Zvonurile (un fenomen mereu prezent)

1.Un fenomen care scapa Vom incepe prin a spune ca zvonurile sunt omniprezente.Ele constitind cel mai vechi mijloc de comunicare in masa .Mult inainte de aparitia scrisului,informatia circula din gura in gura,fiind singurul canal de comunicare al societatii.Prin zvonuri se vehiculau vestile,tot zvonurile cladeau sau stricau reputatiile,starneau rascoale sau razboaie. Credeti ca aparitia presei,a radioului a fost de natura sa potoleasca zvonurile? Nicicum. Aparitia lor a fost menita sa sustina si sa intareasca zvonurile. Ele le usurau transmiterea.In principiu toata lumea crede ca poate recunoaste un zvon,dar nimeni nu poate spune unde incepe si unde se termina fenomenul.Daca cineva e convins de un mesaj relatat de un prieten sau o cunostinta,va considera ca are de-a face cu o informatie bazandu-se pe incredere. In schimb,daca are vreo indoiala,mesajul il preia drept zvon.Aici se afla paradoxul.Un zvon inceteaza sa mai circule indata ce publicul il califica drept zvon.In general publicul nu e in stare sa destinga adevarul de fals atunci cand o stire ii parvine din gura-n gura.Procesul de zvonire se declanseaza atunci cand persoane se incred intr-o informatie si o considera destul de importanta pentru a o raspandi in anturajul lor. Avem nevoie si de o definitie pentru zvon,nevoia de a cunoaste fenomenul.Vom numi zvon aparitia si circulatia in cadrul societatii a unor informatii fie inca neconformate public de catre surse oficiale,fie dezmintite de acestea.Zvonurile dezarmeaza tactica faptului implinit,oferindu-le mijloace de a-si planifica organiza actiunea.De multe ori ne intrebam : oare de cirucla atat de repede vorbele .Vorbele circula pentru ca au valori.Tocmai de aceea fiecare dintre noi pandeste zvonul si se grabeste sa-l transmita.Stim ca valoarea unei informatii nu e durabila.Trebuie deci folosita cat mai repede.E cunoscut faptul ca cel ce colporteaza zvonul,impartasind un secret se alege cu aprcieri din aceaste tranzactie. Fiecare persoana simte nevoia de a fi in centrul atentiei si de a fi apreciat de prietenii lui. Zvonul e exact ceea ce are nevoie.In general vorba nu e rautacioasa si se practica in special de dragul de a o vorbi,de a o avea subiect de conversatie. Nu vrem sa apara aceea pauza de care ne ferim toti , asa ca un zvon se incadreaza perfect. Interesul pe care-l prezinta e de a scurta durata,de aceea o barfa trebuie inlocuita cu alta mai savuroasa.Zvonul nu e o generatie spontanee,ci se dezvolta etapa cu etapa pana la sfarsit.

PARTEA I Viata si moartea zvonurilor2.Cum se nasc zvonurile Zvonul? Pot afirma chiar ca este o crima intermediara,crima perfecta,fara urme,fara arme,fara dovezi.Roger Salengro 1936,Robert Boulin 1979 s-au sinucis in urma unei campanii de zvonuri. Un zvon pe care nu reusesti sa-l dezminti te seaca practic de puteri si te impinge la gesturi de care nimeni nu te credea in stare. Te macina , te distrug incet fara ca nimeni sa-si dea seama , fara ca tu sa-ti dai seama.In cazul zvonului,nu sursa e pasionanta,ci felul in urma careia publicul preia zvonul.Ori de cate ori informatia e prea saraca da nastere la zvonuri. Cand o informatie nu ne ofera toate detaliile suntem liberi sa interpretam. Interpretarile noastre transformandu-se automat in zvonuri. Cu cat lipsesc mai multe piese cu atat inconstienta colectiva va atarna mai greu in interpretare,cu cat nr pieselor e mai mare cu atat interpretarea va fi mai aproape de realitate. Unele campanii si-au intemeiat reputatia pe capacitatea lor de a lansa pe teren echipe specializate care numai in cateva ore puteau injecta zvonuri. Nu e nevoie de prea multa agitatie , companiile trimiteau onameni in locuri aglomerate , nu stateau neeaparat unul langa altul si , imprastiau zvonuri despre acestea.Trebuie sa stiim ca daca suntem stresati tindem sa transformam zvonul intr-o mare catastrofa. Atunci cand panica e mare,catastrofa e mai probabila decat intamplarea fericita.De aceea atentia in interceptarea unui zvon este foarte imoortanta. Cand se vorbeste de un sambure de adevar,la baza zvonurilor exista riscul sa se creada cu usurinta ca zvonul este adevarat.Numeroase zvonuri sunt chiar bazate pe inchipuiri. Luam exemplul unui profesor acuzat ca avea relatii intime cu o eleva. Adevarul insa era departe. Totul pornise de la nevinovata relatare a visului unei adolescente prietenelor sale.3.Circula zvonurile,circulaDe ce colportam zvonurile? Este o intrebare destul de interesanta. Zvonul pentru a fi transmis repede trebuie sa ne surprinda. In zilele noastre , suntem atrasi de senzational. Zvonul este o stire.Un paron de ziar a spus intr-o zi:o stire este ceva care-i face pe oameni sa vorbeascaO informatie care nu e o stire nu poate fi generatoare de zvon.Acest aspect este foarte important.Un exemplu ar putea fi : In zilele noastre un caine musca un omnu reprezinta cine stie ce noutate.O noutate ar fi un om musca un caine.Ceea ce transforma informatia in stire e cainele muscat de om,neobisnuitul,care cu siguranta il va amuza,il va surprinde,il va incita pe cititor ceea ce-l va determina sa impartaseasca emotia cuiva. Atunci cand aflam ceva cu totul inedit , ciudat simtim nevoia sa impartasim cunoscutilor. E normal ca gravitatea situatiei este atunci cand un caine musca un om dar suntem deja obijnuiti cu acest fel de stire.Esenta stiri consta in faptul ca relateaza lucruri la care ne asteptam in general,dar care in acelasi timp sunt total imprevizibile.In urma ei ne asteptam la consecinte imediate negative sau pozitive. Participarea la un zvon e importanta pentru noi,este si un act de participare la grup.Daca sunt crezut inseamna ca am dreptate.Vorbim ca sa stim,ca sa ne eliberam,ca sa placemMulte zvonuri circula,nu pt ca cei care le transmit le si cred neaparat,ci pentru ca sunt amuzante,curioase si surprinzatoare.Dezvaluind continutul zvonului le dovedesti celor din preajma ca frecventeaza surse bine informate,ca e cu un pas in fata celorlalti. A fi placut de ceilalti , a te simti important este o nevoie pe care toti dorim sa ne-o satisfacem.Natura savuroasa a zvonului si prestigiul de care ne bucuram facandu-l cunoscut nu sunt singurele motive de circulatie a acelor zvonuri.Mai exista un motiv:cand ne intalnim cu prieteni,vecini,rude trebuie sa gasim un subiect de conversatiesi daca avem si un zvon la indemana de ce nu?Sporire vitezei de difuzare a zvonului atrage si accelerarea procesului de stingere a sa:facand ocolul lumii,zvonul intalneste dovezile care-l infirma. Cu cat zvonul circula mai repede cu atat mai repede se gasesc dovezi care il infirma.4.De ce ne credem in zvonuriCu totii ne intrebam de ce ne incredem in zvonuri. Dupa ce aflam ca un zvon nu a fost adevarat ne dam seama ca nu trebuia sa credem si nu intelegem cum s-a intamplat asta.Credibilitatea unui zvon e strans legata de persoana care ni-l aduce la cunostinta si de mesajul pe care ni-l comunica.Cei care aduc o veste nu ni se adreseaza intamplator,ei stiu cine le acorda incredere:un transmitator de zvonuri ni se adreseaza pentru ca-l consideram fiabil.Insusi continutul zvonului trebuie sa satisfaca doua conditii ale credibilitatii:posibilitatea de a crede si dorinta de a crede.Sensibilitatea momentului:ceea ce era plauzibil astazi nu era plauzibil ieri si nu va fi plauzibil maine.Daca diferite persoane care nu se cunosc spun acelasi lucru,inseamna ca e adevarat. Deci vom crede si noi .5.Zvonul:publicul sau,finetile sale Studiul arata cum se formeaza publicul unui zvon,persoane care au anumite motive psihologice sa le acorde incredere se cramponeaza de ele imediat.Cum zice si un proverb:nimeni nu e mai putin surd decat ce vrea sa auda. Zvonul ajunge la cel ce il va crede.6.Actorii Atunci cand e vorba de o actiune fara riscuri,dispare si nevoia de a verifica.Verificarea personala presupune doua conditii adesea absente in procesul raspandirii zvonului:capacitatea si dorinta de a o face. Rar zvonurile sunt verificate , si daca sunt nu se pune prea mare accent. Ca exemplu zvonul ce m-a speriat pe mine si multi dintre colegii mei , am auzit ca facultatea noastra se va inchide;nu am verificat , am imprastiat zvonul , ne-am dat cu parerea si ne-am speriat singuri. Panica fiind mare , totul se transforma in catastrofa. In scurt timp un profesor ne-a linistit si totul a revenit la normal.7.Stingerea zvonului si semnificatia tacerii De fapt in stingere unui zvon nu e nimic magic.E ceva structural:zvonul se epuizeaza prin insusi existenta lui.A circulat ceva timp dar a venit si vremea sa se stinga.Totul depinde de intensitatea lui.Un interes trecator:atunci cand zvonul nu ne priveste indeaproape,nu are implicatii directe asupra vietii noastre,el nu rezista mai mult decat faptele diverse din presa.Va fi spulberat de cascada de stiri aduse zilnic de mediile de informare sau de un alt zvon,mai proaspat,mai viu. Multe zvonuri asa-zis incredibile sunt crezute tocmai pentru ca receptorii se afla sub tensiune.Prea putin ne intereseaza ce se intampla dupa zvon.Totul pare a intra in normal.Daca tensiunea a fost prea mare este totusi o iluzie sa ne imaginam ca totul a trecut fara a lasa urme. In exemplul de mai sus , desi ne-am linistit , cu totii avem o urma de indoiala : oare chiar nu este adevarat?8.Eterna revenire Miturile dispar asemenea florilor pentru a renaste apoi,ca si ele,in aceleasi conditii de anotimp si chimie. Revenirea lor de multe ori este mai naucitoare decat zvonul in sine , de multe ori el nu mai este crezut . este asemanat cu trecutul si totul se uita.

PARTEA II Interpretarea zvonurilor9.Mesajul:intamplare si necesitate Vom gasi mereu 9 tipuri de zvonuri: intoarcerea satanei,otrava ascunsa,complotul impotriva puterii,crizele artificiale,teama de strain, ruperea copiilor,bolile conducatorilor,problemele lor sentimentale,compromiterea financiara sau escrocheriile lor.Dupa continut se deosebesc zvonuri negre si zvonuri roz.Majoritatea zvonurilor anunta o faradelege.Exista totusi si zvonuri roz care par a fi in minoritate.Dupa parerea noastra,caracterul sumbru al zvonurilor reprezinta o necesitate:ca sa existe o informatie e nevoie,in general,de un element negativ. E ceea ce ne surprinde si ne incita, ne starneste curiozitatea.Pe masura ce evolueaza,mesajul tinde sa dobandeasca forma cea mai buna cea a unei povestiri bine construite. Obtine forma pe care fiecare o doreste pe masura ce evolueaza , fiecare participant isi pune amprenta in continutul lui. Astfel observam ca in final zvonul este cu totul deformat , ia forma cea mai buna.In lipsa suportului imaginii,zvonul trebuie sa-si realizeze impactul prin amplificarea detaliilor.Adaugarea de noi detalii e un rezultat al persuasiunii.Afland zvonul de la un prieten,suntem convinsi de ceea ce am auzit si furnizam noi argumentae in sprijinul tezei respective.La fel cum un vanzator isi adapteaza vocabularul in functie de client,zvonul se adapteaza exigentelor comunicarii impuse de fiecare nou tip de receptor.Cand publicul se simte implicat emotional in zvon,controlul rational slabeste:zvonul paraseste domeniul realitatii,pentru a intra in cel al inchipuirii.10.Mesajul ascuns In spatele continutului sau aparent zvonul ascunde adeseori un al doile mesaj. Nu toata lumea poate receptiona acest mesaj , nu il poate descifra si de multe ori colportarea unui svon este un act firesc poate chiar banal.

PARTEA III Folosirea zvonurilor12.Crime,anchete si zvonuriZvonurile despre crime sunt adesea intalnite si nu de multe ori evitate. Tindem sa credem infaptuirea unei crime dupa modul de desfasurare.Voi prezenta cateva exemple care sunt usor de crezut dar care ajung sa sensibilizeze publicul.Primul exemplu este despre o vaduva acuzata de 5 ani de inchisoare pentru o crima pe care nu a infaptuit-o. Sotul ei a murit si ea a fost acuzata de crima. Normal din cauza unui zvon spus de o persoana pe care o ajutase mult. Din cauza acestui zvon I s-a rascolit intreaga viata punandu-i-se pe seama multe alte supuse crime.Un al doilea exemplu : Un cuplu pleaca la prieteni acasa la o petrecere si isi lasa copii de 10 , respectiv 4 ani singuri acasa. Desi ii instruisera sa fie cuminti si in caz de ceva sa-I sune , o nenerocire s-a intamplat. Copiii au fost vizitati de un hot ( baiatul prietenilor lor) pe care copilul de 10 il impuscase cu pistolul tatalui sau.Un al treilea exemplu . Un tanar se duce la oras sa-si depaseasca conditia si se intoarce in sat cu sotia si copilul sau. Familia sa avea un hotel. Se duce si se cazeaza la acel hotel fara sa le spuna cine e. Le arata si faptul ca este bogat. Sora si mama sa , intra seara si il omoara luandu-I toti banii. A doua zi vine sotia si copilul si le spune cine era defaot barbatul. Mama si sora se sinucid.Un alt exemplu ar fi , inca un sat mic , inca o poveste. Un om , mai important , a omorat un om cu masina. Victima era un om simplu , sarac. Nimeni nu a stiut ce s-a intamplat. S-a ascuns totul. Dupa ceva ani circula un zvon. Acel om sarac fusese omorat de un om important. Zvonurile i-au distrus cariera militara , i-au distrus viata.Nimeni nu stie daca acestea sunt doar zvonuri , dar sunt usor de crezut in ultimul timp dupa fiecare crima auzita .

Zvonurile circula mai repede decat ne imagineam , mai ales intr-un oras mic . Zvonul mortii unei persoane circula cel mai repede. Niciodata nu stii cand zvonul te priveste direct pe tine. Acum cativa ani venind de la scoala circula zvonul mortii unei femei tinere din cartierul meu. Aflandu-I numele am tremurat dar niciodata nu ma gandeam la ceea ce aveam sa aud. Am mers linistita acasa , tulburata totusi de zvonul pe care il auzisem , un zvon ce ar tulbura pe oricine. Dupa cateva ore tatal meu primeste un telefon din care afla ca una dintre verisoarele mele a murit. Atunci totul s-a legat , mi-am dat seama de ce am tresarit atunciZvonurile sunt un fenomen puternic iar atunci cand realizam ca este adevarat devine si mai puternic. Totusi pana aflam daca zvonul este fals sau adevarat ducem un continuu razboi cu noi insine. Curiozitatea , lipsa informatiei ne macina , ne distruge lent.13.Zvonurile si star-sistemulAcest capitol se refera la vedete si la fanii lor. Uneori fanii pot deveni extrem de sufocanti vrand sa patrunda in viata starului. Are nevoie mereu de noi zvonuri despre acesta , daca nu obtine deseori zvonurile sunt inventate , neavant nici macar un sambure de adevar. Deseori sunt raspandite zvonuri despre vedete care nu sunt adevarate dar sunt credibile si ii poate afecta foarte tare pe cei vizati. Starurile se feresc intodeauna de a-si arata adevarata viata , asta din cauza interpretarilor ce pot surveni. Totusi sunt persoane , vedete , ce isi traiesc viata la televizor. Renuntala intimitatea lor , la viata de familie si transforma propria lor viata dar si a celor apropiati intr-un nesfarsit show.14.La fabrica si la birou Zvonul obliga directia sa vorbeasca,sa rupa tacerea:se vehiculeaza informatii false ca sa se afle adevarul. Si in birouri se vehiculeaza diferite zvonuri. Zvonuri cum ca numerosi angajati vor fi dati afara. Angajatii au nevoie de aceste zvonuri dar si sefii lor pentru a-I motiva uneori. Birourile reprezinta un mediu propice pentru zvonuri. La birouri zvonurile se simt ca la ele acasa. In lipsa de orice informatie oameni incep sa-si inchipui anumite lucruri. Cateodata zvonurile sunt constructive. 15.Zvonul in marketing Cum sa-ti dai seama daca o anume companie de asigurari e serioasa?Numai experienta celorlalti constituie un mesaj convingator. De fiecare data cand vrem sa incercam un produs nou ne interesam la prieteni de el. Totusi cautam mereu ca alegerile noastre sa fie sustinute de prieteni cat mai apropiati , de persoane de incredere.Ar fi o eroare sa consideram ca transmisia din gura-n gura si publicitatea sunt doua modalitati care se exclud.Publicitatea stimuleaza nevoia de informatie,care e apoi lasata in seama transmiterii din gura-n gura.Industria cinematografa reprezinta un caz exemplar de adaptare la transmiterea informatiei din gura-n gura.Daca exista presentimentul ca un film va fi comentat negativ se ia hotararea de a-l difuza in multe sali si acelasi timp.Filmul isi va castiga incasarile inainte de a se transmite zvonul.Unele firme nu-si fac publicitate , se bazeaza doar pe transmiterea din gura-n-gura si pe clientii fideli. Ca firma , sa-ti reusesti sa ai clienti fideli este un lucru ce demonstreaza ca produsul tau reuseste sa multumeasca nevoile publicului. Si cum se stie , un public multumit va raspandi vestea.16.Zvonurile financiare Zvonul financiar corespunde unui fenomen mitic in gandirea publicului larg.Cine pronunta cuvantul finante isi imagineaza de la bun inceput operatiuni specteculoase de control asupra bursei,cratere rasunatoare,fenomene de informare prelungita avand drept rezultat costituirea rapida a unor averi colosale. Studiul zvonurilor financiare pune anumite probleme specifice care il complica foarte mult,facandu-l cu atat mai pasionat.Ca sa poata fi folosita pe piata financiara,o informatie nu trebuie sa fie accesibila tuturor riscandu-se astfel includerea ei in cursul valoric.Pe pietele financiare,important e sa prevezi inaintea celorlalti.Zvonul e consecinta fireasca a acestei problematici permanente. Pietele financiare:un context propice zvonurilor: numarul partilor interesate e restrans pe o piata financiara,intermediarii sunt tehnicieni.Cunosc foarte bine piata si sunt specializati pe tipul de produs pe piata financiara timpul e masurat.Spre deosebire de multe zvonuri,zvonul financiar implica un risc.Cand vor sa ia o hotarare,investitorii cu actiuni de bursa nu au la dispozitie decat 2 ore.Nu e vreme de verificat originea informatiei,trebuie doar actionat. Zvonul financiar este foarte important pentru antreprenori. Ei au nevoie de el dar si de simt a-l distingerii adevarului de fals.17.Zvonul politic Politica fara zvonuri nu se face.Zvonul este in esenta o afirmatie pe marginea afirmatiei oficiale.E o contrapunere.In acest caz e firesc ca zvonurile sa prolifereze pe terenul cuceririi si gestionarii puterii.Zvonul nu are nevoie de dovezi.Opinia publica se intemeiaza mai adesea,pe impresii de cat pe fapte.Acuzatia e de ajuns.Zvonul nu necesita nici un stat major foarte numeros:se poate isca intr-un grup restrans.Unul din avantajele zvonului e ca nu costa nimic.Spre deosebire de o campanie publicitara unde se controleaza fiecare virgula,zvonul scapa,rezultatul e aleatoriu.In sfarsit,adese ori,scopul real al initiatorilor zvonului e intoxicatie.E vorba de raspandirea minciunii pentru aflarea adevarului.

Marele teme ale zvonului:

Prima tema e cea a mainii ascunse.Aceasta tema decurge logic din faptul ca viata politica e perceputa ca teatru.Tema posteaza un teatru de papusi in care sforile sunt manuite de maini invizibile. Politicienii sunt de obicei actori , arata altceva si actiunile lor sunt defapt altele. Cea de a doua tema o costituie acordul secret.Se pare ca au loc intalniri si se fac aranjamente secrete intre adversari politici,in contradictie cu atitudinea lor publica. Politicienii se ascund mereu si fac intelegeri de care nu multi stiu . Urmatoarele 3 teme:bani,sanatate si sex.Sexualitatea e mai putin secreta si tot mai putin tabu; asadar,iese incetul cu incetul de sub incidenta zvonului. Cu trecerea anilor acest subiect este tot mai mediatizat si nu mai este considerat un subiect tabu. Cea de-a 6-a tema este cea a limbajului dublu; adevaratele intentii ale omului politic s-ar afla de fapt in opozitie cu declaratiile sale publice. Cu totii stim ca multi politicieni mint si multe dintre actele lor nu sunt defapt ceea ce gandesc sau ceea ce fac pe ascuns. Actiunile pe care le stim cu totii sunt defapt actiuni pe care ei vor sa le stim. Ultima tema este cea a emigratiei.Ca si precedenta este o tema a tradarii.Zvonurile care vizeaza oameni politici nu sunt intamplatoare.Se insinueaza in fisurile fiecaruia,ii exploateaza punctul vulnerabil,dobandind astfel o credibilitate puternica:par plauzibile.

PARTEA IV Un zvon poate fi inabusit?18.Antizvonul Poate fi inabusit un zvon? Ce mijloace trebuie puse in aplicare? Cat de eficace sunt dezmintirile? Iata intrebari cruciale pentru toate tipurile de persoane,grupurile si organizatiile care se trezesc deodata tinta zvonurilor false ale caror efecte risca sa devina negative,chiar dramatice. S-o spunem de la bun inceput,nu exista nici o reteta magica pentru controlarea unui zvon.Numai prin definirea precisa a situatiei se poate pune un diagnostic si se pot oferi recomandari. Tacerea. Aceasta atitudine e specifica oamenilor politici care trateaza cu dispret calomniile mai mult sau mai putin dirijate,a caror tinta sunt. Concentrarea. Zvonul nu cunoscuse aceeasi raspandire in toate statele. Toate eforturile s-ar fi putut concentra asupra catorva state din sud,in care zvonul fusese difuzat mai puternic. Publicitatea. Exista avantajul de a avea un control asupra materialului transmis,dar pe de alta parte pretul era destul de mare ca sa indreptateasca ezitarile si mai trebuia considerat si riscul punerii la curent cu aceasta problema a celor care nu stiau inca nimic.19.Dezmintirea: o arta periculoasa Dezmintirea prezinta cateva neajunsuri legate de valoarea ei pe piata cererii si a ofertei de informatie. Dezmintirea e de cele mai multe ori un truism,e o informatie rece,aproape ca-ti strica cheful,dezamorseaza imaginarul pentru a intra in banalitatea realitatii. Dezmintirea desfiinteaza povestea despre care nu se stie foarte bine daca e adevarata in intregime,dar care in orice caz are efect cand e povesstita,declansand cele mai diverse si mai pasionate comentarii si fabulatii.Intr-un ziar,dezmintirea,se potriveste ca nuca-n perete,fie ca ziarul nici nu a vorbit despre zvon,astfel incat dezmintirea nu poate sa ocupe un spatiu prea mare,fie ca ziarul a comentat zvonul pentru ca era de interes,astfel ca dezmintirea nu poate decat sa displaca: i se va acorda tot un spatiu limitat,va trece neobservata,undeva in josul paginii. Desigur,daca dezmintirea e data de inalte autoritati oficiale,aceasta redevine o informatie aproape obligatirie.Uneori dezmintirea devine mai interesanta decat zvonul in zine.Unul dintre punctele forte ale zvonului consta in repetarea lui.Versiunile evolueaza,se imbogatesc,se rafineaza,se precizeaza.Ca sa fie activa si dezmintirea ar trebui repetata,dar din pacate,avand forma fixa a declaratiei autentice care trbuie respectata cuvant cu cuvant,dezmintirea nu poate sa spere ca va fi reluata de catre mediile de informare. Deviere tintelor. Unul din paradoxurile campaniilor de convingere e acela ca ele par sa-I afecteze mai mult pe cei deja convinsi decat pe cei ce ar trebui convisi.Acest fenomen de expunere selectiva la efectul informatiei explica evitarea mesajelor ce ar putea fi contrare propriilor convingeri,mai ales cand e vorba de subiecte ce presupun o puternica implicare afectiva. Efectul de bumerang al dezmintirilor. Studiile recente asupra zvonurilor si dezmintirea au demonstrat ca zvonul ii poate afecta si pe cei ce nu-l cred. Atunci cand auzim un zvon , desi nu-l credem parca tot universul se invarte in jurul acelui zvon. Nu ni se pare interesant , nici macar un sambure de adevar nu vedem in el dar, prin increderea ce o au ceilalti suntem implicati in acest cerc vicios fara sa vrem. In schimb,o dezmintire poate avea o influenta negativa chiar si atunci cand e crezuta.Acest rezultat e important pentru ca in toate campaniile de dezmintire exista de fapt doua actiunide comunicare:sunt pusi la curent cu zvonul si cei care nu aflasera inca de existanta lui si se incerca influentarea celor care stiu de existenta lui. Deci dezmintirea incearca sa prinda doi iepuri deodata. In general dezmintirea se face prin mediile de informare televiziune,presaceea ce ii confera o credibilitate de care poate ca experimentatorul nu se bucura.Cu cat continutul unui zvon e mai puternic,cu atat mai putin conteaza detaliile. Nu li se acorda mai multa atentie decat merita,fiind considerate drept semnificanti substituibili. Rezistenta unor zvonuri in fata faptelor e de multe ori surpprinzatoare pentru observatori. Si totusi,normal ar fi ca fenomenul contrar sa produca uimire. Conditia ca un zvon sa capete amploare e aceea de a supravietui obiectiilor legitime ale primelor persoane care l-au auzit.In general,persoana care colporteaza zvonul nu incearca sa respecte cuvant cu cuvant mesajul pe care l-a auzit,dorind mai ales sa-si convinga interlocutorul,corectend sau imbunatatind mesajul,daca e nevoie. In caz ca observa o urma de nedumerire in ochii celui ce asculta , intervine in continutul zvonului astfel incat sa reuseasca sa-l convinga. Este un act al persuasiunii.Un zvon poate avea unele anomalii,cum ar fi:supletea si maleabilitatea,care pe tot parcursul elaborarii sale il fac foarte putin sensibil la obiectiile de detaliu.Unele zvonuri pun o problema si mai subtila:nimic nu va putea dovedi niciodata ca sunt intemeiate.Trebuie astfel sa recunoastem un paradox fundamental: incredere acordata zvonului. In ambele cazuri,totul se reduce la a crede pe cuvant.20.Schimbarea imaginii zvonului Cu cat zvonul e mai intemeiat emotional,cu atat strategia realitatii e mai putin operanta. La origine,identitatea zvonului consta in prevenirea spontana a populatiei impotriva rapirii organizate a simbolului perenitatii orasului.Dupa cum am spus,in ansamblu,aceasta strategie impotriva colportarii zvonurilor are totusi un neajuns : cum poate lumea sa deosebeasca o informatie de un zvon,o stire oarecare de un potential secret? Desigur ca nu poate sa le deosebeasca. E greu la auzirea unui zvon sa-ti dai seama imediat daca acel zvon contine si este o informatie importanta care te poate ajuta si de care ai nevoie sau este un simplu zvon care e menit sa te incurce. Constatam si cu aceasta ocazie in ce masura zvonul trimite mai degraba la o judecata,la o evaluare subiectiva,decat la o realitate obiectiva reperabila pentru observatorii exteriori. Receptarea unui zvon te starneste , te pune pe ganduri .Exista inca doua modalitati care pot contribui la modificarea imaginii zvonurilor. Prima consta in identificarea greselii,a acelor elemente prea evident grosolane si imposibile,iar a doua modalitate consta in a explica publicului de ce crede in zvonuri.21.Mai bine sa previi Se poate intampla sa existe interesul descurajarii unor zvonuri,chiar inainte de aparitia lor. Pentru ca o afirmatie sa fie perceputa drept credibila nu e de ajuns sa fie formulata,trebuie sa se sprijine pe dovezi de credibilitate,adica sa fie facuta de cineva care de fiecare data spune adevarul asa cum este. Cand ne hotaram sa transmitem un zvon care credem ca va starni discutii , important e sa fim atenti , sa verificam ,sa cautam bazele zvonului pentru a nu isca probleme.

CONCLUZIE Unii au vazut in ascensiunea mediilor de informare chiar ocazia de a pune capat zvonurilor:dupa parerea lor televiziunea,radioul si presa ar fi putut suprima temeiul zvonurilor. Nu exista decat un singur mod de a preveni zvonurile,acela de a interzice oamenilor sa vorbeasca. Imposibil . Mediile de informare ar trebui sa devina singura sursa autorizata. In acest caz,n-ar mai exista decat informatii oficiale. Si totusi ar mai exista mici zvonuri . Numai o cominicare libera este buna,chiar daca fiabilitatea ar avea de suferit. Cu alte cuvinte,zvonurile falsereprezinta pretul pentru cele intemeiate. Informatii total nefondate pot strabate societatea cu la fel de multa usurinta ca si cele fondate,putand avea aceleasi efecte mobilizatoare. Zvonurile ne amintesc un lucru evident:nu credem in cunostintele pe care le avem pentru ca ar fi adevarate,intemeiate sau dovedite. Zvonul demonstreaza inca o data ,daca mai era nevoie,ca toate certitudinile sunt de natura sociala. Cunoasterea sociala se bazeaza pe incredere,iar nu pe dovada.