REGIUNILE NATURALE MEDITERANEENE

- Ocupa suprafete la latitudini de 30° - 40°, precumpanitor in insulele si in statele riverine M. Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul Californian (San Francisco, Los Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de Sud, in sudul Australiei. Prin pozitie, ea face trecerea intre regiunile naturale ale zonei calde si cele ale zonei temperate.

1.RELIEFUL

Relieful specific este cel montan. Ca urmare alaturi de peisajul specific mediteranean ( urca in altitudine pana la 1500 m, mai rar 2000 m) se diferentiaza peisaje specific culmilor inalte cu paduri de amestec si formatiuni subalpine si alpine.

Cateva elemente mostenite din cuaternar in configuratia reliefului merita a fi mentionate si anume: - prezenta urmelor glaciare in munti; - depuneri de galeti, uneori de mari dimensiuni in unele sisteme hidrografice; - apele isi creeaza o retea subterana bogata; - se nasc deltele printr-un transport bogat; - se formeaza glacisurile.

De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor: • munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra Nevada, Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole, depresiunea Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Campia Thessaliei, Podisul Iran s.a. ; • altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri; • grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie in conditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma; • modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia nivelurilor crescute ale apelor curgatoare.

Cordiliera Betica - munti situati in sudul, sud-estul Spaniei, ca o larga deschidere catre Mediterana; - apartin sistemului muntos alpin; altitudini – 3480m Vf. Mulhacen din culmea Sierra Nevada; - alcatuiti din sisturi cristaline si roci sedimentare; - contin importante resurse de subsol.

Apeninii Sudici (Sicilia, Apeninii Cantabrici, Apeninii Napolitani etc.) - alcatuiti din cristalin (masiv), eruptiv (Vezuviu 1277m – Regiunea Campania), gresii, argile; - altitudinea maxima : 2267m – Culmea Pollino.

Muntii Pindului, Sar Planina, Grammos - altitudini cuprinse intre 1000 si 2900 de metri; - relief carstic dezvoltat predominant pe calcare cretatice; - depresiuni tectono-erozive; - culoarul Vardar-Axios-Morava; - lacuri tectono-carstice

○Muntii Pontici si Taurus, Elburz, Zagros - cutari alpine; - culmi paralele, vai longitudinale; - altitudini de peste 3900 m; - relief glaciar, ghetari actuali; - relief carstic; - strabaturi prin sectoare de vai transversale de catre fluviile Sakarya, Kyzyl Yrmak.

○ Sierra Nevada - cutari mezozoice si neozoice; - altitudini : 4418 m – Vf. Whitney; - culme cu osatura granitica; - in pliocen-cuaternar o parte s-a scufundat (Valea Mortii situata sub nivelul Oceanului Planetar la -86 m).

○ “Colinele” Chinei de Sud (Wuy Shan) - culmi alungite pe directia nord-est, sud-vest, formate pe cuvertura mezozoica; - altitudinile nu depasesc 2500 m; - culoare (Xi Jiang), depresiuni tentaculare, mici defilee; - delta Xi Jiang, numeroase insule si peninsula

○ Meseta Spaniola (Extremitatea Orientala) - podis usor accidentat datorita prezentei Sierrelor (sierre ce Desprind din Muntii Iberici si Cordiliera Betica spre est) - altitudini de 500 – 600 m - soclu cristalin acoperit partial de cuvertura tertiara si cuaternara.

○ Depresiunea Californiei - situata intre Muntii Coastelor si Muntii Coastelor (Sierra Nevada); - depresiune tectonica, situata intr-o regiune foarte activa din punct de vedere seismic; - constituie un mare bazin interior lung de circa 800 km; - fost golf, colamnat prin aportul celor 2 rauri: Sacramento si San Joaquin; - este prezent procesul de subsidenta din vatra depresiunii, marcat si de grosimea mare a depozitelor.

○ Campia Andaluziei - ocupa un fost golf cuprins intre Culmile Muntilor Sierra Morena si Cordiliera Betica si este umplut cu depozite fuvio-marine; - o serie de coline de interpun intre campie si munte, unitate de contact intens folosita agricol; - regiune strabatuta de Guadalquivir.

○ Campia Thessaliei - cuprinsa intre Muntii Macedoniei si Olymp in nord,Muntii Pindului in vest si sud;

- este cantonata intr-o depresiune tectonica;- este strabatuta de la vest la est de raul Pinios si afluentii

acestuia;- in unele locuri, campia este mlastinoasa datorita patului

argilos destul de raspandit.

3.CLIMA Climatul , care are rol determinant in specificitatea peisajului, se caracterizeaza prin doua sezoane distincte cu scurte interval tranzitorii. Dominanta maselor de aer tropical, calde si uscate determina temperature ridicate vara ( medii lunare de 20 ° - 25°), uscaciune datorata cantitatilor reduse de precipitatii, numeroase zile senine. In sezonul rece, activitatea ciclonala din zona latitudinilor mari ajunge pana in aceste locuri impunand temperature mai coborate ( medii lunare de 5° - 10°), nebulozitate accentuate si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub forma de aversa.

● Temperaturile medii anuale oscileaza intre 15° si 20°, iar maximile absolute pot ajunge la peste 35°C. Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral ( in sectoarele vecine curentilor reci) si mult mai fierbinti in interiorul continentului, intre ele diferentele ajungand la aproape 10°C. In schimb, amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai mari in interior.

● Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta. In medie, ea este de 500 – 1000 mm, dar in anumite conditii, local, ajung la valori mult mai mari (peste 1500 mm) sau foarte mici ( sub 350 mm). Repartitia acestora in timpul anului este extrem de neuniforma: preponderent cad iarna cand inregistreaza un lant de zile cu averse, adevarate “ruperi de nori” ce dau chiar pana la peste 1000 mm in 24 ore. Sezonul secetos dureaza la Marea Mediterana intre 4 si 6 luni. Spre interiorul continentelor, uscaciunea creste cea ce duce la detasarea unor peisaje asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperata. Iarna, masele reci polare dezvolta fronturi de aer care in munti impun ninsori si strat de zapada iar la baza lor lapovita si ploi reci. Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza mereu vanturi dinspre uscat, ce au viteze mari si anumite caracteristici termice ( vanturi reci ca Mistralul, in sudul Frantei si Bora pe tarmul dalmatic si vanturi calde ca Santa Ana pe tarmul vestic american si Berg pe cel sud-african).

5.VEGETATIA Perioada vegetative coincide cu sezonul cald si uscat situatie care se reflecta in adaptari, dar si intr-o anumita structura a vegetatiei. Exista paduri si tufarisuri xerofite cu Frunze mici, dure, cerate, in general, specii iubitoare de multa lumina. Nu toate sectoarele din regiunea mediteraneana inregistreaza acelasi grad de uscaciune si aceeasi intensitate a secetei biologice. In aceasta regiune se diferentiaza:● paduri xerofite dezvoltate pe versantii muntilor in general pana la altitudinea de 1500 m; pot urca pe tarmul african al Mediteranei pana la 2900 m ( Atlasul Inalt). Ele sunt alcatuite, in sectoarele uscate si pe calcare, din stejarul de stanca (Quercus Ilex ) si arbusti (fistic,otetar, luar, tuluchina, levantica). Pe terenurile mai umede abunda stejarul de pluta (Quercus suber), in amestec cu pinul maritime (Pinus maritima), pinul de Alep ( Pinus halepensis ) si arbusti ( levantica, mirt, fistic). In zonele mai calde exista maslin salbatic ( Olea europaea) si roscov ( Ceratonia siliqua), iar pet arm paduri de pini. In California precumpanesc padurile de stejari xerofili, iar in SE Australiei eucaliptii ( Eucalyptus marginatus, Eucalyptus diversicolor); In Liban, sudul Turciei, Atlasul magrebian sunt cedrii.

Padurile mediteraneene : - nu sunt localizate exclusiv in jurul Marii Mediterane, ele se gasesc si pe alte continente. - urca in altitudine pana la 1500 m. - sunt alcatuite din stejar, pin si brad, specii cu frunze persistente, dar si caduce (arborii nu depasesc 20 m). - dintre genuri si specii mai frecvent intalnite sunt: Quercus suber, Quercus pubescens, Q.cerris sau Q.mirbekii in Maghreb, Olea s.a.

● tufarisuri xerofile s-au dezvoltat indeosebi prin indepartarea padurii. Ariditatea le-a determinat inaltimi diferite, ramificatii, frunze mici, rigide, uneori spinoase. Cele mai inseminate formatiuni sunt: maquisul (tifarisuri dense ce ajung la 10 m inaltime care sunt frecvente in Corsica sip e tarmurile mediteraneene, cu specii de maslin salbatic, stejar de stanca, roscov, mirt, palmier pitic); frigana ( arbusti teposi precum drobite din Grecia); garriga (tufisuri scunde cu inaltimi pana la 1 m, pe calcare in sudul Frantei, care sunt dominate de exemplare de stejar carmaz, rozmarin, cimbru, iar in Spania, Maroc, Algeria – palmierul pitic); chaparral ( in California tufarisuri pana la 3 m inaltime pe locurile padurilor de stejar defrisate); mattora ( arbusti, cactusi si arbori izolati in Chile); scrubul ( in SV Australiei cu eucaliptul pitic si acacii).

▪ maquis (denumire corsicana): - acopera regiunile litoralului mediteranean al Italiei, Corsica etc.; - cresc pe substrat silicos; - are in alcatuire laur, maslin salbatic, mirt s.a.

▪ gariga: - asociatii care cuprind rosmarin, stejar de carmaz, palmier pitic; - se dezvolta pe roci calcaroase; - inaltimea plantelor poate ajunge la 2-3m.

- Vegetatia naturala a suferit puternice modificari prin defrisari pentru extinderea terenurilor de pasunat sau cu unele culturi. Sunt frecvente situatiile in care padurea a ramas doar pe areale mici in masivele montane, iar vegetatia de pasuni si tufarisuri s-a extins foarte mult.

4.SOLURILE●Invelisul de soluri este mult mai variat in comparatie cu regiunile aride si semiaride, dar datorita agresivitatii pluviale se afla pe alocuri si intr-un grad avansat de degradare. In sezonul cald sunt aduse la suprafata saruri , in special bicarbonati , care se acumuleaza la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a tipului de sol. Sunt soluri fertile avand un profil de pana la un metru grosime cu humus si baze schimbabile. Se includ diferite tipuri din clasele de cambisoluri, luvisoluri. In regiunile de campie se adauga local soluri halomorfe (estul Spaniei ), kastanoziomuri si vertisoluri ( Andaluzia, California ). In regiunile cu uscaciune mai mare exista soluri maronii-cenusii , subtiri si cu continut mai sarac in humus, de unde fertilitatea mai redusa, folosite adesea la pasunat.

Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

2.HIDROGRAFIARegimul hidrologic mediteranean este caracterizat prin variatii de nivel in functie de caracterele zonei climatice de care fac parte. Astfel sunt inregistrate cresteri de toamna-iarna, uneori cu prelungiri pana in martie ale nivelurilor raurilor din Europa Meridionala, Italia sudica si niveluri ridicate in sistemele hidrografice ale Chinei de Sud datorate musonilor, ciclonilor etc. Variatii sunt inregistrate si in functie de caracterul petrografic al regiunilor strabatute (ex: regiunile cu forme si fenomene carstice din Grecia, Anatolia de Vest, China de Sud-Vest etc.) sezoniere mari, prin ape mici de vara , secare pe raurile autohtone, viituri de. Este specific raurilor din Peninsula Italica (Arno, Tibru), Sardinia, Sicilia, Corsica. Comparativ cu cresterile, scaderile nivelurilor si debitelor pana la secarea apei in albie se realizeaza vara. In general, regimul scurgerii este impus de contrastele dintre toama-iarna si vara.

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shköder - Peninsula Balcanica, China de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.

GEOGRAFIE FIZICA GENERALA CU EFECTE DE COSMOLOGIE

MARILE SISTEME NATURAL-GEOGRAFICE

Editura UniversitaraBucuresti

Sava Alexandru

Grupa: 110

6.FAUNAFauna mediului mediteranean cuprinde: insecte, vipera cu corn, broasca testoasa,magotul, sacalul.

Cuprins

Broasca testoasaSarpele cu corn

SacalulMagotul

1.Relieful

2.Hidrografia

3.Clima

4.Soluri

5.Vegetatia

6.Fauna

7.Bibliografie

7.Bibliografie

Mihai Ielenicz, Comanescu Laura, (2009), Geografie Fizica Generala cu elemente de cosmologie, Editura Universitara Bucuresti, Volumul 1.

Grigore Posea, Iuliana Armas, Geografie Fizica: Terra- Camin al omenirii si sistemului solar