Capitolul 2. CONTEXT I EVOLUIE URBAN - ISTORIC

Zona de studiu cuprins ntre xxx este situat xxx

(Terenul este reprezentat cartografic inc din xxx)

Complexul National Arena este amplasat pe locaia fostului Stadionului Naional 23 August.

n februarie 1953 Federaia Internaionala a Tineretului Democrat alegea Bucuretiul drept gazd

pentru manifestri de amploare: Congresul Mondial al Tineretului i Festivalul Mondial al

Tineretului i Studenilor. evenimentele aferente acestei manifestri fiind programate ntre 25 iulie

i 16 august 19531

Perimetrul ales pentru edificare se afl xxx nsuma aproape 60 de hectare2 i nu aparinea

Bucuretiului ci Comunei Dudeti-Cioplea i parial fostei fabrici Malaxa unde la nceput se afla o

grdin de zarzavaturi aparinnd bulgarului Ivan Gruev i mai apoi se ineau trgurile de vite i

blciurile.

1 http://www.gsp.ro/gsp-special/superreportaje/cum-s-a-nascut-stadionul-23-august-229412.html accesat martie 2013

2 http://www.adevarul.es/stiri/actualitate/cum-s-transformat-stadionul-23-august-dintr-o-victorie-socialista-intr-una-capitalista accesat martie 2013

Figura x.1 Zona de studiu n 1947

G-ral Ulisse Smboteanu, Prof. M.D. Moldoveanu Planul MunicipiuluiBucureti 1947 Biblioteca Academiei Romne

Proiectul, coordonat de Willy Juster3 prevedea realizarea unui stadion de 80.000 de locuri i pist de

alergri cu 6 culoare, a unui lac artificial, un bazin de not cu dou piscine, o aren pentru tenis,

baschet i volei, 21 terenuri de antrenament4 precum i un teatru de var.

La construcia complexului au participat brigzi de tineret i voluntari.

n 1976 s-a decis montarea unei instalaii de nocturn dotat cu tehnologie Siemens care a

determinat reducerea numrului de locuri de la 80.000 la 60.000.

n octombrie 2005 s-a hotrt reconstrucia stadionului, ns din lips de fonduri s-a procedat numai

la efectuarea de reparaii. Mai trziu, n 2007 atunci cnd fondurile necesare au devenit disponibile

a nceput reconstrucia stadionului dup un proiect conceput de firma de arhitectura Berger Devine

Yaeger, care are in portofoliu stadionul Wembley din Marea Britanie, cel mai mare stadion cu toate

locurile acoperite din Europa5.

Rezultatul l reprezint o aren modern de cinci stele cu o capacitate de aproximativ 50.000 de

locuri, finalizat n 2011.

n urma interveniei baza de nataie nu a suferit modificri.

3 ing. S. Pop, arh. T. Ricci .a. Bucureti Arta Grafic 1964 pag. 1544 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-11-21/file-de-istorie-fostul-stadion-23-august-este-a-cincea-arena-

bucuresteana-care-va-fi-daramata-dupa-romcomit-unirea-venus-si-anef.html accesat martie 20135 http://www.descopera.ro/travelling/3885747-cele-mai-spectaculoase-stadioane-ale-europei

Figura x.2 Macheta Parcului de Cultur i Sport 23 August

http://www.gsp.ro/gsp-special/superreportaje/cum-s-a-nascut-stadionul-23-august-229412-galerie-foto-pic-339288.html#poza_mare accesat martie 2013

Adiacent se ntinde cartierul Vatra Luminoas, edificat ncepnd din 1934 consecutiv unei iniiative

a Reginei Elisabeta datnd din 1906.

Proiectul iniial a fost dezvoltat de Casa Autonom de Construcii din Ministerul Muncii de la acea

vreme. irurile de case tip, de ambele pri ale strzii, construite n stilul caselor de pe litoral, cu

ferestre largi, cu terase expuse la soare, posednd tot confortul modern al anilor 1930.

Figura x.3 Planuri iniiale Vatra Luminoas

http://ocasapezi.wordpress.com/2009/02/25/vatra-luminoasa-de-ieri/ -accesat martie 2013

Figura x.4 Inaugurarea cartierului Vatra Luminoas

http://4.bp.blogspot.com/_uKr7uKfl_EY/Sv8CvmSIU6I/AAAAAAAAAtE/3nl1WBWDqtE/s1600-h/DSC04598-ilustratiunea-romana-1938-inaugurare.JPG accesat martie 2013

n jurul anilor 1958 au fost adugate 14 tronsoane liniare i 4 de col, n 4 blocuri6

Ulterior, au mai fost edificate n zon n anii 1968-1970 dou blocuri P+10.

Fcnd parte din Zona protejata xxx fondul construit al zonei nu s-a modificat substanial n ultimii

20 de ani, n sensul c nu au aprut construcii noi i nici nu au fost demolate cldiri.

Cartierul Pantelimon xxx

Ansamblul de locuine Pantelimon se ntinde pe circa 206 ha, suprafa pe care au fost construite 58

de blocuri cu patru etaje, 15 cu ase etaje, 21 cu opt etaje, 62 cu zece etaje, cinci cu 12 etaje i 2 cu

17 etaje. Toate au fost executate n perioada 1965-1989 prin exproprierea i demolarea unui numr

mare de construcii de mahala, cu puine nivele i aflate ntr-un stadiu mediocru de ntreinere. Cea

mai important arter de circulaie a ansamblului este os. Pantelimon a crei denumire a fost dat

dup numele Sfntului Pantelimon, ocrotitorul lcaelor de sntate7.

(vezi i aici:

http://makeapoint.ro/blog/wp-content/uploads/2011/12/CartierulPantelimon_RaportCercetare.pdf)

Bulevardul Muncii xxx

Zona n care se propune construirea xxx se afl pe locaia fostului sediu al ntreprinderii

Electroaparataj, demolat n 2010 delimitat la nord de xxx.

6 ing. S. Pop, arh. T. Ricci .a. Bucureti Arta Grafic 1964 pag. 427 http://ghid.imopedia.ro/dex/pantelimon-252.html accesat martie 2013

nfiinat n 1947 sub numele Electroaparataj Andre Prott - Fabrica de material de protecie a

aparinut Ministerului Aprrii Naionale i producea tabl, tmplrie, aparataj electric. n 1949

fabrica capt denumirea de Electroaparataj n cadrul Centralei Industriei Electrotehnice i

produce aparate pentru instalaii interioare, aparate electrice industriale neautomate i materiale

electroizolante.

Ulterior ntreprinderea a mai inclus Fabrica Electrocasnica nfiinat prin naionalizarea unei firme

romno-americane de lustre i corpuri de iluminat, comasat cu Metaga (Glatz i Dabi) din Sibiu8.

n 1962-1970 suprafaa fabricii se extinde prin construirea de noi hale i ateliere (matrierie, ateliere

de montaj, atelier galvanizare, atelier presaj bachelit, magazii, etc).

n 1974 se dau n folosin o cantin-restaurant, un liceu electrotehnic i un cmin de nefamiliti9.

n 2010 fabrica i anexele principale au fost demolate10.

8 http://www.onlinebroker.ro/repository/Electroaparataj_profil_actualizat_2008.pdf accesat martie 20139 Ibidem10 http://urban-plan.ro/blog/la-electroaparataj-s-a-dat-stingerea/ - accesat martie 2013

Fig x.2 Fostul sediu Electroaparataj

http://photos.wikimapia.org/p/00/02/63/26/87_big.jpg accesat martie 2013

Candva, nu demult, intr-un cartier rau famat, era o fabrica. Aici veneau muncitorii dimineata si se pregateau sa dea pe banda rulanta echipamente tehnologice, electrocasnice si articole de instalatii. Acest loc se numea fabrica Electroaparataj, punct de reper pentru totii locuitorii cartierului Pantelimon, un fel de granita intre doua zone (Sos. Pantelimon si Sos. Iancului).

Pe langa fabricarea propriu-zisa a aparatelor electronice si electrocasnice, in aceasta uzina se

cerceta, se proiecta si abia apoi se producea. Electroaparataj, existenta din 1948, a avut un rol

important in dezvoltarea industriei romanesti. La putin timp dupa aparitie, undeva prin anii '60,

fabrica, prin propriul departament de cercetare-proiectare, devine leader de piata.

La inceputurile uzinei, aceasta era o compilatie: "Industria Electrica Romaneasca" (intreprindere de

contractoare, separatoare si intrerupatoare) feat. "Electroaparataj- Andre Prott"- cladire e

Ministerului Apararii Nationale, fabrica de tamplarie, tabla, confectii si aparataj electric. Ca o

dezvoltare normala, dupa uniunea celor doua locuri, fabrica primeste, in primul rand, o hala spre

functiune, apoi isi primeste si turnatoria si cladirea laboratorului (1951-1953).

Mai departe, se construiesc noi hale si ateliere si se modernizeaza uzina prin cumpararea unor

utilaje si masini (1962-1970), urmand ca, in 1974, fiind o fabrica importanta si cu resurse umane

numerice, sa se construiasca si o cantina, si un liceu cu profil electrotehnic si un camin de

nefamilisti. (sursa)

n plin ascensiune, societatea comercial reuete n 1992 s devin cel mai important productor

local de electrocasnice i instalaii, iar n 1997 i ntinde antenele n mai toat Europa de Est. n

acest an, compania se privatizeaza, ceea ce ii permite un mic imperialism industrial.

Ca s inelegem importana i magnitudinea zilelor de lucru de la Electroaparataj, trebuie s stim ce

se producea n acea fabric: articole de materiale plastice; maini i aparate electrocasnice; aparate

neelectrice; echipamente de iluminat; echipamente i componente electrice, mecanice i

electromecanice.

n zilele bune, fabrica numra peste 4000 de angajai i cifre de afaceri la care multe firme

romneti nici nu ndrzneau s viseze. Astzi, fabrica este un loc n paragin, o cladire

monstruoas cu geamuri sparte, curtea plin de gunoaie i vechituri, un loc pe care multe companii

s-au batut. acalii afacerilor au vnat acest loc i l-au asteptat s pice ca s inceap planul de

construcie pentru un nou... ei bine, da, ai ghicit, un nou MALL. Cel putin acestea sunt zvonurile in

ceea ce priveste spatiul pe care e fabrica in putrefactie.