REZERVATIA LACUL IEZERU MOSTISTEA

Situl se afl n Cmpia Brganul Mostitei (sau Brganul Sudic) care face parte din partea sudic a Cmpiei Romne. Zona este caracterizat de cmpii joase cu vi puin adnci care se termin la zona de confluen cu limanele fluviatile. Habitatele acvatice domin ca ntindere ocupnd n proporie de 72% suprafaa sitului. Iezerul Mostitea este cea mai mare acumulare de ap din sit, avnd aproximativ 1860 ha. Ridicarea nivelului apei prin supranlarea digurilor iniiale a dus la reducerea suprafeei stufului si a altor plante palustre emerse din jurul acestui lac. Aceste benzi de vegetaie au rmas prezente pe malul acelor lacuri care au un regim hidrologic constant devenin astfel importante pentru cuibritul unor specii protejate care prefer aceste suprafee de vegetaie pentru ascunderea cuiburilor, cum ar fi strcul pitic sau buhaiul de balt, din care sunt prezente 20-50 de perechi i respectiv 8-10 perechi cuibritoare. Tot aici cuibresc i alte specii protejate de strci precum egreta mic (5-10 perechi), strcul purpuriu (5-10 perechi), strcul galben (10-15 perechi), dar i eretele de stuf, din care sunt prezente 2-4 perechi. Au fost observate cuibrind frecvent mpreun strcii i perechi de cormoran mic (9-12 perechi). Pn la 24 de perechi de ra roie i au aici cuibul, care poate fi amplasat i pe suportul oferit de plantele plutitoare de la suprafaa apei. Vegetaia natant este format din nufr galben, nufr alb, castan de ap, petioar, linti i broscari. Pe aceste suporturi plutitoare i fac cuiburile grupate n colonii de diferite dimensiuni chirighiele cu obraz alb (100-200 de perechi) i cteva perechi de chir de balt. n zonele de la mal ferite de accesul oamenilor cuibresc pn la 12 perechi de piciorong, iar malurile mai abrupte sunt preferate de pescrelul albastru. Specii comune de psri care cuibresc n zonele umede ale acestui sit sunt corcodelul mic, liia, raa mare, ginua de balt, raa pestri, raa cu cap castaniu, lcarul mare, piigoiul de stuf, greluelul de stuf i lcarul de stuf. Habitatele acvatice din sit sunt vizitate n perioada de reproducere i de psri care cuibresc n alte zone dar care vin n acest sit n vederea hrnirii. Astfel se pot vedea frecvent stoluri mari de pelican comun (600-800 de indivizi), dar i multe exemplare de ignu, loptar, barz neagr, egret mare i strc de noapte. Frecvent se pot observa hrnindu-se n habitatele sitului exemplare de erpar i barz albe, din aceast specie un numr de 10-20 de perechi avnd cuiburile instalate n comunitile umane de pe raza sitului. Vegetaia azonal este caracterizat prin zvoaie de lunc alctuite n principal din salcie alb, plop alb i plop negru, n care pot aprea i rare exemplare de frasin, ulm i stejar pedunculat. ntre aceste plcuri cu vegetaie forestier se intercaleaz pajiti de lunc cu iarba cmpului i coada vulpii, dar i terenuri arabile. Mai sunt prezente i suprafee de pajiti secundare stepice cu colilie, firu cu bulb, pelini, firu brboas i laptele cinelui. Aceste terenuri pe care apar n mod frecvent plcuri de tufriuri de alun, snger, pducel, mce sau porumbar sunt importante pentru cuibritul unor specii de interes comunitar pentru conservare precum sfrnciocul cu frunte neagr, silvia porumbac, sfrnciocul roiatic i fsa de cmp. Tot aici se hrnesc i dumbrvencele, din aceast specie de interes global pentru conservare cuibrind n sit pn la 25 de perechi. Plcurile de vegetaie lemnoas sunt importante pentru cuibritul unei specii de interes european pentru conservare, orecarul mare (1-3 perechi), dar i pentru specii comune de psri precum pupza, cucul, grangurele, graurele sau florintele. La nivelul sitului exist i terenuri agricole care ocup un procent de 23% din suprafaa acestuia, majoritatea culturilor fiind formate din plante tehnice i cerealiere. Acestea, mpreun cu pajitile din sit, sunt folosite ca terenuri de vntoare de ctre psrile rpitoare care apar n numr mare n timpul migraiilor. n aceste momente se pot vedea 20-30 de erpari, pn la cinci codalbi (civa dintre acetia rmnnd i iarna) i 2-4 exemplare de oim cltor. Apar n migraie i rmn s ierneze n zona sitului eretele vnt (10-20 de exemplare) i oimul de iarn (10-15 exemplare). O alt specie care se poate vedea toamna trziu i n sezonului de iarn hrnindu-se pe terenurile agricole din sit este gsca cu gt rou. ntre 30 i 50 de exemplare ale acestei specii periclitate la nivel global pot fi vzute n stolurile de grlie mari care ajung pn la 3000 de exemplare. Alte dou specii care ierneaz n mod frecvent n aceste zone umede sunt lebda de iarn (30-50 de exemplare) i egreta mare (pn la 400 de exemplare). Momentul pasajului de primvar sau toamn este de amploare la psrile acvatice sau la cele legate de acest mediu de via. n aceste zile se pot vedea cobornd pe lacuri stoluri mari de pelican comun (250-500 de exemplare), pelican cre (70-100 de exemplare) i pn la 250 de cormorani mici. Sunt mult mrite n zilele de pasaj efectivele urmtoarelor specii protejate: strcul de noapte, strcul galben, egreta mic, egreta mare i barza neagr. Doar n timpul pasajelor se vd numeroase exemplare de cufundar polar, btu, fluierar de mlatin i rare exemplare de ploier auriu, pescru cu cap negru i pescri mare. Toate aceste specii enumerate sunt de interes comunitar pentru conservare, alturi de ele fiind prezente n efective de mii de exemplare specii comune precum raa cu cap castaniu, liia, raa mare, pescruul rztor, raa mic, raa lingurar, pescruul argintiu, raa fluiertoare, grlia mare, fluierarul cu picioare roii i sitarul de mal. Cu efective de sute de exemplare apar specii ca fluierarul cu picioare verzi, nagul, raa critoare, raa suliar, cormoranul mare i strcul cenuiu. Foarte multe dintre aceste specii rmn n numr mare s ierneze pe aceste habitate acvatice, atta timp ct suprafaa apei nu nghea complet.

Amplasarea teritoriuluiMicroregiunea Valea Mostistei este situata in regiunea de nord-vest a judetului Calarasi, in imediata vecinatate a judetului Ilfov.Coordonatele geografice in care se incadreaza teritoriul sunt date de comuna Tamadaul Mare care reprezinta pozitia nordica a microregiunii situata pe meridianul de 2657' longitudine vestica si paralela de 4447' si pozitia cea mai sudica determinata de coordonatele teritoriului comunei Frasinet situata pe meridianul de 2644' longitudine vestica si paralela de 4415' latitudine nordica.Microregiunea se afla aproximativ la jumatatea distantei intre Bucuresti si CalarasiLegatura cu municipiul Bucuresti putandu-se realiza atat pe calea ferata Bucuresti - Constanta cat si pe Autostrada A2 Bucuresti - Constanta si drumul national DN3 Bucuresti - Calarasi.De asemenea orasul Lehliu Gara, membru in GAL Valea Mostistei, reprezinta un nod de comunicare pentru microregiune si cu pol de dezvoltare comercial si economic.ReliefMicroregiunea Valea Mostistei este situata in Campia Baraganul Mostistei (sau Baraganul Sudic), ce face parte din partea sudica a Campiei Romane. Relieful caracteristic este compus din Campia Mostistei, Campia Lehliului si lunca Mostistei (Campul Argovei), singurele neregularitati reprezentandu-le vaile terasate, asa numite clovuri, precum si movilele.Localitatile de zona se pot clasifica in: asezari situate in microdepresiuni (Sarulesti, Gurbanesti, Frasinet), asezari in trepte, amplasate pe terasele unor rauri sau lacuri (Valea Argovei, Ileana, Lehliu Sat), asezari de ses, amplasate in campie deschisa (Lehliu Gara).Din punct de vedere genetic, relieful Campiei Romane este rezultanta directa a actiunilor fluviolacustre.In ansamblu, relieful Campiei Romane se incadreaza in categoria marilor sesuri continentale ale Europei, de tipul Campiilor de loess, cu forme netede usor ondulate si inclinate, cu energie redusa si altitudini care foarte putin depasesc 200 m.Baraganul de Sud prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de loess (roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben - bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice indelungate ca bazin de sedimentare. Relieful are aspect plan rareori existand zone mai inalte.Aspectul actual al reliefului este doar o etapa in evolutia sa, relieful transformandu-se neincetat sub actiunea agentilor interni si externi. Procesele geomorfologice actuale intereseaza in primul rand modul de folosire a reliefului, avand in vedere tendintele de degradare in anumite areale. Intensitatea acestor procese este in general slaba si chiar foarte slaba din cauza reliefului plat si cu altitudine foarte joasa.ClimaTeritoriul microregiunii Valea Mostistei apartine in totalitate sectorului cu clima continentala,specific Campiei Romane. Regimul climatic general este omogen in tot cuprinsul teritoriului ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. El se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati in distributia temporara si teritoriala a stratului de zapada.Media anuala a presiunii atmosferice este de circa 1016 mb, vara valorile fiind mai mici, pentru ca iarna sa fie mai mari datorita faptului ca predomina activitatea anticiclonala.Media anuala a temperaturii este de +11,35 grade Celsius. Mediile temperaturii aerului sunt de 23 grade Celsius in iulie (cea mai calda luna), in timp ce in cea mai rece luna a anului - ianuarie, este de +1,95 grade Celsius.Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul inghet se produce in prima decada a lunii octombrie, iar ultimul inghet de primavara este semnalat in aprilie.Umezeala aerului se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si mediteraneana care se produc indeosebi iarna, ca si a celor atlantici care inregistreaza o frecventa mare vara. Se adauga sursele locale: evaporatia apei de pe suprafata Dunarii, Galatuiului, Vaii Mostistei, evapotranspiratia plantelor si a solului.Precipitatiile atmosferice constituie un factor hotarator al starii de vegetatie a plantelor si a productiei agricole. Ele sunt aduse in general de catre masele de aer atlantice si mediteraneene. Anual se inregistreaza 503,6 mm.Viteza medie a vantului este de 3,6 m/sec, inregistrandu-se diferentieri pe anotimpuri.Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vantului de Vest (16,4%) si Sud - Vest (12,4%), si cele din Nord (14,8%) si Nord - Est (13,3%) producand iarna spulberarea zapezii si vara pierderea apei din sol. Frecventa medie anuala a calmului atmosferic este de 12,9%.Dintre vanturile ce se resimt pe teritoriul microregiunii Valea Mostistei, pot fi amintite:Crivatul - un vant foarte puternic, rece si uscat, care se dezvolta la periferia anticiclonului siberian, avand directia NE - SV. Bate iarna, determina geruri mari, ingheturi intense, polei, iar uneori viscole puternice, insotite de viteze mari ale vantului provocand spulberarea, troienirea zapezii, inghetul solului si degradarea culturilor, eroziunea solului, inzapezirea arterelor de circulatie, etc.Austrul - vant uscat, prezent aproape in toate anotimpurile. El se dezvolta la periferia anticiclonilor centrati in Peninsula Balcanica, in conditiile existentei unei depresiuni barice in centrul Transilvaniei. Iarna produce ger, vara seceta; primavara usuca rapid campul umed.Baltaretul - vant umed, avand originea in ciclonii care se formeaza pe Marea Mediterana si in Marea Neagra. Bate in special toamna si primavara, din SE si spre NV, sau din Est spre Vest, insotit de nori negri si grosi, care produc o ploaie marunta si calda, de scurta durata. Uneori bate si iarna aducand ploi, iar vara, racoare.Suhoveiul - bate in perioada calda a anului. Bate din directii diferite, dar in deosebi din Est, fiind un vant fierbinte si uscat, provocand seceta si, uneori eroziunea solului si furtuni de praf. Mai poarta numele de " Saracila", "Traista Goala" sau "Traista-n Bat".Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi amintite in perioada de iarna poleiul, chiciura, inghetul si depunerile de gheata; pentru toamna si primavara - bruma (care prezinta conditii favorabile de formare inca din a doua parte a lunii Septembrie si primavara pana in luna Mai), ceata; vara - evapotranspiratia > 700mm, roua este foarte abundenta, ploi torentiale, grindina (ce apare in urma unor ploi torentiale de convectie, la trecerea unor furtuni reci peste suprafata supraincalzita).SolurileDin punct de vedere morfologic zona este situata in Baraganul Sudic, considerata cea mai importanta unitate morfologica a Campiei Romane.Solurile, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci parentale loessul sau depozitele loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor. El s-a sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins depozit de cuvertura.In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri castanii. In crovuri se intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in jur de 500 mmsi vegetatia este alcatuita din ierburi. Sunt bogate in humus, care atinge grosimi ce variaza de la 60-80 cm. Fiind afanate, se lucreaza usor, primesc si inmagazineaza cantitati de aer si apa suficienta pentru dezvoltarea plantelor.Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasa-nisipoasa, sunt poroase, fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt abundente, apa care se afla in exces se infiltreaza usor si in celelalte straturi, iar cand este insuficienta, se ridica spre suprafata prin circulatia ascendenta la nivelul radacinilor.Sunt perioade, uneori destul de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva de apa din sol sa se epuizeze astfel ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile favorabile de sol si relief explica predominantul caracter cerealier al regiunii.

Resursele de apaReteaua hidrografica a microregiunii Valea Mostistei provine in majoritate din sub-bazinul Mostistea.De semnalat ca vaile Argova si Vanata din Campul Argovei (ca si afluentii lor Cucuveanu si Milotina din C. Lehliu) sunt barate cu diguri, dand salbe de lacuri. Intregul bazin al Mostistei are peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje.Caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale formatiunilor sedimentare din regiune sunt conditionate de urmatorii factori:subunitatea morfologica pe care se dezvolta;raportul de alimentare sau drenare fata de reteaua hidrografica.Conditii favorabile ale inmagazinarii si circulatiei apelor subterane se regasesc la nivelul urmatoarelor formatiuni geologice:in nisipuri albiene,in " stratele de Fratesti" - (Pleistocen - inferior )in nisipurile "Compexului marnos " - (Pleistocen Mediu)in "nisipurile de Mostistea"- (Pleistocen superior)in depozitele loessoide ale Campiei si aluviunile teraselor Ialomitei si Dunarii.Stratele de Fratesti - (Pleistocen inferior) gazduiesc un orizont acvifer sub presiune cu nivel freatic ascensional.Nisipuri de Mostistea - (Pleistocen superior) bazal gazduitoare de orizonturi acvifere cu apa sub presiune cu nivel ascendent, pe alocuri are chiar nivel liber functie de permeabilitatea rocilor acoperitoare, nu prea este exploatat.Orizontul freatic situat la adancimi de 8 - 10 m la baza depozitelor loessoide este exploatat prin fantani satesti.Flora si faunaConform incadrarii biogeografice teritoriul microregiunii Valea Mostistei, se situeaza in regiunea de stepa.Din punct de vedere al provinciilor floristice, microregiunea Valea Mostistei se afla in provincia danubiano-pontica.Flora si fauna microregiunii Valea Mostistei sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct influentate de starea factorilor de mediu din judet si de actiunile antropice. La nivelul microregiunii, majoritatea vegetatiei este reprezentata de culturi de plante tehnice si cerealiere.Zona stepei ocupa cea mai mare parte a judetului Calarasi, fiind caracterizata prin stejar brumariu (Quercus pedunculifora) cu artar tataresc (Acer tataricum), dispersate intre terenurile agricole si areale restranse de pajisti secundare stepice cu firuta cu bulb (Poa bulbosa), firuta barboasa (Andropogon ischaemum), nagara (Stipa capillata), pelinita (Artemisia austriaca), laptele cainelui (Euphorbia stepposa).Vegetatia azonala este caracterizata prin zavoaie de lunca alcatuite din salcie si plop, sleauri de lunca cu stejar, frasin, ulm, carpen, carpinita, visin turcesc, plante agatoare, vita de vie salbatica, catina, lemn cainesc, liana greceasca si plantatii de plop intre care se intercaleaza pajisti de lunca cuAgrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Agrpyron repenssi terenuri cultivate.Fauna salbatica a microregiunii Valea Mostistei este reprezentata de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele, potarnichea, prepelita, soparla de iarba, sarpele, dihorul de stepa, nevastuica, sobolan, fazanul, ciocarlie, graur, gugustiuc, porumbel salbatic, turturica, sturz.Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de copac, mistret, viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie), ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti, fazani, melci.Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.In iezere si ostroave cuibaresc: pelicanul cret, pelicanul comun, cormoranul mic, cormoranul mare, barza alba, barza neagra, starcul de noapte, starcul galben, starcul de cireada, lebada de vara, lebada de iarna, egreta mica, egreta mare, lopatarul, tiganusul, pescarusul albastru, rata mica, rata pestrita, rata mare, privighetoarea de zavoi, fluierari de munte, silvii, silvii cu capul negru, prundarati gulerati mici, scoicari, privighetoarea de zavoi, mierla, frunzarita galbena, gaia neagra, huhurezul mic, ciuful de padure, caprimulg, prigorii, codalbii.Pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor sunt: carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca.Productia vegetalaCerealele detin ponderea cea mai mare in cadrul culturilor agricole de camp. Porumbul, se afla pe locul intai intre cereale. Este cultura care se preteaza cel mai bine conditiilor pedo-climatice si prin aplicarea masurilor agrotehnice in mod rational s-ar obtine productii foarte mari.Graul, se afla pe locul al doilea intre cereale, fiind o cultura ce se preteaza foarte bine conditiilor naturale din zona.Floarea soarelui este a treia cultura ca pondere in suprafata.Viticultura este o ramura care in ultimii ani, a inregistrat o dezvoltare cantitativa, nu si calitativa fiind caracterizata in special prin soiuri hibride.Pomii fructiferi se gasesc mai ales pe marginea arterelor de penetratie si in gospodariile individuale.Speciile de pomi fructiferi din zona sunt: caisi - zarzari, pruni, visini, meri, nuci, gutui, peri, duzi, ciresi si altele.