trecerii de la un tip de economie preponderent agrar spre unul industrial, tehnologizat.
n 1965 apar sperante pentru destinul sociologiei, N. Ceausescu apreciind c sociologia a fost neglijat si nu i s-a acordat importanta cuvenit. Perioada de reviriment de un deceniu (1965-1977) a coincis cu o oarecare relaxare a relatiilor romno-sovietice si cu o crestere economic. Din anul universitar 1966/1967 rencepe predarea sociologiei n nvtmntul superior n cadrul Faculttii de Filosofie a Universittii din Bucuresti, n anul universitar 1968/1969 se nfiinteaz sectia de Filosofie-Sociologie la Cluj si o sectie de Psihologie-Sociologie la Iasi. n 1967 ia fiint primul doctorat n sociologie, ca specializare n cadrul doctoratului n filosofie. Sociologia ca disciplin de predare trebuia s sprijine marxismul, s exagereze rolurile si statuturile claselor sociale. Domeniile de cercetare s-au centrat cum era firesc pe probleme de industrializare, sociologia muncii, a ntreprinderii, sociologie agrar, conform proiectelor comuniste. De la sociologia natiunii s-a ajuns la o sociologie a colectivizrii.
Din 1966 s-au reluat cercetrile organizate, n cadrul centrelor de cercetare (centrul de cercetri sociale din cadrul Institutului de Filosofie-Bucuresti, si centrele din Cluj, Iasi, Craiova, Sibiu, Timisoara, Tg. Mures), secondate de laboratoarele sociologice ale universittilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi.
n paralel, s-a extins viziunea marxizant asupra societtii, sociologia devenind instrument normativ si ideologic de aceast dat mpotriva dezvoltrii individului. Progresul si dezvoltarea erau evocate frecvent n introducerile unor lucrri sociologice, dar adevrul dur, al uniformizrii individului si stergerii identittii nu putea fi exprimat direct7.
Controlul s-a realizat si prin sprijinul sociologilor, psihologilor, deosebirea fiind c primii au elaborat sau doar legitimat proiecte la nivel mezo- si macroeconomic si social. Dac sociologia lui D. Gusti se baza pe date concrete si urma un demers ascendent, de la empric la teoretic, proiectele partidului aveau nevoie de o falsificare a realittii, printr-un demers descendent, n care datele brute ale realittii trebuiau ajustate conform politicilor implementate. n anii 70, cercetarea sociologic avea n centrul atentiei fenomene ca urbanizarea, industrializarea, deci un accent deosebit pe ramurile sociologia muncii, sociologie industrial, sociologia urbanizrii (sociologie rural si urban), dar pe probleme legate de tineret, rolul educatiei n formarea culturii de mas. Constatm, n anii 70-80, un demers de repunere n valoare a cercetrilor din perioada interbelic si urmtoare, reprezentativ n acest sens fiind seriaSociologia militans8, n care snt reunite studiile unor elevi ai scolii gustiene. Snt reluate principalele teme ale cercetrii monografice regionale, proiectul atlasului sociologic(sau harta sociologic a Romniei), marile anchete (60 sate romnesti, de exemplu) din perioada interbelic, utilitatea rezultatelor. P. Caraioan, H. H. Stahl, Ov. Bdina, Tr. Herseni reprezint nume sonore care au revalorizat opera gustian si rezultatele sutelor de cercetri ale scolilor sociologice, continuatoare ale unei traditii bine formate n anii interbelici. http://convorbiri-literare.dntis.ro/ZUBmai6.html#_ednref6