zzz 1 “““nu voinu voinu voi “nu voi accepta niciun blat cu psd-ul!” · 2017-08-29 ·...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 609 . 609 . 609 . 609 . 609 30 augus 30 augus 30 augus 30 augus 30 august - 5 sept - 5 sept - 5 sept - 5 sept - 5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

OrOrOrOrOrban, prban, prban, prban, prban, preşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele liberele liberele liberele liberele liberaliloraliloraliloraliloralilorde prde prde prde prde preeeeetutindeni, anunţă de latutindeni, anunţă de latutindeni, anunţă de latutindeni, anunţă de latutindeni, anunţă de laCrCrCrCrCraioaioaioaioaiovvvvva:a:a:a:a:

2-3Amãnunteîn paginile

Amãnunteîn pagina 4Gunoiulde laMãldãreºtiîi miroaseministruluimediuluia parfum

Gunoiulde laMãldãreºtiîi miroaseministruluimediuluia parfum
















Amãnunteîn pagina 9

Tabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicã

“Nu voiacceptaniciun blatcu PSD-ul!”

















Detaliiîn pag.14

PSD nu mai vreacasã de la

Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova


Primãria Craiova

30 august - 5 septembrie 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Prima scumpire la cãldurãdupã o perioadã de îngheþ apreþurilor de mai bine decinci ani. Craiovenii vor plãticu 7 la sutã mai mult lafactura de cãldurã emisã deTermo Craiova SRL, potrivitunui proiect care intrã sãptã-mâna aceasta în dezbatereaconsilierilor municipali.Tariful pe gigacaloria livratãpopulaþiei de SRL-ul munici-pal rãmãsese neschimbat dela începutul primului mandatde primar al Liei OlguþaVasilescu.

de Nicuºor Fota

Tariful energiei termice facturatepopulaþiei creºte de luna viitoarecu 16 lei, dupã cum aratã docu-

mentele înaintate consilierilor locali cra-ioveni. Proiectul „privind aprobarea pre-þului local la energia termicã produsã, dis-tribuitã ºi furnizatã din centralele termi-ce, pe bazã de gaze naturale ºi prin punc-te termice, precum ºi a tarifului de distri-buþie ºi furnizare a energiei termice pen-tru populaþie ºi agenþii economici” a fostintrodus în dezbaterea aleºilor locali cra-ioveni peste ordinea de zi, urmând a fiaprobat în ºedinþa ordinarã din 31 augusta Consiliului Local Municipal.

În documentaþia înaintatã consilierilorlocali craioveni, funcþionarii primãrieiinvocã drept motiv pentru scumpirea gi-gacaloriei noul preþ perceput de Com-plexul Energetic Oltenia pentru agentultermic distribuit de SRL-ul municipalprin punctele termice, valabil de la înce-putul acestui an, precum ºi douã hotã-râri anterioare ale consiliului local, din2016, privind cota pierderilor tehnolo-gice acceptate în punctele ºi centraleletermice ale Termo Craiova SRL ºi cotade 5 la sutã din tarif alocatã dezvoltãrii.„Preþul pentru energia termicã livratã subformã de apã caldã, facturat de cãtreCEO de la 1 ianuarie 2017, este de123,83 lei/Gcal fãrã TVA, conform adre-sei SC Termo Craiova nr.461/03.01.2017. În conformitate cu prevede-rile HCL nr.27/21.07.2016, valoareapierderilor tehnologice de energie termi-

Ultima ºedinþãde varã dezgheaþãpreþul gigacalorieila Craiova

cã au fost stabilite la 19,31% pentrupunctele termice ºi de 21,05% pentrucentralele termice, iar conform prevede-rilor HCL nr.133/29.09.2016, s-a apro-bat o cotã de dezvoltare a SACET de 5%din tariful de producere ºi distribuþie aenergiei termice. În vederea punerii înpracticã a celor douã hotãrâri amintitemai sus, SC Termo Craiova SRL a fun-damentat noi preþuri ºi tarife cãtreANRSC în vederea avizãrii”, se aratã înraportul întocmit de angajaþii PrimãrieiCraiova.

236 lei/gigacalorie –noul preþ al cãlduriipentru craioveni

Avizele ANRSC au fost deja obþinute,precizeazã documentaþia înaintatã con-silierilor locali, tariful pentru gigacalo-ria facturatã populaþiei urmând sã creas-cã de la 220 la 236 de lei. „Din cele arã-tate mai sus rezultã un preþ final, pentruenergia termicã distribuitã prin puncteletermice, de 110,31 + 123,83 = 234,14lei/Gcal, exclusiv TVA, pentru agenþiieconomici ºi 131,27 +147,36 = 278,63lei , inclusiv TVA, pentru populaþie.Având în vedere faptul cã tariful ener-giei termice produsã în punctele termi-ce, care reprezintã aproximativ 93% dinenergia termicã livratã populaþiei, semodificã de la 262,27 lei/Gcal la 278,63lei/Gcal, se propune modificarea tarifu-lui local la energia termicã facturatã po-pulaþiei de la 220,5 lei/Gcal la 236,86lei/Gcal, inclusiv TVA, reprezentând ocreºtere de 7,42%”, se aratã în raportulanexat proiectului de hotãrâre.

CăldurCăldurCăldurCăldurCăldura soara soara soara soara soarelui din ce înelui din ce înelui din ce înelui din ce înelui din ce înce mai „scumce mai „scumce mai „scumce mai „scumce mai „scumpă la vpă la vpă la vpă la vpă la vederederederederedere”,e”,e”,e”,e”,cea de la Tcea de la Tcea de la Tcea de la Tcea de la Tererererermo doar maimo doar maimo doar maimo doar maimo doar maiscumscumscumscumscumpă.pă.pă.pă.pă.

de Cosmin Pretorian

Reporter: Domnule preºedinte, aþifost ministru al transporturilor careacum zece ani aþi propus sã se con-struiascã drumul expres Craiova-Bu-cureºti. În acest sens, aþi fãcut studiulde fezabilitate al acestei investiþii...Iatã cã, dupã ce s-a renunþat la pro-iectul dumneavoastrã, pe motiv cã nueste avantajos, dupã ce ani la rânddiverºi guvernanþi au promis cã vorface o autostradã, acum s-a revenit ºis-a intrat în linie dreaptã tocmai cuproiectul promovat de dumneavostrã...

Ludovic Orban: Am aprobat docu-mentaþiile economico-tehnice ale aces-tei investiþii, în 2009 am prevãzut su-mele necesare pentru demararea pro-iectului ºi, de asemenea, am pregãtitdocumentaþia de licitaþie. În mod nor-mal, la sfârºitul anului 2009 trebuia sãdemareze licitaþia. Dupã aceea a venitaltcineva, domnul Berceanu, dacã îmiamintesc eu bine, a propus autostradasudului, dupã care iarãºi altcineva cualtã propunere. Au trecut zece ani, s-au pierdut zece ani, ºi iatã cã s-a reve-nit la proiectul promovat de mine. Pro-babil cã vor face acest drum expres înbaza documentaþiei realizate de mine.

Rep.: Putem vorbi, cel puþin în acestcaz, de o inconsecvenþã crasã la nivelguvernamental. Dacã PNL va veni laguvernare...

L.O.: (Precipitat) Infrastructura vafi prioritate zero!

Rep.: Am înþeles. Ceea ce voiam sãvã întreb eu, dacã PNL va veni la gu-vernare, va face demersurile pentru aface un pact naþional cu privire la in-frastructura României? Va invita PSD-ul ºi celelalte formaþiuni politice sãsemneze un memorandum în acestsens?

L.O.: Ce sã faci cu PSD-ul? Ascultaþi-mã, e greu sã îi convingi pe unii oamenicare nu pricep despre ce este vorba ºicare nu au niciun fel de interes. PSD-ulîntotdeauna a privit problemele de infras-tructurã ca probleme, sã spun, secunda-re. Pentru ei, voturile le aduc kilometriide asfalt pe care îi fac în comune, legândsate, cãtune ºi alte chestiuni de genulacesta. În mintea lor, autostrãzile nu aducvoturi, ceea ce este o mare prostie! In-frastructura modernã este suport al dez-voltãrii economice a României. Absenþainfrastructurii reprezintã una dintre celemai grave bariere în dezvoltarea econo-micã a României, iar pentru noi este prio-ritate zero dezvoltarea infrastructurii cri-tice, adicã marile tronsoane de autostrãzi.Vorbim aici de Sibiu-Piteºti, autostradaMoldova ºi nu numai. Din alt punct devedere, Doljul este un judeþ dunãrean.Nerealizarea lucrãrilor de navigabilitatea Dunãrii reprezintã un mare handicapde dezvoltare a judeþelor dunãrene. Du-nãrea, odatã ce îi asiguri navigabilitatea,atunci transportul pe Dunãre va creºtespectaculos.

Guvernul, solicitat sã seimplice în renaºtereaUzinei de Avioane Craiova

Rep.: În ultimul an, asistãm la un am-plu program de reînzestrare a armateiromâne. Se vorbeºte despre investiþii înindustria de apãrare ale unor firme strãi-ne. În ceea ce priveºte Fabrica de Avioa-ne Craiova, care este singura uzinã carea produs avioane de luptã, care facementenanþã acestor avioane...

L.O.: Înþeleg ce vreþi sã spuneþi. Eucred cã cei care concep aceste proiectear trebui sã aibã în vedere aceastã capa-citate de producþie ºi cred cã aici se poa-te dezvolta ceva. Cum este asocierea de

Sosit pe meleaguri doljene pentru a lua pulsul ºi aîncuraja organizaþia localã, preºedintele PartiduluiNaþional Liberal, Ludovic Orban, a dovedit tuturor de ceeste un lider de anvergurã pe scena politicã româneascãde mai bine de 15 ani. Fãrã a se sfii, natural, liberalul-ºefs-a amestecat în mulþimea strânsã cu ocazia zilelorcomunei Coþofenii din Dos ºi ale oraºului Bãileºti, adiscutat relaxat cu cetãþenii ºi s-a fotografiat cu zecidintre aceºtia. Profitând de prezenþa lui Orban în Dolj,oferim cititorilor noºtri un interviu cu cel care are misiu-nea de a redresa „corabia“ liberalã în urmãtorii patru ani.

30 august - 5 septembrie 2017www.indiscret.ro

3INTERVIU

la fabrica din Moreni (uzinacare produce transportoare blin-date ºi care a semnat un contractde asociere cu producãtorul ger-man Rheimetall n.red.), fie cala Braºov (unde s-a creat o fir-mã mixtã pentru producþia deelicoptere).

Rep.: PNL-ul va încerca sãsprijine o astfel de abordare.Spre exemplu, o discuþie înCSAT pe aceastã temã, promo-vatã de preºedintele Iohan-nis...?

L.O.: CSAT-ul nu poate inter-veni în chestiuni punctuale, eco-nomice. CSAT-ul aprobã strate-gia de apãrare ºi a aprobat celeopt programe de înzestrare a ar-matei, dar nu poate sã decidãcondiþiile în care se vor nego-cia din punct de vedere econo-mic. Spre exemplu, uitaþi-vã laPolonia, care a cumpãrat, dacãîmi amintesc bine, 42 de avioa-ne F16 noi ºi au solicitat offset,obþinând ca mentenanþa sã sefacã la ei în þarã, creând locuride muncã ºi generând investi-þii. Noi am cumpãrat 12 avioa-ne, sã zicem second hand, fãrãca nimeni sã se gândeascã la oimplicare a capacitãþilor indus-triale româneºti, care, din pãca-te, au fost lãsate de izbeliºte înultimii 27 de ani. Iar armatachiar are nevoie de înzestrãrimoderne, ne confruntãm cu ointensificare clarã a presiuniiruseºti!

Rep.: În ultimele luni, de lainstalarea cabinetului Tudose,asistãm la o serie întreagã deschimbãri ale fiscalitãþii Româ-niei. Care credeþi cã vor fi con-secinþele acestor modificãri?

L.O.: Se vãd deja primeleconsecinþe! Deja existã investi-tori care erau pregãtiþi sã finan-þeze capacitãþi de producþie ceau decis sã mai aºtepte. Foartemulþi investitori din Româniacare doreau sã-ºi mãreascã ca-pacitãþile de producþie, mai aº-teaptã. Nimeni din mediul deafaceri, în general niciun cetã-þean român, nu ºtie la ce sã seaºtepte din partea guvernului. Oasemenea avalanºã de propu-neri în domeniul fiscal care toa-te sunt împotriva firmelor pri-vate, care nu fac altceva decâtsã creascã fiscalitatea, sã cree-

ze complicaþii suplimentarepentru antreprenori ºi investi-tori, nu s-a mai vãzut de mult!Impozitul pe cifra de afaceri,taxa de solidaritate, impozitulpe gospodãrie, rebotezat impo-zitul pentru persoane fizice pevenitul global, contul specialpentru plata TVA-ului, readuce-rea supraaccizei la combustibil,transferul cotelor de contribuþiide la angajatori cãtre angajaþi,discuþia despre naþionalizareaPilonului II de pensii, sunt doarcâteva dintre „minunile“ fisca-le propuse în ultimele luni. Cearatã aceste mãsuri? Aratã cã,dupã execuþia bugetarã pe pri-mele ºase luni, nu existã capa-citatea de a susþine cheltuielilepublice care au fost declanºateprin modificãrile legislative pecare le-au fãcut. Datele econo-mice ne aratã reducerea inves-tiþiilor private, peste 13%, creº-terea deficitului comercial cupeste 30%. Deficitul comerciala crescut ca urmare a creºteri-lor de salarii ºi de pensii, careautomat a crescut consumul,fãrã sã creascã capacitatea deproducþie a României. S-a des-chis astfel poarta importurilor,fãrã sã creascã capacitatea deexport. Acest lucru va duce lacreºteri ale presiunii pe mone-dã, va duce la un derapaj al cur-sului de schimb... Toate acesteavor duce pânã la urmã la infla-þie, care deja a început sã creas-cã. BNR-ul nu mai poate sã oþinã foarte mult pe loc pentru cãºi ei au o limitã de rezistenþãcare e datã de rezerva valutarã.Apoi, investiþiile publice sunt lacota zero! Unul dintre motoa-rele de creºtere sunt investiþii-le, fie ele private sau publice.Am avut de-a face cu cel maiscãzut nivel al investiþiilor peprimele ºase luni ale anului dinultimii zece ani de zile. Esteabsolut incredibil! Toate acestemãsuri aratã cã ei au nevoie debani ºi vor sã scoatã bani dinpiatrã seacã. Din fericire, au re-nunþat la impozitul pe cifra deafaceri. Trebuie sã vã spun cãnu existã nicãieri în Europa ast-fel de impozit, decât pentru mi-croîntreprinderi, aºa cum exis-tã ºi la noi. De altfel, nici con-tul separat pentru plata TVA-

ului nu existã nicãieri în Euro-pa, decât in Italia ºi se aplicãdoar companiilor care au con-tracte cu statul, pe contractelerespective. Este imposibil deadministrat, creeazã niºte cos-turi extraordinare. Toate acestelucruri genereazã consecinþeextrem de grave în ceea ce pri-veºte funcþionarea companiilor,iar aceºtia trebuie sã priceapã:o þarã merge înainte atunci cândcompaniile merg, când existã ocompetiþie, existã o dezvoltare.(...) S-a pornit pe un drum gre-ºit. O spun de acum: se pun ba-zele unei încetiniri a creºteriieconomice ºi chiar existã risculapariþiei unei noi crize econo-mice care este generatã chiar decãtre cei care conduc astãziRomânia.

„Adversarul nostrupolitic este PSD-ul!“

Rep.: În aceste condiþii, PNL-ul se gândeºte sã forþeze intra-rea la guvernare?

L.O.: Existã o aritmeticã par-lamentarã, care este clarã. Pânãnu se schimbã aceastã aritmeti-cã parlamentarã, este foarte di-ficil sã dai jos acest guvern. Darasta nu înseamnã cã nu ne vomstrãdui. Este unul dintre obiec-tivele noastre politice sã încer-cãm îndepãrtarea PSD-ului dela putere. Pânã atunci, evident,ne opunem la toate mãsurilecare genereazã efecte negative.Spre exemplu, am solicitat pu-blic sã renunþe la mãsura trans-ferului cotelor de contribuþii dela angajator la angajat, pentrucã aici se ascunde o mare ºme-cherie. Ei au promis de la 1 ia-nuarie 2018 creºterea salariilorîn sectorul public cu 25%.Transferul cotei de contribuþiide la angajator la angajat gene-reazã urmãtoarele efecte: în pri-mul rând va creºte salariul brutºi automat contribuþiile vor fimai mari. Mai mult decât atât,contribuþiile procentuale vor fimai mari. (...) Astfel, principa-lul beneficiar al creºterii sala-riului brut în sectorul public vafi statul! Iar angajatul va primipraful de pe tobã, nu 25%. An-gajatul va primi 2, 4, 5%, de-pinde de diferite situaþii. Asta

este o ºmecherie princare, promiþând oameni-lor o creºtere de salariu,de fapt câºtigã statulniºte bani în plus. În2018, puterea decumpãrare a anga-jaþilor din sistemulpublic va scãdea,cã pe lângã astava creºte infla-þia, va creºtepreþul la energie electricã, laenergie termicã va creºte preþul,va creºte preþul la combustibili.În sectorul privat, gândiþi-vã lace situaþie se va ajunge. Anga-jatorul, teoretic, nu va mai plãticotele de contribuþii, deci nu îlafecteazã. Însã pe angajatul sãu,da! Pentru cã angajatului dinsectorul privat nu poate sã îicrescã brusc salariul aºa cum îicreºte celui din sectorul publiccu 25%. De fapt, în sectorul pri-vat salariile vor scãdea, pentrucã marea majoritate a angajato-rilor nu vor avea capacitatea sãcreascã salariile brute.

Rep.: Domnule preºedinte, aþifost unul dintre cei care s-auopus formãrii alianþei USL. Peviitor, excludeþi o colaborare cuPSD pe plan central sau local?

L.O.: Am fost singurul care avotat împotriva acestei alinaþeîn Biroul Permanent Naþional alPNL! Pe ce teme sã colaborãmcu PSD-ul în viitor? Adversa-rul nostru politic este PartidulSocial Democrat ºi mai ales

OrOrOrOrOrban, prban, prban, prban, prban, preşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele liberele liberele liberele liberele liberalilor de pralilor de pralilor de pralilor de pralilor de preeeeetutindeni, anunţă de la Crtutindeni, anunţă de la Crtutindeni, anunţă de la Crtutindeni, anunţă de la Crtutindeni, anunţă de la Craioaioaioaioaiovvvvva:a:a:a:a:

“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”“Nu voi acceptaniciun blat cu PSD-ul!”

politicile acestui partid. Acestpartid urmãreºte în mod pro-gramatic ca o parte cât maimare din societatea româ-neascã sã rãmânã în beznã, însãrãcie, în dezinformare, fãrãloc de muncã, fãrã capacita-tea de a-ºi câºtiga existenþadecent. Obiectivul nostrufiundamental este câºtigareaalegerilor ºi trecerea în opo-ziþie a acestui partid toxicpentru România. Nu voi ac-cepta niciun blat cu PSD-ul.Dupã pãrerea mea, PSD-ul,aºa cum este astãzi construitca o adunare de vechili careau condus în mod feudal, des-potic, judeþele cele mai sãra-ce ale acestei þãri, nu poate sãaducã prosperitate în aceastãþarã. Atât timp cât la condu-cerea acestui partid va fiaceastã adunãturã, va fi foar-te dificil de colaborat. Totuºi,pe anumite teme, când vor-bim de propuneri bune ºi uti-le românilor, putem discuta,dar cred cã vor fi foarte puþi-ne ocazii!


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

de Marielena Popa

”Nu existã problemade a fi evacuaþisau sã li se întâmplealte nenorociri”

Ministrul mediului a anunþatmarþi cã, deºi mãsurãtorile nuau înregistrat ”pânã la oraaceasta” depãºiri ale radioacti-vitãþii în zona depozitului dedeºeuri de la Mãldãreºti, se vorface monitorizãri în continuare.Graþiela Gavrilescu a precizatcã nu sunt aspecte alarmantenici în ce priveºte nivelul po-luanþilor din aer. Prin urmare,nu se pune problema ca popu-laþia sã fie evacuatã: ”Vreau sãliniºtesc populaþia judeþuluiVâlcea ºi cu precãdere popula-þia comunelor limitrofe Mãldã-reºtiului ºi populaþia care lo-cuieºte în Mãldãreºti, cã deter-minãrile fãcute de astãzi de di-mineaþã cu unitatea mobilã tri-misã de la Bucureºti, ºi cu echi-pamentul mobil, care, la fel, aputut face determinãri de radi-oactivitate, cã pânã la ora aceas-ta determinãrile fãcute nu auînregistrat depãºiri în domeniulradioactivitãþii. Asta însemnândcã aceste determinãri s-au fãcutpe toatã circumferinþa depozi-tului. În acelaºi timp, vreau sãpun cã s-au fãcut determinãripentru monoxidul de carbon,pentru hidrogen sulfurat, NOx,amoniac, pentru metanol, form-aldehidã ºi fenol etc. În conti-nuare, pânã la sfârºitul sãptãmâ-nii, vom face aceastã determi-nare a calitãþii aerului, inclusivmonitorizare pe partea de radi-oactivitate, sã fim liniºtiþi cã nu

sunt depãºiri ale valorii limiteimaxime admisibile (…). ªi au-tolaboratorul ISU Vâlcea a fã-cut determinãri ºi nu s-au con-statat depãºiri de emisii nici peradioactivitate”.

Aceasta a precizat cã ºi în2016 s-au fãcut analize ale gra-

dului de radioactiovitate, iar re-zultatele nu au fost alarmante:”Vizavi de radioactivitate, ºianul trecut s-au fãcut determi-nãri, reieºind cã nu s-au înregis-trat probleme pe aceastã parte.Aºa cã, încã o datã, transmitpopulaþiei din Mãldãreºti ºi lo-

Deºi depozitul de deºeuri de la Mãldãreºti,judeþul Vâlcea, arde de douã sãptãmâni, fumulºi mirosul au acoperit opt localitãþi, apa dinzonã a devenit nepotabilã, oamenii ajung laspital cu probleme respiratorii, ministrul mediu-lui, Graþiela Gavrilescu, a anunþat, marþi, laPrefectura Vâlcea, cã mãsurãtorile de mediu seaflã în parametri normali. Colac peste pupãzã,cu o zi înaintea vizitei ministrului Gavrilescu laMãldãreºti, fostul prefect al judeþului Vâlcea,Petre Ungureanu, reiterase afirmaþia cã Servi-ciul Român de Informaþii îl înºtiinþase, în anul2009, cã prin acest depozit este posibil sã fietranzitate deºeuri radioactive. ªi în aceastãprivinþã, doamna Gavrilescu a declarat cã totuleste ok. Administratã de firma Sacomet, groapade gunoi de la Mãldãreºti este neconformã ºi aavut autorizaþie de funcþionare pânã în lunaiulie a.c.

cuitorilor comunelor limitrofecã nu existã problema de a fievacuaþi sau sã li se întâmplealte nenorociri”.

Militarii ISU nu potstinge incendiul,se schimbã metodade intervenþie

Între timp, militarii ISU în-cearcã sã stingã încendiul, lu-crând în condiþii aproape inu-mane, 24 de ore din 24. Purtã-torul de cuvânt al ISU Vâlcea,Cãtãlin Popescu, a declarat cãsituaþia este departe de a fi subcontrol: ”Este greu de ajuns lafocarele din adâncime”, a pre-cizat acesta. La Mãldãreºti a fostdeclaratã stare de urgenþã, iarComitetul Judeþean pentru Si-tuaþii de Urgenþã a aprobat luni,28 august, schimbarea metodeide intervenþie a specialiºtilor dela ISU prin acoperirea cu pã-mânt a zonei incendiate. Minis-trul Gavrilescu a mai declarat cãse vor aloca bani de la Guvernpentru stingerea incendiului.

Ignorând sau neînþelegândfaptul cã principala problemãeste sistemul prost administrat,nu numai oamenii, GraþielaGavrilescu a anunþat controalela Garda de Mediu Vâlcea ºiAgenþia pentru Protecþia Me-diului Vâlcea, promiþând cã esteposibil sã cadã capete.

Gunoiul de la Mãldãreºtiîi miroase ministrului

mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum


mediului a parfum

Graþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela GavrilescuGraþiela Gavrilescu


Publ

icita

te

Senatorul liberal Ro-mulus Bulacu (foto)solicitã autoritãþilor

judeþului Vâlcea ºi Ministe-rului Mediului mãsuri urgen-te de stingere a incendiuluicare a izbucnit pe 20 augusta.c., la depozitul de deºeuride la Mãldãreºti, ºi care agenerat grave probleme demediu, cu efecte asupra stã-rii de sãnãtate a populaþieidin zonã. Parlamentarul vâl-cean criticã lentoarea cu careconsiderã cã se acþioneazã înacest caz grav de poluare ºiîndeamnã factorii decizionali”sã nu mai lase judeþul pra-dã unor grupuri de interese”.

AtitudineaMinisteruluiMediului: ”O sfida-re oficialã laadresa locuitorilordin zonã”

”În urmã cu aproape 6 luni,am supus atenþiei Ministeru-lui Mediului problemele ca-uzate de aºa-zisa «groapã degunoi» din comuna Mãldã-reºti. Am explicat la momen-tul respectiv, prin interme-diul unei interpelãri, cã pe osuprafaþã de 60.000 mp seîntind munþi de gunoaie cuun miros pestilential, greu desuportat, ce au ca rezultat apeinfestate ºi afectarea stãrii desãnãtate a cetãþenilor dinzonã. Aceasta era imagineadramaticã pe care o ofereagroapa de gunoi ce ar fi tre-buit închisã cu ani în urmã.Deºeurile depozitate acolo seaflã pe o pãºune neîngrãdi-tã, fãrã secþie specialã de re-ciclare, fãrã bazin vidanjabilpentru colectare ale vigatu-lui sau rampã de spãlare aautovehiculelor transporta-toare. Reziduurile pãtrund înpânza freaticã a pârâului Va-lea Cornet ºi a pârâului Go-runet. Cu toate cã aceste lu-cruri erau ºtiute ºi sesizate dePrimãria Mãldãreºti, Prefec-tura Vâlcea, Direcþia de Sã-nãtate Publicã ºi Garda deMediu au dat dovadã de in-dolenþã ºi nepãsare. Nu auluat nicio mãsurã concretã,care sã punã capãt acestei si-tuaþii. Nici rãspunsul minis-terului, sosit cu întârziere, nua fost unul satisfãcãtor, vice-prim-ministrul mediului de

atunci, Graþiela Gavrilescu,constatând cã existã reale pe-ricole, la fel ºi rapoarte deneconformitate ale gropii cupricina, fãrã prea multe sanc-þiuni. O sfidare oficialã laadresa locuitorilor din zonã.

La data de 17 iulie, în ju-deþul nostru a început calva-rul gunoaielor. Odatã cu ex-pirarea autorizaþiei de func-þionare, coincidenþã, la groa-pa de gunoi din Mãldãreºti auînceput sã «izbucneascã»,din senin, incendii. Inevita-bil, pe fondul unei slabe im-plicãri a autoritãþilor, se nascmulte semne de întrebare.Existã, din partea localnici-lor, suspiciunea cã scopulacestor incendii este acela dea reduce suprafaþa ºi volumulde gunoi existent în depozitpentru a diminua costurile deînchidere.

Fumul gros ºi toxic, ema-nat de arderea mocnitã a gu-noaielor, a devenit un pericolreal pentru localnicii din zonã.Aerul a devenit irespirabil.Oamenii se tem sã mai con-sume pânã ºi apa de la fântâ-nile din apropiere. Deºi pom-pierii acþioneazã cu trei auto-speciale de mai bine de o sãp-tãmânã la Mãldãreºti, efortu-rile lor par a fi inutile. Focularde mocnit, iar vântul ºi de-

grupuri de interese!”, a opi-nat parlamentarul liberal.

Ministrul mediuluianunþã o vizitãla Mãldãreºti

Luni, 28 august, ComitetulJudeþean pentru Situaþii deUrgenþã Vâlcea a aprobatdeclararea stãrii de urgenþã laMãldãreºti, iar Graþiela Ga-vrilescu, viceprim-ministru alGuvernului ºi ministru almediului, a anunþat cã marþi,29 august, va fi prezentã laMãldãreºti pentru a verifica,personal, modul în care au-toritãþile judeþene gestionea-zã situaþia de urgenþã apãru-tã ca urmare a incendiului dela acest depozit neconform.Sunt afectate opt localitãþi peo suprafaþã de circa 30 kilo-metri, printre care ºi oraºulHorezu, fumul de la incendiufãcând aerul greu respirabil.Groapa de gunoi este admi-nistratã de firma Sacomet.

(M.P.)

ºeurile de tot felul care se aflãacolo îl amplificã. Mai mult, separe cã singura soluþie încã ne-folositã de cãtre autoritãþi (!?)este acoperirea cu pãmânt a zo-nelor incendiate.

Nici în cel de-al doispreze-celea ceas, autoritãþile nu dausemne de trezire. Este inaccep-tabil ca, în condiþiile în care atrecut mai bine de o sãptãmâ-nã de când locuitorii din zonãnu mai pot respira, Prefecturasã facã o singurã ºedinþã a Co-mitetului pentru Situaþii deUrgenþã ºi aceasta fãrã rezul-tate concrete.

Fac pe aceastã cale un apelcãtre instituþiile abilitate, cuprecãdere cãtre Ministerul Me-diului, Prefectura Vâlcea, Gar-da de Mediu, Direcþia de Sã-nãtate Publicã ºi InspectoratulSituaþiilor de Urgenþã sã seimplice în rezolvarea acesteiprobleme stringente, pânã laurmã, nu numai pentru sãnãta-tea localnicilor din zonã, ci ºidin judeþul nostru, din cauzapoluãrii care se extinde. Numai lãsaþi judeþul pradã unor

Senatorul PNL Romulus Bulacucere mãsuri urgente în cel maigrav caz de poluare din judeþul Vâlcea

















5SPECIAL

de Virgil Dumitrescu

României – sã voteze! ªtiu cãnu e deloc la modã ce spun, darnu poþi sã laºi pe cineva carenu are studii sau are studii deproastã calitate ºi nu înþelegenimic, sã voteze, sã decidãsoarta unei þãri”. Avem în com-pletare ºi un scurt pasaj de au-toironie finã: ”Ce spun eu estepur reacþionar!” Ceea ce n-aureuºit legiuitorii sã înlãture areuºit Ion Bãieºu, prin perso-najele sale, sã supunã opro-briului public, semn cã, în sub-sidiaritatea dialogului cu fos-tul ministru al culturii, ”suntemun popor deºtept”. Numai cãTanþa ºi Costel, perechea em-blematicã a României, caredescoperã cã ”dragostea e unlucru mare”, s-au luat în reali-tate, au nãscut plozi ºi au ma-nevrat din umbrã destinul na-þional. Ion Iliescu l-a atacat pefostul suveran Mihai al Româ-niei pentru cã, în tranziþia in-cipientã de la comunism la ca-pitalism, beneficiarii revoluþieinu îºi încheiaserã opera saumãcar capitole importante dinea. Când le-au încheiat, Ilies-cu a bãtut palma. Nãstase,prim-ministru, fãcuse curãþe-nie în economie ca la el înogradã ºi râvnea la preºedin-þie. Era totuºi prea mult ºiatunci, în disputa cu Bãsescu,rezultatul s-a întors la con-semn. Idem în bãtãlia la vârfdintre Bãsescu ºi Geoanã din2009, ale cãrei ecouri fumegãºi astãzi. Ce sã mai spunem deEmil Constantinescu, învins,prin propria declaraþie, de ori-cine altcineva în afara Tanþeiºi a lui Costel?...

Rareori am citit o nu-clearã de presã precuminterviul luat acad.

Rãzvan Theodorescu în Eve-nimentul zilei din 24 august.Rândurile din acest colþ de pa-ginã s-au iþit la întretãiereapunctului final cu propriilepuncte de suspensie sublimi-nalã. Dialogul cu fostul minis-tru al culturii, preºedinteleSecþiei de artã, arhitecturã ºiaudiovizual a Academiei Ro-mâne, contureazã o radiogra-fie fãrã menajamente a ultimu-lui pãtrar de veac pe care þaranoastrã l-a parcurs izbãvitor,dar ºi traumatizant. ªocanteleintertitluri ale dialogului vor-besc de la sine: ”Românii iu-besc dictatura! Nu au antenepentru democraþie!”, ”Nevoiade autoritarism”, ”A legat fia-re pe ºantier ºi a compus scri-sori pentru muncitorii analfa-beþi” (sisific de-a dreptul),”Accederile la NATO ºi înUniunea Europeanã n-au fostrealizate de noi”, ”Marea Uni-re, Mica Unire”, ”Aº desfiinþacensul pe avere, dar censul pestudii, nu!”, ”Le-aº interziceoamenilor needucaþi dreptul lavot!”, ”Republicã parlamenta-rã – un vis”, ”De ce crede cãar trebui sã stãm aproape deRusia”, ”Dragnea ºi SiciliaRomâniei”. În opinia acad.Rãzvan Theodorescu, negreºitºi a multora dintre noi, electo-ratul imatur politic, prin astareducþional ºi îngust, nu preaare ce cãuta la urne: ”Nu i-aºlãsa pe Tanþa ºi pe Costel –pentru mine, Tanþa ºi Costelsunt o pereche emblematicã a

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIEAcad. Rãzvan

Theodorescu ia pulsulclinic al þãrii (I)

Multe structurisubordonate Primã-riei municipiuluiCraiova înregistrea-zã deficienþe îndomeniul apãrãriiîmpotriva incendii-lor. Aceasta a fostconcluzia raportuluiîntocmit de cãtrepersonalul de spe-cialitate din cadrulinstituþiei craiovene,dupã controlulefectuat în primulsemestru din acestan.

de Octavia Hantea

Personalul de speciali-tate cu atribuþii în do-meniul apãrãrii îm-

potriva incendiilor a constatat,în urma verificãrilor fãcute latoate structurile subordonateConsiliul Local al municipiu-lui Craiova, cã unele instituþiimai au de pus la punct anumi-te aspecte. Astfel, Companiade Apã „Oltenia” SA Craiova- SC Compania de Apã „Olte-nia” SA, în calitate de investi-tor ºi beneficiar, nici mãcar nua obþinut autorizaþia de secu-ritate la incendiu pentru clã-direa sediului administrativ,obiectiv care funcþioneazã înmunicipiul Craiova, stradaBrestei, nr. 133. Din aceastã

cauzã, echipa din cadrul Primã-riei Craiova nu a avut cum sãîntocmeascã raportul de analizãsemestrialã a activitãþii de eva-luare a capacitãþii de apãrare îm-potriva incendiilor la nivelulacestei instituþii.

Sala Polivalentã,fãrã autorizaþiede securitatela incendiu

La SC Termo Craiova SRLCraiova, cele douã poduri aleclãdirii „Ateliere” nu sunt sepa-rate corespunzãtor de restul clã-dirii cu uºi rezistente la foc mi-nimum 45 de minute. Problemesunt ºi la RAADPFL Craiova,instituþia nereuºind sã obþinã au-torizaþia de securitate la incen-diu pentru obiectivul din Cra-iova, b-dul ªtirbei Vodã, nr. 32,respectiv Sala Polivalentã dinCraiova. În acest caz s-a dat ter-men în vederea remedierii situa-þiei pânã la 30 iunie a.c., un ur-mãtor control urmând sã consta-te cum stau lucrurile. Pânã laobþinerea autorizaþiei de secu-ritate la incendiu, rãspundereaexclusivã în ceea ce priveºtefuncþionarea construcþiei dinpunctul de vedere al asigurãriicerinþei de securitate la incen-diu revine utilizatorului inves-tiþiei, respectiv RAADPFL Cra-iova - Sala Polivalentã.

Raport stufosîn deficienþela Sala Polivalentã

Cele mai multe probleme para fi la Sala Polivalentã din Cra-iova. „Nu este asiguratã efec-tuarea lucrãrilor de întreþinere,verificare ºi de reparare a mij-

loacelor tehnice de apãrare îm-potriva incendiilor (instalaþia dehidranþi interiori ºi exteriori ºiinstalaþia de inundare cu apã te-rasã din dotarea Sãlii Polivalen-te Craiova); nu sunt marcate ºinu se cunosc punctele de adu-nare în caz de evacuare; RA-ADPFL Craiova - Sala Poliva-lentã ºi Centrul MultifuncþionalCraiova - pavilion central; in-tervalul de timp între douã in-structaje periodice nu este de celmult o lunã (30 de zile), pentrupersonalul cu funcþii de execu-þie, care sprijinã serviciile deurgenþã (structurile de rãspuns)în cazul producerii situaþiilor deurgenþã; la Sala Polivalentã,scãrile de evacuare a spectato-rilor din tribune nu respectã pre-vederile criteriilor de perfor-manþã specifice rampelor ºi scã-rilor; nu se respectã în totalitatecondiþiile de realizare a tribune-lor pentru utilizarea în siguran-þã de cãtre spectatori; tubulatu-ra instalaþiei pentru asigurareaaportului de aer, necesar desfu-mãrii încãperilor de depozitarea aparatelor sportive nu esteprotejatã corespunzãtor, astfelîncât sã aibã asiguratã o rezis-tenþã la foc de minimum o orã;nu sunt montate clapete antifocpe tubulatura de ventilaþie a sã-lii ºi nici realizatã o etanºarecorespunzãtoare a acesteia, latrecerea prin pereþii rezistenþi lafoc de sub tribune; nu au fostmontate toate detectoarele defum deasupra tavanelor false,acolo unde existã riscul produ-cerii unui incendiu ºi în toatespaþiile delimitate cu grinzi cuînãlþimi mai mari de 5% dinînãlþimea încãperii protejate;scãrile exterioare de evacuare ºicele interioare care au gabari-

Sala Polivalentã, campioanã la probleme


7ADMINISTRAÞIE

tul mai mare de 2,50 m nu suntprevãzute cu balustrade inter-mediare la maximum 2,50 mcare sã asigure evacuarea în si-guranþã a utilizatorilor pentrumaximum 5 fluxuri de evacua-re; aparatele sportive nu au asi-guratã acþionare automatã dincentrala de semnalizare incen-diu, iar comenzile de acþionarenu sunt amplasate în locuri uºoraccesibile”, se aratã în raport.

La RAT Craiova,probleme din 2010

ªi la RAT SRL Craiova aufost semnalate nereguli. Insta-laþia de alimentare cu apã a hi-dranþilor de incendiu interiori(ºase bucãþi) din hala destinatãinspecþiei zilnice, respectiv in-specþiilor tehnice, este dezafec-tatã dinainte de anul 2010, po-trivit declaraþiei ºefului Secþieitransport electric, din cauza

spargerii la îngheþ a conducte-lor. Totuºi, a fost suplimentatãdotarea respectivei hale cu mij-loace tehnice de apãrare împo-triva incendiilor ºi de asemenea,stingerea cu apã a unui eventualincendiu se poate realiza prinintermediul hidranþilor exteriorisubterani care la data controlu-lui erau funcþionali.

Probleme ºila Cãminul pentruvârstnici Craiova

Nici Cãminul pentru persoa-ne vârstnice Craiova nu esteasigurat, în totalitate, în caz deincendii. „La momentul contro-lului, persoanele cu dizabilitãþi(care nu se pot deplasa singu-re) erau cazate la etajele supe-rioare, 3 ºi 4, acestea trebuie sãfie cazate la etajele inferioare,în vederea asigurãrii unei maibune operativitãþi pentru eva-

cuare; nu existã suficiente mij-loace necesare (tãrgi, cãrucioa-re) asigurãrii evacuãrii în caz deincendiu în pavilionul central alcãminului de bãtrâni, unde laetajele 1, 2, 3 ºi 4 sunt peste 200de paturi pentru bãtrâni semi-dependenþi ºi dependenþi, carenu se pot evacua singuri. Pavi-lionul central este prevãzut cuun lift, iar casele scãrilor nu aurampe de acces pentru persoa-nele care nu se pot evacua sin-gure; nu este înfiinþat un servi-ciu privat pentru situaþii de ur-genþã de categoria a II-a, con-trar prevederilor legale”, se ara-tã în raportul întocmit de cãtreechipa de control.

Fãrã plan deintervenþie la Pieþe

La SC Pieþe ºi Târguri Craio-va SRL, nu s-a asigurat întoc-mirea planului de intervenþie laincendiu (document specificapãrãrii împotriva incendiilor)pentru clãdirile ºi amenajãriledin Târgul Municipal Craiova.La Teatrul pentru Copii ºi Tine-ret „Colibri” Craiova, nu a fostatestatã persoana care sã înde-plineascã obligaþiile specificecadrului tehnic cu atribuþii îndomeniul apãrãrii împotriva in-cendiilor. Nici Sport Club Mu-nicipal Craiova nu este în de-plinã legalitate, în încãperea încare funcþioneazã centrala ter-micã (douã cazane), fiind mon-tat tavan fals, fapt ce implicã

acumularea de concentraþii pe-riculoase de gaze naturale dea-supra acestuia.

La Opera RomânãCraiova, problemecu evacuareaspectatorilor

Totodatã, la Filarmonica „Ol-tenia” Craiova instalaþia de hi-dranþi interiori din dotarea in-stituþiei nu funcþioneazã, deoa-rece nu are asiguratã apa nece-sarã stingerii unui eventual in-cendiu. Pe de altã parte, la Ope-ra Românã Craiova nu se asi-gurã evacuarea fumului ºi ga-zelor fierbinþi din sala de spec-tacole ºi spaþiile transformate îndepozite de decoruri. De aseme-nea, tot în cadrul acestei insti-tuþii nu sunt prevãzute cu uºi ºichepenguri rezistente la focmagazia de decoruri, spaþiile dedepozitare ºi producþie de cate-goria „C” pericol de incendiu,care sunt prevãzute cu goluri decirculaþie spre cãile de accesevacuare ºi casele scãrilor, in-stalaþia de protecþie împotrivadescãrcãrilor electrice atmosfe-rice fiind ºi ea dezafectatã oda-tã cu refacerea acoperiºului,contrar prevederilor legale. Maigrav, la Opera Românã Craio-va cãile de evacuare nu asigurãtrecerea în siguranþã a gabari-telor ºi numãrului de fluxuri alespectatorilor din incinta sãlii despectacol.

ªcoli ºi grãdiniþefãrã autorizaþiede securitatela incendiu

În primul semestru din acestan, au fost verificate ºi sediileinstituþiilor de învããmânt(ºcoli, grãdiniþe, licee), iar înurma controalelor de preveni-re s-a constatat faptul cã exis-tã unele clãdiri cu destinaþiade învãþãmânt care funcþio-neazã fãrã autorizaþie de se-curitate la incendiu. Dinaceastã listã fac parte: ªcoalagimnazialã „Gheorghe Bibes-cu” Craiova, Grãdiniþa cu pro-gram normal nr. 7, Grãdiniþacu program prelungit „Eden”Craiova; Grãdiniþa cu pro-gram prelungit „Floarea Soa-relui” Craiova; ªcoala gim-nazialã „Lascãr Catargiu”,Grãdiniþa cu program prelun-git „Lascãr Catargiu” Craio-va; Colegiul Naþional „FraþiiBuzeºti” Craiova, Grãdiniþacu program prelungit „OtiliaCazimir” Craiova; Liceul„Matei Basarab” Craiova.

Instituþiifãrã deficienþe

Echipa de control a depistatºi instituþii subordonate Pri-mãriei Craiova care nu aunereguli privind prevenirea ºistingerea incendiilor. Acesteasunt: Ansamblul Folcloric„Maria Tãnase” Craiova;Casa de Culturã „Traian De-metrescu” Craiova; PoliþiaLocalã a municipiului Craio-va; Direcþia Publicã Comuni-tarã de Asistenþã Socialã aMunicipiului Craiova; SCSalubritate Craiova SRL.

Apa, deficitarã la RAT SRL Craiova

Nici SC Termo SRL n-a scãpat de probleme Spectatorii, în pericol la Opera Românã

Instituþii renumite din Craiova,ºcoli, grãdiniþe ºi colegiide prestigiu, fãrã autorizaþiede securitate la incendiu


















8ACTUALITATE

În mod cert, vara asta nu afost un sfetnic bun pentruliderii PNL. Confuzia po-

liticã, analizele ºi poziþionãri-le contradictorii, inconsisten-þa unui proiect alternativ, þinacest partid într-o zodie a in-competenþei ºi iresponsabilitã-þii.

Este mare forfotã acum înjurul rectificãrii bugetare pecare guvernul la care ALDEeste parte o va face în luna sep-tembrie.

Ce face PNL? Se pare cã niciel nu ºtie.

Domnul Câþu, vicepreºedin-te al PNL, spune cã, obligato-riu, rectificarea trebuie sã fieuna negativã. Dânsul amenin-þã cã, dacã Guvernul va face orectificare bugetarã pozitivã,liberalii vor solicita înfiinþareaunei comisii parlamentare deanchetã, explicând cã venitu-rile bugetare sunt cu 5 miliar-de sub cele prognozate.

În acelaºi timp (în aceeaºi zichiar!), doamna Raluca Tur-can, prim-vicepreºedinte alPNL, solicitã Guvernului ca larectificarea bugetarã sã acor-de minim 1% din PIB în pluspentru educaþie, argumentândcã investiþia în educaþie, cer-cetare ºi inovare este la cel maiscãzut nivel dintre toate þãrileUniunii ºi avertizând cã, dacãRomânia nu va acorda 6% dinPIB pentru educaþie pânã în2025, peste 10 ani vom ajun-ge sã pierdem anual 17 miliar-de de euro.

Dragi cititori, vi se pare cãaceºti oameni sunt serioºi?! Eu

Hotãrâþi-vã, ”fraþilor”!

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

cred cã nu! Ei nu reuºesc sãcomunice între ei, sã se punãde acord între ei, darãmite sãmai comunice ºi sã gãseascãsoluþii pentru dumneavoastrã.

În ceea ce ne priveºte, preo-cuparea noastrã este aceea dea face o analizã foarte serioa-sã asupra ministerelor undeexecuþia financiarã a fost maislabã în lunile de pânã acum.

Rectificarea bugetarã dinseptembrie va fi una pozitivã.Important este sã evitãm situa-þii în care ordonatori de credi-te nu vor avea capacitatea dea cheltui pânã la finele anuluibanii veniþi prin rectificare,vãduvind astfel alþi ordonatoride credite care chiar ar puteasã-i valorifice mai bine gene-rând dinamism în economie,creând oportunitãþi de dezvol-tare ºi noi locuri de muncã.Banii publici trebuie sã fie vii,activi iar nu pasivi zãcând înbugetul unei instituþii.

Mãsurile adoptate de guvernpânã în acest moment, dar ºidatele economice care indicãuna din cele mai mari creºterieconomice din Europa ne în-dreptãþesc sã afirmãm cã Ro-mânia este pe un drum bun.

INS ºi Eurostat infirmã acu-zaþiile ºi scenariile apocalipti-ce ale celor din PNL, al cãrorsingur scop este acela de a creapanicã în rândul românilor.

Dincolo de opoziþia (auto-)incendiarã, ceea ce conteazãeste sã pãstrãm acest drumbun. Iar o rectificare pozitivãbine fundamentatã va ajuta cusiguranþã.

Publ

icita

te

Maºinile care circulãîn judeþul Dolj auprobleme la sistemulde frânare, la direcþie,existând ºi ºoferi careºi-au încercat noroculpunând în circulaþieautoturime cu ITP-urifalse. Toate acesteaau fost constatate decãtre reprezentanþiiRAR în colaborare cupoliþiºtii de la Rutierã,cu ocazia verificãrilorfãcute în primele ºaseluni ale acestui an.

de Octavia Hantea

În judeþul Dolj, reprezentan-þii Registrului Auto Românau verificat tehnic în trafic,

în primul semestru din acest an,nu mai puþin de 1.020 vehicule.În urma controalelor, inspecto-rii au descoperit cã 80 dintre ve-hiculele controlate prezentaupericol iminent de accident, înspecial din cauza defecþiunilormajore sau periculoase la siste-mul de frânare ºi la direcþie, iar25% au fost respinse pentru cãau fost considerate neconformedin punct de vedere al securi-tãii rutiere. „Inspectorii RAR auconstatat proasta funcþionare ainstalaþiei electrice de ilumina-re ºi semnalizare, defecþiuni ale

sistemului de frânare, stareanecorespunzãtoare a ºasiului,caroseriei sau pneurilor, jocurianormale în mecanismul de di-recþie sau în articulaþiile punþi-lor faþã ºi spate. În aceste situa-þii una dintre mãsurile luate dePoliþia Rutierã constã în reþine-rea certificatului de înmatricu-lare. Acesta poate fi redobânditnumai dupã efectuarea unei in-specþii tehnice specifice la re-prezentanþele Registrului AutoRomân”, se aratã într-un comu-nicat RAR.

ITP-uri false sauexpirate

Din totalul autoturismelor,autoutilitarelor, motocicletelor

ºi remorcilor oprite, 38,72% auprezentat diferite probleme teh-nice sau legate de documente,iar 3,83% au fost neconformedin punct de vedere al doveziide efectuare a inspecþiei tehni-ce periodice (dovada de efec-tuare a ITP expiratã, dovezi deefectuare a ITP false). În urmatestãrilor efectuate, pentru 7%dintre autovehiculele verificateinspectorii RAR au constatatdepãºiri ale limitelor admise aleemisiilor poluante. În urma con-troalelor mixte desfãºurate înjudeþul Dolj de cãtre RegistrulAuto Român ºi Poliþia Rutierã,

au fost aplicate 418 sancþiuni,au fost reþinute 33 de permisede conducere ºi 353 certificatede înmatriculare.

ªoferi din Dolj,sancþionaþi pentru

deficienþele tehniceale maºinilor


































9SPECIAL

de Valentin Zarea

Ca multe alte eveni-mente devenite întretimp tradiþie pentru

Craiova, Simpozionul inter-naþional de sculpturã „Dru-muri Bâncuºiene“ a luat naº-tere în 2012 la iniþiativa pri-marului de la acea vreme, LiaOlguþa Vasilescu. Doar cã,spre deosebire de Festivalulpãpuºilor gigant ori Festiva-lul haiducilor, tabãra de sulp-turã, organizatã sub oblãdui-rea Casei de Culturã „TraianDemetrescu“, nu a reuºit nici-odatã sã capete anvengurã, cia rãmas un mic ºantier ascunsîn parcarea Centrului Multi-funcþional, acolo unde, vre-me de o lunã, produce zgo-mot, mult praf ºi opt lucrãri,mai mult sau mai puþin apre-ciate de craioveni, care maiapoi sunt amplasate în diver-se parcuri ori sensuri girato-rii din oraº.

Ochiul atotvãzãtor -simbol masonic

Ca în fiecare an, simpozio-nul are ºi o temã, ediþia de anulacesta fiind dedicatã creaþieipoetice a lui Alexandru Ma-cedonski. ªi, dacã la ediþiileprecedente, lucrãrile sculpto-rilor invitaþi au fost inspiratede operele lui Marin Sorescuori Adrian Pãunescu, în acestan lucrurile sunt ceva mai...complicate. Astfel, puþinii cra-ioveni care au avut ocazia sãajungã în zona unde cei optartiºti cioplesc de zor au pututobserva o lucrare extrem de

EEEEEvvvvvenimentul orenimentul orenimentul orenimentul orenimentul organizat de Casa de Cultură „ganizat de Casa de Cultură „ganizat de Casa de Cultură „ganizat de Casa de Cultură „ganizat de Casa de Cultură „TTTTTrrrrraian Demeaian Demeaian Demeaian Demeaian Demetrtrtrtrtrescu“escu“escu“escu“escu“în acesîn acesîn acesîn acesîn acest an st an st an st an st an stârtârtârtârtârneştneştneştneştneşte contre contre contre contre controoooovvvvvererererersesesesese

Deºi ajuns la cea de-a V-a ediþie, Simpozionulinternaþional de sculpturã „Drumuri Bâncu-ºiene“, organizat de Casa de Culturã „TraianDemetrescu“, nu reuºeºte sã stârneascãinteresul de care se bucurã evenimentele„pãstorite“ de celelalte instituþii de culturãdin subordinea Primãriei Craiova. Astfel, înciuda sumelor consistente investite an de an,tabãra de sculpturã produce, pe lângã optlucrãri a cãror calitate artisticã este, de multeori, discutabilã, doar mult praf ºi zgomot.Probabil cã din acest motiv, la ediþia dinacest an, organizatorii au încercat sã creezepuþinã controversã, acceptând în concurs olucrare cel puþin... controversatã.

Tabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicãTabãra de sculpturã...francmasonicã

familiarã. Este vorba despre„Ochiul atotvãzãtor“ sau„Ochiul Providenþei“, un celebrusimbol francmasonic reprezen-tat grafic sub forma unui ochiînconjurat de raze, încadrat deobicei într-un triunghi. Simbo-lul, apãrut pentru prima oarã caparte a iconografiei standard afrancmasonilor la sfârºitul seco-lului 18, reprezintã „ochiul totalal lui Dumnezeu“ care „veghea-zã peste toate gândurile ºi fapte-le omului“.

Asemãnarea dintre simbolulfolosit de francmasoni ºi lucra-rea executatã de unul dintre ar-tiºtii prezenþi la Simpozionulinternaþional de sculpturã esteizbitoare ºi nu poate fi trecutãcu vederea. Se pune întrebareacare este legãtura acesteia cutema ediþiei din acest an? Ne-arputea rãspunde membrii juriu-lui care au selectat lucrãrile ºiartiºtii din acest an.

Precedentul dinPiaþa Fraþii Buzeºti

Interesant este cã acesta nueste primul episod în care„Ochiul atotvãzãtor“ apare într-una dintre lucrãrile apãrute înCraiova în ultimii ani. Simbolulºi-a fãcut loc, abil, ºi în de-acumcelebra picturã realizatã pe late-rala clãdirii din Piaþa Fraþii Bu-zeºti, în centrul vechi al oraºu-lui, ºi care înfãþiºeazã o stradãdin perioada antebelicã. La aceavreme s-a considerat cã integra-rea „ochiului“ în lucrare este osimplã coincidenþã, fãrã niciunfel de legãturã cu francmasone-ria. Ciudat cum aceste „coinci-denþe“ încep sã se adune...

Chiar dacã România selaudã cu una dintrecele mai mari creºteri

economice din UE, faptul cã ease bazeazã, în principal, pe ex-plozia consumului, stimulat decreºterile salariale ale bugeta-rilor, lipsa unor fundamentesolide ºi politicile populisteprovoacã îngrijorãri în rândulinvestitorilor din piaþa valuta-rã, fie locali, fie strãini.

În cea mai mare parte a pe-rioadei analizate, euro a testatpragul de 4,59, media fluctuândîntre 4,5867 ºi 4,5886 lei.

Cererea mai mare de valutãºi conjunctura internaþionalãcare era nefavorabilã monede-lor emergente, de la finalul in-tervalului, au împins euro peste4,6 lei, astfel cã media a cres-cut la 4,5958 lei, într-o ºedinþãîn care tranzacþiile s-au reali-zat între 4,595 ºi 4,601 lei.

Pe lângã factorii externi, de-precierea leului este cauzatã dehaosul existent în finanþelepublice, provocat de politicilepopuliste ale guvernului PSD-ALDE. Astfel, bugetul generalconsolidat a încheiat primeleºapte luni cu un deficit de 5,14miliarde lei, reprezentând0,63% din PIB, în creºtere deaproape trei ori faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut.

Aceste tendinþe au fãcut caindicatorul de încredere ma-croeconomicã luat în calcul, pebaza estimãrilor membrilorCFA România, sã scadã în iu-lie cu 0,3 puncte, la 59,7 depuncte, dupã ce acesta a pier-dut în iunie 6,6 puncte ºi a co-borât la 60 de puncte.

Analiºtii CFA România an-ticipeazã, de asemenea, depre-cierea leului, „valorile media-ne ale anticipaþiilor atât pentruorizontul de 6 luni, cât ºi pen-tru cel de 12 luni consemnândun curs anticipat de 4,60”, ºi

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

majorarea ratelor de dobândãla leu în urmãtoarele luni.

În aceste condiþii, au apãruttot mai multe propuneri guver-namentale de majorare a unortaxe ºi impozite, dar ºi ideiprecum diminuarea contribu-þiilor pentru pilonul II de pen-sii, pe motiv cã statul, în opi-nia premierului Tudose (sic!),este mai bun administrator. Iarlista continuã.

Revenind la evoluþia pieþeivalutare, se observã stabiliza-rea cursului dolarului sub pra-gul de 3,9 lei, la finalul perioa-dei el fiind stabilit la 3,8513lei, în condiþiile în care cota-þiile au fluctuat între 3,848 ºi3,875 lei.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,132 ºi 1,142 franci/euro,cursul miºcându-se între4,0217 ºi 4,0387 lei, stabilit lafinalul perioadei.

Lipsa din discursul preºe-dintei Fed, Janet Yellen, a unorreferiri clare la o eventualãnouã majorare a dobânzilordin SUA, pânã la sfârºitul anu-lui, dar ºi evitarea de cãtreguvernatorul BCE, MarioDragi, a pronunþãrii unui ter-men pentru încheierea progra-mului european de relaxarecantitativã, au avut efecte im-portante pe pieþele financiare.Cuvântãrile au fost þinute laîntâlnirea bãncilor centralecare s-a desfãºurat la JacksonHole (Wyoming, SUA).

Astfel cã, dupã mai multezile de stagnare a perechiieuro/dolar în jurul valorii de1,18 dolari, la finalul perioa-dei cotaþiile au þâºnit pânã la1,1960 dolari, nivel care a maifost atins la sfârºitul lui ianua-rie 2015.

Analiza cuprindeperioada 22 – 28 august

de Octavia Hantea

La nivelul municipiuluiCraiova, chiria mediepentru o garsonierã este

de 170 de euro, un apartamentcu douã camere fiind închiriatpentru sume cuprinse între 200ºi 320 de euro. Potrivit câtorvareprezentanþi ai agenþiilor imo-biliare craiovene, zona face pre-þul. Astfel, cu cât imobilele sesitueazã în apropierea unitãþilorde învãþãmânt, cu atât proprie-tarii îºi permit sã cearã mai mult.Dacã ºi condiþiile de ºedere suntmoderne, deja suma cerutã de-pãºeºte pragul de 300 de europentru un apartament cu douãcamere, de exemplu.

Unde-s mulþi,preþul mai scade

Cei mai mulþi dintre tineriicare vor începe cursurile univer-sitare se intereseazã, în primã

ÎnaintÎnaintÎnaintÎnaintÎnainte de începere de începere de începere de începere de începerea anului univea anului univea anului univea anului univea anului univererererersitsitsitsitsitararararar,,,,,

Chiriile imobilelordin Craiova

au sãrit în aer

fazã, de garsoniere. Aflând ta-riful practicat, aceºtia se reori-enteazã preferând sã împartãlocuinþa cu patru sau ºase per-soane. „Când vin la agenþie, în-treabã de garsoniere, dar sã nudepãºeascã 80-100 de euro.Este imposibil în acest an când,în general, s-a înregistrat o ex-plozie imobiliarã. Dacã maipunem ºi perioada de dinainteaînceperii studiilor, excludemdin start aceste preþuri dorite detineri. În astfel de situaþii se for-meazã grupuri, între ei, ºi gã-sim apartamente cu douã came-re, pentru patru persoane saupentru ºase, dacã apartamentulare trei camere. Preferã sã steacâte doi în camerã ºi sã plãteas-cã mai puþin. La apartamente,preþurile sunt între 200 ºi 350de euro la douã camere ºi 250-380 de euro pentru cele cu treicamere”, a explicat reprezen-tantul unei agenþii imobiliaredin Craiova.

Tineriicu dare de mânãopteazã pentrugarsonieremoderne

Tinerii ale cãror familii îºipermit sã achite preþul cerutpentru o garsonierã împart imo-bilul respectiv cu încã o persoa-nã, de regulã iubit/ã sau rudã.„S-au gãsit clienþi ºi pentru ace-le garsoniere scumpe. Avem înjudeþ ºi persoane cu bani. Amînchiriat, chiar sãptãmâna trecu-tã, unor tineri din Dãbuleni, ogarsonierã, pe la Rotonda, cu300 de euro. Evident, vorbim delocuinþe moderne ºi bine situa-te zonal”, a completat agentulimobiliar.

Explozie imobiliarãComparativ cu anul trecut,

chiriile au crescut cu pânã laºase unitãþi procentuale, explo-zie înregistrând ºi tranzacþiile devânzare-cumpãrare de pe piaþaimobiliarã. ªi, potrivit celorcare lucreazã în acest domeniu,piaþa imobiliarã craioveanã arputea sã îºi menþinã acest ritmpânã la finele anului în curs.Pentru un apartament cu douãcamere, de exemplu, preþul ce-rut în 2017 este chiar ºi cu10.000 de euro mai mare decâtcel cerut de cãtre proprietar înaceeaºi perioadã a anului trecut.

Studenþii care exclud varianta ºederii lor încãminele studenþeºti din Craiova se confruntã,în aceastã perioadã, cu preþuri ridicate în ceeace priveºte chiriile. Comparativ cu anul trecut,chiria pentru o garsonierã sau pentru un apar-tament cu douã camere, acest tip de locuinþefiind cele mai solicitate, a crescut cu pânã la6%. De regulã, în septembrie, înainte de începe-rea anului universitar, cererea ºi oferta pe piaþaînchirierilor ajung la apogeu, aceste tranzacþiifiind ºi cu 20% mai ridicate decât în restulanului.

Excesul de populismdãuneazã leului


















11CULTURA

La Editura Praxis a Arhie-piscopiei Râmnicului, cubinecuvântarea ºi sub

coordonarea ÎnaltpreasfinþituluiPãrinte Varsanufie, a apãrut vo-lumul „Ava Teofil, ostaºul luiHristos de pe Taborul Argeºului”.

Apropierea anului ºcolarînseamnã un nou înce-put. Mii de copii, din

Craiova ºi din judeþul Dolj, pe-trec ultimele zile ale unei vacanþetoride. Urmeazã, fireºte, vremearechizitelor, a uniformei, a ma-nualelor ºi, evident, a cãrþilor.

Ca de fiecare datã în prag dean ºcolar, Biblioteca Judeþeanã“Alexandru ºi Aristia Aman” seprofileazã ca principal partenerîn procesul de educaþie. Numã-rul mare de parteneriate înche-iate cu diverse instituþii ºi uni-tãþi de învãþãmânt, 80 semnateîn 2016 ºi 61 pentru anul în curs,explicã nivelul de implicare albibliotecii în acþiuni ce þin deînvãþarea continuã.

Iniierea unor proiecte de în-vãþare formalã sau, dupã caz,informalã, destinate elevilor dinciclurile primar, gimnazial ºi li-ceal, reprezintã una dintre pre-ocupãrile de bazã ale bibliote-cii pentru care nu se precupe-þeºte niciun efort. Resurselemateriale ºi umane de care dis-pune Biblioteca Aman contribu-ie la înlesnirea procesului deînvãþare, la instruire continuã ºidezvoltarea ataºamentului faþãde cãrþi ºi lecturã.

În ceea ce priveºte posibilitã-þile de lecturã, diversitatea titlu-rilor ºi, în general, oferta de car-te, Biblioteca Aman a reuºit su-plimentarea ºi înnoirea colecþieide carte dezvoltatã pentru pu-blicul tânãr. Astfel, mai mulþiautori strãini, între care Rey H.A., Potter Beatrix, Steig Wil-

liam, Joyce William, au intrat încolecþia bibliotecii. Multe titluriromâneºti, “Dosarul clopoþeilorde Crãciun”, “10 cãþei, 10 mâþeºi alte versuri de abecedar”,“George cel Curios” ºi “Olguþaºi un bunic de milioane”, pen-tru a enumera doar câteva, sunt,de asemenea, disponibile spre

împrumut. Deºi cele mai multedintre volume sunt scrise în lim-ba românã, cititorii au posibili-tatea regãsirii unor titluri în lim-bile englezã, francezã, spanio-lã sau germanã.

“Încercãm sã surprindem fie-care tendinþã ºi, în mãsura po-sibilului, sã o satisfacem. Publi-

cul tânãr este de departe cate-goria cea mai dinamicã pentrucare oferim servicii. Aºadar,completarea permanentã a co-lecþiilor de carte, adãugareaunor titluri recent apãrute, con-stituie unul dintre cele mai im-portante capitole ale strategieiBibliotecii Aman. Întreg proce-sul de selecþie a titlurilor ºi au-torilor de carte pentru copii esteunul care valorizeazã partene-riatul bibliotecar-cititor. Ca ata-re, multe dintre cãrþile care in-trã în bibliotecã sunt expresiasolicitãrilor venite din parteamai tinerilor noºtri cititori. Cumnoul an ºcolar care bate la uºãanunþã experienþe ºi provocãrinoi, biblioteca noastrã se preo-cupã de reinnoirea constantã acolecþiei de carte ºi a gamei deservicii pe care le propune”, adeclarat Lucian Dindiricã, ma-nagerul Bibliotecii “Alexandruºi Aristia Aman”.

Cãrþile pentru elevi ºi liceenipot fi împrumutate de la Secþiade copii ºi tineret a BiblioteciiAman. Programul secþiei este deluni pânã vineri, în intervalul8.45-19.45.

VVVVVolum de eolum de eolum de eolum de eolum de exxxxxcepţie la Editurcepţie la Editurcepţie la Editurcepţie la Editurcepţie la Editura Pra Pra Pra Pra Praxis a Araxis a Araxis a Araxis a Araxis a Arhiepiscopiei Râmniculuihiepiscopiei Râmniculuihiepiscopiei Râmniculuihiepiscopiei Râmniculuihiepiscopiei Râmnicului

„Ava Teofil, ostaºul lui Hristosde pe Taborul Argeºului”

Volumul cuprinde o serie demãrturii despre viaþa PãrinteluiArhimandrit Teofil Bãdoiu, sta-reþul Mãnãstirii Slãnic dinArgeº, oferite de cãtre ierarhi,stareþi ºi fiii sãi duhovniceºti,întrucât, sublinia Înaltpreasfin-

þitul Pãrinte Teofan, Mitropoli-tul Moldovei ºi Bucovinei, cã„multe persoane au fãcut partedin mediul în care Pãrintele Te-ofil a visat, s a miºcat, a existat.Familia în care s a nãscut, Schi-tul Slãnic unde a trãit cea maimare parte a vieþii, ºederea saîn vremuri de bejenie la Corbisau la Mãnãstirea Dintr-unLemn, Ava Vitimion – stareþulde la Slãnic, întâlnirea cu Pãrin-tele Boboc Mãrturisitorul, prie-tenia sa cu Pãrintele Nicodim dela Crasna, Pãrintele Gavriil dela Zamfira, legãturile sale cudiferiþi arhierei, precum Vlãdi-ca Varsanufie, ÎPS Calinic alArgeºului, Vlãdica Galaction dela Teleorman, cu Maica Gabrie-la de la Dintr un Lemn, mulþi-mea de ucenici dintre cãlugãri,cãlugãriþe, preoþi de parohie ºicredincioºi… au fost trimiºii sauîngãduiþii lui Dumnezeu cu sco-pul de a l forma duhovniceºtepe Pãrintele Teofil în calea sade neabãtut cãtre Împãrãþie”.

Pentru Înaltpreasfinþitul Pã-rinte Varsanufie, „Pãrintele Te-ofil a fost un om simplu, cãlit laºcoala suferinþei, fãrã diplome,dar înþelept ºi cu tãrie în cuvânt,iubitor de strãini ca Avraam câtde obosit ar fi fost atunci cândvreun creºtin îi cãlca pragul, îlprimea cu dragoste, dãruindu itotdeauna ceva: iconiþe, tãmâ-ie, mir sau vreo carte duhovni-ceascã. A suferit mult de copil,mai ales dupã ce a rãmas orfande mamã ºi tatãl sãu s a recãsã-torit. Nu îºi amintea despre ace-le vremuri cu plãcere, însã nupurta vreun resentiment în ini-ma sa cuiva. De la el puteai în-vãþa cu adevãrat ce înseamnã sãte rogi pentru cei ce te au fãcutsã suferi în viaþã. Se ruga cu atâ-ta dragoste pentru aceºtia caDumnezeu sã Îºi facã milã desufletele lor ºi sã se mântuias-cã, încât te ruºinai dacã îþi ve-nea în minte vreun gând de ju-decatã mãcar împotriva celor ceþi ar fi greºit în acest fel. Când a

ajuns, tânãr fiind, la Mãnãsti-rea Slãnic, pe atunci un schitfirav ce þinea de Mãnãstirea -Cernica, i s a pãrut cã a ajunsîn rai. Aºa a trãit viaþa de mã-nãstire ca pe bucuria vieþii veº-nice”, fapt pentru care Înalt-preasfinþia Sa a adunat toateaceste mãrturii despre Pãrinte-le Teofil. „Chipul Avei Teofil varãmâne peste timp în inima ºiîn amintirea celor care l au cu-noscut ca al pãrintelui care tot-deauna îºi primeºte fiii cu bu-curie, ca al slujitorului misionarcare toatã viaþa sa a pus o în sluj-ba lui Dumnezeu împletind ru-gãciunea cu postirea, primireaºi iubirea de strãini cu miloste-nia, dragostea pentru cele sfin-te cu privegherea, ºi blândeþeacu îndelunga rãbdare în suferin-þã, semn al omului sfânt pestecare se odihneºte Dumnezeu”,ne încredinþeazã ChiriarhulRâmnicului.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!La an nou, cãrþi noi!


Publ

icita

te

Trei obiective de investi-þii deosebit de importan-te pentru comuna Vlã-

deºti, judeþul Vâlcea, au fostaprobate recent pentru finanþa-re de la bugetul de stat în pe-rioada 2017-2020. Unul dintreaceste proiecte va îmbunãtãþicondiþiile în care învaþã eleviidin localitate ºi vizeazã „Mo-dernizare ºi dotare ªcoala Gim-nazialã Grigore Mihãescu (corpA+B)”. Proiectul însumeazã470.067,00 lei ºi este conside-rat o prioritate pentru primarulAdrian Cosac. Comuna Vlã-deºti va mai primi 1.445.391.34lei ºi pentru proiectul „Drumuride interes local”. Adrian Cosaca declarat cã au fost depuse treiproiecte pentru drumuri, celaprobat însumând 15 drumurice urmeazã sã fie modernizate.

De asemenea, a fost alocatãsuma de 2.371,301,19 lei, pen-tru „Construcþie pod peste râulOlãneºti”. Podul le este extremde necesar localnicilor, printrealte avantaje uºurându-le tran-zitul cu aproximativ 2,5 kilo-metri.

Edilul comunei Vlãdeºti amai declarat cã încã ºase pro-iecte îºi aºteaptã finanþarea într-o perioadã de timp nedetermi-natã, deocamdatã. Printre aces-

Vlãdeºti-Vâlcea:trei proiecte au primit

aprobare pentru finanþareBani pentrBani pentrBani pentrBani pentrBani pentru Şcoala Gimnazială,u Şcoala Gimnazială,u Şcoala Gimnazială,u Şcoala Gimnazială,u Şcoala Gimnazială,

111115 dr5 dr5 dr5 dr5 drumuri şi un podumuri şi un podumuri şi un podumuri şi un podumuri şi un pod

tea se aflã ”Modernizare centrucivic cu piaþã”, ”Modernizaresistem de iluminat”, ”Moderni-zare primãrie”.

Aºezatã la circa 3 kilometri deRâmnicu Vâlcea, în partea ves-ticã, Vlãdeºti este consideratã ocomunã „de lux”. Populaþia decirca 3.000 de locuitori este încreºtere. Primarul Adrian Cosacspune cã ºi-a propus sã facã dinVlãdeºti una dintre cele maicurate aºezãri din România.

(M.P.)

Adrian Cosac

12ACTUALITATE

Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de standuri deprezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de la legume ºi fructe lamateriale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind pe osuprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme de sigu-ranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa în domeniu(fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), precum ºi existenþaliniilor speciale de transport urban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un important centru de aprovi-zionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

V este proastã pentruCombinatul OltchimRâmnicu Vâlcea. Com-

pania ungarã MOL a anunþat cãa încheiat un parteneriat cucompaniile germane Evonik ºiThyssenkrupp ce prevede con-strucþia unei fabrici de oxid depropilenã. Fabrica va fi con-struitã în Ungaria ºi va repre-zenta cel mai mare proiect in-dividual de investiþii al compa-niei din perioada 2017-2021.Ungurii vor pune la bãtaie pânãla 1 miliard de dolari pe acestproiect. Nivelul vizat al produc-þiei se ridicã la 200.000 de tonepe an. MOL intenþioneazã sãdevinã un producãtor semnifi-cativ de polieter polioli, utilizaþiîn producþia de materiale plas-tice folosite în industriile auto,

Compania ungarã MOL dã loviturade graþie Combinatului Oltchim

de ambalaje ºi de mobilã. Cuacest concurent greu, combina-tul din Râmnicu Vâlcea se vaputea bizui, dacã nu intervinschimbãri semnificative, numaipe produsele anorganice pe carele fabricã, în special pe sodacausticã. Combinatul Oltchim aintrat în insolvenþã pe 30 ianua-rie 2013, iar consorþiul formatdin Rominsolv SPRL ºi BDOBusines Restructuring SPRL afost numit administrator judi-ciar. În acest an, compania a fostscoasã la licitaþie ºi urmeazã sãfie declarat câºtigãtorul. (M.P.)

ConcurConcurConcurConcurConcurenţa!enţa!enţa!enţa!enţa!


13CULTURÃ

avut un important rol educativºi trebuie percepute în cheiatransferului interactiv, interdis-ciplinar, ce conduce imaginaþiaºi creativitatea participanþilor dela artefactele istorice la dezvol-tarea cunoºtinþelor teoretice deculturã, istorie ºi arheologie.

Dacã în cadrul atelierului„Micul arheolog” cei mici auînvãþat tehnicile de sãpãturã ar-heologicã ºi au descoperit ob-iecte din diferite epoci istorice,dar ºi povestea lor, participanþiimodulului „Mânuþe pricepute”ºi-au arãtat îndemânarea în pre-lucrarea lutului ºi ipsosului, înrealizarea de vase ceramice ºistatuete antropo ºi zoomorfe,inspirându-se de la artefactelece se gãsesc în patrimoniul mu-

Demarate la începutulverii, cu multã emoþie,bucurie ºi nenumãrate

aºteptãri, atelierele creative or-ganizate în spaþiile interactiveale celor trei Secþii ale Muzeu-lui Olteniei Craiova (ºtiinþelenaturii, etnografie ºi istorie-ar-heologie), s-au bucurat de par-ticiparea unui public numeros,creând astfel o adevãratã ºcoa-lã muzealã de varã.

Susþinute financiar de Consi-liul Judeþean Dolj, cele 12 ate-liere creative de varã organiza-te în cadrul unor proiecte cultu-rale-cadru, precum: „Atelierede meºteºuguri tradiþionale ºiîndeletniciri meºteºugãreºti”,„Prietenii Istoriei”, „Matineumuzeal de vacanþã”, „Bios-Artîn vacanþã” ºi „Caravana Cul-turalã”, au fost frecventate depeste 1.000 de copii care autransformat secþiile MuzeuluiOlteniei în spaþii interactive,dinamice ºi primitoare, deschi-se cãtre comunitatea în cadrulcãreia funcþioneazã.

Diversitatea tipologicã de or-ganizare ºi desfãºurare a proiec-telor cultural-educative anteriormenþionate, în cadrul cãrora seremarcã existenþa unora cu ocontinuitate de peste ºapte ani,dar ºi funcþionalitatea ºi efi-cienþa unor programe nou-cre-ate, certificã preocuparea spe-cialiºtilor muzeografi în elabo-rarea ºi operaþionalizarea deacþiuni educativ-recreative caresã asigure copiilor, tinerilor ºiadulþilor un cadru cultural-edu-cativ necesar ºi eficient în a des-coperi: misterele arheologiei ºiistoriei, metamorfozele micro ºimacro-climatului din zona Ol-teniei, timpul tainic în care aevoluat lumea dinozaurilor ºiplantele gigantice, fascinaþiaCosmosului, dar ºi uimitoareletehnici populare, meºteºugãreºti(broderie, olãrit, modelaj, sculp-turã în lemn, icoane pe lemn ºisticlã, bijuterii handmade).

Desfãºurate atât în spaþiileexpoziþionale, cât ºi în cele in-teractive ale muzeului, tocmaipentru a asigura îmbinarea per-fectã a informaþiei teoretice cuactivitãþile practice, atelierele decreaþie constituie ocazia perfec-tã pentru participanþi de a folosiinformaþia acumulatã, imagina-þia ºi bucuria de joc în scopulrealizãrii de activitãþi ºi acþiunicreative muzeale specifice: mo-delajul în lut, decupajul, artstringul (tablouri realizate din

fibre vegetale ºi animale), pa-pier-mâchéul (animale ºi diver-se alte obiecte din hârtie), pic-tura pe pânzã, colaje, icoane ºitablouri religioase, bijuterii han-dmade, reconstituiri de obiecteceramice vechi.

Dacã la Secþiile de istorie-ar-heologie, respectiv ºtiinþele na-turii, activitãþile creative au fostcoordonate de specialiºtii Mu-zeului Olteniei, în cadrul atelie-relor „Meºteºuguri tradiþionaleºi îndeletniciri meºteºugãreºti”,organizate la Secþia de etnogra-fie – „Casa Bãniei”, instituþiamuzealã a avut ca invitaþi per-manenþi meºteri populari ºi ar-tiºti plastici, dintre care amin-tim: vestitul meºter olar dinOboga, ªtefan Truºcã, artiºtiiplastici Doru Dragomir ºi Cã-tãlin Ostroveanu pentru atelie-rele de iconãrit pe lemn ºi sti-clã, prof. Iacob Costinela pen-tru bijuterii handemade. Atelie-rele creative meºteºugãreºti vorcontinua pânã în luna decem-brie, operându-se modificãri înformatul respectiv, ce se doreº-te a fi corelat cu programul anu-lui ºcolar.

Demarat în data de 3 iulie ºifinalizat la 26 iulie, proiectulcultural „Prietenii Istoriei”, ela-borat de specialiºtii Secþiei deistorie-arheologie, a fost prefe-ratul publicului craiovean toc-mai pentru cã a mizat pe intere-sul ºi pasiunea celor mici pen-tru istorie ºi arheologie. Atelie-rele creative propuse: “Micularheolog”, „Mânuþe pricepu-te” ºi „Creaþie bijuterii” au

zeal. În cadrul atelierului „Cre-aþie bijuterii”, copiii ºi-au datfrâu liber imaginaþiei ºi au cre-at obiecte de podoabã istoricã –cercei, brãþãri, coliere, inele.

Proiectul cultural „Matineumuzeal de vacanþã”, iniþiat înluna iulie a.c., se va desfãºurasãptãmânal, în fiecare zi de joi,pânã în 15 septembrie, ºi vaoferi publicului interesat proiec-þii de filme ºi documentare is-torice centrate pe personajeleistorice remarcabile ale istorieiromâneºti, obiecte/artefacte deexcepþie din patrimoniul cultu-ral al României, dar ºi al cultu-rii universale. Digitalizarea pro-duselor ºi serviciilor muzealemoderne oferã deopotrivã spe-cialiºtilor ºi publicului craio-

vean ºansa de a explora virtualºi într-o manierã interactivã miide ani de istorie, artã naþionalãºi universalã, în câteva minute,ºi a înþelege fenomene istorice,decizii diplomatice, curente dinpicturã, literaturã, acþiuni socio-politice care au influenþat gene-raþii întregi.

Atelierele creative mobile,desfãºurate în cadrul proiectu-lui cultural “Caravana Cultu-ralã”, sunt propuse comunitã-þii locale tocmai din dorinþa dea oferi oportunitãþi de explora-re a noi metode educaþionale ºicreative pentru categorii de pu-blic atipice (inclusiv grupurivulnerabile social) ºi au ca scopatât acumularea de elemente debazã din sfera istoriei, etnogra-fiei, mediului înconjurãtor, câtºi dezvoltarea unor afecte po-zitive la nivelul beneficiarilor(distracþie, integrare socialã,pozitivitate, încredere, autoes-timare, valorizare în comunita-te, toleranþã faþã de diferenþeetc). Atelierele se vor desfãºu-ra pânã în luna decembrie2017.

Atelierele creative organiza-te la Secþia de ªtiinþele naturii,în cadrul proiectului cultural„Bios Art în vacanþã”, s-aubucurat, ca în fiecare an, de unreal succes ºi de susþinerea/par-ticiparea voluntarilor din cadrulproiectului „I like the mu-seum”, iniþiat la nivelul Muzeu-lui Olteniei Craiova. Ca o nou-tate a programului, în acest ans-au desfãºurat o serie de mo-dule în spaþiul expoziþional alMuzeului de Artã din Craiova.Proiectul se va încheia, cu o fes-tivitate de premiere, în ziua de31 august.

1.000 de participanþi laatelierele creative desfãºurate

în timpul verii la Muzeul Olteniei!


































14POLITICÃ

Un proiect aflat peordinea de zi a ºedin-þei de joi a ConsiliuluiLocal Municipal Craio-va prevede „rezoluþiu-nea” contractuluiîncheiat între PrimãriaCraiova ºi organizaþiajudeþeanã a PSDpentru achiziþia unuisediu în centrul muni-cipiului reºedinþã dejudeþ. Asta dupã cesocial-democraþii s-aulãmurit cã investiþianecesarã reabilitãriiimobilului monumentistoric sare cu mult depreþul achiziþiei clãdi-rii propriu-zise.

de Nicuºor Fota

„Se aprobã rezoluþiunea con-tractului de vânzare-cumpãrarenr.3747/11.01.2017 încheiat în-tre Municipiul Craiova ºi Parti-dul Social Democrat, Organiza-þia Judeþeanã Dolj, având caobiect imobilul situat în muni-cipiul Craiova, str. M.Kogãlni-ceanu, nr.12, imobil care faceparte din categoria IIB, monu-ment de arhitecturã de intereslocal, cod LMIDJ-II-m-B-08028, precum ºi terenul curte(terasa), în suprafaþã de 124mp., cu repunerea pãrþilor în si-tuaþia anterioarã. (...). Se împu-terniceºte Primarul Municipiu-lui Craiova sã semneze conven-þia de rezoluþiune a contractu-lui de vânzare-cumpãrare pre-vãzut la art.1 din prezenta ho-tãrâre. (...) La data intrãrii învigoare a prezentei hotãrâri, îºiînceteazã efectele HotãrârileConsiliului Local al Municipiu-lui Craiova nr.106/2015, nr.340/2015 ºi nr.421/2015. (...) Prima-rul Municipiului Craiova, prinaparatul de specialitate: Servi-ciul Administraþie Publicã Lo-calã, Direcþia Patrimoniu ºi Par-tidul Social Democrat, Organi-zaþia Judeþeanã Dolj vor aducela îndeplinire prevederile pre-zentei hotãrâri”, se aratã în pro-iectul de hotãrâre supus apro-bãrii consilierilor locali craio-veni la ºedinþa ordinarã de joi aCLM.

PSD Dolj, speriatde reabilitareade 2 milioane de lei

Potrivit raportului întocmit defuncþionarii Primãriei Craiova,

PPPPPe principiul „Scume principiul „Scume principiul „Scume principiul „Scume principiul „Scump doamnă, scump doamnă, scump doamnă, scump doamnă, scump doamnă, scump”, pesediştii rp”, pesediştii rp”, pesediştii rp”, pesediştii rp”, pesediştii rup contrup contrup contrup contrup contractulactulactulactulactulpentrpentrpentrpentrpentru achiziţia sediului de pe su achiziţia sediului de pe su achiziţia sediului de pe su achiziţia sediului de pe su achiziţia sediului de pe strtrtrtrtrada Kada Kada Kada Kada Kogălniceanuogălniceanuogălniceanuogălniceanuogălniceanu

Partidul Social Democrat, Or-ganizaþia Judeþeanã Dolj, cadobândit prin contractul de vân-zare - cumpãrare nr. 3747 din11 ianuarie 2017, încheiat cuMunicipiul Craiova, imobilulsituat în str. M. Kogãlniceanu,nr. 12, imobil care face parte dincategoria IIB, monument de ar-hitecturã de interes local, codLMIDJ-II-m-B- 08028, precumºi a terenului curte (terasa) însuprafaþã de 124mp. Preþul deachiziþie a fost de 993.510 lei,plata acestuia urmând a se faceîn rate lunare pe o perioadã de3 (trei) ani, cu un avans de 10%(99351 RON), avans achitatdeja de pesediºti. Numai cã so-cial-democraþii s-au lãsat pãgu-baºi când au aflat cât ar avea deachitat pentru a reabilita clãdi-rea. „Prin cererea înregistratã cunumãrul 59655/2017 la Primã-ria Municipiului Craiova, Par-tidul Social Democrat, Organi-zaþia Judeþeanã Dolj, solicitãrezilierea, pe cale amiabilã acontractului de vânzare - cum-pãrare nr. 3747 din 11 ianuarie2017 ºi repunerea pãrþilor în si-tuaþia anterioarã, inclusiv resti-tuirea sumei achitatã conformart. 3, lit. a) din contract. În sen-sul solicitãrii se precizeazã fap-tul cã pentru a putea aduce imo-bilul la o stare funcþionalã sunt

necesare ample lucrãri de rea-bilitare. În acest sens s-a solici-tat obþinerea unor puncte devedere tehnice de specialitateprivind stabilirea unor costuriestimative ale acestor lucrãri. Înurma acestor verificãri tehnices-a constatat cã suma necesarãlucrãrilor de reabilitare depãºeº-te cu mult preþul de achiziþieaceasta fiind de aproape 2(douã) ori mai mare, motiv pen-tru care Partidul Social Demo-crat, Organizaþia JudeþeanãDolj, se aflã în imposibilitateaexecutãrii acestor lucrãri”, searatã în raport.

Vicii la structurade rezistenþã

Angajaþii primãriei conside-rã îndreptãþitã cererea social-democraþilor de reziliere a con-tractului din cauza „viciilor as-cunse” la structura de rezisten-þã a clãdirii, vicii care, precizea-zã raportul, nu au putut fi con-statate înainte de semnarea con-tractului nici de primãrie, nicide pesediºti ºi nici de evaluato-rul care a stabilit preþul clãdiriide pe strada Mihail Kogãlnicea-nu. „În conformitate cu legisla-þia privind executarea lucrãrilorde construcþii, în vigoare laaceastã datã, orice intervenþie

asupra acestui imobil nu poatefi fãcutã fãrã avizul Ministeru-lui Culturii, neputând fi adusenici un fel de modificãri asuprastructurii ºi arhitecturii acestu-ia. Mai mult, de-alungul timpu-lui acest imobil s-a aflat în po-sesia unor persoane juridicecare au executat lucrãri de re-paraþii, însã aceste lucrãri aufost fãcute fãrã respectarea le-gislaþiei în vigoare, lucrãri princare nu s-a fãcut decât sã se as-cundã deficienþele structurii derezistenþã ale clãdirii. Însumândtoate aceste aspecte precizate,rezultã fãrã putinþã de tãgadã cãmotivele invocate de cãtre cum-pãrãtor sunt întemeiate, oricelucrare de intervenþie asupraclãdirii generând o cheltuialã cumult mai mare decât preþul deachiziþie. Motivul principal careconduce la aceste cheltuieli fi-ind existenþa unor vicii ascunsela structura de rezistenþã a imo-bilului, vicii care la data deru-lãrii procedurii de vânzare aacestui imobil nu au putut ficonstatate de nici una dintrepãrþile semnatare ale contractu-lui de vânzare - cumpãrare ºinici mãcar de evaluatorul carea stabilit preþul de piaþã al aces-tui imobil. Considerãm aºadarcã sunt îndeplinite condiþiileprevãzute de art. 1549 – 1554

ºi art. 1635 Noul Cod Civil, ca-uze în temeiul cãrora poate ope-ra rezoluþiunea contractului devânzare – cumpãrare nr. 3747din 11 ianuarie 2017cu efectelerepunerii pãrþilor în situaþia an-terioarã”, se aratã în raport.

Trei, Doamne,...ºi toate trei

Ironia sorþii face ca mai suspomenitul contract sã fie prin-tre primele acte semnate în ca-litate de primar de actualuledil pesedist Mihail Genoiu, ladata aceea interimar din par-tea PMP (UNPR) dupã demi-sia primarului Lia Olguþa Va-silescu. Mai trebuie menþionatcã, odatã cu abandonul PSDDolj, se alege praful de ulti-ma tentativã de împroprietãri-re a partidelor din Craiova cusedii oferite de primãrie. Or-ganizaþia pesedistã fãcea par-te iniþial dintr-un lot de treiformaþiuni care aveau ºansacumpãrãrii unui sediu de lamunicipalitate, alãturi de PNLºi UNPR. Aceste douã filialeau declinat însã oferta încã dinfaza rapoartelor de evaluare acelor douã sedii, preþurile sta-bilite de evaluatorii primãrieiîn cazul lor fiind considerateprea piperate.

Actualul sediu necesitã necesitã reparaþii mult prea costisitoare

PSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria CraiovaPSD nu mai vrea casãde la Primãria Craiova


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

departe. Culmea, dupã derby-uldin Ardeal, pe CSU o aºteaptãderby-ul din Oltenia cu Dina-mo. Pãrerea de rãu ar fi cã nouaarenã ”Ion Oblemenco” încã tri-mite bezele stadionului severi-nean, aureolat de istorica des-cindere a legendarului Milan.Singurele echipe fãrã înfrânge-re dupã opt etape rãmân CSUCraiova ºi FCSB. Jocurile seamânã pânã pe 9 septembrie, datfiind cã naþionala reia corvoa-da preliminariilor CM 2018,întâlnind Armenia, pe ArenaNaþionalã (1 septembrie), ºiMuntenegru, la Podgorica (4septembrie). ”Tricolorii”, cu 6puncte mici ºi înguste, sunt po-ziþionaþi pe 4, la tot atâtea lun-gimi de ”ºoimii” lui LjubisaTumbakovic. Parcã a fost ieri.În partida tur, de pe Cluj Arena,încheiatã 1-1, Stanciu, jucãto-rul de opt milioane al Anderlec-htului, a ratat în minutele 90+7un penalty care ni s-a lipit deretina norocului spart în fund catimbrul poºtal de plic. Ar mai fitotuºi, cât arãtura de sub unghie,ºanse de a prinde barajul pen-tru campionatul mondial: fraie-rii de muntenegreni sã cadã co-siþi în faþa românilor resetaþi, iarcu danezii sã nu ciuguleascãmai mult de un egal. Bineînþe-les, de partea noastrã, victorii enfanfare cu Daum la alãmuri.Necugetare crasã ca, în þara luiMircea Lucescu, sã defilezi cuun antrenor strãinel de cine suntromânii ºi ce vor ei. Dar nicipentru Mircea Lucescu timpulnu mai are rãbdare de a punefundaþii.

Tocmai ne rãcoriserãm.Tocmai ne încãlziserãm.Ne rãcoriserãm dupã

deshidratarea în serie din cupe-le europene. Fotbaliºtii au trascâte un gât la marginea terenu-lui ºi au luat-o din nou la fugãîn funcþie de indicaþiile tehnico-tactice. Sau tehnico-statice, de-pinde. La Ovidiu, oltenaºii luiMangia au dat de niºte momâi.La 2-0, prin golurile impertur-babilului Mitriþã, au oprit mo-toarele. Din respect faþã de cam-pioanã, cel puþin aºa socot.Dacã tot ne rãcoriserãm, amcatadicsit cã un duº compensa-toriu nu stricã. ªi iarãºi, meto-dic, ne-am oprit la 2-0. Cu oumbrã de echipã cãreia absolutîntâmplãtor i se zice Gaz Me-tan Mediaº. Andante ma nontroppo, CSU Craiova ocupã lo-cul secund, la un punct de lide-rul CFR Cluj, care, mioritic ºiel, a fãcut-o de oaie la Timiºoa-ra. ACS Poli – CFR Cluj 4-3reprezintã neîndoios uriaºa sur-prizã a campionatului, cu subli-nierea expresã cã bãnãþenii aucondus cu un neverosimil 4-0pânã în minutul 74. În etapa ur-mãtoare, Dan-cel-Rãnit ºi de-grabã vãrsãtoriu de sânge vaîncruciºa sabia exact cu DevisMangia, iar Bãluþã exact cuDeac, fiindcã nu degeaba suntcolegi de imn. Se pregãteºteschimbarea gãrzii? Vom asistaatunci la detronarea liderului?Alb-albaºtrii ºi-ar fortifica as-piraþiile în adjudecarea titluluide campioanã, ultimul datând,ºi nu greºim, din secolul celã-lalt. Adevãrat, mai e mult pânã

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Armenia ºi Muntenegrune tulburã visul

de Marielena Popa

Primãria estimeazã cãlucrãrile de moderni-zare a zonei centrale

a oraºului se vor încheia lasfârºitul lunii septembrie a.c.ºi considerã cã evenimentulpropus este o mãsurã repara-torie faþã de comunitate. ”Petot parcursul acestei perioa-de de peste 2 ani ºi jumãtate,municipiul a fost lipsit de

principalul spaþiu public urban,ceea ce a dus la imposibilitateaderulãrii unor evenimente pu-blice, la absenþa unui spaþiu desocializare, la dispariþia tempo-rarã a unor simboluri ale oraºu-lui (Terasa, La Ceas, Kilometrul0), cu consecinþe negative asu-pra vieþii comunitãþii locale. Latoate acestea s-au adãugat ºi re-stricþiile de trafic impuse de de-rularea lucrãrilor, ceea ce a con-dus la o nemulþumire perma-

Primãria municipiului Râmnicu Vâlcea vainaugura în aceastã toamnã Scuarul Mirceacel Bãtrân, acum în curs de modernizare, cuun amplu spectacol, pentru care propune unbuget de 276.500 lei. Proiectul de hotãrâreurmeazã sã fie supus votului consilierilorlocali în ºedinþa ordinarã ce va avea loc pe 31august. Municipalitatea a anunþat cã în noulspaþiu modernizat se vor desfãºura concertede muzicã popularã, pop-rock, precum ºi unspectacol de pirotehnie, menþionând cã pro-gramul final al evenimentului va fi supus spreaprobare Consiliului Local într-o ºedinþãulterioarã.

nentã venitã din partea con-ducãtorilor auto, amatori sauprofesioniºti, care tranzitea-zã zona centralã. Pe data de30 septembrie se estimeazãcã lucrãrile la acest proiectvor fi finalizate, iar noulScuar Mircea cel Bãtrân vaputea fi inaugurat. Cu aceas-tã ocazie, se propune organi-zarea unui eveniment de tipspectacol artistic - concertede muzicã popularã, pop-rock ºi spectacol pirotehnie -care sã se desfãºoare în aceas-tã locaþie, având rolul simbo-lic de recuperare a zonei cen-trale pentru toþi locuitorii mu-nicipiului. În acelaºi timp, unastfel de eveniment se poateconstitui ºi drept o mãsurã re-paratorie în favoarea comu-nitãþii locale, lipsitã o perioa-dã mult prea lungã de princi-palul spaþiu public de socia-lizare” – motiveazã Executi-vul Primãriei Râmnicu Vâl-cea decizia organizãrii aces-tui spectacol.

Râmnicu Vâlcea:Modernizarea zoneicentrale se încheiecu o petrecere publicã

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Adrãnelvrea la pensie

Hm!!! Dupã ce a învârtitafaceri pe cât de colosale peatât de dubioase la Minis-terul Dezvoltãrii, AdrãnelCotescu, director adjunct alDirecþiei Generale Dezvol-tare Regionalã ºi Infras-tructurã din acest minister,ºi-a cerut pensionarea. Aºa,ºi? Rãmâne acolo prinþmoºtenitor fiul sãu, pe câtde implementat, pe atât deiniþiat. Cã aºa se face bãne-tul în þara asta!

Momentehaioasedespre chestiiserioase

ªedinþa Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþãde luni, de la PrefecturaVâlcea, a avut ºi câtevamomente ilare. La un mo-ment dat, primarul oraºuluiHorezu, Nicolae Sãrdãres-cu, fost poliþist, a afirmat cãnumai „intervenþia politi-cã” a preºedintelui CJ Vâl-cea, Constantin Rãdulescu,poate rezolva problemagropii de gunoi de la Mãl-dãreºti. Siderat, Rãdulescua replicat: „Domnule pri-mar, pentru un penalist spu-neþi cam multe prostii”.Pânã la urmã, s-a convenitcã primarul se referea lapropuneri de modificare aunor acte normative, nici-decum la intervenþii ilegi-time, iar „pãrþile” s-au mairelaxat.

În aceeaºi notã, prefectulFlorian Marin i-a reproºatlui Alin Voicescu, directorulAgenþiei pentru ProtecþiaMediului Vâlcea: „Aþi mã-surat gradul de poluare cuun termometru!”

Fãrã barcã!Deºi ar fost reparat, dupã

ce nici nu a fost bine lansatla apã, vaporaºul de croa-zierã al statului din staþiu-nea Cãlimãneºti nu plimbãnici în acest sezon turiºti peOlt. Parte a proiectului Mi-rajul Oltului, ambarcaþiu-nea ºi un ponton au costat146.000 de euro. Dupã câ-teva curse pe apã, în urmacãrora s-a constatat cã i seumflase podeaua, vapora-ºul a fost dus la reparat pen-tru 4.000 de euro. Cumºanse ca acesta sã funcþio-neze fãrã riscuri nu sunt,poate gândeºte careva unproiect suplimentar care sãprevadã cursuri preventivede înot pentru turiºti.

La Apavilse întâmplã ceva

Se aude cã postul direc-torului Apavil SA, CristianJianu, precum ºi alte douãposturi de conducere aleacestei societãþi ar fi fostscoase la concurs. ªi uite-aºa se duc specialiºtii. În-grijorãtor este cã funcþia dedirector este vânatã de niº-te tiriplici care confundã unapometru cu un termome-tru pentru bebeluºi.

Publ

icita

te

Primãria comunei Hore-zu, judeþul Vâlcea, peteritoriul cãreia au

ajuns fumul ºi mirosul emana-te de la groapa de gunoi Mãl-dãreºti, a fãcut public, în datade 29 august a.c., un raport alnivelului de radioactivitate,efectuat de o echipã a ComisieiNaþionale pentru ControlulActivitãþilor Nucleare(CNCAN). Raportul (foto) afost întocmit ca urmare a mã-surãtorilor efectuate la acestdepozit neconform.

Potrivit documentului pecare primarul Nicolae Sãrdã-rescu l-a postat ºi pe pagina sade socializare. “În urma mãsu-rãtorilor efectuate nu s-au iden-tificat radionuclizi artificiali,iar valorile determinate cores-

pund nivelului normal al fon-dului natural de radiaþii. Avândîn vedere cele constatate, men-þionãm cã în zonã nu existã riscradiologic pentru mediu ºi po-pulaþia din zonã”, subliniazãspecialiºtii de la CNCAN.

Primarul Sãrdãrescu a afirmat,pentru sceptici, cã raportul ofi-cial va fi prezentat la nivel deministru ºi cã, din informaþiilesale, cel care a efectuat mãsurã-torile este un reputat specialistîn fizicã atomicã. (M.P.)Nicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae SãrdãrescuNicolae Sãrdãrescu

Primãria Horezu a fãcut publicraportul nivelului de

radioactivitate din zonã

































zzz 1 “““nu voinu voinu voi “nu voi accepta niciun blat cu psd-ul!” · 2017-08-29 ·...

Documents