plantele,accesoriile, masa din mijloc gi micul televizor din col1.

Sufrageria lor se transformase intr-o biblioteci, plini de cIrli,atent aqezate pe rafturi, qi de obicei citeau in bucitirie cirfile

16 t7

pe care gi le alegeau. Marc nu se pldngea niciodati de asta, o

turma fericit pe sofia lui in dormitor la sfArqitul fiecirei seri

;i-l lua somnul mirosind parfumul ei amestecat cu aroma de

rnAncare pe care o lisa in urmi. De fapt, n-ar fi dat aceastiplScere pe nimic altceva.

Discutaserl la inceputul clsniciei si se mute intr-un apar-

tument mai mare atunci cind vor avea copii. Vor avea nevoie

tle cel pulin doui camere. Chiar se intrebaserl ce ganse au sIrnai giseascd o bucitirie mare precum cea de acum. Cu toate

acestea, nu fusese niciodati nevoie si caute alt apartament.

incercaser[ mult timp si aibi copii, frri si renunfe sau sd cadipradl disperlrii. Cdnd se pusese insi problema s[ faci anu-

nrite tratamente, injecfii cu hormoni, renunfaserd'. Nu asculta-scrl sfaturile de la prietenii lor legate de adopfie. Nu spuseserd

irsta niminui, dar Clara iqi dorea un Marc micuf, iar Marc iqi

tlorea o Clara miculi. Un copil asiatic nu corespundea descri-

crii. in schimb, igi gisiseri fericirea unul in celilalt gi deveni-scri genul de copii care nu se maturizeazi niciodat[. Listatirbieturilor lor se lungea odati cu trecerea anilor gi erau maill'ricifi pe zi ce trecea. in timp ce Clara devenea tot rnai price-puti in ale bucitiriei, Marc, glsindu-gi refugiu in cildura ei,

sc aseza in coll gi se delecta citind revistele lui de benzi dese-

nfie, Fluide glacial,IlEcho des Savanes, Psikopat, BoDo[.

Clara nu reugise si-l invefe pe Marc denumirile legumelorsiru aromele mirodeniilor. Dupi ce il trimisese de cAteva oriirr piala de zarzavaturi gi de fiecare dati iegise un dezastru, se

IrotirXse s[-l lase in pace qi se obiEnuise si-l accepte ca pe cel

rnai fidel client al ei. Insistenla cu care Marc lua dulciuri de la

patiserie vinerea i se pirea o copilSrie gi o adora. Accepta untlcsert cumpirat o dati pe siptimAn[ gi suferea puternic pen-tru c[ preparatele ei tot nu erau la fel de bune. igi plimbacrema prin guri,lipind-o de cerul gurii qi simlindu-i mirosulin spatele nasului qi incerca si-qi dea seama ce nu ftcea cumtrebuie cAnd cocea dulciuri.