PAGINA 9 Vineri, 24 iunie 2016BURSA, NR. 120, Ediþia a II-a

Ia - emblemã cultural identitarã a þãrii noastrel Interviu cu Dr. Doina Dascãlu Iºfãnoni, istoric de artã,

cercetãtor etnolog, Muzeul Naþional al Satului “Dimitrie Gusti”

n “Ia - un principal codde comunicare, dincolode limbajul verbal”

Reporter: Vã rugãmsã ne povestiþi despreoriginea ºi istoria ieiromâneºti.

Doina Dascãlu Iºfã-

noni: Prima remarcã pecare trebuie sã o faceste legatã de denumi-rea acestei piese vesti-mentare din costumultradiþional românesc,“cãmaºã pentru costu-mul feminin” ºi nu “ie”. Denumireade „ie” probabil cã este un derivat

ce vine de la materialul din care seconfecþioneazã aceastã piesã debazã a costumului românesc, inul.

Vorbim despre ie, de la NicolaeIorga încoace. Dez-voltãm acest con-cept, poate ºi datori-tã mediului intelec-tualitãþii din lumeasatelor: învãþãtorii,notarii, primarii, alecãror soþii, evident,aveau o preocuparespecialã de a se evi-denþia ºi, atunci,piesa de pe partea

superioarã a corpului a devenit maifastuoasã. În perioada interbelicã, ºi

Regina Elisabeta, dar ºi Regina Ma-ria, dupã câte ne sunt cunoscute dinistorie aceste lucruri, sunt mari iubi-toare de costum tradiþional, sunt de-adreptul îndrãgostite de aceste þinutefastuoase ºi emblematice,adoptându-le ca piese de prezentarela diversele evenimente de rangînalt, regal, poate ºi datoritã faptuluicã ele nu erau românce. Dar au înþe-les mesajul profund al acestei cãmãºiromâneºti, lucratã în ruralitate, caemblemã identitarã, ca marcã a et-niei. Atunci a apãrut fenomenul ate-lierelor regale, iar ia ajunge sã fieplimbatã în toate marile expoziþiiuniversale pe mapamond. Începândcu 1900, ia devenise unul dintre

reperele de mare importanþã pentruexprimarea identitãþii etnice.

Regina Maria obiºnuia sã meargãla întâlniri internaþionale îmbrãcatãîn portul românesc. De asemenea,toate doamnele de onoare s-au evi-denþiat purtând ii. Celebrul cupluBrãtianu – Cantacuzino a impus ace-astã þinutã ca pe un element de mar-cã, un element nu atât de pitoresc, nuatât de fastuos cât, mai ales, de em-blematic.

Astfel, câmaºa ruralã începe sã fiecolecþionatã ºi avem binecunoscutacolecþie Brãtianu – Cantacuzino, deaproape o sutã de piese, care se aflãca tezaur, la Muzeul Etnografic de laCluj. Piese din colecþie se gãsesc, de

asemenea, la cele douã mari muzeeale României - Muzeul Naþional alSatului ºi Muzeul Naþional alÞãranului Român.

Denumirea de ie are o perspectivãistoricã, dar din punct de vederementalitar, piesa vestimentarã a fost

numitã cãmaºã. De aceea, întotdeau-na, ca etnologi, vom pleda pentru„cãmaºã” ca denumire ºi mai puþinpentru „ie”.

(continuare în pagina 10)

Piesa face parte din colecþiaMuzeului Naþional alSatului “Dimitrie Gusti”,iar fotografia a fostrealizatã de EdituraAlcor-Bucureºti.

ZIUA UNIVERSALÃ A IEI

n Cristina Chiriac, “Flori de Ie”:“Ne-am mândrit cu draganoastrã ie la Londra, New York,Viena, Abu Dhabi”

PAGINA 11

n Silvia Floarea Toth:“Rapiditatea cu care «ZiuaUniversalã a Iei» a cuprinsRomânia ºi diaspora aratã cãromânului îi era dor de sine ºide ai lui” PAGINA 12

PAGINA 10 Vineri, 24 iunie 2016 BURSA, NR. 120

ZIUA UNIVERSALA A IEI

Ia - emblemã cultural identitarã a þãrii noastre(urmare din pagina 9)

Este un lucru formiabil cã lumeacontemporanã, de la fenomenul hip-pie încoace, a recuperat aceastã pie-sã ºi a ajuns s-o asocieze la vesti-mentaþia frondistã, blugi ºi alte þinu-te lejere, tocmai pentru a marca,cumva, ºi apartenenþa grupurilor la oanumitã etnie.

Dar, dacã vrem sã discutãmdespre emblema de þarã, sã facemdin aceastã piesã un brand de þarã,cred cã este bine sã o numimcãmaºã. Aceastã piesã nu este nu-mai un element vestimentar pe caremoda îl aduce în atenþie ºi îl arhi-vãm ºi îl dezarhivãm când curente-le ne impun.

În ie, regãsim o spiritualitate strã-veche. Ne raportãm, prin croiul ei, laColumna lui Traian, care îi prezintãpe daci în demnitatea lor ºi nu ca peun popor supus. Putem face cone-xiunea cu celebra ipotezã istoricã, încare se vorbeºte despre Traian cafiind unul dintre tracii cei de bazã,care au fost aici ºi au purtat rãzboaielenumai pe o bucãþicã a Daciei, de fapt,pentru interesele tezaurilor aurifere.

Istoria acestei piese trimite cãtreantichitatea latinã ºi ne întoarce cãtredocumente ce o menþioneazã, sã spu-nem din secolul XVII – XVIII, încare pictura ºi fresca nenumãratelorctitorii religioase bisericeºti marcheazãfrumuseþea cãmãºii ºi ne-o prezintãca emblemã demnã de reþinut, a parti-cularitãþilor vestimentare pe care cti-torii le aveau la acea epocã.

Avem, apoi, marile miºcãri roman-tice ale deºteptãrii ºi redeºteptãrii na-þiunilor, care ajung sã impunã culturaruralã, arta popularã de folclor ca peun izvor nesecat de identitate.

Pledoaria mea este cã ia face partedintr-un tezaur extrem de importantde culturã tradiþionalã.

Reporter: Ce ne puteþi spunedespre costumul popular românesc?

Doina Dascãlu Iºfãnoni: Vomvorbi numai despre costumul popularfeminin. “Costum popular” reprezin-tã un ansamblu de piese vestimentare,care are piese de bazã, piese comple-mentare, are accesorii, are podoabeceremonial rituale. Aºadar, dacãvrem sã înþelegem costumul popular

femeiesc, primul lucru la care trebuiesã ne gândim este modul în care acestepiese vestimentare sunt conceputepentru a pune în valoare silueta femi-ninã. Când spunem costum popular,spunem întâi cãmaºã - piesa de bazã,esenþialã ºi definitorie a acestui an-samblu.

Cãmaºa este definitorie prin bro-deria ei, sistemul complex de semnecare intiþial au avut valoare simbolicãºi apoi au devenit motive decorative,limbajul cromaticii, prin modul încare se asociazã în compozitii aparentstatice, repetitive. Ea, de fapt, vor-beºte despre vârsta purtãtoarelor, sta-tutul civil– fetiþe mici, domniºorici,adicã fete de mãritat, neveste tinere,neveste în a doua tinereþe ºi femeibãtrâne. În acest limbaj, putem de-cripta ocaziile în care se purta acestcostum. Putem afla când costumuleste special pentru ieºitul la horã, bachiar putem ºti când este pentru joculduminical, cel ce se fãcea în fiecaresãptãmânã sau pentru sãrbãtoareaPaºtilor ori pentru cãsãtorie. Putemafla, de asemenea, dacã femeia se aflãîntr-o stare de durere, dacã este în do-liu. Putem afla, de asemenea, statutuleconomic al familiei. Astfel, cãmaºaeste un principal cod de comunicare,dincolo de limbajul verbal.

De aceea, Dimitrie Cantemir spuneîn “Descriptio Moldaviae”, în secole-le XVII- XVIII cã acest costum estecartea de indentitate a românilor, pen-tru care oamenii se luptã sã-l pastrezeneschimbat. Dacã îþi lepezi limba ºiportul nu mai reprezinþi absolut ni-mic. Chiar pentru acele vremuri, cutrei secole în urmã, era o mare ruºine,era de-a dreptul eliminator din so-cietate, dacã cineva îndrãznea sã nuse poarte “cum e portul” ºi sã nuvorbeascã “cum e vorba”.

Principalul centru de interes alcãmãºii este mâneca, fiind principalulcomunicator de informaþii. Cãmaºaromâneascã are o calitate compozi-þionalã tripartitã - avem pe umãr altiþa- acele ºiruri orizontale, 4, 5 poate 7care acoperã umãrul. Imediat sub alti-þã avem încreþul – o bandã de motivefoarte meticulos lucrate pe fire numã-rate. Denumirea i se trage de la ceeace termenul desemneazã, fiindcã

pânza se încreþea ca sã fie adusã la ni-velul altiþei.

Cele mai vechi forme de cãmãºiromâneºti aveau altiþa croitã separat,fãcutã dupã mãsura umerilor purtã-toarei, ca o bucatã de pânzã brodatãseparat. Apoi maneca se aducea la di-mensiuni prin încreþ, el fiind o moda-litate de a lega cele douã bucãþi, dar înacelaºi timp constituind un elementde mare frumuseþe ºi rafinament or-namental, de cele mai multe ori încontrast cu ceea ce reprezenta com-poziþia altiþei. Cea de-a treia compo-nentã a mânecii este reprezentatã derâuri, acele benzi care pot fi poziþio-nate vertical, oblic sau uneori, aºacum se întâmplã în Mehedinþi, subformã de V-uri (nisipii).

Dispoziþia celor trei elemente, alti-þã, încreþ ºi râu, este cheia de comuni-care despre zestrea femeilor, desprezoneledeprovenienþã. Mâneca rãmânemereu vizibilã, nu se acoperã nici mã-car iarna.

La o cãmaºã, mâneca ºi pieptulsunt cel mai decorate, pe poale aparcâteva motive, iar în rest este albã in-tegral. Este albã pentru cã, niciodatã,cãmaºa nu rãmânea în întreaga sastructurã vizibilã, ea se acopereaîntotdeauna de la talie în jos cu o pie-sã complementarã - vâlnic, acea fustãîncutatã, aºa cum avem în partea desud a þãrii, Oltenia, Mehedinþi, saufota, care în toatã Moldova înfãºoarãstrâns ºoldurile peste poalele cãmãºii.Avem apoi cele douã cãtrinþe - bucãþide cusãturã care se poartã pereche,una în faþã, una în spate, din Teleor-man, pe câmpia Dunãrii, pânã în cen-trul Transilvaniei, în zona Apuseni-lor, a Clujului, în Maramureº, undeajungem la celebrele zadii - cãtrinþelelate. Mai departe, avem piese care auun statut special, aºa cum este vâlni-cul mehedinþean, iar în Ilfov, peºte-manul din Vlaºca - o fustã ultramarin,toatã plisatã care, la poale, are deco-raþii. În Banat, apare o piesã cu totulparticularã - opreg.

Astfel, piesa care se asociazãcãmaºii are mare diversitate în þarã,are spectaculozitãþi zonale.

Peste aceste piese de bazã, taliaeste întotdeanuna marcatã de o cingã-toare frumos aleasã.

Un lucru special al costumuluiromânesc, dar ºi al zonei balcanice,este cã el se realizeazã prin croire,adicã nu prin sacrificarea materia-lului. Practic nu se stricã nicio bu-cãþicã, totul este folosit la maxi-mum, este un procedeu nãscut ºidin raþiuni economice, pentru cãpânza se gãsea cu greu pentru fireleobþinute din cultivarea inului, acânepii.

O altã categorie care constituie,mai departe, prin ascociere, costumulsunt piesele din blanã, pieptarele, co-joacele care nu sunt doar piese pentruprotejat în timpul iernii, ci ele fac par-te din costum. De aceea, la multecãmãºi spatele este aproape gol, fãrãmotive, pentru cã acolo stãtea piepta-rul.

Este ºi aceasta o politicã de a-þieconomisi efortul, materialele careerau scumpe.

Mai existã hainele de iarnã, groase,care sunt confecþionate, de regulã, dinþesãturã groasã de lânã în patru iþe,datã la îndesit, la piuã – pãnurã (aba),ca sã poatã fi bãtutã bine ºi apoiîmpâslitã. În Moldova, haina groasãdin aceastã þesãturã se numeºte su-man, iar þesatura în sine se cheamã totsuman. Þesãtura poate fi transforma-tã ºi în glugi, pingele, mantale ºi o se-rie de piese precum ºubele, care eraupurtate pe timpul iernii, atât de femeicât ºi de bãrbaþi, ºi care, de cele maimulte ori, pãstrau culoarea naturalã apielii.

Cât priveºte gãtelile de cap, de re-gulã fetele umblau cu capul descope-rit, împodobit cu flori de anotimp ºispectacolul era dat, în general de unpieptene. Femeile cãsãtorite din su-dul þãrii purtau maramã, spectaculoa-sa þesãturã de borangic diafanã, iarcele din vestul þãrii – cepse sau con-ciuri, bonetele þesute ºi împodobite cumotive decorative sau fãcute din fireaurite, în Banat. Avem, de asemenea,basmalele pentru centrul Transilva-niei, nãframele, adicã basmalele decaºmir procurate de obicei din co-merþ. Ele veneau din Europa Centralãde obicei, dinspre Cehia, Slovacia.

Reporter: Existã diferenþe ale ieiîntre generaþii?

Doina Dascãlu Iºfãnoni: Vorbim

despre cãmaºa româneascã, despresora ei fragmentatã – ia. Cam la 40de ani, apar diferenþe generate deevoluþia fireascã a societãþii. Acestediferenþe sunt marcate în natura ma-teriei de bazã pe care o foloseau pen-tru realizarea cãmãºii, respectiv a iei.Dacã pentru epocile cele mai vechiavem, ca ºi în alte civilizaþii, inul ºicânepa ca principale categorii de fi-bre din care se confecþionaucãmãºile, dupã secolul XVIII, înRomânia, apare bumbacul, fascina-þia pentru albul sãu imaculat, ºi ajun-gem la þesãturile care combinã firelede bumbac cu firele de cânepã sau dein. Atunci avem celebra categorie depiese din pânzã “amestecatã”, careerau fãcute pentru sãrbãtorile maride peste an, iar în secolul al XIX-lease foloseºte integral pânza de bum-bac, pânza de jolj, cum se numea lavremea aceea, pânza de bumbac100%, procuratã din comerþ. Un lu-cru de menþionat pentru sudul þãriieste apariþia borangicului. Crescutulviermilor de mãtase vine din parteade sud, dinspre Imperiul Otoman,din lumea orientalã, iar românceleîncep ºi ele sã creascã viermi de mã-tase.

Materialele au dictat la un momentdat diferenþe, care creeazã implicit di-ferenþe de ordin tehnologic în realiza-rea broderiilor. Tipul de þesãturã faceca numãrul firelor sã fie mai atent lu-crate. Numãrul de fire într-o þesãturãindustialã este mult mai mare decât înmediul casnic. Acest lucru face ca oie sã fie diferitã de la o generaþie laalta.

Ceea ce rãmâne constant ºi vesniceste structura compoziþiei decorative,mâneca se lucreazã în continuare cualtiþã, încreþ ºi râu. Ceea ce mai rãmâneca element de constanþã este dom-nianta cromaticã.

Apar evoluþii la submotive, de la ogeneraþie la alta. Apar evoluþii aleornamentelor, ale motivelor, de lacele geometrice, la cele vegetalepânã la motivul antropomorf demare expresivitate. Lumea se schim-bã, dar structurile rãmân veºnice,pentru cã identitatea, marca este datãde formã, ºi detaliile creeazã diversi-tate. n

Sibiu: “Îmbracãplaneta în IE!”

Îmbracã planeta în IE ºi spune lu-mii cea mai frumoasã poveste despreRomânia! De la acest îndemn va por-ni ediþia din acest an a evenimentuluiZiua Universalã a IEI, o acþiune orga-nizatã la Sibiu de Muzeul ASTRA înparteneriat cu Future Capital.

Anul acesta sãrbãtoarea va începepe 24 iunie, în ajunul solstiþiului devarã, ºi se va termina pe 26 iunie, deSânziene. La Sibiu, Muzeul în aer li-ber din Dumbrava Sibiului va fi gaz-da celor 3 zile de activitãþi interacti-ve pregãtite special pentru acest eve-niment. Prin urmare, în zona Târgu-lui de þarã vor fi amenajate 22 de ate-liere meºteºugãreºti.

“Faptul cã un astfel de evenimentcontinuã la Muzeul ASTRAreprezin-tã o dovadã în plus cã eforturile noa-stre pentru promovarea valorilor cul-turale nu au fost ºi nu sunt în zadar. Fe-edbackul înregistrat la ediþiile trecutene-a determinat sã menþinem Ziua IEIla Muzeul ASTRA ºi sã-i readucemaici pe meºterii, conservatorii ºi pe toþiceilalþi piloni care fac din IAromânea-scã nu numai un simbol, ci ºi un brandautentic. Acest brand este din ce în cemai cunoscut ºi recunoscut în strãinã-tate”, a declarat Ciprian ªtefan, mana-gerul CNM ASTRA.

Printre atelierele meºteºugãreºtidin Muzeul în aer liber vor fi ºi douãdedicate îngrijirii IEI. Aici vizitatoriipot sã înveþe cum sã pãstreze cãmaºatradiþionalã la fel de frumoasã ca odi-nioarã. În acelaºi cadru va fi organizatºi un târg de ii ºi obiecte tradiþionale,dar ºi ateliere de cusut, confecþionathaine ºi bijuterii tradiþionale.

Ziua Universalã a Ieila EURO 2016

Þãrile ale cãror echipe participã laEURO 2016 au oportunitatea sã îºipromoveze cultura în cadrul eveni-mentului global “Les Berges de l'Eu-rope”. Pe o distanþã de 2,3 km, pemalul stâng al Senei, între MuzeulOrsay ºi Podul Alma, celor 24 de sta-te le-au fost repartizate suprafeþeîntre 50 ºi 100 de mp pe care pot sã lefolosescã ºi sã le anime zilnic, peîntreaga duratã a Campionatului.

(continuare în pagina 11)

PAGINA 11 Vineri, 24 iunie 2016BURSA, NR. 120

ZIUA UNIVERSALA A IEI

Cristina Chiriac, “Flori de Ie”:“Ne-am mândrit

cu draga noastrã ie la Londra,New York, Viena, Abu Dhabi”

l “Costumul popular românesc reprezintã cel mai bun ambasador al României”, spune doamna Chiriac

Reporter: Cum a evoluat proiec-tul “Flori de ie”?

Cristina Chiriac: Atunci cândpui pasiune în tot ceea ce faci, creºte-rea este naturalã ºi solidã. Am pornitla drum la sfârºitul anului 2014 ºiastãzi, dupã un an ºi jumãtate, putemafirma cu tãrie cã am cucerit multeinimi.

Noi nu ne-am propus sã mergempe calea uºoarã, am fost conºtienþi,de la început, cã poate societatearomânescã, din punct de vedereeconomic, este prea niºatã pentruacest proiect, a fost cumva provoca-rea noastrã de a cuteza ºi a reuºi. ªiastfel, alãturi de oameni frumoºi,pasionaþi ºi dornici de a scoate la lu-minã frumuseþea iei ºi a costumuluipopular, am reuºit sã prindem aripiºi sã promovãm ia, nu numai în þarã,cât ºi peste hotare. Ne-am mândritcu draga noastrã ie la Londra, New

York, Viena, Abu Dhabi, iar anulacesta, ne aºteaptã multe alte locuriºi surprize.

Reporter: Ce ne puteþi spunedespre valorificarea costumuluipopular?

Cristina Chiriac: Costumul po-pular românesc reprezintã cel maibun ambasador al României. În else regãsesc elemente identitare aleneamului românesc, brodate cumultã migalã ºi dragoste, în funcþiede fiecare zonã geograficã aRomâniei. Odinioarã, costumulpopular reprezenta mândria ºihaina de sãrbãtoare a românilor.Astãzi, el este scos din lada de zestredoar de adevãraþii pãstrãtori ai valori-lor autentice româneºti.

Reporter: Cum s-a modificat ia,de-a lungul timpului?

Cristina Chiriac: Ia a fost ºi va fiîntotdeauna elementul central al co-

stumului popular, trecând printr-unproces magic de creaþie. Se spune cãia a luat naºtere în zona Cucuteni,unde femeile, de toate vârstele,au început a-ºi þese ºi broda sin-gure cãmaºã cu altiþã, care, întretimp, a luat denumirea de ie.

Ia româneascã este o purtã-toare de tradiþii, poveºti, senti-mente ºi trãiri. Fiind totodatã ooperã de artã, în trecut, doamne-le ce îºi coseau ii, cu mare grijã,cunoºteau rugãciunile potrivitece trebuiau spuse în timpulprocesului de creaþie, pentru caaceasta sã devinã un veºmântprotector, cu o încãrcãturã pozi-tivã deosebitã. În timp, modele-le iei au trecut prin mici modifi-cãri. Odatã apãrute firele maisubþiri, precum inul sau boran-gicul, acestea au devenit mate-rialul principal de lucru, ce întimp a fost cununat, nu numai cufir metalic, de bumbac sau mãtase,dar ºi cu mici dantele, paiete saumãrgele. Astãzi, din pãcate, boran-gicul ºi firul subþire au devenit ade-vãrate comori, fiind greu de gãsit. Înprezent, iile se cos, cu preponderen-þã, doar pe pânzã topitã.

Reporter: Ce a fãcut “Flori de ie”la Viena? Cum au fost receptate iileromâneºti în capitala Austriei?

Cristina Chiriac: Pe 20 iunie,“Flori de ie” ºi-a prezentat nouacolecþie, într-o locaþie excepþiona-

lã, la Palatul Schonbrunn. Ce-lebrând astfel Ziua Universalã aIei, am avut deosebita plãcere de a

fi invitaþi în cadrul unui evenimentspecial, organizat de cãtre Asocia-þia Mihai Eminescu, alãturi deInstitutul Cultural Român din Bu-cureºti, Ambasada României dinAustria, Biroul Naþional de Turismal României din Austria ºi ICRViena. În cadrul prezentãrii, zecefete, alãturi de doi bãieþi, cu toþiiiubitori de românesc, au purtat cumândrie iile noastre, fiind admiraþide cãtre toþi cei prezenþi, ºi nu nu-mai. Un element esenþial al prezen-tãrii a fost faptul cã modelele ce au

prezentat produsele “Flori de ie”au fost alese dintre membrele co-munitãþii româneºti din Austria,

reuºind astfel ca ia româneascãsã creeaze un impact ºi maimare asupra celor ce au admiratdefilarea.

Prezentarea a avut ca scopevidenþierea frumuseþii ieiromâneºti în peisajul citadin alzilelor noastre.

Astfel, am reuºit sã punem învaloare ia, sã arãtãm cã este unobeict vestimentar versatil, unic,ºi poate fi purtat atât în cadrulunei þinute casual, business, sauchiar în cadrul unui evenimentspecial.

Reporter: Ce planuri de viitorare “Flori de ie”?

Cristina Chiriac: Anul2016 a început cu plimbãri aleiei peste tot în þarã dar ºi în afa-

rã, ºi se continuã în acelaºi mod. Înurmãtoarea perioadã, “Flori de ie”va expune la Londra, Moscova ºiShanghai. Obiectivul nostru prin-cipal este acela de a promova iaromâneascã peste tot în lume ºiastfel, de a îi prezenta frumuseþeainimaginabilã, de a crea dorinþa deunicitate în diversitate. În conti-nuare, ne dorim sã înflorim alãturide oameni frumoºi, curajoºi ºi iubi-tori, cã ºi pânã acum. Suntem dor-nici de a duce ia peste hotare, fiinddeschiºi la orice provocare. n

Ziua Universalã a Ieila EURO 2016

(urmare din pagina 10)Piaþa din faþa Primãriei din Paris,

redenumitã Place de l”Europe, a de-venit spaþiul în care se poate accesa,gratuit, de cãtre publicul larg un pro-gram special de evenimente, printrecare se numãrã ºi cele organizate deInstitutul Cultural Român (ICR).

ICR, în spaþiul Agora, punctul deîntâlnire al tuturor participanþilor la“Les Berges de l'Europe”, dar ºi lastandul propriu va organiza, în datade 24 iunie, o zi româneascã, dedicatãZilei Universale a Iei. La stand vor fiprezentate douã expoziþii de fotogra-fie: una a Institutului CulturalRomân, cu imagini din arhiva pro-prie, ºi una a arhitectului Andrei Mãr-gulescu. În Agora va avea loc concer-tul “De la Edith Piaf la Maria Tãna-se”, susþinut de Jezebel (Izabela Bar-bu), împreunã cu alþi trei muzicieni,Alexandru Burcã, Dan Incrosnatu ºiVictor Solomon, ºi o prezentare a co-lecþiei “Rãdãcini”, realizatã de tânã-rul designer Alina Mãrgulescu, careare drept sursã de inspiraþie costumetradiþionale româneºti.

Concertul Izabelei Barbu, precumºi pezentarea colecþiei Alinei Mãr-gulescu vor fi reluate, în 25 iunie, laAmbasada României în Franþa, încadrul unui al doilea eveniment, desti-nat în special comunitãþii diplomati-ce din Paris, dar nu numai.

Expoziþia de fotografie a arhitec-tului Andrei Mãrgulescu, denumitã“Arhitectura româneascã contempo-ranã”, cuprinde o serie de fotografiidescriptive care valorizeazã produc-þia contemporanã de arhitecturãromâneascã de cea mai bunã calitate.

Majoritatea imaginilor expuse aufost publicate în revistele de specia-litate, ca modele de bunã practicã, iarmulte dintre ele au fost premiate.

Proiectul “Rãdãcini” continuã,într-o modalitate contemporanã, ti-pologii tradiþionale româneºti ºipromoveazã ideea cã patrimoniultradiþional rural românesc poateavea o nouã viaþã esteticã, cetranscende strictul sãu context isto-ric. Prezentarea îºi propune sã gene-reze un dialog cultural ºi artistic pemarginea potenþialului de noutateadus de tradiþiile româneºti, în con-textul zilei de 24 iunie, declaratãZiua Universalã a Iei, colecþia con-þinând piese realizate din borangicþesut la rãzboi, aplicaþii cusute ma-nual, cu motive tradiþionale, ºi apli-caþii de piele ce urmãresc linia de-coraþiunilor tradiþionale.

Ziua Iei, aniversatãla New York

Institutul Cultural Român dinNew York (RCINY) va organizaevenimentul “Patrimoniul culturaltextil carpato-balcanic”, care va cu-prinde o expoziþie de piese textile re-prezentative din colecþia particularãFlorica, Ana ºi Romulus Zaharia(FAR Zaharia), precum ºi o confe-rinþã susþinutã de Dr. Florica Zaha-ria, curatorul expoziþiei ºi, totodatã,ºefa Departamentului de Conservarea Textilelor, din cadrul The Metro-politan Museum of Art (MMA) dinNew York.

Prin acest proiect, RCINY sãrbã-toreºte “Ziua Universalã a Iei”. Caurmare, vernisajul expoziþiei ºi con-ferinþa sunt programate special pen-tru a coincide cu aceastã sãrbãtoare,în data de 24 iunie.

Expoziþia prezintã o selecþie depiese din România, Serbia, Bulgaria,Macedonia ºi Ucraina, care exem-plificã bogãþia tehnicã ºi esteticã aopregului tradiþional ºi a variantelorlui — catrinþa, fota ºi vâlnicul—,componente ale costumului feminindin zona carpato-balcanicã.

Florica Zaharia descrie proiectulastfel: “Costumul tradiþionalromânesc prezintã similaritãþi tipolo-gice remarcabile cu costumeleexistente în zonele învecinate aleBalcanilor ºi Carpaþilor, situate înafara graniþelor româneºti. Cãmaºa,“ia”, componentã a portului tradiþio-nal feminin, este fãcutã din materialde culoare albã, nevopsit, þesut dincânepã, in, sau/ ºi, în secolul XX, dinfibre de bumbac. Este îmbogãþitãprin culoarea broderiei, distribuitã înprincipal pe piept ºi pe mâneci. Poa-lele (partea inferioarã a iei), mai pu-þin decorate, sunt complementate deculoarea opregului ºi a varianteloracestuia, care sunt lucrate tradiþionaldin fibre de lânã. Mãtasea ºi firelemetalice îmbogãþesc ornamentaþiacostumului. Estetica vibrantã a opre-gului ºi a variatelor lui susþine rafi-namentul iei ºi creeazã împreunã osimbiozã specificã ariei culturale aCarpaþilor ºi Balcanilor.

(continuare în pagina 12)

Cristina Chiriac, fondatoarea proiectului “Flori de IE”, care promoveazã tradiþiile româneºti, a fãcut, anul acesta,

prezentãri ale iei naþionale la Londra, New York, Viena ºi Abu Dhabi. Domnia sa ne-a vorbit, în cadrul unui

interviu, despre valorificarea costumului popular românesc ºi aducerea sa în þinutele moderne de astãzi.

Festivalul RomânIA autenticã, în patria lui Constantin BrâncuºiZiua Universalã a Iei este marcatã zilele acestea în

Gorj, prin manifestãri cultural artistice ample, ce se

desfãºoarã la Târgu Jiu ºi în Hobiþa - comuna

Peºtiºani, locaþii legate de numele marelui artist de

origine gorjeanã, Constantin Brâncuºi. Punctul cen-

tral este Festivalul RomânIA autenticã, ce va avea loc

la Hobiþa în zilele de vineri ºi sâmbãtã. Obiectivul

principal al evenimentului este promovarea tradiþiilor

ºi meºteºugurilor româneºti, a frumuseþii meleaguri-

lor româneºti ºi, cu predilecþie, a zestrei lãsatã

moºtenire neamului românesc de cãtre Constantin

Brâncuºi.

Târgu Jiu ºi Hobiþa nu au fost alese întâmplãtor. Gor-

jul, din punct de vedere cultural, se aflã sub cupola

Programului 2016 - Anul Brâncuºi în Gorj, care cu-

prinde o serie de evenimente de anvergurã ce se de-

ruleazã pe tot parcursul anului, pornind de la celebra-

rea a 140 de ani de la naºterea marelui sculptor.

Sãrbãtoarea iei debuteazã la Târgu Jiu, vineri dimi-

neaþã, la Masa Tãcerii cu obiceiuri de Sânziene urma-

te de o parade a iei pe Axa Brâncuºi, parade ce se vor

termina cu o horã a iei în Parcul de la Coloana fãrã

Sfârºit.

Sunt aºteptaþi sã fie prezenþi câteva sute de copii ºi

tineri, din tot judeþul ºi din Tg Jiu.

Tot astãzi, la orele 14.00, începe marele festival

RomanIA autenticã, unde vor fi prezenþi meºteri popu-

lari din Gorj, din diverse pãrþi ale României, dar ºi de

peste hotare. La eveniment participã ansambluri fol-

clorice din Ucraina, Serbia, Bulgaria.

Organizatorii evenimentului Consiliul Judeþean Gorj,

Asociaþia Naþionalã a Antreprenorilor, Primãria Târgu

Jiu, Primãria Peºtiºani, Asociaþia Valea Bistriþei

Peºtiºani, Autoritatea Naþionalã pentru Turism.

Ia româneascã este o

purtãtoare de tradiþii,

poveºti, sentimente ºi trãiri.

PAGINA 12 Vineri, 24 iunie 2016 BURSA, NR. 120

ZIUA UNIVERSALA A IEIZiua Iei, aniversatãla New York

(urmare din pagina 11)Evenimentul aduce în atenþia pu-

blicului importanþa opregului, a ca-trinþei, fotei ºi vâlnicului, ca ºi com-ponente esenþiale ale costumului tra-diþional, ºi marcheazã moºtenireaculturalã comunã din teritoriulromânesc ºi zonele învecinate”.

Din 1988, Dr. Florica Zaharia estemembrã a Departamentului de Con-servare a Textilelor de la The Metro-politan Museum of Art din NewYork. Din 2003, este ºefa acestui de-partament, unde conduce un grup deconservatori de renume mondial.

Ziua universalã a Iei,sãrbãtoritã în cadrulunui eveniment înItalia

Cu ocazia Zilei universale a Iei, fi-liala din Italia a Ligii studenþilorromâni din strãinãtate (LSRS),împreunã cu Ambasada României înItalia ºi Accademia di Romania dinRoma, organizeazã vineri, 24 iunie2016, începând cu orele 17.30, înSala de Expoziþii a academiei,evenimentul “Lasciatevi Ispirare!”.

Evenimentul se va desfãºura înlimba italianã, fiind o ocazie de apromova acest obiect vestimentarsimbol a tradiþiei artizanale ºi a cul-turii române în Italia.

În 2013 s-a propus ca data de 24 iu-nie — Sânzienele — sã reprezinte ce-lebrarea IEI româneºti, sub denumireade “Ziua universalã a iei”. Cu acestprilej,vafiprezentatã“IA”româneascã:de la naºterea sa în diferitele zone dinRomânia, pânã la folosirea ei de mariartiºti, precum Matisse, ºi designeri demodã, precum Yves Saint Laurent ºiJean Paul Gaultier.

“IA nu este doar o îmbrãcãminte,ci ºi un simbol al inspiraþiei careînsoþeºte de mult dialogulromâno-italian”: acesta este rezulta-tul cercetãrii studenþilor români dinRoma asupra asemãnãrilor între iileromâneºti ºi portul tradiþional italiance va fi prezentat publicului printr-ogalerie fotograficã.

Liga Studenþilor Români din Strãi-nãtate (LSRS) esteoorganizaþienegu-vernamentalã care reuneºte 12.000 destudenþi români din toatã lumea, re-prezentaþi de 35 de filiale active.

Primarul dinWashington aproclamat ziua de 24iunie 2016 drept “ZiuaUniversalã a iei”

Primarul capitalei americane, Mu-riel Bowser, a proclamat ziua de 24iunie 2016 drept “Ziua Universalã aiei” în Washington, D.C., rãspunzândastfel demersurilor Ambasadei Rom-âniei în SUA. În proclamaþia semnatãde primar se aratã cã ziua de 24 iuniea fost recunoscutã ºi celebratã în jurullumii ºi este sãrbãtoritã inclusiv decomunitatea româneascã din Wa-shington, D.C.

De asemenea este menþionat fap-tul cã ia româneascã a devenit unsimbol internaþional al culturii româneºi o sursã de inspiraþie pentru maricreatori de modã.

Iniþiatã ºi coordonatã de comunita-tea online “La Blouse Roumaine”,sãrbãtoarea este un prilej de a promo-va o frumoasã tradiþie româneascã.n

SILVIA FLOAREA TOTH:

“Rapiditatea cu care «Ziua Universalã aIei» a cuprins România ºi diaspora aratã

cã românului îi era dor de sine ºi de ai lui”

Interesul faþã de portul populara crescut mult datoritã, în pri-mul rând, acþiunilor întreprinsede comunitãþile online La Blo-

use Roumaine ºi Semne Cusute ºi nuspun asta ca sã laud, deºi meritã dinplin, ci pentru cã au reuºit sã producão adevãratã revoluþie în gândire, ºiasta nu e puþin lucru, ne-a declaratdoamna Silvia Floarea Toth, care astrâns o colecþie impresionantã dehaine, podoabe ºi obiecte gospodã-reºti. Cele mai multe sunt pãstratedin generaþie în generaþie ºi suntadunate în casa care aratã ca un ade-vãrat muzeu. Domnia sa ne-a spus:Rapiditatea cu care iniþiativa «ZiuaUniversalã a Iei» a cuprins România

ºi diaspora e dovada cã românului îiera dor de sine ºi de ai lui. Ne amin-tim din nou de tradiþii ºi de moºteni-rea noastrã”.

Domnia sa ºi-a început colecþia cu35 de costume, pe care le-a folosit ºiîn fotografii. Ulterior, fotografiilei-au fost preluate de multe alte paginide internet, dar cel mai mare succesl-au avut pe pagina comunitãþii LaBlouse Roumaine, cea care a datstartul Zilei Internaþionale a Iei. Me-sajele de încurajare ºi laudele primi-te de la oameni din toatã þara ºi chiardin strãinãtate au determinat-o pedoamna Toth sã continue seria auto-portretelor în costume populare ºiaºa a ajuns sã aibã expoziþii de costu-

me ºi fotografie. Astãzi are aproape150 de cãmãºi în colecþie, plus multealte piese de port popular.

Doamna Silvia Toth ne-a mai pre-cizat cã, în urmã cu puþin timp,pentru marea majoritate a românilorcostumul popular era sinonim cucostumul de scenã al cântãreþilor ºilãutarilor, însã acum este apreciat laadevãrata valoare: “Costumul popu-lar încetase sã mai fie haina noastrãstrãmoºeascã ºi devenise accesoriupentru divertisment, poluat ºi schi-monosit dupã bunul plac al purtãto-rilor. A purta o cãmaºã þãrãneascã înviaþa de zi cu zi era ceva nemaiauzit,un gest de adevãrat curaj vestimen-tar. Chiar ºi în comunitatea din satul

bunicilor mei a purta un costum po-pular la bisericã era un gest aºteptatdin partea copiilor sau a unorbãtrâne. Un «om serios» nu s-ar fi«afiºat» în haine tradiþionale. Lucruriinestimabile, veºmintele þesute debunicile ºi strãbunicile noastre ajun-seserã carpe ºi combustibil pentrufoc sau moneda de schimb pentru unlighean de plastic. Nu credeam sãvãd ziua când costumul popular va fiapreciat la adevãrata valoare, dariatã cã acest lucru se întâmplãacum”.

În satul Mocod, din judeþul Bistri-þa-Nãsãud, doamna Silvia Toth ne-amãrturisit cã a reînviat obiceiulSânzienelor datoritã Zilei Universa-

le a Iei: “Vom merge la cules sânzie-ne ºi vom face coroniþe, pe care levom aruncã pe casã, aºa cum fãceaubunicile noastre. Vom purta costumepopulare pentru cã sunt hainelestrãmoºilor noºtri ºi acum sunt alenoastre. Spun «noi» pentru cã acumnu mai sunt singura care poartã co-stum popular. Încet, încet, femeile ºifetele din sat mi s-au alãturat, auprins curaj ºi am schimbat mentalitã-þile împreunã”.

Doamna Toth ne-a spus cã din ceîn ce mai mulþi oameni vin la biseri-cã îmbrãcaþi „de sãrbãtoare”, iar sa-tul înfloreºte de fiecare datã când oa-menii se întorc la hainele adevãrate,în care sunt mai frumoºi. n

Ziua iei româneºtiîn China

Institutul Cultural Român de laBeijing va organiza, în perioada24-27 iunie, la Galeria de artã folclo-ricã din districtulChangning din Shan-ghai, o expoziþie decostume tradiþionaleromâneºti ºi de ii dindiverse regiuni aleRomâniei. La termi-narea expoziþiei, unset de costume tradi-þionale va fi donat Muzeului Bao-shan, care organizeazã periodic ex-poziþii având ca temã centralã costu-mele tradiþionale din întreaga lume.Vernisajul expoziþiei va avea loc la24 iunie, iar finisajul expoziþiei va

avea loc la 26 iunie, urmând ca îndata de 27 iunie sã fie donate costu-me populare româneºti. Donaþia va

fi realizatã de Con-stantin Lupeanu, di-rectorul InstitutuluiCultural Român de laBeijing, cãtre Muze-ul Baoshan.

Donaþia reprezintãun gest simbolic deomagiu adus artei

tradiþionale ºi spiritualitãþii româneºtiºi de poziþionare a iei româneºti înspaþiul cultural chinez. Evenimentulface parte din exerciþiul amplu de re-cuperare a iei propus de ICR în fie-care an. n

ICR Budapesta celebreazã Ziua Universalã a Iei

Institutul Cultural Român Buda-pesta sãrbãtoreºte astãzi ZiuaUniversalã a Iei printr-o expo-ziþie cu atelier de confecþionare aiei realizate de Aurelia Matei-La-zea ºi Pãlãguþa Hodor ºi un concertal naistului Radu Nechifor. Progra-mul cultural este realizat în cola-borare cu Uniunea Culturalã aRomânilor din Ungaria (UCRU) ºise va desfãºura la sediul acesteia,din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesorºi artizan de naiuri. Aînceput studiulmuzicii la vârsta de 12 ani în cadrulLiceului de Artã din Sibiu. În 2003este admis primul la catedra de nai amaestrului Gheorghe Zamfir, de laUniversitatea Naþionalã de Muzicãdin Bucureºti. A câºtigat numeroase

premii la concursuri de specialitate,între care marele premiu la concur-sul naþional “Strugurele de Aur” dela Alba-Iulia, sau marele premiu laconcursul de nai “Creation pour laPaix”, desfãºurat la Ateneul Romândin Bucureºti. A concertat în multeþãri ale lumii, printre care amintim:SUA, Canada, Elveþia, Franþa, Italia,Germania, Cehia ºi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator po-pular, pãstrãtoare a meºteºugurilor ºitradiþiilor locale din zona MunþilorApuseni. A participat printre altele,la proiectul cultural “Reconstituireaportului tradiþional din Gârda deSus, Alba — restituire parþialã a pa-trimoniului imaterial local”, proiectiniþiat de Asociaþia Artã ºi TradiþiiMeºteºugãreºti Alba — ATMAºi fi-

nanþat de Administraþia FonduluiCultural Naþional.

“Aurelia Matei din Gârda de Suseste un om de poveste. Ai crede cãeste un personaj dintr-un roman scrisîn urmã cu mai bine de un secol, dacãnu ai vedea fotografiile fãcute îngospodãria ei, dacã nu ai citi despreurcuºul epuizant care este, pentruAurelia, doar un fapt cotidian”, (Pe-truþa Pop, Revista de Alba, 5 martie2014).

Pãlãguþa Hodor, creator populardin Slãtioara, Maramureº, din mâi-nile cãreia ies þesãturi excepþionale.Pe unde merge, este însoþitã pretu-tindeni de rãzboiul de þesut ºi de fus.Este, de asemenea, unul dintre primiimembri în Asociaþia Meºterilor Po-pulari Clujeni. n

Vernisajul expoziþiei

va avea loc la 24

iunie, iar finisajul

expoziþiei va avea

loc la 26 iunie.