Reglemetarile din Romania privind zonele de protectie si de sigurantaIn Romania reglementarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice este de competenta Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul energiei. Principalele reglementari privitoare la zonele de protectie si de siguranta pentru LEA si LES sunt [2], [3],[4] si [5]

ANRE a emis [2] pentru a oferi celor interesati posibilitatea sa aiba acces la un documet unic care sa centralizeze prevederile legate de zonele de protectie si de siguranta dispersate pana in 2007 in mai multe norme tehnice, prescriptii energetice si fise tehnologice.

Conform ANRE [2] definitiile pentru zonele de protectie si de siguranta sunt:

zona de protectieeste: zona adiacent capacitii energetice sau unor componente ale acesteia, extins n spaiu, n care se instituie restricii privind accesul persoanelor i regimul construciilor; aceast zon se instituie pentru a proteja capacitatea energetic i pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare i mentenan

zona de sigurantaeste: zona adiacent capacitii energetice sau unor componente ale acesteia, extins n spaiu, n care se instituie restricii i interdicii, n scopul asigurrii funcionrii normale a capacitii energetice i pentru evitarea punerii n pericol a persoanelor bunurilor i mediului din vecintate; zona de siguran cuprinde i zona de protecie

Apreciem ca prevederile care au impact mare in stabilirea solutiilor tehnice sunt urmatoarele:

Table 3 extras din [1] (notatii OHL= overgead line = LEA = linie lectrica aeriana, UGL= underground line =LES= linie electrica in cablu)

Nr crtTip instalatieZona Protectie

(ZP)Zona de siguranta

(ZS)Observatii

1HT OHL37 m37 m18,5 m fata de ax

2MV OHL24 m24 m12 m fata de ax

3LV OHL(0.1 + d) m(0.1 + d) m0.1 m fata de conductoarele extreme

4MV UGL0.8 m0.8 m0.4 m fata de ax

5LV UGL0.8 m0.8 m0.4 m fata de ax

6Aerial Transformer Point MV/LV with oil insolationConturul proiectiei orizontale a postului(ZP+20) m

5Interior transformer point MV/LVContul incint +3m pe latura cu usa

Contur incinta + 1.5 m pe latura cu aerisiriZP

6Station HV/MVFence perimetre(ZP+20) m

2.1Analiza cazului MV OHL

In [6] autorii au facut o analiza a situatiilor in care se poate afla traseul unei OHL fata de proprietati. In figura 1 sunt prezentate pozitiile in care se pot afla stalpii OHL si limitele zonelor de protectie si de siguranta fata de proprietatile invecinate [6]

Figura 1 analiza coexistentei OHL cu proprietatile invecinate [6]Notatii utilizate: ZP zona de protectie

ZS zona de siguranta

LP1 4 limita proprietate cazurile 1 4

A,B,C cazuri analizate

Sinteza cazurilor de coexistenta [6] care pot fi identificate in figura 1 este sintetizata in tabelul 4. Se observa ca in 5 din cele 8 cazuri analizate necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS.Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.Putem trage concluzia ca in majoritatea cazurilor infiintarea unei OHL presupune obtinerea prealabila a acordurilor proprietarilor de teren cu care traseul OHL se invecineaza.In continuare ne vom referi la cazul MV OHL a caror infiintare intampina cele mai mari dificultati. Desi din punct de vedere functional culoarul de siguranta de 24 m este necesar in majoritatea cazurilor practice, sub presiunea pozitiei proprietarilor de teren adesea culoarul de siguranta de reduce la dimensiunile minime (cca 5+5 m) permise de reglementari.Exista destul de multe situatii in care chiar si pentru distantele minime de apropiere permise de reglementari (3 m fata de proiectia orizontala a conductorului exptrem la devierea maxima produsa de vant)Tabelul 4 Analiza necesitatii obtinerii acordurilor de la proprietari la infiintarea unei OHL

Poz stalpStalpul este plantat in ZP drum?Stalpul este plantat in proprietate?ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?Limita de proprietate este in ZP drum?ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

DaNuDaNuDaNuDaNuDaNuDaNu

ADaNuex ZP/ZS1ex LP1ex ZP/ZS1 in raport cu LP1Da

DaNuex ZP/ZS2ex LP1ex ZP/ZS2 in raport cu LP1Nu

DaNuex ZP/ZS3ex LP3ex ZP/ZS3 in raport cu LP3Nu

DaNuex ZP/ZS4ex LP3ex ZP/ZS4 in raport cu LP3Da

BNuNuex ZP/ZS3ex LP3ex ZP/ZS3 in raport cu LP3Nu

NuNuex ZP/ZS4ex LP3ex ZP/ZS4 in raport cu LP3Da

CNuDaex ZP/ZS5ex LP4ex ZP/ZS5 in raport cu LP4Da

In cazul ideal descris de norme OHL coridoarele de siguranta ar trebui sa arate ca in figura 2. In conditiile din figura 2 operatorii de distributie pot garanta indicatori de continuitate foarte buni pentru MV OHL

Fig 2 cazul ideal de coexistenta OHL cu zonele arborii din apropriere

Trebuie sa remarcam ca in situatiile practice corespunzatoare situatiei descrise in figura 2 operatorii de distributie nu au costuri cu intretinerea acestui tip de culoare de siguranta

In figura 3 avem situatii in care arborii plantati inafara culoarului de siguranta au inaltimi care depasesc inatimea OHL si care adesea sunt rasturnati de vant peste conductoarele OHL generand un numar semnificativ de incidente. In aceste situatii de regula reprezentantii OD nu reusesc sa convinga proprietarii de necesitatea decoronarii arborilor si/sau de necesitatea plantarii unor arbori de talie redusa

Fig 3 cazuri favorabile OD

In figura 4 prezentam situatia in care se afla un procent destul de ridicat din culoarele de siguranta ale OHL prin zonele cu paduri si plantatii de pomi fructiferi:

Figura 4 situatia uzuala a culoarelor de siguranta OHL

Este evident ca situatia reala a culoarelor de siguranta OHL justifica numeroasele incidente produse de contactul crengilor cu conductoarele OHL si/sau cu caderile de arbori si crengi peste conductoarele OHL. De asemenea in aceste cazuri rezulta necesitatea prevederii in programele de mentenanta a unor costuri semnificative pentru lucrarile de intretinere a culoarelor de defrisari. Evident ca la aceste costuri se adauga si costurile de remediere a incidentelor produse de vegetatia din culoarele de siguranta unde nu s-a reusit efectuarea defrisarilor. Relatia operatorilor de distributie cu proprietarii arborilor plantati in zonele de protectie si de siguranta este adesea tensionata.

In cadranul drep al figurii 4 se pot vedea reprezentati si arbori de talie redusa care ar putea reprezenta solutia silvica rationala la problema culoarelor de siguranta. Plantarea arborilor de talie redusa ar permite exploatarea superioara a suprafetelor de teren limitrofe traseelor OHL fara necesitatea unor costisitoare lucrari de defrisare si fara pericolul ca OHL sa fie afectata de crengile arborilor.

2.2Analiza cazului PTA MVLV cu transformator in uleiDupa cum se poate remarca din tabelul 4 suprafata afectata de sona de siguranta a unui PTA este de cca 1260 mp. Cum de regula PTA se amplaseaza in zone locuite este destul de dificil de gasit o suprafata atat de mare fara constructii si intr-un procent foarte mare din cazuri amplasamentele dorite de operatorii de distributie presupun obtinerea unor acorduri de la proprietarii de terenuri. Daca in cazul OHL normele prmit reducerea de la 12 m la 3 m a distantei minime de apropiere a contructiilor de OHL in cazul PTA acest lucru nu este posibil. Reducerea de la 20 m la cca 14-16 m se face cu costuri mari pentru a inbunatati comportarea la foc a constructiilor invecinate. Cazul PTA este foarte relevand pentru presiunea pe care o exercita reglemetarile asupra solutiilor tehnice clasice.

Desi PTA reprezinta cea mai ieftina solutie de infiintare a unui PTA este din ce in ce mai greu de obtinut acordurile necesare de la proprietarii terenurilor invecinate pentru amplasarea unui PTA

3Solutii posibileEvident ca prima solutie la care ne-am putea gandi o reprezinta trecerea la realizarea unor retele de distributie in cablu. Revenind la introducere constatam ca in multe tari europene este ageeata aceasta solutie.

Ajungem la dilema clasica retea aeriana sau retea subterana. Este o decizie complexa care necesita o analiza personalizata pe specificul fiecarei zone. Costurile de infiintare a unei retele electrice de distributie mt subterane si de racordare ulterioara la ea sunt aproape duble fata de solutia aeriana. Identificarea si remedierea defectelor dureaza mult mai mult, sunt necesare instalatii pentru compensarea curentilor capacitivi. Realizarea unor circuite de rezerva este o problema foarte costisitoare adesea prohibitiva.

In [1] este prezentata solutia de compensareThe earth fault currents in the underground network in Staffanstorps Energi are compensated both centralised and locally (Figure 5). Local compensation equipment is located at the distribution substations.

Cu toate acestea exista si argumente favorabile solutiei in cablu subteram: rata defectarilor este mai redusa, conditionarile impuse cu coexistenta cu proprietatile private sunt mult mai putine, impactul asupra mediului este mai redus, costurile de exploatre sunt si ele mai reduse decat in czul retelei de distributie aeriene

Ne propunem sa analizam in continuare solutiile alternative pe care le avem in raport cu OHL cu conductoare neizolate. Exista doua tiouri de conductoare care le-am putea folosi pentru imbunatatirea imunitatii LEA fata de vegetatie asa zisele solutii vegetation proof si care permit si reducerea dimensiunii zonelor de protectie si de siguranta:

utilizarea unor conductoare preizolate: tehnologia PAS

utilizarea conductoarelor torsadate MV autoportante sau cu purtator de otel independent (fig 6)

utilizarea cablurilor universale care permit realizarea unor circuite neintrerupte cu pozare aeriana, subterana si in apa (fig 6)

Tehnologia PAS poate imbunatati semnificativ comportarea OHL in zonele impadurite. Totusi desi se pot executa coronamete compactizate si sunt permise distante mai mici de apropiere fata de vegetatie nu putem vorbi de o solutia care sa se poata califica la sustinerea reducerii zonelor de protectie si de siguranta. Tehnologia PAS permite un management mai bun al costurilor si un program mai relaxat de defrisari.

Solutiile de realizare a OHL cu conductoare torsadate MV si cu cablu universal pernit reducerea semnificativa a dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta. Practic aceste OHL se pot realiza in aceleasi conditii ca si OHL LV cu conductoare torsadate izolate (ABC)

Figura 6 conductoare izolate MV pentru OHL

In sustinerea afirmatiei ca zonele de siguranta si de protectie aferente OHL realizate cu conductor MV izolat pot fi reduse la cele ale LV ABC prezentam in figura 7 variante de coexistenata.

Figura 7 coexistenta MV OHL cu LV OHL bared conductor si ABC

Ing Stoian Constantin

4ConclusionReferences:[1] Lauri Kumpulainen a.o Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito Research Notes 2361:86p/2007

[2] -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul 49 /2007

[3] Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V cod NTE003/04/00 aprobat prin Ordinul ANRE 32 /2004

[4] PE 106 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni sub 1000 V

[5] Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cod NTE 007/08/00 aprobat prin Ordinul ANRE. 38 /2008

[6] Stoian Radu zone de protectie si de siguranta aferente OHL