ziuacargo.ro-numarul19

august 2010........................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

DTP [i PRE-PRESS

Iuliana Constantinescu

Director Artistic

Mihaela {chiopu

Tipar executatla ROMPRINT

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

Căldura pare să to -pească totul, chiar şivo inţa de a mai faceceva, aşa că tot ce nerămâne de făcut este

să ne aşezăm undeva la umbră,cu o băutură rece în faţă şi săaşteptăm să treacă. Dar dacănu mai trece?

Criza economică nu dă nici unsemn că ar ceda teren în Româ-nia, ci, dimpotrivă, lucrurile se în-rău tăţesc într-o continuă demon-stra ţie prin care ni se arată că sepoa te şi mai rău.

Şi de ce nu ar fi aşa? Undesunt acţiunile de valoare, rea -lizările, stra tegiile coerente înurma cărora să putem emite pre-tenţii de mai bine?

Parcă nimic nu se poate fina -liza şi orice scop propus esteratat, rezultatul fiind departe deintenţia iniţială.

Apariţia Legii 168 care modi-fică şi aprobă Ordonanţa 34 a fostsalutată ca un pas important încombaterea „pirateriei“... După oserie de analize, în coroborare cualte legi aflate în vigoare, s-aajuns la concluzia că nu esteaplicabilă. Sau, cel puţin, nu pen-tru scopul iniţial. „Pirateria“ ceamai gravă este desfăşurată decătre persoane care nu au nici unfel de document - nu au firmă, nuau licenţe, copii conforme... ni mic.Şi tocmai ei nu pot fi sancţionaţide noul act normativ, care setransformă astfel într-un motiv înplus de terorizare a operatorilorde transport.

Cel puţin în transporturi, separe că cel mai simplu şi sigurmod de a face afaceri este acelaîn care nu ai de-a face cu statul.În aceste condiţii, nu ne mai mirăfaptul că sunt tot mai desecazurile în care microbuze de14 sau 16 locuri sunt transformateîn microbuze de 8+1 locuri, neli-cenţiabile şi fără bătăi de cap.

Şi, astfel, putem spune, încă odată, că „e mai rău ca înainte“.

Poate credeţi că atunci cândvine vorba despre siguranţă ru-

tieră autorităţile sunt mai res -ponsabile. Se pare că nu.

Pentru realizarea auditului desiguranţă rutieră, Ministerul Trans-porturilor a primit 10 milioane deeuro. ARR urma să primească înjur de 2,5 milioane de euro pen-tru înfiinţarea Institutului de Si -guranţă Rutieră şi pentru pre -gătirea angajaţilor.

Surpriză - Institutul de Sigu-ranţă Rutieră nu a fost înfiinţatniciodată, iar Ministerul a pierduttoţi banii. Institutul ar fi trebuit în-fiinţat din 2009. Până la urmă, vaapărea în acest an în cadrul ARRo direcţie de siguranţă rutieră şi,pentru că nu se mai pot face an-gajări noi, ARR se va reorganizapentru a asigura un minim de an-gajaţi pentru noua direcţie.

În ceea ce priveşte şcolile deşoferi, multe dintre acesteafuncţionează în continuare fărăautorizaţii sau, cel puţin, o partedintre punctele de lucru pe carele deţin.

Totuşi, numărul mare de şcoli în-chise ar putea fi interpretat şi ca unînceput de îndreptare a lucrurilor.Astfel, peste 300 de şcoli de şoferiau fost închise de la începutul anu -lui la nivel naţional. Dintre acestea,30 au activat în Bucureşti.

Oricum, trebuie să fim realişti -este greu de crezut ca relaţia me -diului de afaceri cu autorităţile să seîmbunătăţească, mai ales dupăpierderea unui sfert din salariu.

Radu [email protected]

Lunga criz` fierbinte

{TIRI 6

ÎNTREBAREA LUNIINumai şofer să nu fii în România! 8-9

PIA}~28 camioane Volvo livrate la Aquila 10

FOCUS Urmaţi-mă! Control ARR! 12-13

INTERVIUComisar şef Lucian Diniţă, şeful Poliţiei Rutiere:„O să fim o ţară de girofaruri“ 14-16

FOCUS� Furturile din camioane în uşoară scădere 17

� „McDrive“ pentru trailere 18-19

TEST DE SIGURAN}~ Situaţiile limită sub control 20-22

PIA}~Autoconstruct schimbă strategia 23

PRE-IAA (2)Viitorul a început deja 24-25

CONSULTAN}~Despre insolvenţă şi răspunderea managerilor 26-27

FONDURI EUROPENEDin secretele unui proiect finanţat din fonduri europene 28-29

REPORTAJFestivalul TRUCKSTARSărbătoarea camionagiilor olandezi 30-33

FOCUS

SPECIAL CHINAŢara tuturor posibilităţilor... 34-37

LOGISTIC~Distribuţia câştigă teren 38-39

STUDIU DE CAZXBOX 40-41

LOGISTIC~Politica clienţilor mici dă roade 42-43

STUDIU DE CAZTerminalul multi-modal Lovosice 44-45

CONCURSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (9) 46

SU

MA

R

...................................................................................................................... august 20104

{TIRI 48

FOCUSMultinaţionalele susţin pirateria în construcţii 50-51

INFRASTRUCTUR~ Oprescu: Bucureştiul are nevoie de o infrastructură puternică 52-55

Primarul Piedone se vrea şef peste „Sectorul verde al Capitalei“ 56-57

INEDITSPECIAL CHINAHangzhou Bay Bridge 58-60

ACTUALITATE2014 - tot mai aproape de adevăr 62-63

EVENIMENTSe anunţă flagrante 64-65

FOCUSTurism ecumenic la preţ de 15 lei, cu autobuze RATB 66-67

EVENIMENT PRE-IAA Setra 68-69

PREZENTAREMercedes-Benz Citaro G BlueTec HybridEvobus propune... mare şi verde 70-73

HOROSCOP DE C~L~TORIE15 august - 15 septembrie 2010 74

august 2010........................................................................................................................ 5

...................................................................................................................... august 20106

VITO E-CELL, EMISII ZERO ÎN ORA{

Recent, Mercedes-Benz aprezentat primul van electriccu baterie „ex factory“. Estevorba despre modelul Vito E-CELL, un vehicul cu emisiizero, ideal pentru transportulîn oraş şi în alte zonesensibile din punct de vedereal protecţiei mediului.Producţia pentru o serielimitată de 100 unităţi aînceput deja şi încă 2.000unităţi sunt planificate pentruanul viitor. În afara faptului că estecomplet ecologic şi silenţios,modelul în întregime electric,propulsat prin intermediulbateriilor, este mai ieftin deoperat în comparaţie cu unultradiţional, pe motorină,comunicatul Mercedes-Benzindicând faptul că un vehicul pemotorină antrenează costurimai mari de 4 până la 7 oridecât un Vito E-CELL, ale căruibaterii sunt încărcate pestenoapte cu electricitate cu costredus şi intensitate mică. Motorul electric al nouluimodel, o unitate cusincronizare permanentă,

dezvoltă o putere constantăde 60 kW (maxim 70) şi uncuplu maxim de 280 Nm.Pentru maximizarea gamei deoperare a bateriilor, vitezamaximă a vehiculului estelimitată la 80 km/h.

TERMOPORT PRECIZEAZ~

„Referitor la articolul«Parteneriat Protruck-Albalact», publicat în nr. 7 (18)din Iulie 2010 al revistei ZiuaCargo, dorim să informămcititorii acestei reviste căimaginea prezentată în cadrulacestui articol nu este pedeplin conformă cu realitatea,parteneriatul prezentat fiindconstruit pe altă soluţie desistem de refrigerare decâtThermo King, aşa cum esteprezentat în imaginea careînsoţeşte acest articol“.Decebal Ştefănescu -Director General TermoportSRL - Importator Thermo Kingpentru România

{TIR

I

Conform unui comunicat alScania, producătorulsuedez de vehiculecomerciale şi MAN SEstudiază potenţialul uneicolaborări pe partea deaprovizionare cucomponente şi în faza depre-dezvoltare. În prezent,cele două companii conducstudii de fezabilitate privindpatru domenii strategicecare nu sunt legate demarcă. Acestea includposibilitatea ca Scania săadapteze cutia manuală deviteze pentru utilizarea pe

camioanele MAN, utilizareade către Scania a axei spatepentru aplicaţii grele (36-40t) de la MAN, cercetăricomune în domeniultehnologiilor hibride pentrucamioane şi autobuze,precum şi alte elementecare nu afecteazăidentitatea de marcă. Potrivit comunicatului,decizia finală privindînţelegerea de colaborareîntre cei doi fabricanţi va fidiscutată şi supusă aprobăriiîn cadrul consiliului deconducere Scania.

SCANIA {I MAN DISCUT~ DESPRE COLABORARE

|NTR

EB

AR

EA

LU

NII

8 ...................................................................................................................... august 2010

1. Nu.2. Da. Dar trebuie să mai renunţ`m la o parte din oameni şi din maşini.3. Da. Fără nici o modificare de structură.4. Da. Ne aflăm în dezvoltare.

Mai rezist` afacerea dumneavoastr` de transport pân` la sfâr[itul anului?

Puteţi transmite comentariile

dumnea voastră direct pe site-ul

www.ziuacargo.ro la secţiunea

„Întrebarea lunii“.

Spune-]i p`rerea!

Despre supravie]uire

Este concluzia carepoate fi tras` dup`analiza r`spunsurilorprimite la întrebarealunii iulie, 82%dintre cei 232 deresponden]i fiind dep`rere c` nu exist`condi]ii decente delucru în România.Comentariile laaceast` întrebare,pe care le-am preluatîn parte în ceea ceurmeaz`, sunt îns`mai elocvente:condi]ii mai multdecât precare c`rora[oferii trebuie s` lefac` fa]`.

Au [oferiiprofesioni[tio via]` decent` înRomânia?

1. Da - 41 răspunsuri - 18%2. Nu - 191 răspunsuri - 82%

NUMAI {OFER S~ NU FIIîn România!

O condi]ie subuman`

„Categoric nu putem vorbi des -pre condiţii decente de muncă înRomânia pentru şoferii profesionişti.Chiar şi atunci când angajatoruleste în regulă, condiţiile de trai dintimpul curselor te împing într-ocondiţie subumană. Mă refer la lip-sa posibilităţii de a te spăla, de a-ţiasigura igiena, de a merge la otoaletă decentă, de a mânca o masăcaldă la un preţ decent, de a-ţi efec-tua odihna într-o locaţie unde să nute temi că ţi se fură motorina, mar-fa, roţile.... Iar în această categorieinclud centrele logistice, unde s-auinvestit milioane de euro şi unde nuexistă un spaţiu amenajat pentruşoferi, chiar dacă, în multe cazuri, staichiar şi 24 de ore să aştepţi pentruo încărcare sau o descărcare. Defoarte multe ori, eşti ţinut în afara

oricărui spaţiu de siguranţă, pemaidane sau străzi întunecate, careridică mari probleme de siguranţă(pe lângă faptul că o astfel de locaţienu îţi oferă un minim de confort).Aceasta pentru că în curtea depo -zitului nu poţi intra decât atuncicând îţi vine rândul la încărcare saula descărcare. Şi cu toate acestea,angajaţii din depozite au pretenţii şistrâmbă din nas dacă vii nebărbie -rit, nespălat, neschimbat, urât miro -sitor. Dar unde să te îngrijeşti????Nici în benzinăriile unde se cheltu-iesc o mulţime de bani pe carburanţişi pe alte bunuri de consum, nu poţiface un duş, nu găseşti condiţii de-cente. Şi nici statul nu asigură uncadru de muncă decent, printr-o in-frastructură adecvată. Iar dacă existăparcări cu plată unde te crezi în si -guranţă, poţi avea surpriza să fii fu-rat mai rău decât în stradă. După odecopertare şi o copertare a semi-remorcii pe timp de vară (ca să nu zic2 sau 3 în cazul grupajelor), eşti cadupă duş. Dar nu ai unde să tespeli, decât sub semiremorcă, labidon. Nu aş avea pretenţia de a măspăla gratuit şi de a mânca degea-ba, dar nu ai posibilitatea aceasta nicimăcar contra cost. Într-o sală încare se află şoferi care vin după osăptămână de muncă, nu poţi sta dincauza mirosului, şi nu din vina lor, cipentru că nu au unde să se spele. Nupoţi decât să-ţi accepţi condiţia(dacă te-a interesat vreodată) sau sărenunţi. De ce ne-am mira atunci

august 2010........................................................................................................................ 9

când se petrec accidente pe fonduloboselii?! De ce apucă atât de pu -ţini pensia rămânând în aceastăbranşă?! De ce şoferii, la un moment,dat, răspund cu aceeaşi monedă cucare sunt trataţi?! (...)“

Nici o categorie nu are condi]ii decente de lucru

„Întrebarea aceasta este oare-cum impertinentă. De ce ar avea toc-mai şoferii condiţii decente de lucruîn România, când nici o categoriesocio-profesională nu are aşa ceva?Eu nu am în profesia mea, tu nu aiîn profesia ta, doctorii nu au, militariinu au, profesorii nu au, nimeni nu areîn profesia lui. Respectând pro-porţiile faţă de UE, suntem lapământ (jos, mult sub pământ) cu to-tul, inclusiv cu condiţiile de muncăale şoferilor şi cu mentalităţile“.

Condi]ii decente?!?Ce sunt acelea?

„Condiţii decente?!? Ce suntacelea? Avem drumuri? Avem par-cări? Avem siguranţă? Suntem res -pectaţi? Suntem trataţi ca nişte oa-meni care muncesc? Începând de laparticipanţii la trafic, care nu sunt înstare să înţeleagă că noi suntem laserviciu şi nu la plimbare, şi până laparcările plătite şi în care, dacă ţi sefură ceva de la sau din maşină, ţi sespune «Ne pare rău, dar aţi plătit loculpentru că e proprietate privată, nupaza maşinii...!», totul e o varză totală!!!Tu, «conducătorule auto», care eşti cumaşina mică şi mergi în faţa mea şivezi că stau în spatele tău şi mă duciba cu 50 km/h, ba cu 80 km/h, iarcând încerc să te depăşesc accelerezică, deh, tu poţi, ştii că pentru 4-5minute cu care m-ai întârziat eu potlua o amendă mai mare decât câş tigitu într-o lună? Ştii că eu sunt la ser-viciu? Ce-ar fi să vin şi eu la tine labirou şi să-ţi trag tastatura, să-ţisting monitorul, să-ţi ascund hârtiilesau să-ţi trag scaunul când vrei să teaşezi?!? ARR-ul încasează amenzi şitaxe, dar nu se simte nici o implicare,ca să nu zic influenţă, în problemelenoastre, pe lângă factorii de decizie.Ştie cineva că 80% din şoferii profe-sionişti sunt plătiţi la kilometru, nu cusalariu+diurnă, chiar dacă asta e ile-gal? Sau dacă au diurnă, aceasta e înfuncţie de km parcurşi şi nu de zilelelucrate? A observat cineva că, pecărţile de muncă, avem majoritateasalariul minim pe economie şi nici mă-car pe ăla nu-l primim întreg? Dacă eu,care am dat un examen pentru cate-goriile C+E şi am dat încă un exa men

la ARR pentru atestatul profesional,am salariul minim pe economie, unmuncitor necalificat cât ar trebui săaibă salariul?!? Când transportămmărfuri ADR, nimeni nu ţine cont lasalariu de riscul la care suntemsupuşi, de faptul că am dat un exa -men pentru certificatul ADR sau defaptul că patronul încasează bani maimulţi decât la mărfurile non-ADR. S-agândit cineva că sâmbăta şi dumini-ca, atunci când autorităţile ne-au in-terzis circulaţia între orele 6-22, esteinuman să stai în cabină şi să te odih -neşti la 50 de grade, iar după ora 22,când poţi pleca, trebuie să fii apt demuncă? S-a gândit cineva să intro-ducă obligativitatea echipării ca -binelor cu instalaţie de climatizare destaţionare? Costă tot cât un tahografdigital şi e la fel de utilă! Nu ştie ni-meni asta, pentru că nimeni de lapoliţie, ARR, CNANDR sau MinisterulTransporturilor nu a încercat să doar-mă la ora 14 când afară sunt 35 degrade, într-o cabină de camion...Toată lumea ştie doar să ne impunăcondiţii, legi, taxe (...)“

Întrebarea ar trebuiadresat` MT

„Bună întrebare!! Ar trebuiadresată MT. Ce au făcut ei pentruacest lucru? Au mărit amenzile,taxele, au scos pe stradă ARR, cân-tar, vama şi amenzi... condiţii... Înlocurile unde avem spaţiu să oprimşi să nu deranjăm traficul, vinepoliţia şi zice că nu ai voie săstaţionezi şi trebuie să pleci sauvine şi te informează că nu estezonă sigură (ai surpriza să tetrezeşti cu cineva în cabină, cutoate că este încuiată - TURDA - in-trarea pe autostradă)... “

Îmi este fric`, de fiecare dat`când se întorc din curs`

„(...) Lucrez la o firmă de transportinternaţional şi îmi este frică, defiecare dată când se întorc şoferii dincursă, să nu-mi pună cheile pe birouşi să-mi spună că-şi dau demisia (...).În primul rând, nu au o viaţă de fa -milie (...) casa lor este tirul şi, acolo,mulţi dintre ei au început să sesimtă chiar mai buni decât în propriafamilie. (...) Este o meserie ris cantă,foarte grea şi obositoare, care duce,de cele mai mul te ori, la destră-marea familiilor. Nici măcar salariilenu-i pot motiva pe aceşti oameni sănumească meseria lor ca una decen-tă, pentru că trebuie să tăiem mereudin drepturile lor. (...)“

{oferii o duc foarte bine

„Ca un cărăuş care a investit şi aavut mari pierderi din această afacere,pot să spun că şoferii o duc foarte,foarte bine. (...) Cinste excepţiei, darşoferii sunt hoţi, urmăresc să teînşele, nu se gân desc că şi patronuleste om, care poate câştiga maipuţin decât conducătorii auto. Um-blând prin ţară, toţi şoferii au învăţatmiticismele şoferilor din Capitală,su dismele ordinare. Cunosc puţinişoferi care au grijă de maşină şigândesc pozitiv, cu empatie, la patronisau colegi. Dacă ar avea grijă maimare de maşini, ar avea consummai mic şi poate ar contribui şi ei di-rect şi indirect la ieşirea din criză. Toţiau fost nemulţumiţi dacă au fostconstrângeri, dar nu-i intereseazădacă angajatorul are cheltuieli înplus. Cum e clasa politic` aşa este şipătura şoferilor. (...)“

Cine n-a fost vreodat` la volanulunui camion nu arecum s` în]eleag`

„Şoferii în România nu aucondiţii decente de muncă, fiindmult mai dezavantajaţi decât altebresle sau domenii, iar cine n-afost vreodată la volanul unui autove-hicul de transport marfă nu arecum să înţeleagă acest lucru... Amlucrat în Anglia ca şofer şi, la ple-carea în cursă, şeful de coloană mi-aatras atenţia destul de ferm că,dacă nu respect programul de con-ducere şi pauzele, mă aşteaptă o pe-nalizare salarială... Câţi conducătoride societăţi de transport fac asta înRomânia? Probabil pot fi număraţipe degete...(... )“

Mai multe comentarii g`si]ipe www.ziuacargo.ro

PIA

}~

...................................................................................................................... august 201010

Volvo Romania,reprezentan]adiviziei Volvo Trucksîn ]ara noastr`, a început un parteneriat cu Aquila pentrufurnizarea deautocamioane [i servicii.

28 camioane VolvoLIVRATE LA AQUILAC ele 28 de autocamioane

Volvo FH, reprezentândprima parte a comenzii,au fost livrate la sfârşi tullunii iunie, se arată în -

tr-un comunicat remis la redacţie.Acestea reprezintă primele ca -mioane Volvo achiziţionate deAquila şi vor fi utilizate pentrutransportul internaţional de marfă.Aquila este un jucător important înindustria românească de trans-port, oferind o gamă largă de ser-vicii de distribuţie, logistică şitransport şi având peste 16 ani deexperienţă în distribuţia activă debunuri de larg consum pentru di-verse companii multinaţionale.„Dorim să oferim clienţilor noştriservicii de transport la standardeînalte, iar în contextul reînnoiriiflotei proprii, am căutat un parte -ner capabil să ofere, pe lângă un

produs de calitate, şi o reţea dez-voltată care să furnizeze serviciisuport la nivel european. Ne aştep-tăm la o excelentă colaborare cuVolvo Romania“, a declarat ToniChirca, director tehnic Aquila.

Un plus de eficien]`

Necesitatea găsirii unor soluţiide transport eficiente a fost ceacare a stat la baza deciziei com-paniei Aquila de a achiziţionacamioane cu o specificaţie tehnicăcare să permită o eficienţă cres-cută a consumului de combustibil.Autocamioanele sunt echipate cuI-Shift, performantul sistem auto -matizat Volvo de schimbare atreptelor de viteză, care oferă unconsum de combustibil redus şicare astăzi echipează peste 70%

din camioanele Volvo vândute înEuropa. Mai mult, camioanelelivrate către Aquila reprezintă unpas înainte către normele EURO 6datorită echipării lor cu motoareîmbunătăţite ecologic EEV (Envi-ronmental Enhanced Vehicle), careau un impact pozitiv asupra calităţiiaerului oferind, de asemenea, oeconomie îmbunătăţită, dar şiavantajul unor taxe diminuate înanumite ţări. „Suntem încântaţide faptul că am reusit să oferimcompaniei Aquila o soluţie care sepotriveşte nevoilor sale specifice,iar camioanele noastre vorreprezenta o bună referinţă privindeficienţa în utilizarea resurselor detransport“, a declarat ChristianCoolsaet, Managing Director Vol-vo Romania.

Alexandru [email protected]

FO

CU

S

...................................................................................................................... august 201012

Autoritatea Rutier`Român` este din ce în ce mai activ` în trafic. Laînceputul acesteiluni, am luat parte la un control comunARR [i CNADNR într-unul dintrepunctele nevralgiceale ]`rii, mai exact DN1,localitatea Potigrafu.

L a momentul la care amajuns acolo, cei de laARR şi CNADNR eraudeja la treabă, instalaţiîntr-o alveolă de pe mar-

ginea drumului, pentru a puteatrage pe dreapta vehiculele ce ur-mau a fi controlate.

Pas cu pas

Pentru că este bine ştiut căşoferii se anunţă între ei cândeste vorba de controale de acestgen, cu scopul de a le evita, omaşină a ARR-ului face „ture“ peDN şi „pescuieşte“ vehicule dintrafic pentru control, mai ales că,la Potigrafu, este un punct fix decontrol, aşa cum este şi la Buti-manu. Şoferii pot refuza con-trolul, dar, în acest caz, firma va fisancţionată cu o amendă cuprin-să între 15.000 şi 20.000 lei.

Prima maşină controlată decătre inspectorii ARR înseamnă şiprimele nereguli. Este vorba de uncamion care transportă materialede construcţii. În urma controlului,s-a constatat o supraîncărcare cu16,8 t peste limita de 40 t şi o de-păşire a timpului de condus cupeste o oră. „Aglomeraţia de peşosele este cauza depăşirii timpu-lui de conducere. Oricât te-ai stră-dui, tot depăşeşti, nu ai ce face“,afirmă şoferul. În acest caz, in-spectorii ARR sancţionează de-

păşirea timpului de condus, iar ceide la CNADNR supraîncărcarea.Atunci când un vehicul este pus pecântarul CNADNR şi se sesizeazăo depăşire a limitei de greutate,calculatorul la care este legatcântarul emite automat o amendă.Au urmat la rând mai multe ve-

Urma]i-m`!Control ARR!

Top trei înc`lc`ri ale legisla]iei

la operatorii detransport români:

1 - Legislaţia socială -Regulamentul UE nr.561/2006 transpus în legearomână prin OG 37/2007aprobată de L.371/2007 cumodificările ulterioare- nerespectarea timpilor deconducere şi odihnă;2 - Legea naţională atransporturilor - OG 109/2005aprobată de L.102/2006având cele mai frecventeabateri pentru: - lipsă certificat profesionalşofer;- nerespectare graficcirculaţie;- lipsă document de transport.3 - Abateri privind limitatorulde viteză - HG 899/2003- funcţionarea incorectă alimitatorului de viteză;- lipsa verificării periodice aacestuia.

hicule, unde s-au constat nereguli,însă ceva mai mici decât în primulcaz. Lista vehiculelor controlate acontinuat cu un camion ce trans-porta apă minerală, unde şoferulavea o mică depăşire a timpului deconducere, până într-o oră. Apoi,a urmat un camion cu prelată de laArabesque, care era în regulă.După spusele inspectorilor, majori-tatea firmelor serioase de trans-port respectă legislaţia, nu suntprinse cu supraîncărcări şi nici cudepăşiri ale timpilor de conducere.Controlul a continuat cu un cărăuşcare era cu toate actele în regulă,dar care avea mici scurgeri deulei, inspectorii atrăgându-i atenţiasă-şi remedieze defecţiunea. Lascurt timp, maşina ARR a adus lapunctul de control şi două cisterne,una transportând combustibil, iarcea de a doua lapte. În cazul uneicisterne, se realizează doar con-trolul la acte, urcarea pe cântar nuse face, pentru că are o capacitatefixă şi nu poate fi supraîncărcată şinici cântărirea pe axe nu-şi mai arerostul, pentru că lichidul se dis-tribuie uniform. Am mai asistat şila o oprire a unui camion caretransporta materiale de construcţii,la fel ca şi primul, doar că acestaa fost găsit în regulă atât la con-trolul actelor cât şi la cântar, având36,1 t. Ultimul control efectuat înprezenţa noastră a fost asupraunui transportator de persoane,care a fost şi el în regulă cu totul.

ARR î[i extindearia de acoperire

În această perioadă, ARR îşi ex-tinde atribuţiile, obţinând dreptul dea cântări vehiculele oprite la con-trol, fără a mai fi nevoie să facăechipe mixte cu cei de la CNADNR.Practic, ARR va verifica prin inter-mediul cântarului respectarea ma-sei maxime autorizată a vehiculu-lui, în timp ce CNADNR controleazărespectarea portanţei drumurilor.Astfel, vor fi cântărite şi vehiculelecuprinse între 3,5 t şi 12 t, pe carecei de la CNADNR nu le controlau.„În ultima vreme, am intensificatsuspendarea dreptului de utilizarea vehiculelor de transport, atât demarfă cât şi de persoane, venind însprijinul eliminării pirateriei.Depunem eforturi în acest sens, darproblema este că avem un perso -nal destul de redus, aproximativ300 de inspectori“, a spus Nicu Tă-nase, inspector şef ARR, precizândcă instituţia încearcă să dobân-dească toate competenţele pecare le au organismele similare dinUniunea Europeană. „Avem controlpe timpii de odihnă şi conducere,pe licenţe şi copii conforme, mainou avem voie să şi cântărim, dar,momentan, suntem în licitaţie pen-tru achiziţionarea de cântare. Vomrealiza şi controalele asupra rovini-etelor, iar, ca noutate de ultimă oră,vom avea dreptul de a face un con-trol tehnic vizual asupra vehiculelor.

Dacă vom descoperi că un vehiculare probleme tehnice, vom reţinecertificatul de înmatriculare, pecare îl vom preda Poliţiei Rutiere.Maşina va fi trimisă la RAR, undei se va face o inspecţie tehnică, iardupă ce îşi va remedia problemeleconstatate, va primi un act în bazacăruia Poliţia Rutieră îi va înapoiacertificatul de înmatriculare. În mo-mentul de faţă, cu aceste noi com-petenţe dobândite, avem tot ce areo instituţie similară din Uniunea Eu-ropeană“, a afirmat Nicu Tănase.


august 2010........................................................................................................................ 13

Top trei înc`lc`ri ale legisla]iei la operatorii str`ini

(Ungaria, Turcia, Bulgaria,Moldova şi Polonia):

1 - Legislaţia socială -Regulamentul UE nr.561/2006/OG 37/2007actualizat- nerespectarea timpilor deconducere şi odihnă. 2 - Legea transporturilorinternă - OUG 109/2005aprobată de L.102/2006- lipsă document de transport.3 - Nerespectareaprevederilor Acordului ADRrespectiv HG 1175/2007.

Situa]ia sintetic` a principalilor parametri de inspec]ie [i control pe primele 6 luni ale anului 2009 [i 2010

Perioada de referinţă: Semestrul I al anului 2009 2010 I. Număr total controale efectuate (în trafic şi la sediul operatorilor de transport/conexe) 13.240 14.356II. Nr. autovehicule verificate în trafic/tip transport- mărfuri generale 102. 626 97.390- mărfuri periculoase 3.689 3.887- persoane (inclusiv taxi şi şcoală) 19.050 18.548III. Sancţiuni aplicate- Nr. total procese verbale încheiate 9.240 7.585- Valoare totală procese verbale (mii lei) 25.799 29.705- Nr. total licenţe/certificate retrase/suspendate: 212 1.134IV. Suspendări drept utilizare autovehicul 0 138dintre care:la transport marfă 0 89la transport persoane 0 49Cauze suspendări drept utilizare autovehicul- lipsă document transport 0 28- lipsă copie conformă 0 84- lipsă licenţă/certificat de transport 0 26V. Sancţiuni nerezidenţi - număr 217 362— valoare (mii lei) 668 1.624 VI. Control sedii şcoli şoferi 729 1.503Notă la IV: Până în prezent, s-au aplicat un număr de 215 suspendări ale dreptului de utilizare.

INTER

VIU

14 ...................................................................................................................... august 2010

Ziua Cargo: Ce s-a schimbat după 2007,momentul aderării? Unde se situează acum România din punctul de vedere al siguranţei rutiere?Lucian Diniţă: Dacă discutăm

de fenomenul rutier, aderarea n-afăcut nimic altceva decât să spo -rească numărul autovehiculelorcare au tranzitat România. S-amărit volumul de transport rutierde mărfuri şi, în acelaşi timp, şi depersoane. Pe timp de vară, valo-rile de trafic cresc şi mai mult: se

„O S~ FIM O }AR~DE GIROFARURI“

Criza - sau, maiprecis, setul dem`suri anti-criz` - a mai creat (pelâng` multe altele)un neajuns,transformându-neîntr-o „]ar` degirofaruri“, în caretoat` lumea opre[te,controleaz` ma[ini[i... a[a maideparte... Despreaceasta, dar [idespre alte lucruri,am stat de vorb` cu comisarul [efLucian Dini]`,directorul Direc]ieiRutiere în cadrulInspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române.

Comisar [ef

LUCIANDINI}~, [eful Poli]ieiRutiere:

august 2010........................................................................................................................ 15

înmulţesc turiştii, la care se adaugăromânii care se întorc de la muncădin străinătate. Iar peste valorilecrescute de trafic se suprapuneproblema infrastructurii deficitare.

Cele mai multe evenimente ru-tiere se înregistrează pe fondulnerespectării timpilor de odihnă,viteză neregulamentară orineadaptată la condiţiile de trafic,la care se mai adaugă depăşirileneregulamentare.

În statisticile UE, în perioada 1 ianuarie 2000

- 1 ianuarie 2009, eram pe penultimul loc.

De anul trecut, amavansat - suntem undeva

pe locurile 4-6 ca sigu-ranţă rutieră. În 2009,numărul accidentelor

rutiere a scăzut cu 14%,iar acum, în primul

semestru 2010, cu 16%.Aproape 1.000 de accidente şi

212 morţi mai puţin.

În obţinerea acestor rezultate,au contat acţiunile Poliţiei Ru-tiere. Am solicitat, de asemenea,CNADNR o contorizare a traficuluişi monitorizăm cu atenţie valorilerespective. Criza a generat un fe -nomen: nu mai merg cinci cu cincimaşini, merg cinci cu o maşină, iarîn momentul în care se ciocnescfrontal două autovehicule, rezultă10 victime dintr-un foc. În zonatransporturilor rutiere de mărfuri şipersoane, s-au intensificat acţiunilecomune cu ARR şi CNADNR.

De asemenea, un rol importanta fost jucat de educaţia rutieră dinultimii doi ani: emisiuni, spoturi tvşi radio. În plus, din septembrie,încercăm să intrăm cu educaţia ru-tieră în grădiniţe.

Începe să se arate un picde siguranţă rutieră

în România... Nu putemsă avem mari pretenţiiacum, ea se formează

în ani... poate în 2014, 2015...

Rămâne, însă, o mare pro -blemă: regimul legal de viteză. Încondiţiile în care toată Europascade limitele, noi vrem să lecreştem, prin iniţiative parla-mentare. Chiar am fost observaţi

la nivelul grupului de lucru pentrusiguranţă rutieră de la Geneva - nis-a reproşat că ei, în calitate degrup superior în domeniu, sta-bilesc un lucru, iar România faceexact invers.

Se vorbeşte acum despreechiparea poliţiştilor cu case de marcat pentruîncasarea amenzilor...Acesta este un experiment

care se face la Cluj, doar la nivelulPoliţiei locale.

Noi avem un proiect planificatsă debuteze la 1 august la Piteşti,prin care se are în vedere montareade POS-uri pe maşinile de poliţierutieră, astfel încât să fie încasateamenzile de pe card. Este unproiect pilot, pe care, în funcţie derezultate, ne propunem să-l extin-dem la nivelul întregii ţări.

Există noi iniţiative privindcontrolul?În transporturi, s-a acutizat

fenomenul privind încălcarea timpi-lor de conducere şi odihnă, urmatde viteza de deplasare şi depăşi -rile neregulamentare...

Poliţia rutieră controlează res -pectarea timpilor de conducere şiodihnă şi împreună cu ARR, dar şiseparat. Agenţii noştri au făcutcursuri de pregătire în domeniulaplicării AETR susţinute de in-spectori ARR. Când se acţioneazăîmpreună cu ARR, controlul seface şi cu cititor de cartele detahograf. Dacă este un control re-alizat doar de Poliţia rutieră, se ve -rifică numai diagramele.

Mai există un proiect în „faşă“: iniţiativa de a

dota maşinile cu laptop şiconectare la toate bazele

de date (Poliţie, RAR,ARR, CSA etc),

în aşa fel încât să nu maiopreşti în trafic decât maşinile

care nu au documentelenecesare.

Când se merge în spatele unuiautovehicul, se verifică datele prinintermediul terminalului - ITP, asi -gurare, proprietarul maşinii... Prac-tic, totul se controlează din mers.Sigur, maşina poate fi oprită înideea de a verifica dacă şoferul nuare dreptul de a conduce sus-pendat şi, totuşi, merge pe drum.Acest proiect este în faza de notă

de fundamentare... Şi vor fi nece-sare mai multe modificări legisla-tive.

În ceea ce priveşte controaleleradar, camerele de pe DN1funcţionează în continuare, pentrucă erau şi sunt încă în adminis-trarea Poliţiei. Celelalte, aflate înparteneriat public-privat, au fostsistate, în aşteptarea reglementăriifinale a legii parteneriatului public-privat.

Mai mult decât atât, de radarelenoi, care echipează maşinilePoliţiei rutiere, nu poate scăpa ni-meni: timpul de reacţie între se-sizarea de către detectorul anti-radar şi momentul la care radaruldeclanşează este atât de scurt,încât nu ai timp ca şofer să maiacţionezi pedala de frână...

La închisoare pentrudep`[irea vitezei

Un cetăţean român, circulândcu autoturismul în Serbia petronsonul de drum Vârşeţ -punctul de frontieră Moraviţa,a fost surprins de aparatulradar în afara localităţii cuviteza de 176 km/h, cel încauză fiind reţinut de cătreorganele de poliţie şiprezentat judecătorului, carea decis condamnarea la opedeapsă cu privare delibertate de 15 zile şi plataunei taxe de judecată de 12euro.Potrivit informaţiilor oferitede Poliţia rutieră română, înaceastă ţară, măsuri privativede libertate între 15 şi 60 dezile se aplică pentruurmătoarele încălcări ale Legiiprivind siguranţa circulaţiei:- conducerea în stare deebrietate cu mai mult de 2 lamie alcool în sânge;- depăşirea vitezei legale cumai mult de 70 km/h înlocalităţi (viteza legală fiindde 50 km/h);- depăşirea vitezei legale cumai mult de 80 km/h în afaralocalităţilor (viteza legală estede 80 km/h);- depăşirea vitezei legale cumai mult de 50 km/h înzonele cu viteza limitată dincauza condiţiilor de circulaţie(lucrări, intemperii etc);- neoprirea la trecerea depietoni, atunci când pe trecerese află cel puţin un pieton;- refuzul recoltării de probebiologice în vederea stabiliriialcoolemiei.

INTER

VIU

...................................................................................................................... august 201016

S-au intensificat controalele la rovinietă?Am făcut o serie întreagă de

controale atât noi cât şi împreunăcu CNADNR. Acum, suntem impli-caţi şi în proiectul cu MinisterulTransporturilor, cu montareacamerelor fixe de citire a rovini-etelor. Am făcut acţiuni şi perovinietă, şi pe legalitatea transpor-turilor, inclusiv cu poliţişti în civil,cu tehnică de filmare pe ei. Încer-căm toate variantele... În plus,cred că suntem singura structurădin IGPR, care, în momentul în caream vrut să facem ceva vizavi de pi-raterie, am şi făcut.

Aţi ajuns la un acord cu ARR privind posibilitateaca Autoritatea Rutieră săridice taloanele când con-stată lipsa rovinietei?Există un grup de lucru consti-

tuit între noi şi ARR. Problematicaeste mai dificilă. Există tendinţa cafel de fel de ministere să pro-moveze prin ordonanţe de ur-genţă fel de fel de acte normative,care să le dea puteri sporite sauatribuţii şi pe domeniul rutier. E -xistă un pericol, deja demonstrat:emite Guvernul o ordonanţă, îşiproduce efectele, ajunge în Parla-ment şi e abrogată. În cadrulgrupului de lucru cu ARR, am sta-bilit să ajungem să vorbim aceeaşilimbă în Parlament... Mai este şiproblema legată de percepţiacetăţenilor vizavi de cine suntopriţi în trafic. Acum toţi opresc. Pelângă Poliţia rutieră, o să-ioprească şi ARR, RAR, ANAF,Garda Financiară... toată lumeaopreşte acum maşini. Nici astanu e normal: toată lumea săoprească pe toată lumea.

Până la urmă, o să seajungă ca fiecare om să-l

oprească pe altul...

ARR are drept să opreascăacum, dar rovinieta, dacă stăm bine

să ne gândim, este a CNADNR... ŞiCNADNR o să vrea să oprească întrafic. Pe de altă parte, ca să opreşti,îţi trebuie şi girofar. O să fim o ţarăde girofaruri... ARR, RAR, CNAD-NR... şi ANAF, şi cei d e la Adminis-traţia Vămilor vor girofar şi sirenă.Oricum, au voie să oprească, dar nuau drept de girofar de culoare albas-tră sau roşie. Pe de altă parte, nuvor girofar doar ca să opreascămaşini în trafic... vor să se plimbe şiei fără să fie deranjaţi, să-şi ducăsoacra la doctor, pâinea acasă... Darnici unul nu poate să susţină carac-terul de urgenţă a acţiunii lui. E opercepţie generală greşită: nu ţineneapărat de importanţa activităţii,cât de cealaltă latură: dacă aprindlumina albastră, toată lumea se dăla o parte, iar dacă o aprind pe cearoşie, toţi se opresc... Sunt 8 ma şini,de la 8 instituţii, toate cu girofaruri(nu mai discutăm de SPP, Guvernetc). Aşa, toată lumea poartă giro-far în România.

Se pregăteşte un nou codrutier?În momentul de faţă, codul ru tier

este în procedură parlamentară deadoptare pe lege. Nu este vorba demodificări de esenţă. Cel mai mult s-adiscutat despre problema violenţeiîn trafic, care nu este reglementată,şi despre recupe rarea a menzilor - oproblemă, de altfel, foarte importan-tă. La momentul în care am conceputforma actuală a ordonanţei de ur-genţă, ea era armonizată practicilorde afară. Dar s-a dovedit că practiciledin Uniunea Europeană nu au nici olegătură cu Ro mânia. Acum, tre-buie să ne repliem în aşa fel încât săîncasăm aceste amenzi. Noi am fă-cut o serie întreagă de propuneri deeficientizare în ideea de a recuperabanii din a menzi. O problemă de carene lo vim este Ordonanţa 2, carespune că ba nii proveniţi din amenzise duc la bugetele locale, unde se şicheltuiesc. Practic, la stat, nu maiajunge nimic.

Codul rutier aşteaptă în Parla-ment din 2008. La 30 iunie 2010, afost un termen de finalizare... dar nus-a terminat încă. Între timp, aumai apărut modificări legate de or-ganizarea şi funcţionarea ANAF.

Un alt lucru prins în ordonanţăvizează Poliţia locală. Am scospunctele de penalizare de la oprireşi staţionare neregulamentare, în-trucât Poliţia locală nu are acces labaza de date şi, în acest fel, o săpoată să dea şi ei amenzi pentruaceste contravenţii.

Mai tragic este că modificările aufost atât de dese încât nu m-au mailăsat să fac regulamentul. Ar fi însem-nat să tot modificăm regulamentul.Trebuie, la un moment dat, să seoprească, lumea să poată să înveţenoile cerinţe şi, în 30 de zile, să mo -dificăm şi noi regulamentul. Altfel, to-tul se dă peste cap şi n-o să mai ştienimeni nimic.

Vă mulţumim pentru timpulacordat.

Cristina [email protected]

Controale [i rezultate în prima

parte a anului

În scopul combateriiprincipalelor cauzegeneratoare de accident şi acreşterii gradului de disciplinărutieră, în primele 6 luni aleanului 2010, structurileteritoriale de poliţie rutieră auorganizat 43.338 acţiuni cuefective proprii.Cu ocazia activităţilordesfăşurate, la nivel naţional,au fost constatate 1.525.406contravenţii la regimulcirculaţiei, fiind reţinute învederea suspendării dreptuluide a conduce 90.676 permisede conducere şi retrase, pânăla remedierea defecţiunilor,46.464 certificate deînmatriculare.De asemenea, au fostdescoperite 23.330infracţiuni, dintre care 17.018la regimul circulaţiei.

august 2010........................................................................................................................

FO

CU

S

17

FURTURILE din camioaneîn u[oar` sc`dereSe fur` înc` dincamioane, dar datelefurnizate de Direc]iaRutier` din cadrulInspectoratuluiGeneral al Poli]ieiRomâne arat` c`fenomenul se afl` în2010 în sc`dere,dup` ce, în 2009, aînregistrat un vârf.

P otrivit comisarului şefde poliţie Cristian Călin,director adjunct al Di-recţiei Poliţiei Rutiere,în primul trimestru al

acestui an fost înregistrate, la ni -vel naţional, 58 astfel de infrac -ţiuni, ceea ce reprezintă o scăderefaţă de aceeaşi perioadă a anuluianterior cu 9 cazuri. „Analiza derisc privind securitatea mărfurilortransportate a relevat faptul că înRomânia, în anul 2008, s-au comis203 furturi din autovehiculele detransport rutier de mărfuri, ceea cereprezintă doar 1,03% din totalulinfracţiunilor de furt comise lanivel naţional, iar în anul 2009 s-aucomis 268 astfel de furturi,reprezentând 1,21% din totalul in-

fracţiunilor de furt. Din cele 471 in-fracţiuni de furt, înregistrate înanii 2008 şi 2009, 414 au fostcomise din autovehiculele aflate înstaţionare şi 57 din autovehiculeleaflate în mers“, a explicat el. Cris-tian Călin a ţinut să sublinieze căfurturile din autovehiculele careefectuează transporturi publicede marfă sunt comise de grupăricare acţionează pe zone întinse, peraza mai multor judeţe, având u -neori acoperite distanţe de apro -ximativ 300 - 400 de km. În plus,pentru comiterea infracţiunilor,sunt folosite, în general, autotu -risme de viteză, care, de regulă,sunt înmatriculate în afara ţării, u -nele dintre acestea figurând ca fi-ind furate. „Persoanele care comitaceste fapte acţionează pe terito-riul României, în grupuri organi-zate, cu precădere pe traseeletransportatorilor de marfă, atât înmers, cât şi în staţionare, atuncicând conducătorii auto se află laodihnă în parcările (locurile) spe-cial amenajate. Din cazuistică, aurezultat grupări formate din mem-bri care au domiciliul în România.Unii dintre aceştia au domiciliul înjudeţele din nordul ţării, dar careacţionează pe raza unor state dinComunitatea Europeană (Franţa,Spania, Austria etc), existând, deasemenea, şi grupări cu membricare au domiciliul în localităţi dinsudul României, pe raza mai mul-tor judeţe, dar care acţioneazăpe drumuri din Republica Moldo-va sau chiar Rusia“, a mai arătatcomisarul şef de poliţie.

El a remarcat faptul că membriigrupărilor nu acţionează doar pe

această linie, ci au conexiuni şifapte comise şi în sfera infracţiu-nilor de furt de autovehicule, fur-turi din locuinţe, legături cu inter-lopi care au ca activităţi cămătăria,traficul de autoturisme furate, ex-tinzându-şi zonele şi legăturile şiîn afara României (în ţările mai dez-voltate din Uniunea Europeană,precum Franţa, Italia, Austria, Ger-mania etc).

Meda [email protected]

Câteva moduri de operare a furturilor

din camioane:

� prin înţeparea roţilor înstaţionare sau în timpul rulăriipe partea carosabilă, printăierea prelatei (unde estecazul), iar după comitereafaptelor, se trimit, sprevalorificare, bunurileprovenite din infracţiune, altorpersoane;� sub pretextul întreţinerii derelaţii sexuale, utilizat depersoanele de sex feminin,care au ca scop iniţialîntreţinerea de relaţii sexualecu conducătorii de TIR, pentruobţinerea de bani sau altefoloase, după care fură fie dincabina acestora, fie dincompartimentele de marfă(atunci când sunt convinse căaceştia au adormit, având deregulă legături cu grupăriinfracţionale organizate); � cu complicitatea şoferilorautovehiculelor de transportrutier de marfă, care lefacilitează „intervenţia“,ajungând şi ei „beneficiari“după valorificarea bunurilor;� furtul de combustibil dinrezervoare - la comitereafaptelor, autorii ţinîntotdeauna cont de loculunde se află şoferul înmomentul activităţiiinfracţionale.

Sursa: Poli]ia Rutier`

FO

CU

S

18 ...................................................................................................................... august 2010

E ste un concept inovativpe care Romtrailer, ser -vice autorizat SchmitzCargobull în România,îşi propune să îl dez-

volte pe plan naţional, atât lanivelul unităţilor partenere cât şi încadrul locaţiilor proprii. „Pentrumine, McDrive înseamnă revizii şiintervenţii rapide pentru tot ceînseamnă trailer“, a afirmat IonLixandru, proprietarul Romtrailer.El a ţinut să precizeze că lucrărilela trailere nu sunt de anvergură.„Trebuie să faci întreţinere, o re-vizie, înlocuieşti ce este nevoie şireglezi ceea ce trebuie, iar şofe rulbea o cafea şi pleacă. Sunt inter-venţii foarte rapide, care se potface în programul de odihnă alşoferului. Obiectivul nostru va fitrenul de rulare, adică tot ceea ceînseamnă roată“.

Bolintin - 3 milioane de euro,pentru servicii de top

În paralel, Romtrailer dezvoltăgama de servicii pe care o oferă,construind la Bolintin un centruservice după ultimele standarde înmaterie, o investiţie de aproxima-

tiv 3 milioane de euro, realizată in-clusiv cu fonduri europene.

„Investiţia va fi finalizată în pri -măvara anului 2012, iar servi ce-ul,care va ocupa o hală de 3.000 mp,va dispune de 18 puncte de lucruşi de o magazie de piese (P+1) peo suprafaţă de 1.200 mp. Comple -xul de la Bolintin va mai include1.550 mp de birouri (P+3), o par-care de 8.000 mp, care va fi utiliza-tă ca zonă exterioară de servicii ex-clusiv pentru service, precum şi oparcare de 30.000 mp, care va de-servi inclusiv vehicule ale altorcompanii, aflate în tranzit. Acesto-ra li se vor adăuga în viitor o staţiede spălare şi, în funcţie de nece-sităţile zonei, eventual o staţieautomată de carburant“, a arătatIon Lixandru. El a precizat că tot încomplexul de la Bolintin vor aveasediul şi companii partenere aleRomtrailer, care vor răspunde ce -

„McDrive“PENTRU TRAILERE

Nu. Nu este vorbadespre servicii fastfood, ci despreservicii rapidepentru semiremorci.Adic` atât cât ]inepauza de 45 deminute, [oferul beao cafea, face orevizie rapid` [i î[irezolv` [iproblemele la trenulde rulare.

Camion Logistic - ac]ionari:Bernd Hoffmann 65% Ion Lixandru 35%

Romtrailer - ac]ionari: Camion Logistic 90% Ion Lixandru 10%

august 2010........................................................................................................................ 19

rinţelor zonei, privind servicii adău-gate, piese, asigurări, programe ITde urmărire a flotelor şi chiar ser-vicii de finanţare. De menţionat căRomtrailer oferă reparaţii îngaranţie şi post-garanţie pentrusemiremorci Schmitz Cargobullşi Spitzer Silo, fiind, de asemenea,service autorizat Hyva Georg Hy-draulik, Knorr-Bremse, Wabco şiGardner&Denver.

Compania a încheiat, recent,procesul de agreare cu Spitzerpentru intervenţii la silozurile de petrailere. „Silozurile lucrează subpresiune, iar \n caz de accidente cufisurarea sau \nfundarea silozului,repara]iile trebuie efectuate dup`standardul autorizat al pro-duc`torului german Spitzer. Ammuncit pentru a obţine aceastăautorizare timp de un an şi jumătate,fiind necesare avize, şcolarizări,iscirizări. Ultima fază a constat în treizile de teste la care au fost supuşisudorii noştri în Germania. Acum,aşteptăm confirmarea ca să putemdeveni centru autorizat Spitzerpentru reparaţii la silotrailere.Aveam toate avizele pentru ceea cefacem la trailere, la partea de rulare,dar, ca să lucrezi la cilindri sub pre-siune, ai nevoie de autorizări supli-mentare“, a mai spus Ion Lixandru.

Fondurile europene- mult` birocra]ie,dar justificat`

În ceea ce priveşte dezvoltareaproiectului de la Bolintin, în care fir-ma a investit deja, începând din2007, două milioane de euro înachiziţia terenului şi pregătirea uti -lităţilor (drum, parcare, iluminat,gard, parcare, amenajări de terenetc), Ion Lixandru a precizat că a apli-cat pentru obţinerea de fonduri eu-ropene în februarie 2009, prinsemnarea unui contract cu o firmăde consultanţă. „Noi aveam dejatoate proiectele realizate şi auto -rizaţiile de construcţie luate, iar înacel moment am început reaşe -zarea proiectului după manualulde atribuire a fondurilor europene.Chiar dacă vorbim despre multăbirocraţie, ea se justifică, pentru căaceste lucruri se fac serios şi nu tepoţi aştepta la altceva atunci cândcineva îţi virează două milioane deeuro nerambursabili. Aşa că, dacădiscutăm despre cerinţele cuiva casă dea pe mâna altcuiva pe care nu-lcunoaşte două milioane de euro, nuam nici o reţinere să fac aceste do -cu mente, pentru că reprezintă ce -rinţe pe care legislaţia română le

prevede la capitolele construcţii, au-torizări, mediu, infrastructură. Nu potspune că mi s-a cerut vreun lucrufără noimă. În activitatea pe care amavut-o, m-am întâlnit şi eu cu si -tuaţii în care, dacă nu ai lucrurile bineştiute şi oameni potriviţi, dai greş. Dealtfel, discutăm despre un loc pu blic,de interes industrial şi, dacă nures pecţi nişte reguli, poţi să ai tu sur-prize mari. Am colaborat bine cu re -prezentanţii ADR Muntenia, suntspecialişti, oameni serioşi, care numi-au pus nici măcar o piedică“. Înprezent, Camion Logistic (pentrubeneficiar Romtrailer) derulează li -citaţia pentru desemnarea construc -torului obiectivului de la Bo lintin, ur-mând ca, din toamna anu lui viitor, săse facă recepţia primei părţi a lu-crărilor. „Este un proiect care în-sumează 1.550 mp de birouri (P+3)şi 3.000 mp de hală industrialăfuncţională cu poduri, cu rampe, cutoate utilităţile, cu sistem ecologicde captare a apelor uzate, cu sistemde captare a energiei solare, cu sis-teme de în călzire prin panouri so-lare, folosind inovaţiile din ultima pe-rioadă. În mod firesc, a trebuit să lu-crez şi cu o echipă de specialişti, carese pricep şi au acces la ceea ce seîntâmplă în zona europeană, care săîmi ofere posibilitatea de a păstracosturile la un anumit nivel şi, maiales, să dea o garanţie acestei inves -tiţii pe termen lung. Noi nu facemafaceri pentru 2-3 ani, afa cerilenoastre, aşa cum sunt şi cele dincomplexul Bucureşti, sunt pentru in-vestiţii pe cel puţin 12 ani“, a ţinutsă sublinieze Ion Lixandru, adău -gând că proiectul este, de aseme-nea, polivalent, putând fi dezvoltatuşor inclusiv prin includerea de ac-tivităţi de construcţie de trailere.


Service nou Romtrailer la Sibiu

Romtrailer are în derulareinvestiţii şi în ţară. Primul pasa fost făcut la Sibiu, undecompania a deschis la 1 maiun service nou. „Semnalelede imagine sunt bune, cele deîncasări nu sunt la fel debune, dar, niciodată, atuncicând faci o investiţie, nutrebuie să te aştepţi ca, dinprima lună, clienţii să te ia cuasalt. Oricum, se formeazăparteneriate pe termen lungcu clienţii şi asta neinteresează. Chiar dacă,deocamdată, la Sibiu, amînchiriat locaţia, obiectivulnumărul doi este săachiziţionăm două hectare deteren şi să dezvoltăm o zonăde service similară ca dotări şica prestare de servicii celei pecare o vom avea la Bolintin.Vorbim la Sibiu despre oetapă intermediară pentruinvestiţiile pe care le avem înplan. Avem o reţea departeneriate, dar, ca să dămîncredere partenerilor că nusuntem investitori deconjunctură folosind doarzonele aglomerate, ne ducemcătre clienţi, iar Sibiul esteprimul pas pe care l-am făcut.În plus, toate aceste punctevor fi dotate cu maşini deintervenţie, pentru că noisuntem prinşi în sistemulSchmitz de intervenţie printelefonul verde“, a arătat IonLixandru, concluzionând căserviciile de calitate îşi vorgăsi întotdeauna locul pepiaţă, indiferent de momentulîn care se regăseşte ea.

TEST D

E S

IGU

RA

N}~

...................................................................................................................... august 201020

Poligonul realizat deIFPTR la Târgu Mure[ofer`, în premier`pentru România,[ansa realiz`rii decursuri ce potîmbun`t`]isemnificativcomportamentul[oferilor [i modul încare ace[tia fac fa]`situa]iilor limit`.

Situa]iile limit`SUB CONTROL

P ractic, cursurile pot firealizate atât pentruvehicule comerciale,cât şi pentru autotu -risme, accentul putând

fi pus pe partea de siguranţă saupe tehnici de condus economic.

Cursul de două zile la care amparticipat, la sfârşitul lunii iulie, aavut ca scop crearea acelor situaţiicare să ducă la conştientizarea li -mitelor în care sistemele de sigu-ranţă ale autovehiculului intră înfuncţiune şi, mai departe, a li -mitelor fizice, în care nici sis-temele de siguranţă nu mai pot aju-ta. Şi toate aceste situaţii sunt re-gizate pe poligon, în perfectă si -guranţă, iar şoferii au şansa săcunoască cu exactitate limiteleproprii şi ale autovehiculului şi, ast-fel, să scadă riscul de a fi surprinşiîn situaţii periculoase.

Sunt multe de spus legate deinvestiţiile necesare pentru re-

alizarea acestui poligon, despre ex-perienţa acumulată de reprezen-tanţii IFPTR în materie de pre gă tire,despre gradul calitativ al cursurilor(comparabil şi chiar superior unorcursuri desfăşurate în ţări Vest-eu-ropene), dar, în acest articol, nevom mărgini la pre zentarea cursu-lui la care am luat parte, precizândfaptul că explicaţiile scrise şi pozelepot înfăţişa doar într-o mică măsurăexperienţa pe viu.

Pista I - distan]ade frânare

La prima vedere, totul pare a fio joacă, dar parcurgerea celor treipiste ale poligonului presupune re-spectarea unor condiţii precise şimăsurători exacte, în urma cărorase pot trage concluzii corecte.

În prima etapă, au fost mă-surate distanţele de frânare îndiferite condiţii de drum, în cazulunei frânări de urgenţă, la viteze de25, respectiv 50 km/h. Este intere-sant să constaţi diferenţele impor-tante privind distanţa de frânare peun drum uscat în aliniament, unulumed în aliniament şi unulalunecos în pantă. Drumulalunecos este obţinut în poligon cuajutorul unei suprafeţe speciale,udată în permanenţă, iar aderenţarezultat` astfel este asemănă-toare cu cea a unei suprafeţeproaspăt acoperite cu zăpadă. Dealtfel, întregul poligon dispune de

o reţea complexă de apă, princare zonele dorite sunt menţinuteude. Iar apa şi obstacolele specialconcepute pentru circuit au con-tribuit din plin la o simulare cât mairealistă a anumitor situaţii. Măsură-torile pot diferi, într-o anumitămăsură, de la maşină la maşină, dareste de remarcat faptul că distanţade frânare în cazul suprafeţeialunecoase în pantă depăşeşte la50 km/h dublul distanţei de frânareîn cazul drumului uscat.

O altă experienţă importantăpentru cursanţi este oprirea la punctfix în diferite condiţii de carosabil.

A urmat proba de ocolire aobstacolelor pe drum alunecos, ladiferite viteze. Şi pentru că nimicnu este lăsat la întâmplare, a fostmăsurată inclusiv distanţa de

august 2010........................................................................................................................ 21

„Oamenii deştepţi învaţă din greşelile altora“.

Preşedintele IFPTR, Sandor Gabor,a menţinut ritmul alert al exerciţi-ilor şi a oferit explicaţiile necesare.

În zona de panică (peste 1,5secunde, în care maşina nurăspunde perceptibil lacomanda dată), trebuiecontrolate instinctele.În caz de derapaj, serecomandă frânarea puternicămenţinută şi păstrareavolanului în aceeaşi poziţie.Sistemul ESP este maieficient în cazul frânăriiviolente.

TEST D

E S

IGU

RA

N}~

...................................................................................................................... august 201022

oprire în cazul frânării de urgenţă,la apariţia unui obstacol nepre-văzut la 50 km/h. Iar viteza dereacţie a fiecărui şofer în partejoacă un rol important.

În urma acestor măsurători,şoferii pot cunoaşte cu precizieviteza cu care pot rula în siguranţă,în funcţie de vizibilitate şi condiţi-ile de drum.

Pista II - identificarea riscului de derapaj

Pe un circuit circular, cu ade -renţă redusă, participanţii au avutposibilitatea să identifice viteza lacare sistemele de siguranţă (ESP)intră în funcţiune şi cea la care niciacestea nu mai pot face faţă. Tot -odată, am putut constata efectul br-uscării comenzilor pe drumalunecos. Chiar la viteze mici, maşi-na intră imediat în derapaj.

Abordarea unui viraj cu vitezăexcesivă pe drum cu aderenţă re-dusă a reprezentat, de asemenea,o probă pe care nu doreşti să o ex-perimentezi în condiţii reale. Sfa tulexperţilor în caz de derapaj estefrânarea puternică şi conti nuă şimenţinerea volanului în aceeaşipoziţie, însă instinctele lucrează înacest caz împotriva acestor reco-mandări. Este dificil să nu roteşti şimai mult volanul atunci când auto -

vehiculul continuă să meargă îna -inte, spre marginea drumului. Şito tuşi, o asemenea manevră nu facedecât să înrăutăţească lucrurile, în-târziind momentul în care controluleste recâştigat. Exerciţiile repetateîn poligon pot face diferenţa.

Tot pe această pistă, au maifost exersate tehnici de prevenirea derapajelor, precum şi de re-dresare în cazul derapajului, demanevrare a volanului în situaţia în-treruperii funcţionării sistemului deservo-asistare, de identificare adistanţei de siguranţă la circulaţiaîn urma unui alt autovehicul.

Pentru un calcul mai uşor, se re-comandă ca distanţa de siguranţă

faţă de vehiculul din faţă să fieegală cu numărul de metri core-spunzător cu jumătate din viteza înkm/h a propriului vehicul. Astfel, la30 km/h, se recomandă 15 m, la 50km/h se recomandă 25 m etc.Pentru vehiculele comerciale, se re-comandă dublarea distanţei.

Pista III - acvaplanarea

Pista III este cea mai spectacu-loasă din punct de vedere al vitezeloratinse, ce pot depăşi 100 km/h.

Sunt exersate tehnici de con-ducere în condiţii de acvaplanare,ocolirea obstacolelor în condiţii dedrum alunecos, raţionalizarea teh -nicilor de demaraj forţat, efectu-area manevrei de depăşire etc.

Acestea sunt doar o mică partedin exerciţiile desfăşurate la acestcurs, care cuprinde inclusiv infor-maţii legate de poziţia corectăpentru condus, reglarea oglinzilorsau manevrarea volanului.

Însă, cel mai important aspecteste faptul că şoferii participanţiprimesc o serie de informaţii carele permit să îşi îmbunătăţeascăsemnificativ stilul de conducere, iardiferenţa dintre a ţi se spune un lu-cru şi a-l experimenta „pe viu“ estefoarte mare.


Distanţa de siguranţă ce trebuie menţinută faţă de vehiculul din faţă este cel puţin egală cu ceaparcursă de propriul vehicul în 2 secunde.Se recomandă caautovehiculele comerciale să nu meargă aproape unul în spatele celuilalt.

În caz de acvaplanare, serecomandă acţionarea frânei.Acvaplanarea apare la vitezemai mari de 80 km/h în cazulautoturismelor.

PIA

}~

23august 2010........................................................................................................................

Schimbare de partener

După cum bine se ştie, Auto-construct a întrerupt relaţia decolaborare cu Meiller. „Am hotărâtsă ne despărţim, decizia fiind co-mună. Am purtat discuţii, dar nu amreuşit să mai ajungem la un numi-tor comun, aşa că am ales cafiecare să meargă pe drumul său.Aşa cum cei de la Meiller au alessă lucreze cu un nou partener, ace-laşi lucru l-am făcut şi noi. Cei dejaconsacraţi au rămas în conti nuare,dar, pe partea de basculante, dinaceastă vară, vom fi reprezentaţiifirmei Dautel din Germania, cucare am decis să mergem mai de-parte. Este drept că nu sunt la felde mari şi cunoscuţi precum fos-tul nostru partener, dar ne-amînţeles foarte bine şi sper să facemceva frumos în România, având învedere că, acum 6 ani, când am în-ceput cu Meiller, nici ei nureprezentau un nume consacrat înţara noastră şi, cu toate acestea,am reuşit să facem lucruri fru-moase împreună. Suntem con-vinşi şi, în acelaşi timp, hotărâţi săarătăm ce putem“, a declarat ViorelRusu, director general al Auto-construct.

Priorit`]i

Cei de la Autoconstruct au ţi nutsă precizeze că, în perioada aceas-ta, este foarte important să fiiconectat la ceea ce-şi doreşteclientul, dar nu trebuie minimizatnici aportul service-ului, dacă îţidoreşti ca afacerea să meargă aşacum trebuie. „Ceea ce dorim sătransmitem este faptul că mai im-portant nu este să ne fixăm pe omarcă anume, mai ales în tim-purile de astăzi, ci pe client, pen-tru că, până la urmă, el este motorulafacerii noastre. Ne-am dat seama,

în acest context, că trebuie săschimbăm mai multe în structuraafacerii noastre, să punem accentpe ceea ce într-adevăr piaţa poateaccepta în prezent, pe dorinţeleclienţilor, dar mai ales pe posibi -lităţile de finanţare, aşa cum suntele la ora actuală. De aceea ne-amorientat eforturile în ultima pe-rioadă în mai multe direcţii, una din-tre ele fiind extinderea gamei. Ne-am propus să nu fim o „locomo-tivă“ pentru o singură marcă, ci săsatisfacem necesităţile clienţilor in-diferent de tipul de vehicul specia -lizat solicitat. Pe lângă asta, am în-ceput să acordăm o atenţie maimare şi segmentului de second-hand, care, până acum, nu repre -zenta o prioritate pentru noi, dar pi-aţa o cere, aşa că ne vom confor-ma şi noi. Sigur că, în continuare,ne vom concentra (ca şi până a -cum) pe service, care tocmai a îm-plinit cinci ani de la infiinţare“, a ex-plicat, de asemenea, Nicu Gîdei, di-rectorul executiv al Autoconstruct.

Afaceri pe ro]i

Cu ocazia aniversării celor cinciani de service în locaţia de laOtopeni, a fost prezentat şi noulconcept „afaceri pe roţi“, alături deun nou site, unde, acum, se

regăseşte toată gama de autove-hicule specializate. Cei de la Auto-construct îşi propun, astfel, să-şiajute clienţii să găsească ofertacea mai potrivită pentru afacereafiecăruia, fie că este vorba de ve-hicule noi sau folosite, piese deschimb sau servisare.

Alexandru STOIAN

[email protected]

Autoconstruct este unul dintre

principalii furnizoride pe pia]avehiculelor

specializate dinRomânia, dar [i

un nume importantîn activitatea de

service [i vânz`ri de piese de schimb

originale. Dup`[apte ani de

prezen]` pe pia]aromâneasc`, timp în care au reu[it

s`-[i cl`deasc` unnume important,

cei de laAutoconstruct au

organizat uneveniment unde au

prezentat ce auf`cut pân` acum,

dar [i ce vor s` fac`în continuare.

AUTOCONSTRUCTschimb` strategia

PR

E-I

AA

(II

)

...................................................................................................................... august 201024

În acest context, Dr. GeorgPachta-Reyhofen, purtătorde cuvânt al consiliului exe -cutiv al MAN SE, opineazăcă există patru mega-ten -

dinţe care vor avea un impact cru-cial asupra transporturilor de măr-furi. Volumul de transport şi trafi-cul vor continua să crească pe ter-men mediu, iar flotele să se ex-tindă. Creşterea cererii de ener -gie, care va fi o consecinţăfirească a acestor tendinţe, se vaconfrunta cu sursele fosile peterminate, un alt efect fiindcreşterea preţurilor la combustibilişi transport. Reducerea emisiilorpoluante în general şi cea deCO2 în special este deja o priori -tate peste tot în lume. Nu în ulti -mul rând, preocupările pentrusiguranţa oamenilor sunt în topchiar şi în ţările în curs de indus-trializare. Iar vehiculele trebuie săse adapteze tuturor acestor ce -rinţe. Orice producător ar trebui săfie deja pregătit pentru asta. Iarpentru MAN viitorul a început în1983, o dată cu primul vehicul G90diesel-electric, de 7,5 t, produs încolaborare cu VW. A urmat unprototip L2000 diesel-electric în1996, un model cu generatorstarter în 2001, un TGL Hybrid cuelemente electro-dinamice (EDA)în 2006 şi un TGL hibrid cu bateriilitiu-ion în 2008.

La rândul său, Paolo Monferi-no, chief executive officer la Ive-co SpA, a declarat, în cadrul con-

ferinţei, că „... strategia Iveco im-plică două orientări de bază:evoluţia motorului diesel în com-binaţie cu combustibili regenera-bili de a doua generaţie pe de oparte, şi combustibilii alternativi, pede cealaltă parte“. De asemenea,Monferino spune că există deja opropunere la nivel european pen-tru acoperirea fondurilor de cer -cetare-dezvoltare şi de aplicare aunor stimulente la nivel europeanpentru ca toate statele membre aleUniunii să contribuie la dezvoltăriletehnologice din domeniul ve-hiculelor comerciale.

VIITORUL...a început dejaDup` cum v` promiteam în num`rul anterior, continu`m cu prezent`rile dincadrul conferin]ei pre-IAA, desf`[urat` laFrankfurt în luna iulie a acestui an. V`povesteam, în edi]ia anterioar` c`, al`turide o analiz` realist` a pie]ei pe timp decriz`, conferin]a care anticipeaz` cel maimare târg de transporturi europeanreprezint`, de asemenea, cea mai bun`oportunitate pentru discutarea celor maiimportante aspecte privind transporturileviitorului. Astfel, fa]` în fa]` cu nout`]iletehnologice anun]ate de constructorii devehicule comerciale, putem spune c` viitorula început deja, de ceva vreme.

25august 2010........................................................................................................................

Dezvoltarea global` în prim plan

Pe de altă parte, conformopiniei lui Anders Nielsen, membrual consiliului executiv al Scania AB,viitorul aparţine mărcilor cuacoperire mondială. Iar cheia suc-cesului în expansiunea la nivelglobal pare a fi un sistem modularde producţie. „Pentru ca sistemulnostru modular şi gama noastră deproduse la nivel global să poatăoferi cea mai bună valoare pentruclienţi, este necesar, evident, unsistem global de producţie. Deaceea avem, de mulţi ani, o reţeaglobală, care utilizează acelaşisistem de producţie. Asta înseam-nă produse comune, metode de lu-cru şi standarde de calitate, care nepermit coordonarea resurselor deproducţie într-un mod flexibil înunităţile de producţie în Europa şiîn America Latină, pentru a obţineo utilizare optimă a capacităţii şi arăspunde eficient cerinţelor pieţei.(...) Modularizarea începe şi setermină cu clientul (...) Scania Pro-duction System (SPS) oferă bazapentru toată activitatea noastră deproducţie“.

Tot despre provocările transpor-turilor, de data aceasta în domeni-ul distribuţiei uşoare urbane, a vor-bit şi Prof. Dr. Horst Oehlschlaeger,manager de dezvoltare în cadrulVolkswagen Commercial Vehicles.

Şi pentru că tot a venit vorba despretransport urban, reamintim că, încadrul conferinţei, şi transportulde pasageri a fost prezent sub„reflectoare“, noile forme ale mo-bilităţii cu ajutorul omnibuzelor fi-ind „atacate“ de către HartmutSchick, preşedinte al EvoBusGmbH (Head of Daimler Buses).

Nu trebuie să uităm nici dereprezentanţii carosierilor, UlrichSchöpker, membru în consiliulexe cutiv al Schmitz Cargobull AG,aducând în atenţia celor prezenţi,printre care şi reprezentantul ZiuaCargo, rolul telematicii în domeni-ul remorcilor şi semiremorcilor şi,în consecinţă, în reducerea cos-turilor şi optimizarea transpor-turilor rutiere europene.

Nu ne mai rămâne decât săaşteptăm cu nerăbdare expoziţiaIAA Hanovra, care se va desfăşu-ra în perioada 23-30 septembrie2010, pentru a face cunoştinţă, peviu, cu acest interesant viitor altransporturilor rutiere globale, acărui dată de naştere, se pare, amsărbătorit-o deja de ceva vreme, cusau fără trecătoarele crize financia-re mondiale.

Raluca [email protected]

{oferul r`mâne unfactor cheie

Heinz-Jürgen Löw, senior vice-preşedinte al Renault TrucksEurope SAS, pune accentul pefaptul că nu este posibil niciun fel de transport ecologicfără implicarea factoruluiuman. „Peste 80% din bunurişi mărfuri au fosttransportate, într-un anumitmoment, de un camioncondus de un profesionist.Persoana de la volan joacă unrol crucial în dezvoltareadurabilă a transporturilorrutiere. Chiar dacă fabricanţiide camioane investesc sumeenorme în avansul şioptimizarea tehnologică,succesele vor rămânemodeste dacă nu vor existainvestiţii similare în personal“,apreciază Löw.

...................................................................................................................... august 2010

CO

NSU

LTA

N}~

26

C auzele ajungerii în in-solvenţă sunt complexe,putând fi generate desituaţia economică nefa-vorabilă la un moment

dat, însă pot avea la bază şi man-agementul defectuos ori fraudelesăvârşite de cei care au fost în-vestiţi de către asociaţi/acţionaricu gestionarea afacerilor.

Directorii pot fi obliga]i s` pl`teasc`

Având în vedere faptul că sco -pul procedurii insolvenţei este dea acoperi pasivul debitorului aflatîn insolvenţă, indiferent care suntcauzele, legea a prevăzut şi o cat-egorie de răspundere specialăpentru organele de conducere alepersoanei juridice aflate în aceastăprocedură în cazul în care au con-tribuit la ajungerea în insolvenţă.

Cadrul legal pentru angajarearăspunderii membrilor organelorde conducere ale persoanei ju-ridice aflate în procedură de insol-venţă este reprezentat de Legea nr.85/2006 privind procedura insol-venţei, cu modificările şi com-pletările ulterioare.

Astfel, în conformitate cu art.138 alin. (1) din legea menţionată,în situaţia în care în raportul în-tocmit în cadrul procedurii decătre persoanele competente de-semnate de judecătorul-sindic,sunt identificate persoane cărorale-ar fi imputabilă apariţia stării deinsolvenţă a debitorului, la cerereaadministratorului judiciar sau alichidatorului, judecătorul-sindicpoate dispune ca o parte a pasivu-lui debitorului - persoană juridicăaflată în stare de insolvenţă, să fiesuportată de membrii organelorde conducere şi/sau suprave -ghere din cadrul societăţii, precumşi de orice altă persoană care acauzat starea de insolvenţă adebitorului.

Faptele incriminate

Faptele pentru care se atragerăspunderea membrilor organelorde conducere şi/sau suprave gheredin cadrul societăţii, precum şi aoricărei alte persoane care acauzat starea de insolvenţă a de -

bitorului, sunt prevăzute expres şilimitativ de legiuitor, şi anume:

a) au folosit bunurile sau cre -ditele persoanei juridice în folosulpropriu sau în cel al unei alte per-soane;

b) au făcut acte de comerţ în in-teres personal, sub acoperireapersoanei juridice;

c) au dispus, în interes perso -nal, continuarea unei activităţi careducea, în mod vădit, persoana ju-ridică la încetarea de plăţi;

2010 - insolven]aîn floare

Potrivit unui studiu Coface,preluat de pe site-ulwww.coface.ro, în primele treiluni ale anului 2010, se aflauîn stare de insolvenţă 9.766companii (faţă de 5.173înregistrate în 2009). Dintreacestea, 4.214 se aflau înprocedura generală deinsolvenţă, 1.389 în procedurasimplificată de insolvenţă,4.079 în faliment şi 84 înreorganizare judiciară.Capitala se află în frunteatopului în ceea ce priveştenumărul companiilorinsolvente (15% din total, detrei ori mai mult decâtocupantul locului 2), urmat dejudeţele Cluj, Constanţa, Bihorşi Braşov. Judeţele cel maipuţin afectate de insolvenţesunt Giurgiu, Teleorman,Sălaj, Dâmboviţa, Ialomiţa,Mehedinţi, Covasna şiCălăraşi. Într-un top 10 al falimentelorînregistrate în anul 2009,industria transporturilorocupă locul 4 (1.237 firme),fiind devansată de comerţulcu ridicata şi distribuţie(3.684), comerţul cuamănuntul (3.501) şi industriaconstrucţiilor (2.497). Locul 5a fost adjudecat de industriahotelurilor şi restaurantelor(1.022), urmată de alte serviciiprestate către întreprinderi(979), agricultură (934),fabricarea lemnului (927),fabricarea produselor textile,a articolelor de îmbrăcăminteşi încălţăminte (762) şiindustria alimentară şi abăuturilor (573).

Despre INSOLVEN}~ [i R~SPUNDEREA managerilor

Insolven]a este oprocedur` prezent`frecvent în zilelenoastre înactivitateacomercial`, fie c`este solicitat` a fiaplicat` direct dec`tre comercian]iicare nu dispun desuficiente fondurib`ne[ti pentru platadatoriilor certe,lichide [i exigibileacumulate, fie c`este solicitat` dec`tre creditoriiprejudicia]i dedebitorii lor care seconfrunt` cu astfelde dificult`]ifinanciare.

27august 2010........................................................................................................................

d) au ţinut o contabilitate fic-tivă, au făcut să dispară uneledocumente contabile sau nu auţinut contabilitatea în conformitatecu legea;

e) au deturnat sau au ascuns oparte din activul persoanei ju-ridice ori au mărit în mod fictiv pa-sivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruină-toare pentru a procura persoaneijuridice fonduri, în scopul întârzieriiîncetării de plăţi;

g) în luna precedentă în -cetării plăţilor, au plătit sau audispus să se plătească cu prefe -rinţă unui creditor, în daunacelorlalţi creditori.

De reţinut este şi faptul că,potrivit legii, răspunderea pentrufaptele de mai sus, nu înlăturăaplicarea legii penale pentru acelefapte care constituie infracţiuni.

Cine r`spunde conform legii?

Faţă de cele precizate mai sus,persoanele care pot fi trase larăspundere de aducerea debitoru-lui persoană juridică în stare de in-solvenţă, sunt:

a) administratorii şi directorii,membrii ai directoratului;

b) cenzorii, auditorii finan -ciari, membrii în consiliul de supra -veghere;

c) orice altă persoană care acauzat starea de insolvenţă a deb-itorului, cum ar fi: contabilul şef,administratorii de fapt, persoanacare ţine sau a ţinut locul directoru-lui etc.

Cine poate cere angajarear`spunderii?

Regula prevăzută de legeeste că această cerere de anga-jare a răspunderii poate fi făcutăde administratorul judiciar sau,după caz, de lichidatorul desem-nat în cauză.

Prin excepţie, cererea poate fifăcută şi de comitetul creditorilorsau creditorul care deţine maimult de jumătate din valoarea tu-turor creanţelor, ca urmare a auto -rizării de către judecătorul-sindic.Judecătorul-sindic poate acordaautorizarea numai în cazul în care:administratorul judiciar sau lichida-torul a omis să indice, în raportulsău asupra cauzelor insolvenţei,persoanele culpabile de stareade insolvenţă a patrimoniului de -bitorului persoană juridică; ad-

ministratorul judiciar sau lichida-torul a omis să formuleze acţiuneade angajare a răspunderii pre-văzută de lege şi răspundereapersoanelor menţionate mai suseste pe punctul de a se prescrie.

Când sesolu]ioneaz` cererea?

Cererea se va soluţiona dejudecătorul-sindic în cursul proce-durii, după stabilirea pasivului de -bitorului aflat în insolvenţă, prin în-tocmirea tabelului definitiv al cre-anţelor, respectiv tabelul definitivconsolidat al creanţelor.

Care este termenulde prescrip]ie?

În acest caz, legea stabileşteun termen de prescripţie de 3 anide la data la care a fost cunoscutăsau trebuia cunoscută persoanacare a cauzat apariţia stării de in-solvenţă, dar nu mai devreme de 2ani de la data hotărârii de des -chidere a procedurii.

Nicoleta IACOB-ANCAAvocat, IACOB-ANCA & ASOCIA}II

[email protected]

FO

ND

UR

I EU

RO

PEN

E

...................................................................................................................... august 201028

{ tiaţi că raportul întreproiectele depuse şicele aprobate pe liniilede finanţare pentru în-treprinderi este de

25%? V-aţi întrebat ce au făcutfirmele care au reuşit?

De la începutul şi până lasfârşitul unui proiect, sunt câte-va reguli pe care, dacă le res pecţi,treci cu bine prin toate etapele deevaluare până la aprobare şi princele de monitorizare pe perioadaimplementării.

Orice proiect de investiţii cuajutor financiar nerambursabiltrece prin următorii paşi:

- pregătirea dosarului cereriide finanţare (încadrarea pe linia definanţare, realizarea planului deafaceri, proiecţii financiare pe 3ani, completarea cererii de fi-nanţare si a declaraţiilor, planifi-carea achiziţiilor, întocmirea buge-tului proiectului)

- depunerea dosarului cereriide finanţare (numerotarea, sem -narea şi ştampilarea fiecărei pa -gini, multiplicarea în 3 exemplarea originalului şi depunerea lor la Or-ganismul Intermediar aferent linieide finanţare pe care se aplică)

- evaluare dosar cerere de fi-nanţare (sunt 3 etape de evaluare:eligibilitatea sa administrativă,tehnico-financiară şi verificareadocumentelor originale la vizitaprecontractuală)

- aprobarea cererii de finanţareşi semnarea contractului de fi-nanţare cu autoritatea finanţatoare

- derulare proceduri de achi -ziţie publică (pentru orice inves -tiţie ce depăşeşte 15.000 euro)

- depunere dosar rambursare(pentru banii cheltuiţi pe investiţi-ile achiziţionate)

- vizite la faţa locului pentruidentificarea bunurilor achiziţionate

- încasarea banilor de la autori-tatea finanţatoare.

V-a]i gândit c` „baniieuropeni“ suntsolu]ia pentruinvesti]iile înechipamentelemoderne de careave]i nevoie, dar a]irenun]at pentru c`dureaz` mult preamult pân` îi primi]i[i pentru c` nu ave]icertitudinearecuper`rii banilorcheltui]i?

Din secreteleunui proiectfinan]at prin fondurieuropene

29august 2010........................................................................................................................

3 elemente cheie

Reuşita unui proiect depindede 3 factori cheie: planificare, ri -gurozitate şi perseverenţă.

Planificarea presupune ca înpregătirea dosarului cererii de fi-nanţare să fie bine stabilite:

- investiţiile ce se vor realiza(pe parcursul implementării proiec-tului nu se pot schimba obiecteleinvestiţiei);

- ordinea de realizare a achi -ziţiilor şi planificarea lor în timp;

- calcularea bugetului proiectu-lui după oferte de preţ primite dela furnizori (pe perioada derulăriiproiectului, ajutorul nerambursabilsolicitat nu mai poate fi mărit).

Rigurozitatea impune re-spec tarea tuturor indicaţiilor dindouă documente ce cuprind reg-ulile şi indicaţiile necesare pre -gătirii şi derulării unui proiect desucces:

- Ghidul Solicitantului (docu-men tul în baza căruia se întoc -meşte dosarul cererii de finanţare);

- Contractul de finanţare (docu -mentul ce guvernează derularea în-tregului proiect după aprobarea fi-nanţării).

Perseveren]a trebuie practi-cată de la primul pas al proiectu-lui şi până la ultimul.

Clarific`rilese impun

În faza de pregătire şi de punerea proiectului, este foarte importantsă nu existe incertitu dini legate deinterpretarea anumitor pasaje dinGhidul Solicitantului, de aceea tre-buie solicitate în permanenţă clar-ificări de la departamentul de infor-mare al Organismului Intermediar.

De asemenea, în etapa de eva -luare a dosarului, dacă sunt res -pingeri ale anumitor cheltuieli dinproiect şi nu au la bază justificareaprin Ghidul Solicitantului, nu tre-buie renunţat, ci demonstrat prinadrese că sunt cheltuieli eligibile.

Şi în etapele implementăriiproiectului pot apărea diverseobstacole care să întârzie fina -lizarea proiectului - atâta timpcât întârzierile vor fi justificatede motive obiective, se va puteasolicita din timp încheierea unuiact adiţional de prelungire aperioadei de implementare,pentru ca proiectul să se fina -lizeze cu succes.

Consultan]a conteaz` [i este deductibil`

Faptul că serviciile de consul-tanţă pentru pregătirea şi im-plementarea unui proiect prinfonduri europene sunt cheltu-ieli nerambursabile scoate în e -videnţă îndemnul către beneficia-ri de a apela la o firmă specializa-tă ce are experienţă în derulareaunor astfel de proiecte, crescân-du-şi astfel şansele de reuşită aleproiectului.

În plus de aceasta, în grila deevaluare primesc punctaj maximproiectele ce au în componenţaechipei de implementare per-sonal cu experienţă în manage-mentul proiectelor europene saucare apelează la serviciile uneifirme din domeniu, tocmai pentrua contribui la fluidizarea întregu-lui proces.

Pentru mai multe informaţiides pre accesarea fondurilor euro -pene, vizitaţi site-ul www.bepa.ro.

Diana [email protected]

REP

OR

TA

J

...................................................................................................................... august 201030

Festivalul TRUCKSTAR

S`rb`toareacamionagiilor olandezi

august 2010........................................................................................................................ 31

F estivalul este organizatde revista olandeză detransporturi Truckstar şioferă tuturor celor pa-sionaţi de lumea ca -

mioanelor două zile de distracţie,grătare, bere, concursuri, con-certe etc. Conform celor declaratede către organizatori, populari-tatea evenimentului în rândulşoferilor de camion din Olanda (şinu numai) este fără precedent,poate fiind egalată, în Europa,doar de tradiţionala etapă de truckracing/sărbătoare a camionagi-ilor de la Nürburgring, Germania.Dar să vedem despre ce e vorba.

Olanda este ]aratransporturilor,poate mai multdecât a lalelelor[i a morilor devânt. Porturile, în specialRotterdam, facdin aceast` ]ar`poarta de intrareîn Europa am`rfurilor de pealte continente,iar infrastructurarutier` [iferoviar` pun [iele um`rul,al`turi de politicaoficial` astatului, la„construc]ia“unui domeniucare ]ine lumea înmi[care. Dar nudespre acestelucruri vrem s` v`vorbim, ci despreprotagoni[tiiacestor „mi[c`ride fronturi“,[oferii, [i despres`rb`toarea careaduce împreun`,în fiecare an, înluna iulie, peste60.000 deoameni [i 2.000de camioane, la Circuitul TT Assen.

REP

OR

TA

J

...................................................................................................................... august 201032

YETD - „Tân`rul{ofer European de Camion“

Unul dintre evenimentele careconfirmă, fără îndoială, populari-tatea şi importanţa FestivaluluiTruckstar a fost, în acest an (ediţiajubiliară, de 30 de ani a festivalu-lui), finala pe regiunea Benelux acompetiţiei Young European TruckDriver, organizată de către Scania.În cadrul acestei etape, s-au con-fruntat 12 şoferi din Olanda şi 12din Belgia, câştigătorul olandez şicel belgian mergând mai departe,alături de alţi 16 finalişti naţionalide pe continent, în finala euro-peană, care se va desfăşura înSuedia, pe 8 şi 9 octombrie.

Demonstra]ii [i cascadorie

De la show-uri cu camioane decurse, la demonstraţii realizate deşoferi de curse din CampionatulMondial de Raliuri, de la cas-cadori care trec cu maşina prin -tr-un zid de flăcări sau fac demon-straţii de drift şi până la o... se-ducătoare ghiulea umană (de genfeminin), publicul prezent la fes-tivalul Truckstar de la Assen aavut, cu siguranţă, ce vedea.

Dacă, la toate acestea, seadaugă partide de fotbal... cumaşina, demonstraţii şi concursuride încărcare şi descărcare semi-remorci şi remorci, competiţii de...zgomot de motor (măsurat profe-sionist, cu ajutorul unei aparaturispeciale) sau concursuri de... cinerăstoarnă mai repede rulota cu-plată la capul tractor, distracţia egarantată.

Jocuri pentru [oferi

Cine vrea să fie mai mult decâtspectator, poate să facă... bungeejumping sau să se înscrie într-oechipă din cadrul Jocurilor Şofe -rilor. Desfăşurate pe parcursulprimei zile de festival (sâmbătă),competiţiile dintre şoferi pre-supun îndemânare, dar şi multă,multă distracţie. De exemplu, unadintre etape a fost slalom cu ca-pul tractor... în marşarier, o alta apresupus dărâmarea unui jalon dintrei, plasat la o distanţă foartemică de celelalte două. Iar o alta,cea mai spectaculoasă, a presu-pus aplatizarea cât mai rapidă aunui autoturism, pentru a intra subun trailer, cu ajutorul a câtorva cio-

33august 2010........................................................................................................................

Din mândria de a fi „trucker“

Festivalul anual Truckstar adevenit o tradi]ie pentru [oferii,transportatorii [i iubitorii decamioane din Olanda, fiind deja,în 2010, la cea de-a 30-a edi]ie.Despre ce înseamn` s` pui lapunct un eveniment de oasemenea anvergur`, am statde vorb` cu Arjen van Vliet,redactor [ef al publica]ieiTruckstar, organizatorulfestivalului [i omul care, timpde trei zile, a trebuit s` fie înmai multe locuri în acela[i timp.

Ziua Cargo: Practic, ce înseamnă FestivalulTruckstar?

Arjen van Vliet: Înainte de toate,este vorba despre un week-endde petrecere, pe parcursul căruiaşoferii de camioane şi familiilelor se distrează împreună, unweek-end când pot să aratetuturor cât de mândri sunt să fiecamionagii. De asemenea, toatemarile mărci de camioane suntaici, pentru a expune cele mairecente modele, precum şidiferiţi prestatori de servicii dindomeniu.

Cum a început povesteafestivalurilor Truckstar?

Festivalul Truckstar împlineşte30 de ani. Revista Truckstar afost fondată în 1980 şi, dupăcâteva luni, ne-am gândit că arfi interesant să organizămîntâlniri cu cititorii noştri şicamioanele lor. Deja în cadrulprimei ediţii au venit mult maimulte camioane decât neaşteptam, iar locaţia aleasă s-adovedit a fi mult preaneîncăpătoare. Astfel, în aldoilea an, am organizatfestivalul în altă parte, dar şilocul respectiv s-a dovedit a fiprea mic. De la a treia ediţie,ne-am mutat în parcul de F1 dela Zandvoort, unde festivalul aavut loc timp de 9 ani, dar este

vorba despre o locaţie dificil deaccesat, deci, ulterior, am decissă organizăm festivalul peCircuitul TT Assen, unde au loccursele moto GP.

Care este sistemul deselecţie pentru participare?

Având în vedere faptul că avemfoarte mulţi amatori, mai mulţidecât capacitatea pe care oavem aici, sunt anumite condiţiipentru înscriere. Participanţiitrebuie să fie abonaţi ai revisteişi au oportunitatea de a seînscrie pe lista amatorilor pânăîn luna ianuarie. Apoi, facem olistă cu aproximativ 3.000persoane şi tragem la sorţiparticipanţii.

Sunt şi participanţi din alte ţări?

1.600 sunt abonaţi ai revistei,pe care îi tragem la sorţi, darfestivalul este gazdaCompetiţiei Europene destinatecamioanelor pictate special, încare se pot înscrie şi şoferi cucamioane din afara Olandei. Netrimit fotografii cu camioanelelor şi, dacă noi considerăm căsunt cu adevărat speciale, îiinvităm să participe pe posesoriicelor mai frumoase 100camioane pictate.

V-a afectat în vreun fel crizadin punctul de vedere al participării?

Anul trecut şi anul acesta,desigur, a fost puţin mai dificilsă aducem marile mărci decamioane aici şi să ne asigurămcă au standuri mari şi bine pusela punct, deoarece constructoriide camioane nu au mai avutatât de mulţi bani. Dar dinpunctul de vedere al şoferilor şicamioanelor, întotdeauna avemmai mulţi amatori decât locuridisponibile.Vă mulţumim pentru timpulacordat şi vă dorim succes încontinuare.

cane din lemn şi a... greutăţii cor-porale a membrilor echipei.

Cel mai frumoscamion

Fără îndoială că tractoarele şitrailerele pictate reprezintă pen-tru posesori un motiv de mândrieşi pentru public o atracţie rară.

La Assen, în cadrul festivalu-lui, se organizează, în fiecarean, o competiţie europeană de...artă pe cabine şi de vehicule deshow. Dar şi concursul „Celuimai frumos camion din Olanda“,cu câte trei finalişti în 9 categoriidiferite: vehicule sub temper-atură controlată, prelate/dube,vehicule de transport materialede construcţii, vehicule pentrutransport containere, vehiculebasculabile transport materiale învrac, cisterne pentru lichide saumate riale vrac, vehicule pentrutransporturi agabaritice, vehiculepentru transporturi speciale (an-imale vii, maşini de intervenţie) şi,în fine, capete tractor.

Mini - RAI

În afară de atracţiile mai susmenţionate, în cadrul festivaluluise organizează o versiune la scarăredusă a celebrei expoziţii detransporturi RAI Amsterdam. Acestlucru înseamnă că, în cadrul faci -lităţilor de la TT Assen, expuncele mai recente produse marilemărci de camioane din Europa(DAF, Iveco, MAN, Mercedes-Benz, Renault Trucks, Scania, Vol-vo), dar şi producători de compo-nente şi accesorii, de la goarne,bull-bars, proiectoare, la sistemede navigaţie.

Dar nu numai atât. Suntprezenţi comercianţi de stickere,tricouri, şepci, accesorii pentrucabină, reviste de specialitate, deplăcuţe cu nume sau cu diverse in-scripţii şi fotografii, jucării de totfelul, inclusiv machete decamioane, tatuaje temporare, căni,cartofi prăjiţi şi grătare, bere, bere,bere... Într-un cuvânt, tot ce-ţitrece prin cap şi ceva pe deasupra,90% având legături cu viaţa deşofer, dar şi... altele, având învedere faptul că şoferii vin cunevestele şi copiii pentru un week-end de distracţie.

Raluca MIH~ILESCUTT Assen, Olanda

[email protected]

FO

CU

S

...................................................................................................................... august 201034

SPECIAL CHINA

}ara tuturorposibilit`]ilor...

35august 2010........................................................................................................................

P entru Cătălin Olteanu,care a lucrat cu cei deacolo, China este o ţarăfascinantă cu un po -tenţial nemaipo menit,

un teritoriu al contrastelor, faţă decare nu poţi rămâne în nici un cazindiferent. „Zona de ţărm a Chineieste fantastic de dezvoltată, dar,pe măsură ce înaintezi spre inte-rior, spre munţii Himalaya, sărăciaeste din ce în ce mai acută. Suntdouă, trei sau chiar cinci Chine, aşputea spune“, a arătat CătălinOlteanu, subliniind că distanţelecare se parcurg sunt imense, însă,între oraşele de pe coastă, re -ţeaua rutieră este extrem de dez-voltată. De altfel, aceasta estezona unde se asigură interfaţa cuOccidentul, logistica de ţărmavând reprezentate toate com-paniile mari din domeniu.

„Putem vorbi despre două tipuride logistică. Pe de o parte, este lo-gistica occidentalilor, aceeaşi pecare o practică şi în Europa dez-voltată în zona de ţărm, pe carechinezii au copiat-o în multe cazuri.Pe de altă parte, au şi stilul lor dea face logistică, mai degrabă labalot. Spre exemplu, la un momentdat, am comandat o cantitate mică

de componente electronice şi mi-afost livrată cu scuterul de la o dis-tanţă de 80 km. Dimensiunea estepercepută altfel în China, fie eaprivind distanţele sau cantitatea“,a explicat Cătălin Olteanu, arătândcă, în logistica chineză, distanţelesunt foarte mari. „Folosesc foartemult paletul american, iar ca unitatede măsură containerul, pentru călivrează foarte mult oversea. Celpuţin între oraşele port, preferă, înmulte cazuri, transportul pe mare.Chiar dacă au o infrastructură ru-tieră foarte bine pusă la punct pecoastă, drumurile sunt periculoase,pentru că nu se respectă regulile decirculaţie. Mi s-a \nt=mplat de multeori s` v`d camionul c` o ia pe con-trasens \n giratoriu, doar pentru c`era pe scurt`tur` pentru [ofer“, acontinuat el.

Transportul, undomeniu special

Dacă pe segmentul de logisticăpe ţărmul chinez sunt prezenţitoţi jucătorii internaţionali impor-tanţi, transportul domestic pare afi rezervat firmelor autohtone.„Barierele de comunicare suntmult prea mari şi nu pot fi depăşitede către un şofer străin. Pe de altăparte, drumurile, chiar dacă suntnoi, sunt construite pe stilul strate-gic, cu placă de beton dedesubt şicu acoperire de bitum. Există au-tostrăzi care arată superb şi au-tostrăzi care arată bine, dar underişti să îţi dărâmi marfa în camion.Regula care se aplică este aceeacă maşina mai mare are prioritate.Camioanele sunt produse, în ge -neral, de industria lor locală şiabia acum 4-5 ani au intrat pepia ţă occidentalii cu vehicule maimoderne. În general, camioanelesunt urâte, vechi şi au un aerponosit. Dar lucrurile evolueazărapid. Nu mai vorbesc despre CMRsau alte asigurări: dacă pierzi cevacu chinezul, este bun pierdut“.Cătălin Olteanu a ţinut să pre-cizeze că, dacă vrei cu adevărat căînfiinţezi o firmă de transport înChina, trebuie să ai neapărat unchinez pe lângă tine. „Chiar dacăau acces la internet, bursa detransport este în piaţă. Se întâlnesc

După ce, anul trecut, s-aînregistrat o cădere la nivelmondial, anul acesta piaţachineză îşi revine dramatic şinu există suficientăcapacitate.

China devine un mareimportator. Companii dinGermania, Franţa şi SUAmerg în China să vândă pieseauto, echipamente şi bunuride larg consum. În trecut,clienţii internaţionali căutaufurnizori globali, acum seorientează către cumpărătorilocali (pieţe locale).

Pe rutier, dezvoltare stabil`

Ca industrie ciclică tipică,transportul rutier de mărfuris-a dezvoltat rapid, o dată curecuperarea economieiglobale, dar şi cu avansuleconomiei chineze. Conformstatisticilor MinisteruluiTransporturilor, în iunie 2010,volumul de transport mărfuripe rutier a atins 11.454miliarde t, marcând o creşterecu 15,5%. Potrivit oficialilorchinezi, creşterea rapidă avolumelor de mărfuritransportate pe autostradăeste o reflexie activă aactivităţii economice, careindică faptul că economiachineză este în plinărecuperare. Experţii din cadrul şcolii Zhaisubliniază faptul că, în primultrimestru al anului trecut,cererea de transport rutier demărfuri a scăzut foarteputernic, apoi a început săcrească, înregistrând un nivelrecord în primul trimestru alacestui an, în timp ce în aldoilea trimestru din 2009creşterea a încetinit şi s-astabilizat. Aceiaşi experţiapreciază că, pentru a douajumătate a anului, sunt încăincertitudini, volumele demărfuri depinzând de mediuleconomic, cererea de pepiaţă, de preţul transportuluişi de alte variabile. În plus, înultima vreme, s-au dezvoltatnoi servicii şi tehnologii carepermit împărtăşirea deinformaţii în cadrul reţelelorde către şoferi, operatori,posesori de marfă etc.

... de unde marilecompaniimultina]ionale(produc`tori saufurnizori de servicii)nu au voie s` lipseasc`. O for]` indiscutabil` pe plan mondial. Dar, totodat`, o ]ar` a tradi]iilor,pe care nu o po]idescifra f`r` ajutorul celor caretr`iesc acolo. Într-un cuvânt -China.

FO

CU

S

...................................................................................................................... august 201036

Costurile cu forţa de muncă şicele legate de mediu cresc şiîn China. Percepţia că aceastăţară este o sursă nelimitatăde forţă de muncă ieftinădevine un mit. Costurilesociale se majorează,companiile fiind nevoite săplătească 50% din salariul debază al fiecărui angajat cătreasigurările sociale.

Patru tendin]e majore

Firma de consultanţă ATKearney a prezentat, recent,studiul „DezvoltareaTransportului şi Logisticii înChina (2010-2015)“, careprevede că industriatransporturilor şi logisticii înChina va cunoaşte patrutendinţe majore: - linii de produse maicuprinzătoare şi cu un gradmai înalt de calitate, în timpce graniţele dintre sub-sectoarele industriei se vorestompa; - o integrare mai pronunţată; - cerinţele legate deextinderea şi densitateareţelei vor creşte; - structura costurilor va puneaccentul pe o economie cuemisii reduse de carbon.Kearney a mai explicat că,pentru clienţi, nu preţul, cicalitatea reprezintă cel maiimportant criteriu de selecţie,ceea ce va rezulta înestomparea graniţelor dintresubsectoarele din transporturişi logistică. Aceste domenii sevor dezvolta gradual, de lafaza de acumulare, la etapade creştere a concentrării pepiaţă. Unele afaceri vor trecede la simpla creştere la o altăscală de dezvoltare, vordeveni „mai mari şi maiputernice“. Reţelele logisticeşi de transporturi seconcentrau, până nu demult,mai ales pe regiunile DelteiRâului Pearl, Deltei RâuluiYangtze şi Mării Bohai, întimp ce viitoarea acoperire areţelelor va marca o extinderecătre zona vestică şi nordică aChinei. E-commerce va aduce,de asemenea, o creştere adensităţii reţelelor, iar emisiilereduse de carbon sunt otendinţă la care China varăspunde pozitiv şi vareacţiona ca atare.

într-un ring bursier, iar comenzilese iau prin ridicarea mâinii. Înplus, pentru un european, estefoarte greu să identifice persoanacu care a încheiat afacerea, pen-tru că, pentru noi, toţi arată maimult sau mai puţin la fel. Sunt el-emente care fac indispensabilăexistenţa unui partener chinezde încredere, care să ţină ne-gocierea. Chinezii îşi discută întreei preţurile lor, dar, atunci cândapare un străin, toate preţurile seumflă instantaneu. Dacă, de exem-plu, cer între ei 11-12 yuan şiapoi ajung la preţul corect de 10yuan, europeanul primeşte dinstart o cotaţie de 20 yuan. Ulteri-or, prin negociere, unii plătesc 18,alţii 15 şi abia unul care chiarştie bine piaţa poate ajungeaproape de preţul corect“.

Nimic f`r` strategie pe termen lung

Pe de altă parte, totul se gân-deşte la nivel strategic în China, iarevoluţia are loc extrem de rapid.„Dacă, la un moment dat, în iunie,se turna fundaţia la un zgârienori, când am ajuns în acelaşi locîn luna ianuarie, primii doi zgârienori erau deja gata. Am observatcă ei folosesc pentru construcţieschele de bambus şi am fost ui mitatunci când, în clădirea în care lu-cram, s-au realizat lucrări de

37iulie 2010 ............................................................................................................................

reparaţii la etajul 20 şi pentru a numurdări liftul muncitorii urcau pescări materialele şi coborau la felgunoiul. În Europa, nu vei vedeaniciodată aşa ceva! Poate, dinafară, par rudimentari, dar, de fapt,sunt foarte bine organizaţi. Spreexemplu, parcul industrial Suzhou,construit după boom-ul econo -mic, este de fapt un oraş proiec-tat pentru a reduce costurile deproducţie. Planificarea este dusăla extrem, bulevardele sunt dese-nate perpendicular şi, dacă fabri-ca este pe o stradă, pe strada ur-mătoare se află blocurile undelocuiesc angajaţii. Pe de altă parte,au acces la infrastructură, iar dinpunct de vedere al produselor

electronice au luat de mult fa]a Eu-ropei. Şi câmpurile de containerede pe coastă sunt foarte bine or-ganizate. Lucrează foarte mult cugrupaje iar depozitele sunt foartemari. Calea ferată joacă, de aseme-nea, un rol foarte important, toatecentrele logistice importante avândacces la o astfel de conexiune. Ni-meni dintre cei mari nu îşi permitesă lipsească din China, iar chineziivor deveni din ce în ce mai buni“,a concluzionat Cătălin Olteanu.

La noi sc`deri, la ei cre[teri

Comisia de Dezvoltare Naţio -nală şi Reformă din China a prezen-tat recent „situaţia traficului demărfuri pentru prima jumătate a an-ului 2010“, subliniind că volumul demărfuri şi traficul de pasageri acrescut. Datele arată, pentru primajumătate a anului, un volum total de15.003 miliarde tone, în creştere cu15,5%. Pe autostradă s-au trans-

portat 11.454 miliarde t, în creşterecu 15,5%, iar pe maritim, volumula fost de 1.748 miliarde t, înreg-istrând o creştere cu 16,7%.

Calea ferată naţională a încărcat157.009 vehicule pe zi, mai mult cu13,4%. Conform datelor oficiale,volumele de mărfuri transportate pecalea ferată, rutieră şi navală înre -gistrează niveluri mai ridicate decâtîn aceeaşi perioadă înainte de criză.De menţionat că, în a doua jumătatea anului, este estimată o încetinirea traficului de containere.


Piaţa este foarte fragmentatăşi sunt foarte mulţi operatorilogistici foarte mici pe piaţainternă. În următorii 5-10 ani,piaţa va continua să fiefragmentată.

Cea mai mare problemă aChinei rămâne, pentrumoment, industria logisticăneregulată. Nu există un setde standarde în logistică, cidoar milioane de definiţii,politici şi sisteme.

FM Logistic opereaz` la scar`

mare în China

FM logistic a consolidat oactivitate logistică importantăîn China, deţinând platformelogistice, care respectă toatenormele grupului în Taicang,Pinghu şi Yanjiao. Numaipentru centrul logistic dinTaicang este prevăzută osuprafaţă de 174.750 mp,suprafaţa construită avută învedere fiind de 105.000 mp.Prima fază a proiectuluipresupune o suprafaţăconstruită de 25.200 mp şi osuprafaţă de depozitare de26.700 mp, birourile ocupând1.400 mp, iar spaţiul tehnic500 mp.

LO

GIS

TIC

~

...................................................................................................................... august 201038

Criza economic` adeterminat o sc`dereimportant` aconsumului [i,implicit, a volumuluide m`rfuri tranzitat.Companiile delogistic` nu [i-aupierdut, îns`, dinimportan]a lor pepia]`, ci dimpotriv`...Pe m`sur` cenum`rul detransporturi în camioane mari a sc`zut, distribu]iaa câ[tigat teren.

F lexibilitatea şi capaci-tatea de a oferi cât maimulte tipuri de serviciipar a fi premisele succe-sului pentru logisticieni.

„Vrem să oferim clientului un ser-viciu «one stop shop». Putem facepentru el formalităţile vamale, dis-tribuţia, depozitarea, transporturiinterna]ionale... tot ceea ce clien-tul are nevoie. În special compani-ile internaţionale preferă un singurpartener cu care să lucreze pentrutoate activităţile“, a precizat JeroenFabry, Operations Ma na ger Distri-bution Romania Groep H.Essers.

Discutăm de un model relativnou pentru România, unde, nu depuţine ori, s-a lucrat separat cucompanii specializate în trans-port sau logistică. Pe de altăparte, atunci când preiei toateactivităţile logistice ale unui client,organizarea internă devine vitală.„Este foarte important modul încare organizezi transporturile, dis-pece ratul, cum administrezistocurile în depozite, dacă lucrezicu scanere sau încă pe baza hâr-tiilor. Trebuie să dispui de instru-mente IT, hardware, software.Poţi să faci logistică, transporturi,distribuţie, dar trebuie să existe ocoordonare a tuturor acestor fac-tori. Dacă nu există comunicare în-tre sisteme, nu vei reuşi“, a expli-cat Jeroen Fabry.

Scad transporturile FTL,cre[te distribu]ia

În ultima perioadă, GrupulEssers s-a specializat în Româniape distribuţie.

„În România, facem şi dis-tribuţie până la clientul final. Avemun departament care se ocupădoar cu această activitate. Derulămaproximativ 6.000 de expediţii pelună pe partea de distribuţie, ceeace înseamnă aproximativ 300 decomenzi care sunt emise în fiecarezi peste tot în România. Trebuie săcombini mărfurile pentru livrareaacestor comenzi şi să le expediezicu vehicule de la Mercedes-BenzVito la Iveco de 7,5 t sau camioanemai mari. Dar, deja, nu mai vorbimde camioane şi semiremorci, ci deflote de distribuţie, vehicule de di-mensiuni mici, pentru că există omulţime de restricţii şi în Româniapentru accesul în oraşe şi pe anu-mite străzi şi trebuie să ai o flotăflexibilă“, a spus Jeroen Fabry.

În momentul de faţă, din cauzacrizei, există mai multă cererepentru distribuţie decât FTL (fulltruck load).

„Dacă pierzi volume pe FTL,cresc pe distribuţie - este ca o ba -lanţă. De exemplu, înainte, trimi team30 de paleţi pe zi pentru un client.Astăzi, acesta nu mai are nevoie de

DISTRIBU}IAcâ[tig` teren

39august 2010........................................................................................................................

30 paleţi pe zi, pentru că are stocurimari şi cere 5 paleţi. 30 de paleţiînseamnă FTL, dar 5 paleţi repre -zintă distribuţie, este vorba despreo altă organizare a activităţii. Chiardacă se majorează costurile detransport, este de preferat aceastăvariantă pentru a putea menţine unnivel corect al stocurilor. De aceeaeste bine să poţi oferi clientului ser-viciile de care are nevoie. Există omatrice în care se înscriu preţurilede la un palet la 33 paleţi şi în funcţiede distanţele de transport, de undeclienţii îşi pot calcula transparentpreţul după necesităţi“, a comple-tat Jeroen Fabry.

Pentru a răspunde cerinţelor dedistribuţie, Grupul Essers a dez-voltat în ultimii ani o infrastructurăimportantă în ţară - cinci depoziteregionale (în Oradea, Sibiu şi Bu-cureşti sunt realizate şi activităţi lo-gistice, iar la Timişoara şi Romansunt desfăşurate activităţi decross-docking).

Astfel, în fiecare zi, camioanelede 20 t pleacă din platforme,descarcă noaptea, vehi culele dedistribuţie încărcându-se tot noap -tea. Dimineaţa, vanurile de dis-tribuţie sunt peste tot în ţară. Tim-pul de livrare este în 24-36 h ori-unde în România.

Clien]ii [tiu permanent undeeste marfa

Organizarea şi controlul acti -vităţii se realizează printr-un sistemIT, dezvoltat în Belgia de cătreechipa de specialişti a grupului.Când un client lansează o co-mandă, aceasta ajunge la sistemulde management al depozitului şi,în momentul în care e creată, me -sajul este transmis automat cătresistemul de management al trans-porturilor, unde echipele de la dis-pecerat şi distribuţie pot vedea cebunuri trebuie să fie pregătite în de-pozite, expediate, unde şi când tre-buie livrate. Se pot accesa în sis-temul de management al transpor-turilor toate detaliile necesare, in-clusiv ce tipuri de mărfuri sunt - pe -riculoase, sub temperatură contro-lată, generale etc, iar clienţii îşi poturmări marfa pe internet. Pot chiarsă vadă camionul pe hartă, să ştiecând ajung mărfurile la destinaţie,cu ce vehicul, cu ce şofer etc.

Pentru a putea oferi astfel deservicii, codurile de bare ale pa -leţilor se scanează de fiecare datăcând un palet ajunge într-un depo -zit sau cross-dock, dar şi la ieşire.

Scanerul este în conexiune cu sis-temul şi datele sunt înscrise au-tomat, iar între scanări este tran -zitul în vehicule, monitorizat GPS.

„În cadrul grupului, lucrăm cuacelaşi sistem de management, pecare în urmă cu doi ani şi jumătatel-am implementat şi în România.Avantajul este că, de exemplu,dacă un client trimite un palet dela Viena la Hong Kong, îl poate ur-mări de la încărcare până la livrare,prin intermediul internetului, in-diferent unde se află acesta petraseu, în cross-docking la Bu-

cureşti, în portul Constanţa sau înaltă parte. De asemenea, clienţiiprimesc şi copia de pe POD (proofof delivery). Iar din punctul meu devedere, pot să văd oricând pehartă unde sunt camioanele noas-tre, prin intermediul sistemuluiGPS. De asemenea, prin inter-mediul sistemului, comunicăm cuşoferii prin mesaje, fără a fi nece-sară utilizarea telefoanelor mo-bile“, a arătat Jeroen Fabry.

Sistemul este astfel conceputîncât să poată fi gestionat de pu ţiniangajaţi. În prezent, în România, sunt

5 planificatori care fac dispecera tulpentru distribuţie. În plus, în Belgia,se lucrează la dezvoltarea unui sis-tem de routing, care se află deja întestări şi care va fi implementat şi înRomânia o dată ce va fi dezvoltatcomplet. Acest sistem va fi capabilsă facă o pre-planificare a expediţi-ilor dintr-un depozit, pe baza unorcriterii, cum ar fi dimensiunile, masa,tipurile de marfă, să combine măr-furile compatibile etc. „PentruRomânia, toate aceste instrumenteIT sunt încă hi-tech. Pentru noi,este vorba despre un cost intern u -riaş, dar, în final, aceste elementeoferă beneficii. În special com-paniile multinaţionale (care nureprezintă singurul nostru target,chiar dacă lucrăm foarte mult cuele) au cerinţe foarte înalte privindcalitatea. Dacă vrei să ţii pasul cupia ţa, eşti nevoit să investeşti în ast-fel de sisteme şi echipamente“, adeclarat Jeroen Fabry.

Rutier, dar [i feroviar

În prezent, Grupul Essers areaproximativ 350 de şoferi românide camion. În jur de 130 lucreazăîn transportul naţional, iar restul peplan internaţional. În ceea cepriveşte flota, există 130 decamioane mari, la care se adaugăalte 65 de vehicule între 1,5 şi 10 t.„Din punctul de vedere al ve-hiculelor grele, de la 1 ianuarie2010 şi până în prezent, ne-ammărit flota cu 30-35 unităţi, iar peflota de distribuţie, am crescut, înacest an, de la 40 la 65 de ve-hicule“, a precizat Jeroen Fabry.

Grupul Essers nu realizează,însă, numai transport rutier, o -perând trei trenuri pe săptămânădin Belgia către Oradea - adică 75-80 sau 90 de containere de 40 depicioare. „Locomotiva este de la altoperator, dar vagoanele, trenul însine, se află în proprietatea Cen-trum - Essers. Folosim Oradea cahub de import nu numai pentrubunurile pentru România, ci şipentru Bulgaria, Turcia şi Grecia.Utilizăm trenul ca pe o conexiuneîntre Vest şi Est. Am ales aceastăvariantă din necesitatea de a re-duce costurile, dar şi pentru pro-tecţia mediului şi desconges-tionarea traficului. Iar ţinta este ca,până la sfârşitul anului, să avem zil-nic sosiri şi plecări din Oradea“, aconcluzionat Jeroen Fabry.


Jeroen Fabry, OperationsManager DistributionRomania Groep H.Essers„Consider că a doua parte aacestui an va fi dificilă şi vomsimţi mai mult efectele crizei.La nivelul depozitelor noastre,vedem că marfa care, în modnormal, stătea o lună, acumstă o lună şi jumătate“.

„În Europa de Vest, sunt omulţime de alianţe şiparteneriate pe orizontală. ÎnEuropa de Est, cei pe care îiştii poate ca parteneri în Vest,îţi sunt competitori. Româniaeste o piaţă foartecompetitivă. Dacă încerci săpui bazele unei cooperări peorizontală, există întotdeaunapericolul ca partenerul să îţifugă cu clienţii“.

STU

DIU

DE C

AZ

...................................................................................................................... august 201040

Clientul

Compania Microsoft, cel maimare producător software dinlume, a fost fondată în 1975,ajungând să numere astăzi oechipă impresionantă de 90.000de angajaţi la nivel global.

Prima sucursală Microsoft înAustria a fost deschisă în anul1991.

Prin intermediul celor 250 deangajaţi ai sediului central Mi-crosoft Austria, localizat în Viena,compania colaborează din anul2003 cu tectraxx, una din su -cursalele Gebrüder Weiss Aus-tria specializate în soluţii logis-tice din industria high-tech.

Situa]ia ini]ial` -în c`utarea unuifurnizor logisticextrem de flexibil

Microsoft Austria deţinea orezervă de 250 până la 300 pro-duse marca Xbox, constând înjocuri console, cu scopul de a leexpune în cadrul diferitelor târgurişi expoziţii la care participă, dar şipentru demonstraţii în marile out-leturi de produse electronice pre-cum: Saturn, Cosmos şi MediaMarket. Clientul era în căutareaunui partener logistic, care să leasigure depozitarea acestormostre demo Xbox, dar şi dis-tribuţie naţională şi retururi de lalocaţiile unde se organizează ex-poziţiile. În medie, se atingea un

Companiile high-techau nevoie delogistic` high-tech.Numai a[a î[i potcre[te eficien]a,concentrându-seexclusiv asupraactivit`]ilor centrale.Gebrüder Weiss [iMicrosoft constituieun exemplu cel pu]ininteresant privindceea ce pot facesolu]iileindividualizate atuncicând dou` companiide top î[i dau mâna.

We move i maginationXBOX

Klaus VoilaTransshipment

Ali-Riza AkgünTransshipment

Franz BuchnerSwitchboard

41august 2010........................................................................................................................

număr de 15-20 de comenzi lunar.Clientul necesita suportul unuifurnizor logistic, care să îi ofere nunumai operaţiunile logisticetradiţionale, ci şi servicii decurăţare a pieselor după retur şicunoştinţe avansate pentru în-locuirea individuală a eventualelorpiese defecte.

Solu]ia - totuldintr-o singur` surs`

Produsele Xbox sunt depozi-tate la sediul central tectraxx dinWiener Neudorf, Austria. Când Mi-crosoft primeşte o comandă, tec-traxx instalează software-ul con-form indicaţiilor primite, curăţă şiîmpachetează unităţile. Produse-

le sunt apoi colectate de la depo -zitul Gebrüder Weiss şi trans-portate la adresa specificată, undeare loc expoziţia. După finalizareaevenimentului, face returul măr-furilor înapoi în depozitul Ge-brüder Weiss.

După returul mărfurilor în de-pozit, fiecare produs trebuie ve -rificat cu atenţie. Această acţiunese referă la fiecare piesă compo-nentă în parte şi implică verificareaa limentării la curent electric, a de-fecţiunilor şi a lipsurilor. Pentrumonitoare şi console, este, deasemenea, necesară inspecţia dis-play-ului, culorilor afişate şi a tim-pului de răspuns. În cazul în careeste constatată o defecţiune,aceasta este schimbată în cel maiscurt timp cu piesele de rezervă

din depozit. În cazuri excepţionale,atunci când tectraxx nu poate re-zolva independent problema, seorganizează transportul către ser -vice pentru reparaţii. De asemenea,dacă defecţiunea apare în mo-mentul expunerii, tectraxx asigurăînlocuirea imediată a componen-tei defecte.

Pentru că încrederea nu secâştigă peste noapte, cele douăcompanii au ajuns treptat la acestnivel dezvoltat al colaborării. Înprezent, Microsoft se ocupă doarde preluarea comenzilor, toatecelelalte operaţiuni fiind asiguratede sucursala Gebrüder Weiss,tectraxx. O soluţie logistică com-plexă fără echivalent pe piaţadin Austria.

Avantajele oferitede Gebrüder Weiss

- Eficienţă:Microsoft a economisitresurse considerabile despaţiu, timp şi costuri.

- Garanţia calităţii: Soluţia serviciilor integrate,asigurate integral de unsingur furnizor, minimizeazăriscul apariţiei erorilor şitimpilor morţi.

- Focusare pe principalulobiect de activitate: Resursele tehnologice aleclientului sunt utilizate laeficienţă maximă datorităfaptului că îşi poate concentraîntreaga atenţie peoperaţiunile de inovare şiproducţie high-tech.

- Transparenţă: Microsoft primeşte, la cerere,în orice moment, informaţii cu privire la statusul în carese află fiecare proces, inclusiv teste şi reparaţii.

- Flexibilitate:Tectraxx face livrări şi încursul weekend-ului, dar şi petimpul nopţii.

Echipa Gebrüder Weisscare a oferit o soluţie hi-tech de logistică.

Joe AhiazuWarehousing

Stephan GrabherAir&Sea Export

LO

GIS

TIC

~

...................................................................................................................... august 201042

Pentru GTI Logistic,orientarea c`treclien]i mici s-adovedit a fi lozulcâ[tig`tor în aceast`perioad` dificil` dinpunct de vedereeconomic. O companie 100%româneasc`, cumanagementautohton, care, înacest moment, sepoate l`uda cuplanuri de dezvoltarepuse în practic`...cu banii jos.

„Numele GTI a plecatde la iniţialele celortrei asociaţi careau pornit firma.Acum mai suntem

doi...“, ne-a explicat Mihai Iancu,director general GTI Logistic, am-intindu-şi că începuturile com-paniei sunt legate de anul 2003,când afacerea a pornit cu puţinibani şi ceva ştiinţă ca o casă de ex-pediţie. „După 6 luni, am începutsă achiziţionăm camioane propriişi, după încă vreo trei luni, am de-cis să deschidem un depozit şi săîncepem să facem şi activitate delogistică. Am făcut din instinctmulte lucruri şi nici măcar nu şti-am dacă mai există firme în Româ-nia care practică acest gen deactivitate. Am început cu un sim-plu client, care mi-a comandat uncamion care să meargă la Oradeaşi am constatat că este jumătategol. Atunci am făcut primul grupaj

şi am descoperit că se poate câşti-ga bine. Apoi, am prins gustul“.

În prezent, GTI Logistic o -perează un depozit de 2.500 m laBucureşti (la care se adaugă 300mp de birouri) şi a deschis încursul acestui an (în aprilie şi în iu-nie) alte două depozite la Deva şiBacău.

Tot în cursul acestui an, com-pania a achiziţionat 5 camioane de7,5 tone cu banii jos, pentru căacţionarii nu cred în serviciile de fi-nanţare disponibile în Româniapentru firmele mici. „Este maimult decât păguboasă politicafirmelor mici de a se împrumuta.Ne împrumutăm scump şi ajungemsă muncim pentru societăţile deleasing sau pentru bănci. În aces-te condiţii, preferăm să nu ne maidezvoltăm rapid, dar avem fonduriproprii. În prezent, flota noastră detransport este formată din 7camioane de 40 t cu temperaturăcontrolată, 3 prelate şi 7 de 7,5 t.Am alocat o parte din camioane

pentru depozitul din Deva iar pen-tru Bacău subînchiriem. După o pe-rioadă de 6 luni, voi trage o linie şivoi decide ce e mai profitabil pen-tru noi: să mergem pe flotă propriesau să subînchiriem. În acest mo-ment, subcontractăm aproximativ60-70% din activitatea de trans-port“, a arătat Mihai Iancu, sublini-ind că relaţia cu cărăuşii este unacorectă. „Nici anul acesta nu amplătit un tarif sub 2,6 lei/km la 20 t.Cursele sunt puţin mai grele, daroamenii le fac pentru că le promitun termen de plată şi le plătesc.Avem şi colaboratori tradiţionali,dar şi comenzi spot, pentru careapelăm la bursă.“

Extindere în ]ar`

Mihai Iancu a subliniat că sepoate vorbi despre o dezvoltare pebaza clienţilor mici în timp decriză. „Suntem convinşi că activi-tatea noastră din Bucureşti poatefi desfăşurată şi în zonele

PoliticaCLIEN}ILOR MICI

d` roade

august 2010........................................................................................................................ 43

tradiţionale: Moldova, Ardeal.Moldova este, însă, destul de greude abordat, îmi aduce aminte de în-ceputurile mele, când le explicamclienţilor despre activităţile de lo-gistică şi făceau ochii mari şi nuînţelegeau nimic. Ardealul, însă,este altfel. Chiar am fost într-o vi -zită cu asociatul meu oraş cu oraşşi am făcut într-o zi doi clienţi.Oricum, am dezvoltat cele douăcentre cross-docking din cauzares tricţiilor de tonaj din oraşelemari, pentru că noi deservim şimagazine de proximitate, undeaprovizio narea se face cu maşinimici. Iar Deva pentru că se poateface dintr-un program de şofer. ŞiBacăul tot la fel. Deocamdată, celedouă depozite sunt subven ţionatedin Bucureşti, dar uşor, uşor, se vorsusţine singure. Eu le dau termenpână în luna decembrie“, a apre ciatdirectorul GTI Logistic.

Firmele micipl`tesc mai repede

În opinia sa, atunci când lucrezicu clienţi mici trebuie să fii foarteatent la stabilitatea lor. „Avemaproape 20.000 de euro de recuper-at de anul trecut, pentru că au dis-părut firmele. Este un pericol, dar în-cepem să recuperăm. Pentru arămâne la adăpost de astfel defluctuaţii, am angajat un jurist, careverifică firmele - dacă au profit şidacă şi-au depus bilanţurile. În plus,nu lucrăm o secundă fără contract.Trebuie să fii foarte atent la în-casări şi, dacă se întâmplă ceva, săiei măsuri urgent“, a explicat MihaiIancu, precizând, însă, că, în gener-al, clienţii mici respectă termenelede plată, care sunt mai redusedecât în cazul clienţilor mari.

De altfel, directorul GTI Logis-tic a observat că una dintre celemai mari probleme care se mani-festă acum pe piaţa de logisticăţine de exagerarea termenelor deplată. „Noi am rămas muţi. Săp-tămâna trecută, am fost la o dis-cuţie, unde ni se cerea să accep-tăm un termen de plată de 100 dezile. Eu nu pot pricepe cum poţi da

astfel de termene de plată, cândcheltuielile se fac acum, iar mar-ja de profit este de maxim 8-10%.Nu este deloc normal şi este opolitică păguboasă. Toate mă-surile acestea se vor întoarce îm-potriva noastră“.

{i în logistic` se face dumping

Şi din punctul de vedere altarifelor se pare că piaţa de logis-tică merge după modelul pe carea pierdut piaţa transporturilor.„Ceea ce s-a întâmplat în transpor-turile pure de câţiva ani, se întâm-plă acum în logistică. Nu înţeleg dece nimeni nu vede ce s-a întâmplatîn transporturi, unde cărăuşii sunt

80% faliţi, încă 10% se află pe buzaprăpastiei şi 10% nu ştiu din ce tră -iesc. Din păcate, se merge subpreţul de cost şi în logistică. Şi esteincredibil că marii operatori fac lu-crul ăsta doar ca să îşi creascăgradul de ocupare a depozitului“,a arătat Mihai Iancu.

El a subliniat că GTI Logistic amenţinut preţurile la un nivelcorect, introducând, însă, o struc-tură de tarifare adaptată situaţieiactuale a pieţei: tarif pentru colet,pătrime de palet, jumătate de paletşi palet întreg. În plus, companiaare cheltuieli cu regia foarte mici.„Suntem puţini şi foarte operativi.Spre exemplu, în depozitul dinBucureşti, care are 2.500 mp şiaproximativ 1.000 paleţi depozitaţilucrează 9 oameni în 3 schimburi.Gestionăm cei 1.000 de paleţi cuun şef de depozit şi cu oamenii dela cross docking, dar avem unWMS foarte uşor de utilizat.Reuşim să facem 40 - 50 - 60 decomenzi pe zi şi, în acelaşi timp, săfie şi stocul în regulă. Oamenii suntcam aceiaşi de ani de zile şi cunoscprodusele, dar folosim scannerepentru toată activitatea noastră“,a afirmat Mihai Iancu, adăugând că,dacă, în 2008, se rulau lunar peste10.000 de paleţi, activitatea ascăzut în prezent cu 30%.

Cu toate acestea, lucrurile semişcă, iar politica clienţilor mici dăroade. GTI pregăteşte, în prezent,un mic depozit de 300 mp cu tem-peratură controlată în cadrul celuide la Bucureşti şi este gata pentrucontracte noi. Reţeta s-a doveditde succes: un preţ corect, multăflexibilitate şi seriozitate.


{oferi motiva]i

Mihai Iancu a subliniat căfoarte importantă estemotivarea şoferilor din cadrulcompaniei. Lunar, cel care arecele mai mici cheltuieli cucombustibilul şi reparaţiileprimeşte o primă şi, anual, celmai eficient şofer primeşte al13-lea salariu.

STU

DIU

DE C

AZ

...................................................................................................................... august 201044

C D Cargo a.s., filiala aCeske Drahy a.s., esteuna dintre cele mai maricompanii de transporturiferoviare din Europa,

oferind o gamă largă de servicii întransportul multimodal de bunuri.În 1994, împreună cu companiaprivată Kombiverkehr, Ceskedrahy a.s. a lansat proiectul detransport multimodal Ro-La, avândla bază transportul însoţit decamioane. La acea vreme, s-aconstruit un terminal special pen-tru încărcarea şi descărcareacamioanelor în vagoane în incin-ta terminalului pentru containereCSKD Intrans şi staţiei feroviareLovosice. După aderarea la UE aRepublicii Cehe, sistemul a ieşitdin uz, serviciul fiind întrerupt.Ceske Drahy a.s. s-a confruntatbrusc cu problema modului de uti-lizare a locaţiei.

În acest context, a fost iniţiatun alt proiect având ca scop finalgenerarea de activitate pentruterminal precum şi reducereatraficului rutier din RepublicaCehă către porturile germane.Aşa cum este acum, terminaluloferă acces la toate tipurile detransport, e xistând planuri dedezvoltare a infrastructurii.

Terminalul Multimodal de laLovosice, Cehia, a fost lansat caproiect al Ceske Drahy a.s. şiDUSS mbH, oferind acces la ser-vicii precum manipularea de tip„swap body“, manipularea con-tainerelor şi a semiremorcilor pre-cum şi a paleţilor şi coletelorîntr-un depozit modern.

Solu]ia

Terminalul multimodal dinLovosice, Cehia, este rezultatul fi-nal al unui proiect menit sărăspundă declinului transportuluiferoviar în favoarea celui rutier dela începutul anilor ’90. Cele maimulte societăţi comerciale preferătransportul rutier pentru flexibili-tate, viteză şi orientare cătreclient. În plus, noile parcuri logis-tice şi industriale nu au, în gene -ral, acces la servicii pe c`ile fe -roviare. Operatorul ceh de trans-port feroviar CD aflat \n propri-etatea Guvernului ceh a suferit, înaceste condiţii, un declin semni-ficativ al volumelor transportate [ial veniturilor.

Soluţia are la bază două pre -mise: prima este că reţeaua fe -roviară ce leagă principalele căi ru-tiere (inclusiv Germania şi Re-publica Cehă) operează la limitacapacităţii; în al doilea rând ce -rerea pentru transport multimodalpoate fi sporită numai prin con-strucţia sau reabilitarea unei locaţiicare s` permită manipularearapidă, sigură şi ieftină a bunurilortransportate.

Prin urmare, CD a iniţiat înfi-inţarea unei noi organizaţii presta-toare de servicii numite CD Duss(societate mixtă compusă din CDşi Duss Gmbh), care menţine şidezvoltă terminalul intermodaldin Lovosice, Republica Cehă, şijoacă un rol esenţial în atragereaclienţilor transportului rutiertradiţional către soluţiile inter-modale, oferind servicii de înaltă

calitate, personalizate şi preţuri ac-cesibile susţinute prin volume su-ficient de mari.

Soluţia finală este, de fapt,un mix de 3 componente ele-mentare: orientarea către client,diversificarea serviciilor şi do rinţaunei mai bune utilizări a activelorcurente. Orientarea pronunţatăcătre client a fost cel mai impor-tant factor pentru transformareaviitoare a companiei - sau mai de-grabă a diviziei de transport - înplatformă de distribuţie în 2007.

Transformarea Cargo a.s. din-tr-o instituţie de stat într-un ope -rator modern cu orientare puter-nică pe calitatea tuturor serviciiloroferite a implicat, de asemenea,certificarea ISO 9001 prin LloydRegister Quality Assurance. Ori-entarea către client a dus la diver-sificarea sistematică a eforturilorpentru oferirea de servicii logis-tice, generând, în final, o investiţiemajoră în terminalul pentru con-tainere Lovosice. Terminalul iniţiala fost transformat într-unul inter-modal modern, care oferă o gamălargă de servicii. Expansiunea şidezvoltarea terminalului Lovosicenu a luat, încă, sfârşit.

Observaţii recente confirmăestimările iniţiale: soluţia ge -nerează activităţi suplimentarepentru compania mamă, creeazănoi locuri de muncă în locaţia dinprezent şi, cel mai important, arepotenţial sporit în gestionareaunei mari părţi a transporturilor ru-tiere tradiţionale pe traseul Repu -blica Cehă-Germania şi viceversa.

Terminalulmulti-modal LOVOSICE

Continu`m seria studiilorpreluate de Supply ChainManagement Center de pewww.bestlog.org cu unexemplu despre cum po]i fieficient în momentul încare î]i schimbi orientarea,chiar [i atunci când pare s`nu mai existe pia]` pesegmentul pe care activezi.

Provoc`ri

1. Definirea unui portofoliucorespunzător de servicii care săvină în întâmpinarea cerinţelorprezente şi viitoare ale clienţilor.

2. Depărtarea de conceptul deoperator de transport feroviar şiimplicarea în soluţii logistice per-sonalizate.

3. Implementarea unor noi e -lemente în strategia de piaţă afurnizorului tradiţional de serviciide transport feroviar.

Lec]ii înv`]ate [ifactori de succes

Una dintre principalele pro -vocări ale acestui proiect a fostaceea de a aduce la un loc ope -ratorii de transport rutier şi feroviar.Principala lecţie învăţată a fostaceea că, odată identificate be -neficiile tuturor părţilor implicate,acestea au fost dispuse să con-tribuie la proiect.

Atenţia acordată din ce în cemai mult factorilor de mediu afost un motiv suficient de impor-tant pentru a schimba „aranja-mentele“ tradiţionale; având învedere distanţele din ce în ce maimari pe o piaţă europeană în con-tinuă creştere, expeditorii suntdispuşi să „treacă la intermodal“.

Soluţiile intermodale corespun-zătoare permit gestionarea mai efi-

cientă a activelor precum şi capa -citatea de generare a unei masecritice de transport.

Beneficii

În general, beneficiile trans-portului intermodal sunt:

- Creşterea cotei de piaţă aCeske Drahy a.s. în transportulmultimodal;

- Reducerea impactului nega-tiv al transportului rutier pe drumuleuropean E50 între porturile dinRepublica Cehă şi Germania;

- Creşterea volumului transpor-turilor multimodale neacompaniatede bunuri pe rutele continentale dinşi către Republica Cehă.Din punct de vedere economic

- Soluţia a introdus un nouserviciu - transportul multimodalneacompaniat.

- Soluţia a beneficiat de faptulcă serviciile transportatorului şi o -peratorului logistic sunt oferite, înfinal, de aceeaşi companie. A -ceasta este premisa ideală a soluţi-ilor personalizate destinate clien -ţilor individuali.

- Preţul a sporit semnificativdisponibilitatea şi capacitatea cen-trelor logistice; furnizorul inde-pendent garantează flexibilitateşi acces pentru orice client.Din punct de vedere al mediului

- Reducerea poluării fonice pedrumuri;

- Scăderea volumelor de trans-port şi reducerea congestiei trafi-cului rutier;

- Un al treilea mod de transportdisponibil (acces feroviar la portulfluvial Elba).Din punct de vedere social

- Personal calificat - exemplu:pe noi tehnologii de depozitare şimanipulare;

- Impact pozitiv asupra gradu-lui de încadrare în muncă în com-paniile conectate la operaţiuniledin terminal.

Transferabile

În orice ţară cu infrastructurărutieră şi feroviară corespunză-toare. Nu există probleme cufolosirea acestei tehnici în termi-nale mici, însă, uneori, poate fi preacostisitoare.

Limit`ri

Cu excepţia unei infrastructurinecorespunzătoare (inclusiv lo-caţii moderne multimodale), singu-ra limitare este nevoia de douămodalităţi de transport (feroviar şirutier), pentru completarea busi-ness-ului.

Adriana P~L~{ANManaging Partner Supply Chain

Management Center

www.esupplychain.eu

august 2010........................................................................................................................ 45

Concursul de cuno[tin]e generale \n domeniul logisticiilansat de ZIUA CARGO [i compania de consultan]` [i training \n logistic` Supply Chain ManagementCenter continu` cu etapa a noua. |n fiecare lun`,

public`m 3 \ntreb`ri tip gril`, pentru ca, \n lunaurm`toare, s` d`m publicit`]ii variantele corecte de

r`spuns. C=[tig`torii sunt stabili]i prin tragere la sor]i dintre persoanele care r`spund corect.

|ntreb`rile lunii AUGUST (ETAPA 9)

|ntreb`rile lunii IULIE (etapa 8) [i r`spunsurile corecte

Premiile sunt oferite de

HENKEL OTZ LOGISTICS URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare areun singur

r`spuns corect. Puteţirăspunde până

pe 10 septembrie, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând

variantele de răspuns şidatele de contact

(nume, telefon, e-mail)sau direct pe site-ul

www.ziuacargo.ro, pe pagina dedicată

concur sului. Câştigătorii ediţiei din au-gust şi variantele corecte

de răspuns vor fi publicateîn numărul din septembrie

al revistei ZIUA CARGO.

GTI

C=[tig`toarelelunii IULIE

Liliana Toma, Ani Vrabie şiRamona Cristina Petcu

Ele au fost alese prin tragere lasorţi din cei 19 concurenţi careau răspuns corect la întrebărilecelei de-a opta etape aconcursului de logistică.Felicitări merită, însă, toţi cei40 de concurenţi care aurăspuns în cadrul acestei etape.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (9)

1. CAPEX reprezintă:a. Cheltuieli de investiţii - CORECTb. Cheltuieli curentec. Un ERPd. Metoda de evaluare2. Coeficientul de rotaţie a stocului este

calculat prin:a. Împărţirea costurilor mărfurilor vândute la

valoarea medie a stocului - CORECTb. Împărţirea costurilor mărfurilor vândute la

valoarea iniţială a stocului

c. Împărţirea costului mărfurilor vândute lavaloarea finală a stocului

d. Împărţirea stocului la valoarea mărfurilorvândute

3. E-negociere reprezintă:a. Cumpărarea de pe internetb. Plata prin internetc. Negocierea intermediată de tehnologia avansată

în domeniul comunicaţiilor - CORECTd. Negocierea faţă în faţă, cu ajutorul

calculatorului

1. Ca un obiectiv să fie SMART,acesta trebuie să fie:

a. Specific, Măsurabil, Abordabil,Relevant, Încadrat în Timp

b. Specific, Motivant, Adevărat,Realizabil, Temporar

c. Stimulant, Măsurabil, Abordabil,Realist, Tangibil

2. TQM înseamnă: a. managementul performanţei b. managementul dezvoltării resurselor

umane

c. managementul costurilor d. managementul calităţii totale

3. Constrângerea înseamnă: a. orice factor care limitează

performanţe şi restricţioneazăproducţia unui sistem

b. orice factor care duce la un numărridicat de ieşiri de slabă performanţă

c. orice factor care duce la pierderi deresurse

d. orice factor care duce la performanţăcrescută în cadrul proceselor

CO

NCU

RS

46

Lista concurenţilor care au răspuns corect: Cristina Trancioveanu, Sorin DanTeriteanu, Cristina Constantina Stancu, Cristina Titan, Nicoleta Atirneteanu, Li -

liana Toma, Sorin Bunea, Rodica Marina Mihalache, Anca Marin, Ani Vrabie, Sabi-na Ioan, Marius Adrian Gheorghe, Livia Grindea, Ramona Cristina Petcu, Cătălin

Georgian Ilie, Anca Băncescu, Mirela Penciu, Adrian Nine şi Rodica Harangus.

Hangzhou Bay Bridge

august 2010........................................................................................................................

{A

NTIE

R

47

{TIR

I

SECTORUL 1: LA{COAL~, CU BICICLETA

Primăria Sectorului 1 alCapitalei încurajează mersulelevilor către şcoală pe jossau pe bicicletă, prinimplementarea unor serviciion-line în toate instituţiile deînvăţământ din sector. „Amaplicat pentru astfel deproiecte pentru a reduce,dacă nu chiar elimina,efectele negative asupramediului şi, implicit, asuprasănătăţii populaţiei cauzatede mersul cu maşina.Evaluarea lor durează în jur de3-4 luni. Proiectele înseamnădoar 2% bani de la bugetulSectorului 1, restul fiindfinanţare din banii UE. Dingrijă pentru mediu, dar şipentru a combatesedentarismul, dorim să-iîncurajăm pe părinţi să-şiconducă copiii la şcoală pejos sau cu bicicleta. Folosireaîn exces a autoturismului, pelângă aglomeraţia din trafic,presupune consum mare decarburant şi emisii puternicede gaze în atmosferă, caresunt nocive pentru sănătateanoastră şi a copiilor noştri“,ne-a declarat Mihai Badea,director adjunct administrativîn cadrul AdministraţieiUnităţilor de ÎnvăţământPreuniversitar şi UnităţilorSanitare Publice Sector 1.Totodată, proiectul urmăreşteintroducerea în sistemul de

educaţie a unui Plan decălătorie spre şcoală dupămodelul belgian(Octopusplan). Planulcuprinde măsuri privindreducerile de viteză şi degestionare a traficului devecinătate în jurul şcolilor,înfiinţarea unor autobuze încare un părinte merge cu ungrup de elevi la şi de laşcoală, campanii şievenimente speciale pentru aîncuraja părinţii şi elevii săreducă transportul cu maşinilespre şcoli, facilităţi de parcarepentru biciclete etc.

SECTORUL 2: CONCEDIU ÎN PARC

Pentru bucureştenii care nuvor avea bani de concedii anulacesta, primarul NeculaiOnţanu vine în întâmpinare cuo alternativă atractivă: 52 denoi părculeţe amenajate întoate cartierele Sectorului 2,unde „turiştii“ îşi pot petrecetimpul liber în condiţiicivilizate. Edilul a avut ambiţiade a înlocui o parte din„betoanele“ din jurulblocurilor cu spaţii verzi,bănci şi ansambluri de joacăpentru copii, diferenţiate pecategorii de vârstă şi care lestimulează inteligenţa, dar şimese de şah pentru ceiîmpătimiţi de sportul minţii. Cele 52 de părculeţe nouconstruite în cartiere se

adaugă celor 24 de parcurimari administrate de PrimăriaSectorului 2, care au fostreabilitate în totalitate, pentrua oferi cele mai bune condiţiide recreere pentrubucureşteni.

SECTORUL 3: PARC~RI{I PENTRU SCUTERE

Primăria Sectorului 3continuă amenajareaparcărilor de reşedinţă, înultima săptămână fiindmarcate 263 de locuri înzonele: Str. Tina Petre -blocurile L29, L30, L34 şi L41(148 de locuri), Aleea Cioplea- blocurile A, B, C (73 delocuri) şi Bd. 1 Decembrie1918 - blocurile U20 şi 8E (42de locuri). Mai nou, locurilede parcare sunt trasate şipentru motociclete şi scutere,la solicitarea posesoriloracestora. În Sectorul 3, suntînmatriculate 1.348 demopeduri, dintre care 131numai în acest an.Înregistrarea şi plata taxeiaferente se face la Direcţia deImpozite şi Taxe Locale, cusediul în str. LucreţiuPătrăşcanu nr. 3, iar taxa estede 94 de lei.Primăria Sectorului 3 aamenajat 100.000 de locuri înparcările de reşedinţă şi10.000 locuri în cele deutilitate publică.

...................................................................................................................... august 201048

Primăria Sectorului 6 aaprobat anul acesta 400dosare pentru blocuri ce vorintra în programul dereabilitare termică. Acum doiani, au fost anvelopatetermic două blocuri, în 2009- 27 de blocuri, iar în până în2012 sunt programate alte212 imobile, în afară de celeamintite mai sus.Principalele criterii deincludere în operaţiune sunt: a) vechimea construcţieiblocurilor de locuinţe -condominii, realizate înperioada 1950 - 1990,prioritate având clădirile cuo vechime mai mare; b) sistemul constructiv al

anvelopei clădirii, prioritateavând cele realizate cuprefabricate din betonarmat; c) pierderile termice aleconstrucţiei în raport cu unconsum specific de energiemaxim acceptabil, stabilitprin norme metodologice; d) zona climatică deamplasare; e) numărul de apartamente,prioritare fiind clădirile cunumăr mare de apartamente.Pentru întocmirea dosarelorde reabilitare termică esteabsolut necesară hotărâreaadoptată în AdunareaGenerală a proprietarilor.

Magda SEVERIN

SECTORUL 6: SUTE DE BLOCURI, LA REABILITARE TERMIC~

FO

CU

S

...................................................................................................................... august 201050

„Pirateria întransportul dinconstruc]ii a ajuns deja la punctulculminant [i, dac` va continua s` creasc`,nu mai avem nici o[ans` de redresare.Este cu atât maipericuloas` cu câtvorbim despre undomeniu în care se fac,în mare parte, pl`]i din bani publici, iar în acest moment pân` [i companiilemultina]ionale au ajuns s` sprijinetransportul pirat“, a atras aten]ia Ilie R`du]`, pre[edinteal Asocia]ieiTransportatorilorRomâni din Construc]ii (ATRC), cu ocazia conferin]eiFedera]iei OperatorilorRom=ni de Transport(FORT) de la Rânca.

P otrivit preşedinteluiATRC, multinaţionalelecare activează în dome-niul construcţiilor dedrumuri beneficiază de

pirateria din domeniu, aducândtransportatorii la masa negocierilorunul câte unul şi punându-le condiţiiverbale, prin care le impun să trans-porte în camion între 40 şi 45 t masănetă, cu două avize de expediţie. Înacest context, cărăuşul pleacă de lafurnizorul de materiale de con-strucţii cu documentaţie dublă pen-tru marfă, având două tichete decântar, pentru fiecare aviz de\nso]ire, iar beneficiarul (construc-torul de drumuri sau alţi producă-tori), care generează această starede fapt, nu angajează nici o răspun-dere conform legii.

Pân` [i bulgarii ne coco[eaz` drumurile

„Nu a reuşit nimeni şi nu credcă va reuşi cineva să oblige be -neficiarul final să răspundă degreutatea pe care o recepţionează.Mai mult decât atât, avem cazuri,în momentul de faţă, de vehiculecare vin din Bulgaria cu depăşiri demasă şi aduc produse pulveru-lente (ciment, var), chiar dacă la po-dul de la Giurgiu există un punct decontrol al CNADNR. La clienţi, noiajungem cu masa legală, ei ajungcu depăşiri de cel puţin 20-30% şicu tarife pe măsură. Ne întrebămoare, dacă până şi străinii au ajunssă depăşească masa de transportîn România, atunci ce păzesc con-trolorii din graniţe?! În continuare,CNADNR nu-şi face datoria“, aarătat Ilie Răduţă.

El apreciază că este urgentă şinecesară responsabilizarea bene-ficiarului final, în aşa fel încât el săfie primul care va da tonul unei or-dini în ceea ce priveşte masa detransport. „Atâta timp cât el va re-fuza să primească marfă cu de-păşiri de masă, se vor pune lu-crurile la punct automat“.

Beneficiarul estecheia problemei

În opinia oficialului ATRC, sta -tul în drum al echipajelor de controlale CNADNR nu înseamnă decâtpierdere de timp. „Dacă ar existaposibilitatea de a-l controla pebeneficiar, nu ar trebui decât săvizezi care sunt acele destinaţiiunde ajung mărfurile cu masă de-păşită: staţii de mixturi asfaltice,staţii de betoane, fabrici de pâine(unde ajunge grâul), fabrici de cher-estea (unde ajunge lemnul), de-pozite de fier vechi etc. Aşa aiputea să mergi direct la ţintă. 99%dintre beneficiari au cântare, nu re-cepţionează marfa numai pe bazadocumentelor şi pot fi verificaţidupă documentele cu care vinmaşinile de la furnizor şi dupătichetele lor de cântar, de intrare îngestiune a mărfii respective. Dacăbeneficiarului i se cere o statistică,o dată la o lună, a mărfurilor re-cepţionate în incinta fabricii lui, vafi conştient că se pot verificaoricând aceste lucruri. Autorităţilear trebui să aibă o bază de date co-mună, iar verificările să fie făcute şide Garda Financiară şi de Poliţie“.

Efortul de control s-ar justificape deplin ţinând cont de implicaţi-ile negative ale transportului pirat.Cei care merg cu suprasarcină fac

Multina]ionalele SUS}IN PIRATERIA în construc]ii

august 2010........................................................................................................................ 51

evaziune fiscală, distrug drumurileşi practică tarife semnificativ maimici decât cărăuşii care se de-plasează cu sarcina corectă. „Dinpăcate, cărăuşii care circulă laniveluri corecte de masă încep sădispară de pe piaţă. Nu mai meri -tă nici să porneşti camionul, atun-ci când alţii transportă o cantitatede marfă mai mare cu 40-50%. Astaînseamnă că şi tariful este mai miccu acela[i procentaj decât al tău.Iar aceasta se întâmplă în situaţiaîn care, oricum, transportatoriierau la limită, practicând marjede profit de 5%. Dacă facem uncalcul, ieşi pe pierdere cu 40%. Cerost are să mai pleci la lucru?“, seîntreabă Ilie Răduţă. El a subliniatcă, în cazul în care este vorba delucrări de infrastructură realizatedin fonduri publice, prin folosireapiraţilor, banii nu se mai întorc încircuitul economic. „Din momentce toate aceste firme, care în-casează în urma beneficiarului fi-nal şi sunt tot timpul pe pierdere,au pagube şi, mai devreme sau maitârziu, dau faliment, e clar că nureuşesc să plătească taxe şi im-pozite şi, astfel, banii se pierd, nuse întorc în circuitul economic“.

C`r`u[ii corec]i ar trebui stimula]i...

Există, însă, câteva elementecare ar putea crea un cadru corectde lucru. „ARR ar putea cumva săsprijine acest sector, al trans-portului public, prin facilitareaunor taxe mai mici. Vorbim, de e -xemplu, de rovinietă: nu mi se parecorect ca un transportator cu li-cenţă, cu copie conformă, cu şoferangajat, cu atestat, să plătească

acelaşi cuantum în rovinietă ca şiunul ilegal. Cred că un transporta-tor licenţiat nu ar trebui săplătească mai mult de 50% dincuantumul din momentul de faţă alrovinietei, ţinând cont de ceea ceoferă, în prezent, administratoruldrumurilor. Ar trebui semnat uncontract direct cu ARR, iar CNAD-NR să administreze drumul, nu

banii. Dacă aceşti bani sunt binecentralizaţi, administraţi şi păziţi,se pot face multe lucruri cu ei. S-arputea ca, în momentul în care ţi seeliberează copia conformă pentruvehicul, cu un contract în spate, săse efectueze plăţi trimestriale încontul rovinietei. Aceste fonduri arputea intra într-un cont separatgestionat de Ministerul Transpor-turilor, iar la sfârşitul anului, amavea o evidenţă corectă privindsumele încasate de la transporta-tori. Având în vedere că va bene-ficia de un tarif redus pentru

rovinetă, cărăuşul va fi încurajat săse plaseze în legalitate, să fie li-cenţiat şi să aibă copie conformă“.

... iar statul s` fie mai atent cu banii pe care îi vireaz`

Pe de altă parte, atunci cândeste vorba despre lucrări publice,statul ar trebui să oblige antre-prenorul general să subcon-tracteze firmelor cu licenţă carenu supraîncarcă. „Statul se asi -gură că emite un caiet de sarcini,care are, să zicem, 70% condiţiitehnice şi financiare impuse antre-prenorului general, numai că nu îlobligă pe acesta să se asigure căsubcontractorii respectă aceleaşicondiţii ale caietului de sarcini. Pestat ar trebui să îl interesezepână unde ajunge şi ultimul leu şică acei subcontractori, până la apatra sau a cincea mână, sunt le-gali“, a explicat Ilie Răduţă. El asubliniat că, pe de altă parte,marile companii care au venit dinafară şi-au adus, în continuare,maşini şi utilaje pe care nu le-auînmatriculat în România, nu le-aulicenţiat şi nu au plătit taxeleaferente, dar cu care circulă pedrumurile publice. „Sunt lucrurivizibile. Nu poate să spună nimenică nu ştia despre ele. CNADNRpoate să le oprească finanţarea.Garda Financiară sau MinisterulFinanţelor ar trebui să se autose-sizeze, pentru că sunt vehiculecare produc venituri“, a con-cluzionat preşedintele ATRC.


Solicit`ri ATRC - FORT

- Stoparea cântăririi axă cuaxă la vehiculele caretransportă mărfuripulverulente - cimentruck- Echivalarea ca portanţă asuspensiei pe arcuri cu cea pepernă de aer- Introducerea obligativităţiibeneficiarului transporturilorde a nu mai recepţionamărfuri cu depăşiri degreutate- Amplasarea copieiconforme \n interiorul cabinei la loc vizibil

INFR

ASTR

UCTU

R~

...................................................................................................................... august 201052

Oprescu: Bucure[tiulare nevoie de oINFRASTRUCTUR~ PUTERNIC~

Edilul-[ef al Capitaleia ajuns la jum`tateamandatului, iarpriorit`]ile sale s-aufocalizat peinfrastructuraora[ului. „Esteultracunoscut c` unora[ f`r` oinfrastructur` real`nu poate func]iona,nu se poatedezvolta. {i trebuies` recunoa[tem c`,din p`cate, unadintre marileprobleme cu care s-aconfruntat [i seconfrunt`Bucure[tiul esteaceasta. Ora[ul arenevoie de oinfrastructur`puternic` [imodern`, iarac]iunile noastre, înace[ti doi ani demandat, au presupusun volum enorm demunc`, începând dela analizaoportunit`]ilor,studii defezabilitate,exproprieri,proceduri complicatede licita]ii încondi]iile respect`riistricte a legisla]iei,începerea lucr`rilorde execu]ie efectiv`,coordonarea [iderularea lucr`rilorrespective“, ne-a declaratprimarul generalSorin Oprescu.

august 2010........................................................................................................................ 53

A c]iunile de întreţinerea sistemului rutier şi autilităţilor aferente -iluminat, gaze, apă,reţeaua de fibră op-

tică, sistemele de dirijare şi desemnalizare rutieră - au fost orien-tate în aşa fel încât municipalitatea„să poată asigura cât se poate demult fluiditatea traficului, fără a-icrea probleme prea mari, supli-mentare, pentru că şi aşa ridicămari probleme în Bucureşti“,susţine edilul.

La capitolul reparaţii şi reabi -litare de străzi fără linii de tramvai,activitate ce aparţine Adminis-traţiei Străzilor, operaţiunile auconstat în întreţinerea, reabilitareaşi administrarea reţelei stradale,precum şi în lucrări de exploatareşi reparaţii ale sistemului de diri-jare şi semnalizare rutieră. „Aşvrea să remarc o particularitate, şianume că, la fel ca în toate ţărilecivilizate, pe unele trasee s-auexecutat şi piste speciale pentrubiciclişti, incluzând şi se-maforizarea destinată acestora -pe 17 trasee -, dar am introdus şimarcaje tactile pentru ghidarea şiîndrumarea persoanelor cu defi-cienţe de vedere la traversarea tre-cerilor de pietoni“, ne-a precizatOprescu.

Bulevarde l`rgitela 3 benzi/sens

Potrivit edilului-şef, lucrări dereabilitare au fost realizate pe 55de străzi în ultimii doi ani, iar anulacesta au început pe 7 artere im-portante. Astfel, două dintre lu-crările ample sunt supralărgirea la

două benzi pe sens şi lucrări lareţeaua de canalizare a apei plu-viale în zona Niţu Vasile - Constan-tin Brâncoveanu, finalizate 95%, şisupralărgirea la trei benzi pe sensşi construirea de trotuare şi parcăripe Bd. C-tin Brancoveanu, fina -lizate 98%. „Se apropie de fi-nalizare şi lucrările pe Bd. T.Vladimirescu, arteră ce a fost lăr-gită la trei benzi pe sens. S-au de-marat lucrările la străpungerea N.Grigorescu - Splai Dudescu. Aicieste o lucrare complexă, care vaavea trei benzi pe sens, trotuare,parcări, piste pentru biciclişti şi po-duri peste Dâmboviţa şi calea fe -rată industrială. Termenul de fi-nalizare propus este sfârşitul an-ului 2011. De asemenea, în curând,vor începe lucrările pentru străpun-gerea 1 Mai (fosta Compozito-rilor) până în Drumul Sării. Este ostradă nouă, care va face o spec-taculoasă ameliorare a traficului delegătură între Drumul Taberei şicentrul oraşului“, ne-a mai spus pri-marul general.

Alternativ` pentruBd. Iuliu Maniu

O lucrare care, potrivit lui SorinOprescu, va schimba în mod deter-minant circulaţia în Bucureşti, estepenetraţia Splaiul Independenţei -Ciurel - Autostrada A1, investiţie cese va desfăşura pe parcursul maimultor ani. „Este o alternativă abulevardului Iuliu Maniu din Militari.Zilele acestea începe organizareade şantier, apoi lucrările la primafază, ce constă într-un pod hobanatpeste Şos. Virtuţii şi Dâmboviţa“,ne-a precizat el.

Au demarat, totodată, lucrărilela supralărgirea Pipera cu Pasajuldenivelat peste Barbu Văcărescuşi Calea Floreasca. Lucrarea vaavea lărgire la trei benzi pe sens,cu trotuare, parcări, piste pentru bi-ciclişti şi refacerea intersecţiilor.

Lucrările în zona Bd. Aviatorilor,P-ţa Charles de Gaulle, Bd. MirceaEliade şi Bd. C-tin Prezan au în-ceput „după îndelungi eforturi dea obţine acordul Ministerului Cul-turii“, întrucât zona este istorică, iarpiatra cubică trebuie refolosită cueficienţă. Astfel, reabilitarea sis-temului rutier se va face prin tur -narea mixturii asfaltice pe calea derulare, în locul pietrei cubice,bucăţile de granit urmând a fi re-folosite la amenajarea trotuarelor.

Repara]ii locale [iîntre]inere multi-anual`

O altă categorie de lucrări e -xecutate de municipalitate suntcele de reparaţii locale, în toatesectoarele Bucureştiului, pe 40de străzi, dintre care nomina lizăm:Şos. Străuleşti, Str. Episcopiei,Bd. Dacia, Şos. Pantelimon, Bd.Chişinău şi Basarabia, Bd. MirceaVodă, Str. Calea Călăraşi, Şos.Berceni şi Str. Emil Racoviţă, Str.Niţu Vasile şi P-ţa Sudului, Calea13 Septembrie, Calea Rahovei,Şos. Alexandriei, Drumul Taberei,Bd. Iuliu Maniu, Splaiul Indepen-denţei, Bd. Timişoara, Şos. Virtuţiişi Bd. Constructorilor.

Lucrările de întreţinere multian-uală au cuprins 98 de artere, gru-pate într-un program organizat în6 pachete de străzi, corespunză-

INFR

ASTR

UCTU

R~

...................................................................................................................... august 201054

toare sectoarelor Capitalei. „Ţinsă menţionez că, la fel ca înmulte alte domenii, Primăria Mu-nicipiului Bucureşti acţioneazăamplu şi concret şi în cel rutier,în toate sectoarele Bucureştiului,deşi unii încearcă să acreditezeideea că numai primarii de sec-tor efectuează aceste lucruri“,ne-a mai spus Oprescu.

Linii de tramvaimodernizate

În privinţa reabilitării străzilorcu linii de tramvai, primarul ge -neral ne-a precizat că acesteasunt lucrări mult mai complexe,care fie au fost finalizate, fiesunt în curs de terminare sau in-tră în perioada imediat urmă-toare în execuţie, având depăşitefazele preliminarii. Astfel, a fostfinalizată Calea Moşilor, de laŞos. Mihai Bravu la Piaţa Unirii,împreună cu terminalul de trans-port public Piaţa Sfântul Gheo-rghe/Piaţa Sfânta Vineri. Pe stra-da Viitorului, între Şos. Ştefan celMare şi Bd. Dacia, alături derefacerea tramei stradale şi aliniei de tramvai, au fost înlocuitereţelele de canalizare, de apă, degaz, de iluminat public, elec-trice, de telefonie şi au fost am-plasate staţii de tramvai pre-văzute cu rampe de acces pen-tru persoanele cu dizabilităţi lo-comotorii. Totodată, s-au montatsemafoare noi, care au fost intro-duse în sistemul BTMS (sistemulde management al traficului înmunicipiul Bucureşti).

Modernizarea străzii Tunari,între Şos. Ştefan cel Mare şi Pi-aţa Galaţi, este executată 80%,tronsonul Ştefan cel Mare -Eminescu fiind finalizat, iar tron-sonul Eminescu - Piaţa Galaţi, în

curs de terminare. Şi aici s-au în-locuit reţelele edilitare şi s-au în-gropat toate cablurile în subte ran,fiind printre primele lucrări deacest gen din Bucureşti.

Arter` nou`:str`pungereaBuze[ti-Berzei-Uranus

O lucrare de mare amploare,care va deschide în mod realfluidizarea circulaţiei nord-sud,oferind o alternativă pentru actu-alul ax central al oraşului estestrăpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus. „Lucrările sunt într-unstadiu înaintat pe porţiunea PiaţaVictoriei-Polizu şi avansează peporţiunea Piaţa Virgiliu, pe mă-sură ce se vor rezolva exproprie -rile şi demolările caselor deja ex-propriate. Lucrările se efectueazăpe tronsoane, pentru a nu blocatraficul din zonă. Prima etapă pre-supune modernizarea liniei detramvai şi supralărgirea străzii ladouă benzi pe sens. Tronsonul Ieste cuprins între Piaţa Victorieişi Calea Griviţei şi va avea 800 demetri de cale dublă de tramvai,tronsonul II, între Calea Griviţei şiPiaţa Virgiliu, va avea 500 metride cale dublă, iar tronsonul III, în-tre Calea Plevnei - Piaţa Virgiliu,650 de metri de cale dublă. Pânăla sfârşitul anului, vor fi finalizatetronsoanele I şi III, iar tronsonulII apreciem că va fi finalizat lasfârşitul anului 2011“, ne-a pre-cizat primarul general.

Şoseaua va avea două be nzipe sens, care vor permite circu-larea a 3.000 de maşini pe oră.Va avea linii de tramvai, pistepentru biciclişti şi trotuare cuspaţii verzi.

Autostrada sus-pendat`, la licita]ie

Sorin Oprescu nu a renunţat laproiectul autostrăzii suspendatepeste Bucureşti, dar a redenumi -t-o, între timp, „Inel median deAutostradă“. Anunţul pentrudocumentaţia tehnică a fost dejapublicat, din luna iunie, pe site-uloficial de licitaţii publice. Lasolicitarea edilului-şef, ConsiliulGeneral al Municipiului Bucureştia aprobat dublarea, de la 15,7 la33,3 milioane de lei (de la 3,6 laaproape 8 milioane de euro) asumei alocate iniţial pentrudocumentaţia tehnică. „De aceştibani urmează să se comande unstudiu de fezabilitate şi PUZ-uri.Teoretic, la sfârşitul acestui an, sepoate organiza licitaţia pentruachiziţia de lucrări de execuţie, cear putea începe anul viitor.Autostrada suspendată va aveaşapte tronsoane, iar anul viitor arputea începe lucrările la douădintre ele, cele care pleacă de laieşirea Piteşti-Bucureşti şi ajungîn Parcul Herăstrău. Aceste lucrărise vor face în doi ani şi jumătate“,ne-a declarat Gheorghe Pătraşcu,arhitectul-şef al Capitalei,precizând că finanţarea va fiasigurată din bugetul pe anulviitor al municipalităţii. Autostrada suspendată va avea12 km şi o înălţime de 10 metri.Va porni din nordul Capitalei spreest şi se va desfăşura, sub formăde inel, peste Şos. Petricani -calea Bucureşti-Constanţa, apoiva coborî spre sud, pe deasuprastrăzilor Colentina, D-na Ghica,Fundeni-Pantelimon, Morarilor,ajungând pe Bd. 1 Decembrie. Vacontinua spre FAUR - poarta 4,punct din care va străbate o zonăneconstruită, pentru a seintersecta cu Bd. Theodor Pallady,va ocoli serele Berceni şi va ieşipe şoseaua de centură din sud-estul Bucureştiului, aşezându-sedin nou pe deasupra căii feratedin sudul oraşului.Oprescu spune că autostrada luiva începe „de unde îşi varsăautostrada Ploieşti-Bucureştimaşinile şi, de acolo, va trecepeste DN1 şi se va duce pânăundeva în spatele Casei Presei,până la Poligrafiei, unde se va unicu Jiului. De aici, va începe aldoilea modul, care va trece pesteChitila Triaj şi Giuleşti, apoi se vaopri la Lacul Morii, unde va facelegătura cu autostrada A1.“

Licita]ii finalizate, lucr`ri „pe ]eav`“

Procedura de achiziţie pentruBd. Aerogării a fost finalizată, iarproiectul cuprinde modernizarealiniei de tramvai şi a străzii, re-alizarea de parcări, piste de bici-clişti, precum şi prima parcare detipul „park and ride“ în zona aero-portului Băneasa, la terminalul detramvai. Urmează predarea de am-plasament şi startul începerii lu-crărilor de execuţie, cu finalizareîntr-un an şi jumătate.

La fel şi lucrările de modernizarea bulevardului Liviu Rebreanu, cecuprind linia de tramvai şi strada, re-alizarea de parcări, piste de bici-clişti, precum şi o parcare de tipul„park and ride“ în zona terminalu-lui Barajul Dunării. „Suntem în pro-cedură de atribuire a contractelorde execuţie pentru reabilitarea sis-temului rutier şi a liniilor de tramvaipe Şos. Iancului şi pe Şos. Pante-limon. După cum observaţi, reabi -litarea sistemului rutier vizeazămai multe puncte cheie ale oraşu-lui. Dar, ca orice administraţie re-sponsabilă, trebuie să vedem nece-sităţile oraşului, astfel că deja în-cepem pregătirea pentru viitoare lu-crări: penetraţia bulevardului Tim-işoara, supralărgirea străzii DimitriePompei, lărgirea străzii Fabrica deGlucoză, precum şi modernizareastrăzilor cu linii de tramvai - Lizeanu,Lacul Tei, Bd. Chişinău, BarbuVăcărescu, Av. Şerbănescu, VasileMilea, Bd. Expoziţiei, Str. Avionului,Calea Griviţei“.

Pasajul Basarab,gata în 8 luni

„Pasajele, fie ele supraterane,fie subterane, sunt în mod evi-

dent un mijloc foarte eficient de afluidiza traficul pe arterele mari, înintersecţiile mari, unde se aflăconflicte majore de circulaţie. Înmod cert, cea mai spectaculoasălucrare urbană din România înacest domeniu este pasajulBasarab. La începutul mandatuluimeu, această lucrare - ca multe al-tele - era aproape blocată, expro-prierile nefiind făcute în totalitate.Lucrările stagnau, consorţiulcâştigător era la limita a cere penal-izări pentru că autoritatea locală nuîşi îndeplinea obligaţiile contrac-tuale. Bucureştenii vedeau cumîncă o lucrare de mare amploare, pecare deja se cheltuiseră mulţi bani,risca să fie îngropată. Volumul delucrări executate era între 10 şi 12%când am preluat mandatul. Acumeste peste 80% finalizat. Deja măgândesc cu optimism la momentulinaugurării, când cetăţenii oraşuluivor realiza cu adevărat beneficiileacestei mari lucrări. Cred într-o fi-nalizare a lucr`rilor în circa optluni“, ne-a spus Oprescu.

În ultimii doi ani, au fost reabi -litate două pasaje rutiere subte -rane vechi, Unirii şi Victoriei. Potri -vit edilului-şef, ambele au câştigatîn estetică, în calitatea şi siguranţatraficului rutier. Un pasaj de mareimpact în circulaţie, a cărui re-abilitare a început de ceva vreme,este Lujerului. „Această lucrare erao necesitate imperativă, pentrucă pasajul se afla într-o stare dedeteriorare marcată, atât ca aspectexterior, cât şi ca probleme derezistenţă, cu potenţial major deprăbuşire. În următoarele douăluni, se va finaliza. Totodată, amluat în considerare şi necesitateaabordării pasajelor pietonale, ast-fel că am finalizat lucrările Pasaju-lui Universităţii - un pasaj de sufletal Bucureştiului. În prezent, aces-

ta este deja amenajat, iar licitaţiilepentru spaţiile comerciale au fostîncheiate, aşa că Pasajul Univer-sităţii va începe o nouă viaţă“,ne-a mai spus Sorin Oprescu.

Magda SEVERIN

[email protected]

august 2010........................................................................................................................ 55

Tunel la Pia]a Presei

„Un proiect pe care mi-ldoresc să îl am finalizat lasfârşitul mandatului meu estepasajul subteran din PiaţaPresei Libere, cu o lungime de550 de metri. Construcţia vaameliora în mod substanţialtot conflictul de circulaţie dinaceast` zonă. Suntem înetape avansate de a terminalucrările preliminarii -întocmire PUZ, studii defezabilitate şi proiectare -urmând ca investiţia să fielicitată în perioada imediaturmătoare“, ne-a precizatprimarul general.În perspectivă, Oprescu are învedere şi alte asemeneaconstrucţii, cum este pasajulsuprateran Mihai Bravu -Splaiul Unirii - cumodernizarea liniei detramvai pe o lungime de 0,6km, a celor 4 benzi decirculaţie ale şoselei MihaiBravu, de 6 km, şi refacereastrăzilor laterale (0,7 km). Altedouă investiţii de acest gen arfi pasajul suprateran Bd.Şincai - Str. Nerva Traian, cumodernizarea căii duble detramvai pe 1,3 kilometri,modernizarea carosabilului depe cele 4 benzi (1,3 km) şirefacerea acceselor (1,2 km),precum şi modernizareapasajului suprateran din zonaTimpuri Noi.

V enind după două man-date catastrofale deprimari mai degrabăinexistenţi, CristianPopescu - Piedone a

înţeles imediat că oamenii dinsector vor să le răspundă promptaşteptărilor şi propunerilor. El le-acâştigat simpatia adoptând măsuridrastice în momentul în care aprimit reclamaţii despre subal-ternii săi. Pentru a da numai un e -xemplu, amintim că anul trecut adesfiinţat tot Serviciul parcări, fieconcediindu-i, fie redistribuindu-ila alte departamente.

Primarul Sectorului 4 vrea săschimbe total aspectul străzilor şibulevardelor rămase neperiate deel în acest spaţiu administrativ, prinamenajări personalizate descuaruri. De altfel, ambiţia sa de-clarată este că vrea să transformeSectorul 4 în „Sectorul verde alCapitalei“. La capitolul reabilitarestradală, lucrările includ toatearterele care necesită reparaţii,dar prioritară este modernizareasistemului rutier pe străzile Ciuru-lui şi Dălhăuţi, din cartierul Apără-torii Patriei, pe care Primăria Mu-nicipiului Bucureşti a executatbranşările la reţelele de alimenta-re cu apă şi de canalizare.„Primăria Sectorului 4 deţineproiectele de asfaltare şi pentrucele 16 străzi pe care municipali-tatea urmează să introducă reţelede apă şi canalizare, situate tot încartierul Apărătorii Patriei: Boian,Bucovăţ, Oraviţa, Deseşti, Petrilo-va, Bâlea, Drăgăneşti, Poieni,Măceşului, Sergent Lătăreţu,Muntele Lung, Arcadiei, Rediu,Câmpeni, Adierii, şi Aviator Şur-caş“, ne-a spus edilul.

Chiar dacă e criză, investiţiilecontinuă anul acesta şi urmăresc,pe lângă reabilitarea sistemului ru-tier, amenajarea spaţiilor verzi din-tre blocuri. „Avem un plan de 186de locuri în cinci zone ale sectoru-lui: Bd. C. Brâncoveanu, Bd. Obre-gia, Şos. Olteniţei, Şos. Berceni,Str. Turnu Măgurele, Str. Împăra -tul Traian, Aleea Terasei, Aleea Că-lineşti, Aleea Ucea, Str. Panselelor,Str. Anton Bacalbaşa, Str. Luicăetc. Operaţiunile încep cu discuţii

INFR

ASTR

UCTU

R~

...................................................................................................................... august 201056

PrimarulPiedone se vrea [efpeste„SECTORUL VERDE AL CAPITALEI“

221 de garsonierenoi

La capitolul spaţiu locativ,Primăria Sectorului 4 a reuşitîn toamna anului trecut,pentru prima dată după zecide ani, să repartizeze 102garsoniere în blocul F2, situatpe Aleea Nehoiu nr. 2-12.Repartiţia s-a făcutcorespunzător criteriilor deierarhizare şi a punctajelorobţinute în urma evaluăriicelor 501 de dosare depuse şiactualizate în anul 2008. Alte15 garsoniere şi 2apartamente cu două cameredin acelaşi bloc de locuinţesociale au fost date, tot înordinea priorităţilor,persoanelor evacuate dincasele naţionalizate. Laînceputul lunii iunie anulacesta, alţi 119 solicitanţii auprimit contractul şi cheiagarsonierei mult visate, 15dintre ei fiind evacuaţi dincase naţionalizate. Anulacesta, sunt înregistrate 518dosare complete, prin care sesolicită locuinţe sociale.

Cristian Popescu -Piedone, primarulSectorului 4 alCapitalei, le-a frântinimile pensionarilorcu scuarurile saleîmpodobite cupalmieri, cuanim`lu]elesculptate în buxus [icu fântânilearteziene iluminatede ghirlande culeduri. A reu[it, îns`,[i ceva cepredecesorii lui s-aurezumat numai s`promit`: a reparatstr`zile, cele maidistruse dinBucure[ti. Înjum`tate de mandat,a asfaltat cam ce s-acârpit în ultimii 8ani. Edilul cunoscutsub numele Piedoneare ambi]ia s`transforme Sectorul4 în „Sectorul verdeal Capitalei“. Nutrebuie s` apar` latelevizor, pentru c`lumea a devenit, demai mult` vreme,circumspect` cuprimarii [i apreciaz`doar ce vede, nu [ice i se promite.

august 2010........................................................................................................................ 57

purtate cu preşedinţii asociaţiilorde proprietari, apoi analizareapropunerilor făcute de cetăţenişi, abia în ultima fază, demarăm lu-crările, ce sunt finalizate în trei luni.Ne dorim, din acest punct devedere, să avem un sector curat,care, în scurt timp, să devină sec-torul verde al Capitalei“, ne-a de-clarat primarul Popescu Piedone.

Fiecare zonă este salubrizată,apoi se trece la gazonare, la ame-najarea locurilor de joacă, la insta-larea aspersoarelor şi gardurilor.Primăria încheie, practic, un „con-tract“ cu Asociaţia de proprietari,prin care aceasta din urmă devinebeneficiar, dar şi responsabil cu ur-mărirea lucrărilor şi supraveghereaulterioară a spaţiilor verzi. ADPSector 4 întreţine lucrările şi nu îşiîncasează banii, dacă spaţiile ame-najate nu arată impecabil dupăpatru luni de la terminarea lu-crărilor de amenajare.

Hingherii auto, toleran]i cu [oferiitimp de un an

În privinţa asigurării locurilor deparcare, dar şi a civilizării şoferilorcare îşi lasă maşina în locuri neper-mise, Cristian Popescu - Piedonene-a declarat că are soluţii pe ter-men lung: „Am început în lunaaprilie să ridicăm maşinile abando-nate şi pe cele care constituie unobstacol pentru circulaţia publicăîn Sectorul 4. Pot să-i asigur pecetăţeni că, timp de un an, nuvom ridica decât maşinile abando-nate, pe cele din jurul pieţelor, caresunt transformate în depozite deproduse agroalimentare, pe celecare blochează intersecţiile şi pe

cele lăsate spre vânzare. Vomcontinua să amenajăm locuri deparcare. În ultimul an, am reuşit sătrasăm 38.000 de parcaje de reşed-inţă. După ce numărul locurilorde parcare va fi suficient de mare,firma care ridică maşini le va lua şipe cele parcate neregulamentar pedomeniul public“, avertizeazăedilul.

Poliţia Comunitară a Sectoru-lui 4, instituţie subordonatăPrimăriei, a organizat o licitaţiepentru concesionarea serviciuluide ridicat maşini, iar firma câştigă-toare este SC Autosal Expert Srl.Tarifele pentru ridicare şi transportsunt de 476 lei, iar pentru depo -zitare - de 297,5 lei/zi, cu menţi-unea că, pentru primele 24 ore, nuse percep taxe. Pentru a limitariscul tehnic de distrugere a au-tovehiculului, acesta nu se trac -tează, ci se transportă. Automobilulconfiscat de hingherii auto poatefi recuperat, după achitarea taxelor,din Bd. Metalurgiei nr. 69 - 71, Sec-tor 4. Cetăţenii pot afla dacă maşi-na a fost ridicată apelând numărulde telefon 0374.222.020.

Gr`dini]e anvelopate termic

Din august, primarul Piedone adat startul reabilitării a 12 gră-diniţe din sector, operaţiune cecuprinde şi anveloparea termică aclădirilor. Pentru modernizarea in-stituţiilor de învăţământ preşcolar,Administraţia Şcolilor, Liceelor şiGrădiniţelor Sector 4 are alocatăsuma de 2,5 milioane de euro,potrivit anunţului de licitaţie. Lu-crările vor fi finalizate în 24 de luni,iar grădiniţele se vor face remar-

cate atât prin culorile vii în care vorfi vopsite, cât şi prin decoraţiileinedite ce vor exista pe ziduri şipereţi. De asemenea, trotuarul dinfaţa grădiniţelor va fi modernizat,prin amplasarea limitatoarelor deviteză pentru maşini. Pe durata lu-crărilor de anvelopare termică, nuva fi permisă utilizarea schelelorimprovizate şi a alpiniştilor utilitari.

Semiinternateafter school

Totodată, edilul Cristian Popes-cu are în execuţie şase semiinter-nate cu destinaţia after school,pentru care va aloca aproximativ8.127.731 lei, fără TVA. Noile clădirivor fi dotate cu calculatoare per-formante, dar şi cu televizoateLCD cu diagonala de minimum100 cm, potrivit anunţului de lici-taţie publică. Noile spaţii pentrupreluarea activităţilor educaţionalepentru copii în afara orelor decurs vor avea fiecare suprafaţa de350 mp şi vor cuprinde câte un dor-mitor de 43 mp şi unul de aproxi-mativ 40 mp, dotate cu 20 de pa-turi suprapuse, plus două săli mul-tifuncţionale de câte 40 mp. Maimult, încăperile vor avea calcula-toare, televizoare, plus câte douăfrigidere, 10 mese multifuncţionaleşi câte 40 de dulapuri.

Semiinternatele se constru -iesc în incinta şcolilor nr. 36, nr. 96,nr. 102, nr. 110, nr. 119 şi nr. 190.Lucrările vor dura cel mult 180 dezile. În acest timp, se vor realiza şiracordările la utilităţi: gaze, energieelectrică, apă, telefon şi internet.

Magda [email protected]

INED

IT

...................................................................................................................... august 201058

SPECIAL CHINA

HangzhouBay Bridge

august 2010........................................................................................................................ 59

SPECIAL CHINA

HangzhouBay Bridge

Una dintre minunilearhitectonice moderne este

Hangzhou Bay Bridge, celmai lung pod peste mare din

lume, deschis publicului înmai 2008. Este vorba despre

un pod pe cabluri cu [asebenzi de circula]ie în ambele

sensuri, care face leg`turaîntre districtul Ningbo Cixi la

Sud, cu regiunea Jiaxing laNord. Hangzou Bay Bridgeare o lungime de 36 km [iscurteaz` distan]a dintre

cele dou` regiuni cu 120 km.Cu o durat` de via]`

estimat` la 100 de ani, podula reprezentat o investi]ie de

11,8 miliarde yuan (1,7 miliarde USD). Taxa depod pe vehicul este de 80

yuan, iar viteza maxim`admis` este de 100 km/h.

INED

IT

60 ...................................................................................................................... august 2010

C onstruit într-una dintrecele mai prospere regiu-ni din China, podul estede natură să contribuie ladezvoltarea Deltei Râului

Yangtze, care poartă denumirea deTriunghiul de Aur. Triunghiul este al-cătuit din Shanghai, Hangzhou şiNingbo, zona cu cea mai maredezvoltare economică din China.Delta mai sus menţionată con-tribuie cu 21% la PIB-ul Chinei şi în-registrează 8% din populaţia ţării.Hangzhou Bay Bridge creează noiposibilităţi şi aduce economia re-gională mai aproape, favorizândschimburile între provincia Zhejiangşi Shanghai. În special Portul Ning-bo, al doilea port ca mărime dinChina, va beneficia de mai multeoportunităţi de dezvoltare.

600 de exper]i [i 9 ani

Pregătirile pentru construcţiapodului au început în urmă cu undeceniu şi 600 de experţi au avutnevoie de 9 ani pentru a proiectaHangzhou Bay Bridge. Planurile fi-nale au fost aprobate în 2003.Chiar şi după această perioadă în-delungată de cercetări, au apăruttot felul de provocări şi problemecare au trebuit rezolvate, printrecare s-a numărat şi construcţia

efectivă în mijlocul golfului. Casoluţie, părţi ale podului au trebuitfinisate pe uscat şi transportate înzona în care trebuiau montate.Printre componentele construiteastfel se numără docurile,panourile podului şi chiar parte dinfundaţia podului.

O altă provocare a constituit-ovremea din regiune, constructoriiconsiderând zona una dintre celemai complicate, cu unul dintreprimele cele mai mari trei fluxuridin lume, efectul fiind taifunurifrecvente şi un conţinut dificil alsolului de pe fundul mării. Erozi-unea materialelor şi crăparea com-ponentelor din ciment au devenito problemă majoră. Pentru a com-bate apariţia bulelor, inginerii aufolosit o copertină din pânză pen-tru acoperirea cimentului, careîmbunătăţeşte culoarea şi densi-tatea pieselor, făcându-le nu numaimult mai rezistente, ci şi mai este -tice. Pentru a preveni crăpareacimentului, inginerii au adoptattehnica turnării panourilor înşabloane, staţionarea pentru în-tărire pentru nu mai mult de treizile, apoi presarea cimentului pânăla obţinerea densităţii dorite.Această tehnică oferă panourilormai mult „loc“ pentru a se dilatadupă construcţia podului, pre-venind crăparea cimentului în timp.

O a treia provocare majoră aconstituit-o o zonă cu emanaţii to -xice de metan la numai 50 m subpământ, sub locaţia podului. N-afost posibilă nici un fel de ex-cavaţie sau săpătură până cândpunga de gaz nu a fost complet de-presurizată. Pentru a obţine acestlucru, au fost introduse în fundulmării conducte de oţel cu un di-ametru de 60 cm, pentru eliberarealentă a gazului, timp de şase luniînainte de începerea săpăturilor.

Servicii pentruturi[ti [i nu numai

Este planificată construcţiaunui centru de servicii cu osuprafaţă de 10.000 mp în mijloculpodului. Aceasta va conţine spaţiipentru odihnă pentru şoferi, unrestaurant, o benzinărie, un hotel,o sală de conferinţe şi un turn deobservaţie, care va servi ca atracţieturistică pentru oamenii caredoresc să urmărească fluxul şi re-fluxul. Centrul va fi construit pe oinsulă artificială, o platformă pe pi-loni care nu va obstrucţionacurenţii din Golf. De asemenea, au-torităţile chineze plănuiesc douăparcuri publice de cele două părţiale podului.

Raluca [email protected]

Hangzhou Bay Bridge

Şosea: 6 benziTraversează: Golful Hangzhou Lungime totală: 35,673 km Anvergură maximă: 448 m Începerea construcţiei: 8 iunie2003Finalizarea construcţiei: 14iunie 2007Deschis publicului: 1 mai2008Taxă: 80 yuan (aproximativ 11USD)

august 2010........................................................................................................................

PA

SA

GER

I

61

MERCEDES-BENZ CITARO GBLUETEC HYBRID

ACTU

ALIT

ATE

...................................................................................................................... august 201062

M ai sunt puţini paşipână când va apăreaordonanţa de guvernce va hotărî prelun-girea programului de

transport judeţean şi interjudeţeanpână în 2014. Practic, actul norma-tiv a fost deja semnat de cătreministrul Transporturilor, RaduBerceanu, şi singura „emoţie“ maieste legată de semnătura ministru-lui Administraţiei şi Internelor,Vasile Blaga. Cu alte cuvinte, pre-lungirea valabilităţii programuluide transport interjudeţean esteaproape sigură, iar a celui judeţean...

Într-o primă fază, reprezentanţiiMAI au agreat o prelungire a pro-gramului de transport până în 2012.Totuşi, în acest moment, nu existăo poziţie oficială împotriva prelun-girii până în 2014 şi probabil că unrol important îl vor avea acţiunile pa-tronatelor pe lângă MAI. Fără sem-nătura ministrului Blaga, ordonanţava trece doar cu prelungirea progra-mului interjudeţean.

Emo]iile de final nuputeau lipsi

Pe lângă stabilirea prelungirii val-abilităţii programului de transport,textul ordonanţei de guvern maiprevede şi alte chestiuni, precum in-troducerea şi clasificarea defecţiu-nilor tehnice în minore, majore şipericuloase, verificarea tehnicăvizuală în trafic, realizată de către in-spectorii ARR (Autoritatea RutierăRomână), cântărirea din punct devedere al siguranţei rutiere.

Problema a apărut din cauzafaptului că aceste lucruri nu au fostdiscutate în cadrul subcomisiilor dedialog social, unde se stabilise o an-umită formă a actului normativ. E -vident, ulterior, textul ordonanţei afost modificat, ministerul consi -derând că trebuie adăugate acesteprevederi pentru a răspunde anumi-tor solicitări ale Uniunii Europene.

Reprezentanţii ministeruluisusţin că, în scurtă vreme, va tre-bui implementat registrul elec-

tronic al operatorilor, unde trebuietrecute sancţiunile, clasificate caşi în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, patronatele auconsiderat că aceste completări aufost realizate fără ştirea lor şi,astfel, actul normativ a primit aviznegativ în comisia de dialog socialpe punctul care cuprinde acestemodificări, nu însă şi pe punctul cecuprinde prelungirea valabilităţiiprogramului de transport.

Oricum, avizul este consultativşi nu afectează legalitatea actuluinormativ.

Este „remarcabilă“ abilitateaautorităţilor de a provoca discuţiiaprinse, chiar şi atunci când lu-crurile merg pe o direcţie binestabilită. Cu siguranţă că abor-darea respectivelor prevederi însubcomisiile de dialog social ar fievitat discuţii inutile şi un nou sen-timent de neîncredere din parteapatronatelor la adresa autorităţilor.

Cel puţin putem spera ca, înprivinţa acestei ordonanţe de gu-

Ordonan]a de guverncare va stabili

prelungirea valabilit`]iiprogramului de

transport a fost dejasemnat` de ministrul

Transporturilor, urmânds` fie semnat` [i deministrul de Interne

2014 - totmai aproape de

ADEV~R

august 2010........................................................................................................................ 63

vern, să nu mai apară surprize ne-plăcute. Până la urmă, marea re-alizare o reprezintă prelungirea va -labilităţii programului de transport,lucru care ar trebui să aducă pu ţinăstabilitate pe piaţă. De altfel, pen-tru numeroase firme de trans portpersoane, această gură de oxigenreprezintă şansa de a depăşi cum -plita criză pe care o traversăm.

Sigur, prelungirea programuluide transport va ridica anumite di-ficultăţi legate de modificarea pro-gramului de transport, tot mainecesară din cauza crizei.Scăderea numărului de călătoripe numeroase relaţii ar putea im-pune reducerea numărului decurse. Oricum, am convingereacă vor putea fi găsite soluţiilecorecte, dacă dialogul dintre pa-tronate şi autorităţi se va păstraîntr-un cadru funcţional.

Noua lege a transporturilorîntârzie

Bineînţeles, urmează mult dis-cutata lege unică a transporturilor.Cu siguranţă, vă amintiţi faptul că,la începutul acestui an, a fost dis-cutat un calendar care prevedea ca,până la finalul lui 2010, legea să fiefinalizată. Astăzi, nimeni nu maivorbeşte despre legea unică atransporturilor şi, în acest con-text, este de anticipat că va mai

trece multă vreme până la fi-nalizarea ei.

Un lucru devine tot mai evident:noua lege a transporturilor va tre-bui să prevadă un nou mod deatribuire a traseelor regulatenaţionale după 2014. A cumpăramaşini la fiecare atribuire a devenitun procedeu extrem de dăunătorpentru piaţa transporturilor şi chiarpentru economie în general.Maşinile cumpărate sunt, de re -gulă, din import, deci nu reprezin-tă un imbold dat industriei autoh -tone. Singurul avantaj, care ar fisemnificativ dacă s-ar materia liza100%, este acela al utilizării aces-tor autovehicule dar... Cumpărareamaşinilor nu înseamnă automat şicâştigarea traseelor şi, astfel, lafiecare atribuire rămâneau autove-hicule în afara „jocului“. Operatoriide transport rămâneau cu investiţiafăcută, dar cu posibilităţi mici de afi recuperată, societăţile de leas-ing erau expuse riscului de a luamaşinile înapoi, iar dealerii de au-tovehicule trebuiau să răspundăunui efort punctual, extrem de so-licitant (niciodată nu se putea şticu exactitate cât de mult se poaterisca în supradimensionarea sto -curilor) şi apoi să supravie ţuiascăpe o piaţă aproape „moartă“.

În plus, concentrarea investiţi-ilor pe două-trei luni de zile odatăla câţiva ani, riscurile crescute,dar şi şansa speculativă au făcut capreţurile de achiziţie ale autove-

hiculelor să nu fie cele mai avan-tajoase.

Va fi [i mai greu la„jude]ene“

După apariţia legii 92/2007,operatorii de transport pe cursejudeţene au cunoscut nenumărateprobleme, iar pentru ei viitorulpare, în continuare, întunecat.

Legea 92/2007 este în curs demodificare, iar intenţiile se pare căsunt legate de a creşte putereaconsiliilor judeţene. Atribuirea unuitraseu prin delegare directă cătreun anumit operator de transportreprezintă un motiv serios de îngri-jorare pentru transportatori, încazul în care acest lucru va fi pre-văzut în noua lege.

În plus, ARR va fi exclusă totaldin implicaţiile avute în transpor-turile judeţene. Nu va mai eliberalicenţe şi nu va mai realiza control.

Prin noul act normativ, consili-ile judeţene vor avea mai multăflexibilitate în ceea ce priveştemodificarea programului de trans-port, iar atribuirea nu va mai fi elec-tronică.

Practic, noul act normativ arputea aduce în legalitate o partedin numeroasele abuzuri sem-nalate în ultimii ani cu privire latransportul judeţean.


Microbuzele [colare intr` în legalitate?

În Senat, se discută la ora actuală un proiect de actnormativ, prin care ARR va elibera licenţe detransport în mod gratuit pentru şcoli, primării şi alteautorităţi ale statului.Această decizie ridică numeroase semne deîntrebare.Oare vor trebui respectivele instituţii săîndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentrueliberarea respectivelor licenţe?În primul rând, să ne amintim de microbuzeleşcolare, care au funcţionat şi până acum fără săîndeplinească nici un fel de reguli legate detransportul public.Dacă se încearcă aducerea microbuzelor şcolare şia altor asemenea investiţii discutabile în legalitatecu cât mai puţini bani, atunci legiuitorul ar trebui săaibă în vedere că licenţele nu sunt foarte scumpe.Mult mai mulţi bani trebuie cheltuiţi pentrucursurile de persoană desemnată, cursurile pentruobţinerea atestatului conducătorului auto, carteleletahografice, asigurarea capacităţii financiare, RCA,ITP etc. Asta înseamnă realizarea unui transportpublic şi toate aceste elemente sunt gândite pentrua se asigura un transport sigur şi corect. Şi sper ca,măcar la nivel de Parlament, să nu existe nici un felde neclarităţi privind necesitatea respectării

normelor de siguranţă, mai ales când este vorbadespre transportul copiilor.Din păcate, prea puţine entităţi aparţinând statuluimanifestă respect faţă de lege.Voi da un exemplu banal, dar atât de grăitor. V-aţiîntrebat vreodată câte copii conforme există lanivelul regiilor de transport local? Dar atestateprofesionale şi cartele pentru tahograful digitalpentru şoferii acestora?Aproape zero. Dar oare câte amenzi au primit pentru o asemeneasfidare a legii?Aici răspunsul este şi mai clar: zero. În continuare, din motive politice, nimic nu poate fischimbat sau, cel puţin, aşa se spune.Şi pentru că tot vorbim despre transportul urban,precizăm faptul că transportul Bucureşti-Ilfov va fiasimilat cu unul local, iar atribuirea traseelor se vaface pe bază de licitaţii începând din 2011. Veştibune pentru operatorii de pe aceste trasee, maiales că se vorbeşte despre faptul că, după ieşireaRATB de pe traseele de Ilfov, acestea au devenitunele dintre cele mai rentabile la nivel naţional.Oricum, probabil că odiseea transportuluiBucureşti-Ilfov mai are multe capitole de parcurs,iar călătorii sunt şi vor fi principalii afectaţi.

EV

EN

IMEN

T

...................................................................................................................... august 201064

Augustin Hagiu, preşedinte FORT:

„Există o estimare privindpirateria, pe care am făcut-o lanivelul federaţiei: se pare căfluxul de călători la operatoriilicenţiaţi ar putea creşte cu30% dacă fenomenul pirateriein-ar exista iar, în unele judeţe,poate chiar s-ar dubla. Înultimele luni, pirateria întransporturi a luat amploare, înmod ciudat, pentru că neaşteptam ca, odată cu apariţiaOrdonanţei 34 şi, ulterior, alegii de aprobare a acesteia,lucrurile să intre pe făgaşulnormal. Am constatat, dindiscuţiile pe care le-am purtatîn cadrul întâlnirii cu poliţia, căsunt judeţe unde acţiunile aufost întreprinse cu eficienţă şi,evident, că trebuie continuateîn acelaşi ritm, dar şi judeţeunde lucrurile mai aşteaptă săfie începute. Mă refer la judeţeproblemă precum Tulcea,Bacău, Prahova, undefenomenul pirateriei estefoarte extins şi, cu toateacestea, transportatorii spun cănu au reuşit încă să întreprindăacţiuni concrete. Tocmai deaceea, această întâlnire a avutun dublu rol, pe de o parte săarmonizeze tipul de acţiune celmai eficient, mergând pemodelul unor oraşe undepoliţia rutieră a reuşit să aibăperformanţă cu cei care poatecunoşteau mai puţin abordareaşi, pe de altă parte, să apropietransportatorii de poliţia rutierăşi invers. Am vrut să aflămcare sunt nevoile colegilor dela poliţia rutieră şi cum putemnoi să îi sprijinim. Am stabilitcu domnul comisar şef CristianCălin să monitorizăm timp de 2luni aceste acţiuni, începând cudata de 1 august. Vom sta înpermanentă comunicare (noicu transportatorii iar dânşii cupersonalul din teritoriu), nevom informa reciprocpermanent asupra problemelorşi asupra derulării acestoracţiuni împotriva pirateriei, iardupă două luni vom trageconcluziile şi vom merge maideparte. Este un proces dedurată, însă dacă acţiuneainiţială este una de impactmajor, efectele se vor vedea petermen scurt şi, ulterior, vorproduce efecte în lanţ şi petermen lung, descurajândpirateria. Eu tratez aceastăconferinţă cu speranţă“.

Persoane subacoperire infiltrate,flagrante, ac]iuni încomun realizate depoli]ie [itransportatori. Pescurt, re]eta de lupt`contra pirateriei întransporturi pus` la punct, la sfâr[itullunii iulie, la Rânca (jude]ul Gorj), de reprezentan]iiFedera]iei Operatorilor Români de Transport(FORT) [i cei ai Poli]iei Rutiere.

Se anun]`FLAGRANTE

D ouă luni de luptă co-mună împotriva pira-teriei, începând din au-gust. Aceasta a fostconcluzia la care au

ajuns cărăuşii şi poliţiştii după o zide discuţii în care fiecare parte şi-aprezentat problemele şi propune -rile. La conferinţa naţională orga-nizată de FORT, au participat, ală-turi de patronii societăţilor detransport, reprezentanţi ai Minis-terului Transporturilor şi 25 de in-spectori de poliţie din teritoriu.

În urma discuţiilor, un lucru adevenit clar: simplele liste cu nu-merele de înmatriculare ale pi-raţilor furnizate de cărăuşipoliţiştilor nu sunt îndeajus. Tre-buie adunate probe, iar acest lu-cru poate fi făcut doar în urmaunor acţiuni comune, care pre-supun infiltrarea de martori înmaşinile piraţilor, care vor depuneulterior mărturie, inclusiv în in-stanţă. Bucureştiul operează dejadupă acest model, iar rezultatelese văd, iar sistemul va fi preluatpeste tot în ţară.

Singura variant`:lucrul cot la cot cu poli]ia

„Fără sprijinul operatorilor detransport, nu avem nici o şansă să

luptăm împotriva piraţilor, iar celemai mari probleme le avem cu au-toturismele, pentru că nu putemproba caracterul ilicit al curselor“,a afirmat, în acest context, comi -sarul şef de poliţie Cristian Călin,director adjunct al Direcţiei PoliţieiRutiere din cadrul InspectoratuluiGeneral al Poliţiei Române. El aprecizat că poliţia rutieră identifi-case deja, la 25 de zile de la in-trarea în vigoare a Ordonanţei34/2010 privind combaterea pira-teriei, 965 de cazuri în care trans-portul se derula în mod ilegal. În706 dintre aceste cazuri, s-a dispussuspendarea dreptului de utilizarea vehiculelor şi sancţionarea con-travenţională a persoanelor vino-vate, s-au întocmit 186 de dosarede cercetare penală pentru trans-port fără licenţă şi 20 de dosarede constatare a infracţiunii pre-văzută de Legea nr. 241/2005pentru prevenirea şi combatereaevaziunii fiscale. De asemenea, în53 dintre cazuri, s-a decis sanc -ţionarea contravenţională, con-form Legii nr. 12/1990 privindprotejarea populaţiei împotrivaunor activităţi comerciale ilicite apersoanelor vinovate.

„Încă înainte de apariţia OG 34,poliţia a organizat acţiuni de com-batere a pirateriei. Modul de orga-nizare a controalelor în trafic a fost

august 2010........................................................................................................................ 65

următorul: un poliţist, în ţinutăcivilă, a folosit autovehiculul piratîn calitate de pasager. Pe de altăparte, în autovehiculele civile pusela dispoziţie de operatorii de trans-port, au acţionat poliţişti care auavut în dotare echipament de în-registrare video. Aceştia, au fostpoziţionaţi în apropierea locului deîmbarcare a poliţistului în ţinutăcivilă şi au filmat întreaga scenăreferitoare la urcarea acestuia înautovehiculul pirat. Echipajul depoliţie rutieră a oprit autovehicu-lul pirat şi a desfăşurat activităţispecifice de control, împreună cupoliţiştii din cadrul structurilor deInvestigarea Fraudelor“, a explicatcomisarul şef Cristian Călin.

Cel pu]in 30 de zilede suspendare

De menţionat că prin Legea168 de aprobare a OG 34, apărutăîn Monitorul Oficial la sfârşitul luiiulie, au fost introduse modificăriprivind sanc]iunile pentru transportf`r` licen]`. Daniela Dobrilă, direc-tor al Direcţiei de Autorizări şi Li-

cenţe din cadrul ARR, a precizatcă, potrivit noilor reglementări,suspendarea plăcuţelor de înma-triculare ale vehiculelor găsite înneregulă se face pentru cel puţin30 de zile, indiferent de momentulîn care contravenientul achităamenda. Pe de altă parte, dupăepuizarea unui termen notificat desuspendare a dreptului de uti-lizare a unui autovehicul, dacă nuse face dovada achitării amenziicontravenţionale, suspendarea seprelugeşte pentru încă 6 luni, iardacă, în decurs de cel mult 12 lunide la încetarea ultimei suspendăria dreptului de utilizare a autove-hiculului, se aplică o nouă sus-pendare, nu se mai poate benefi-cia de reducerea termenului desuspendare. În plus, în perioadasuspendării dreptului de utilizarea unui autovehicul, acesta nupoate fi reînmatriculat.

Din p`cate \ns`, aceste p=rghiinoi de ac]iune nu pot fi aplicatepira]ilor din cauza unei formul`rineglijente a textului de lege.


Rezultate ale ac]iunilor

întreprinse de poli]iepentru combaterea

pirateriei în transporturi

anterior apari]iei OG 34/2010:

5.082 sancţiuni aplicate,dintre care:- 165 conform Legii nr.12/1990 privind protejareapopulaţiei împotriva unoractivităţi comerciale ilicite.- 141 conform Ordonanţei deurgenţă a Guvernului nr.109/2005, privindtransporturile rutiere, cumodificările şi completărileulterioare.- 943 conform Legii nr.38/2003 privind transportul înregim de taxi şi închiriere, cumodificările şi completărileulterioare.- 3.833 pentru abateri de lanormele rutiere.

185 infracţiuni constatate,dintre care:- 55 conform art. 281 ind. 1,Cod penal - pentru efectuareaneautorizată a transportuluipublic.- 98 conform art. 281 Codpenal - exercitareaneautorizată a unei profesii.- 9 în conformitate cu art. 9din Legea nr. 241/2005,pentru prevenirea şicombaterea evaziunii fiscale. - 23 la regimul circulaţiei.

- 88 permise de conducerereţinute.- 516 certificate deînmatriculare retrase.- 57 autovehicule imobilizate.- 56 seturi de plăci cunumărul de înmatricularereţinute.

FO

CU

S

...................................................................................................................... august 201066

E xcursiile au loc sâmbăta,duminica şi de sărbători,iar preţul unui bilet estede 15 lei. Persoanele carevor opta pentru acest

gen de turism vor putea asista laslujbele religioase de la mănăsti -rile Căldăruşani, Cernica, Pasărea,Balamuci, Ciorogârla. Elena Udrea,ministrul Dezvoltării Regionale şiTurismului, susţine că a dorit sălanseze cât mai repede acesterute, pentru a prinde sezonul cald.„Am avut în plan acest proiect încăde anul trecut, însă nu l-am pututpune în practică, în lipsa unuipartener potrivit. Am găsit în RATBun partener prompt şi care ne-a pusla dispoziţie autobuzele cu care semerge în excursii. MDRT a pus ladispoziţie informaţii despre obiec-tivele turistice din Bucureşti şijudeţul Giurgiu şi s-a implicat în pro-movarea acestor vizite. Este bine căam reuşit lansarea acestui partene-riat MDRT-RATB acum, astfel caaceste trasee turistice să poată fivizitate chiar din această vară. Estepentru prima dată când se rea -lizează un asemenea proiect înBucureşti şi, dat fiind preţul mic albiletelor, mă aştept ca această ini -ţiativă să se bucure de succes. Nutoată lumea îşi permite o vacanţă întoată regula, aşa că noile trasee tu -ristice pot fi o alternativă foartebună pentru cei fără posibilităţimateriale“, a anunţat Udrea, lalansarea proiectului.

Un pas în promovarea împrejurimilor Bucure[tiului

Destul de puţin promovate lanoi, salba de mănăstiri şi de obiec-tive turistice din diverse localităţi dinjurul Capitalei reprezintă destinaţiaperfectă şi pentru bucureşteniicare doresc să fugă pentru o zi dinaglomeraţia metropolei, susţineministrul Turismului. „E un primpas pe care îl facem pe ideea pro-movării turistice a Bucureştiului şia zonelor apropiate, dar nu ne vomopri aici, pentru că eu chiar cred căBucureştiul şi împrejurimile au unpotenţial turistic ce merită fructifi-cat“, a precizat Udrea.

Sunt excursii de o zi sau două,care vizează obiective de interesnaţional. Pentru început, curseleRATB circulă spre aceste destinaţiila sfârşit de săptămână şi în sărbă-torile religioase, dar, pe măsură ceexigenţele şi cerinţele publiculuicălător vor creşte, acest proiect seva dezvolta, a anunţat Adrian Criţ,director general al RATB. „Am fă-cut un prim pas pentru dezvoltareatransportului public urban. In-tenţionăm să extindem acestecurse şi în timpul săptămânii. Turiştiiprimesc informaţii legate de obiec-tivele turistice pe ecrane LCD, cesunt instalate în mijloacele de trans-port, dar promovarea acestor rutese face şi prin ghiduri disponibile la

casele de bilete“, a precizat şefulregiei de transport public.

Func]ionarii publici, f`r` gratuitate în autobuz

Consilierii generali au anulatacordarea de abonamente gratu-ite pe mijloacele de transport desuprafaţă funcţionarilor publicidin Bucureşti. Numărul benefi-ciarilor acestei facilităţi se cifra,potrivit primarului general SorinOprescu, la circa 12.000 de legit-imaţii de călătorie.

Potrivit hotărârii CGMB adop-tate luna trecută, consiliile locale alecelor şase sectoare ale Capitaleipot decide acordarea de gratuităţipe transportul public de suprafaţăpentru personalul propriu numai cucondiţia suportării din bugetul pro-priu a costurilor aferente, ce vor fidecontate de Regia Autonomă deTransport Bucureşti. Pentru anga-jaţii Primăriei Capitalei, aparatulmunicipalităţii va hotărî care dintreaceştia vor avea dreptul la gratuitatepe mijloacele RATB. Astfel, direcţi-ile de specialitate din cadrul PMBvor stabili care sunt angajaţii carevor beneficia de gratuitate pe mi-jloacele de transport în comun desuprafaţă. Prin neacordarea deabonamente gratuite funcţiona -rilor din primării, se va economisiaproape 1 milion de lei.

Regia Autonom` deTransport Bucure[ti(RATB) a lansat laînceputul luniiaugust 9 traseeturistice c`trem`n`stiri [iobiective aflate înapropiereaBucure[tiului,inclusiv c`tre ParculNatural Comana, unadintre cele mai marizone umede dinRomânia. Proiectulface parte dintr-unprotocol încheiat cuMinisterulDezvolt`rii Regionale[i Turismului, ceprevede promovareazonelor turistice dinjurul Capitalei.

Turism ecumenicLA PRE} DE 15 LEI,cu autobuze RATB

august 2010........................................................................................................................ 67

Oprescu: RATB, o „gaur` neagr`“

Potrivit primarului generalSorin Oprescu, serviciul de trans-port public de persoane esteuna dintre cele mai dificile sarci-ni pentru orice municipalitate.„Transportul urban este esenţialpentru funcţionalitatea oraşului şipentru dezvoltarea lui, cu atât maimult cu cât, în marile metropoleale lumii, unde fenomenul aglo -merării a crescut enorm, acestadevine din ce în ce mai mult unadintre soluţiile viabile de amelio-rare şi rezolvare a acestei proble -me. Din păcate, ca şi la RADET,RATB-ul este a doua gaură nea-gră a bugetului local, deoarece şiaici avem deficienţe de gestiunea resurselor umane, financiare şimateriale şi încă multe dis-funcţionalităţi, care ne situeazădeparte de standardele de cali-tate. Şi tot din păcate, pârghiilede intervenţie şi control ale Pri-marului General asupra acesteiactivităţi sunt mult limitate,deoarece regia de transport estedirect subordonată ConsiliuluiGeneral al Municipiului Bucureşti,care şi-a numit membri în Consil-iul de Administraţie al RATB şi, caatare, decide asupra soartei aces-teia“, susţine Sorin Oprescu.

Cu toate acestea, respons-abilitatea faţă de cetăţenii carel-au ales îl obligă, practic, să se

implice în optimizarea şi eficien-tizarea activităţii de transport.„Am fost preocupat să asigur înbugetul oraşului acel nivel desubvenţie care să fie suportul fi-nanciar pentru menţinerea tari -felor la niveluri rezonabile şi ac-ceptabile pentru populaţie, dar şia funcţionării Regiei. Acordăm încontinuare o atenţie deosebităunor categorii sociale, în sub-venţionarea costurilor călători-ilor, cum sunt pensionarii, elevii,studenţii. Totodată, prin lucrărileefectuate de Primăria Generalăla nivelul infrastructurii stradale,am căutat să asigurăm condiţiilenormale de rulaj pentru mi-jloacele de transport ale RATB.Ne preocupă în mod permanentîmbunătăţirea parcului de tram-vaie, autobuze şi troleibuze, fiindîn negociere pentru obţinereaunor credite BEI şi BERD pentruachiziţionare de tramvaie,troleibuze şi autobuze. Vizăm săsusţinem RATB, inclusiv în co-producţia de material rulant, cufirme de prestigiu internaţionale,care să permită atât creştereaperformanţelor tehnologice alevehiculelor utilizate, cât şi re-alizarea de venituri proprii pen-tru susţinerea complexei acti -vităţi pe care o desfăşoară“,ne-a declarat primarul general.

Magda [email protected]

Orarul curselor turistice

Cele 9 linii de autobuze faclegătura între Bucureşti şi zoneleturistice prin terminalele PiaţaPresei Libere, Str. Sf. Vineri şiGhencea. Iată orarul complet alcurselor RATB pe traseeleturistice:� T1. Terminalul Ghencea (plecarela ora 8.30) Ghencea - Piaţa PreseiLibere - Mănăstirea Căldăruşani -Mănăstirea Balamuci. Pe retur,plecarea de la MănăstireaBalamuci este la ora 14.30.� T2. Terminalul Piaţa Sf. Vineri(plecare la ora 8.40) - TerminalulPiaţa Presei Libere - MănăstireaCăldăruşani - MănăstireaBalamuci. Pe retur, plecarea de laMănăstirea Balamuci este la ora14.20. � T3. Terminalul Ghencea (plecarela ora 8.40) - Piaţa Sfânta Vineri -Granitul - Mănăstirea Cernica -Mănăstirea Pasărea. Pe retur,plecarea de la Mănăstirea Pasăreaeste la ora 15.00.� T4. Terminalul Piaţa PreseiLibere (plecare la ora 8.40) -Terminalul Piaţa Sf. Vineri -Granitul - Mănăstirea Cernica -Mănăstirea Pasărea. Pe retur,plecarea de la Mănăstirea Pasăreaeste la ora 15.10.� T5. Terminalul Piaţa SfântaVineri (plecare la ora 8.45) -Terminalul Ghencea - MănăstireaCiorogârla. Pe retur, plecarea de laMănăstirea Ciorogârla este la ora15.10. � T6. Terminalul Piaţa PreseiLibere (plecare la ora 8.40) -Terminalul Ghencea - MănăstireaCiorogârla. Pe retur, plecarea de laMănăstirea Ciorogârla este la ora15.20. � T7. Terminalul Piaţa PreseiLibere (plecare la ora 8.30) -Terminalul Ghencea - BisericaAdormirea Maicii Domnului dinCălugăreni - Biserica Sf. Ilie dinCălugăreni - Biserica Sf. Voievozidin Hulubeşti. Pe retur, plecareade la Biserica Sf. Voievozi dinHulubeşti este la ora 15.00.� T8. Terminalul Piaţa PreseiLibere (plecare la ora 8.40) -Terminalul Piaţa Sf. Vineri -Biserica Adormirea MaiciiDomnului din Călugăreni - BisericaSf. Ilie din Călugăreni - Biserica Sf.Voievozi din Hulubeşti. Pe retur,plecarea de la Biserica Sf. Voievozidin Hulubeşti este la ora 14.15.� T9. Terminalul Piaţa PreseiLibere (plecare la ora 8.30) -Terminalul Ghencea - Biserica Sf.Gheorghe din Brăniştari - ParculNatural Comana. Pe retur,plecarea de la Parcul NaturalComana este la ora 14.30.

EV

EN

IMEN

T

...................................................................................................................... august 201068

O nou` genera]ie de scaune,primul autobuz „Blue Angel“,numeroase echipamenteinovative...

PRE-IAA Setra

august 2010........................................................................................................................ 69

L a sfâr[itul lunii iulie, Se-tra a prezentat la Neu-Ulm, Germania, nout`]ilepreg`tite pentru târgulinterna]ional de vehicule

comerciale, IAA Hanovra, ce vaavea loc în luna septembrie aacestui an. Trebuie precizat faptulc`, pentru prima dat` la IAA, auto-buzele [i autocarele Setra vor fi in-tegrate în standul Daimler.

Mai u[oare, mai confortabile

În primul rând, Setra va lansa,cu ocazia IAA, o nouă generaţie descaune, mai confortabile, maiuşoare şi cu numeroase variantepentru a răspunde cât mai bine so-licitării clienţilor.

Este vorba despre două serii descaune având la bază acelaşi con-cept. Setra Route este destinată au-tobuzelor business-class şi auto-carelor, iar Setra Voyage pentru vâr-ful de gamă al autocarelor turistice.Noile scaune sunt lansate după omuncă de dezvoltare de aproapepatru ani şi vin cu un nou concept,nici un element al vechii generaţiinerămânând neschimbat.

Topul gamei Voyage, VoyagePlus şi Voyage Supreme, oferă noiposibilităţi în ceea ce priveştematerialele utilizate şi culorile.

Amintim faptul că producă-torul german de autocare şi auto-buze îşi realizează singur scaunelenecesare, 95% dintre autobuzeleşi autocarele EvoBus fiind echipatecu scaune de fabricaţie proprie.

Noul design al scaunelor con-feră mai mult confort, iar utilizareade noi materiale precum aluminiuasigură o reducere a masei. La unautocar de 12 m într-o versiune detrei stele, se ajunge la o reducerea masei scaunelor cu 70 kg faţă degeneraţia precedentă de scaune.

Un accent important s-a puspe asigurarea unor comenzi intu-itive, uşor de manevrat de cătrepasageri încă de la prima utilizare,indiferent că este vorba despreajustarea poziţiei spătarului, ridi-carea sau coborârea suportuluipentru braţ sau deplasareascaunului către culoar. Totodată,scaunele au fost gândite pentru a fiuşor de reparat, accesul la mecan-isme sau scoaterea pernelor rea -lizându-se rapid.

Scaunele vin dotate cu centuride siguranţă în două puncte sau,opţional, în trei puncte.

În cazul în care a fost înclinat,spătarul scaunului revine automat

la poziţia iniţială după ce pasagerula părăsit scaunul. Astfel, interiorulautocarului va arăta permanentîngrijit şi ordonat, fără a fi nevoiede o muncă suplimentară dinpartea şoferului. De asemenea,opţional, şi suportul pentru pi-cioare poate reveni automat.

Materialele utilizate, nu-meroasele culori, diferitele ele-mente ce pot fi montate (măsuţe,suport pentru pahare, suport pi-cioare etc) fac ca numărul combi-naţiilor posibile să fie aproapenelimitat. Astfel, fiecare autobuzsau autocar poate fi unicat prinamenajarea sa.

La Neu-Ulm sunt realizate a nualaproximativ 200.000 de scaune,nevoile EvoBus fiind completatede facilităţile de producţie dinMannheim (Germania) şi Turcia,ajungându-se la o producţie totalăde 450.000 de scaune pe an.

Autocarele de la IAA

Confort, siguranţă, eleganţă şicosturi de exploatare reduse suntelemente pe care Setra le arepermanent în vedere pentru pro-dusele sale. În plus, la acestea seadaugă şi protecţia mediului. Ast-fel, toate autovehiculele Setraechipate cu motoare cu şase cilin-dri în linie OM 457 pot să se în-cadreze în standardele EEV, fără aavea nevoie de filtru de particule.

La IAA vor fi expuse mai multeautovehicule aparţinând tuturorseriilor - TopClass, ComfortClassşi MultiClass.

Din seria TopClass, modelul S416 HDH va prezenta o serie de e -lemente noi menite să creascăconfortul pasagerilor. Astfel, laintrare, există un sistem ce asigurăo perdea de aer proaspăt. În com-partimentul pasageri, a fost realiza-tă o podea cu placaj din piatră ve -ritabilă, o premieră în industriaautocarelor. Atunci când coboarădin autocar, călătorii pot fi serviţicu cafea sau băuturi răcoritoaredintr-un minibar. Monitoare dezece inch ce se rabatează de subcompartimentul bagajelor de mânăşi scaunele Voyage Supreme dinpiele albă şi roşie sunt alte exem-ple de dotări ce completează con-fortul la bordul autocarului.

La IAA nu va lipsi S 431 DT. Ame-najarea autocarului supraetajat afost inspirată de la avioane sautrenuri. Etajul superior a fost gânditpentru a reprezenta clasa a II-a, iarjos spaţiile sunt mult mai largi (clasaîntâi). La parter, a fost instalat un sis-tem electronic ce include moni-toare ce se rabatează din mese şiposibilitatea de a rula programe deinformare sau divertisment.

Din seria ComfortClass va fiprezentat modelul S 415 GT-HD.Acest autocar de 12,2 m esteechipat cu numeroase elemente desiguranţă, dintre care amintim FCG(Front Collision Guard), AdaptiveCruise Control, ABA (Active BrakeAssist), Lane Assistant, sistem dedetectare a incendiului... Acestesisteme vor echipa standard auto-carele Setra începând cu 2011.

Seria MultiClass îşi va demon-stra versatilitatea, fiind prezente lastandul Setra de la IAA nu maipuţin de trei modele: S 415 NF -primul autobuz „Blue Angel“, S 417UL şi S 415 H.

Radu BORCESCUNeu-Ulm, Germania

[email protected]

Primul autobuz „Blue Angel“

S 415 NF este primul modelSetra ce va purta emblema„Blue Angel“. Grija pentruprotecţia mediului în cazulacestui autovehicul esteevidenţiată nu numai prinrespectarea normelor EEV darşi prin materialele utilizate şiprin tehnologia de producţie.

PR

EZEN

TA

RE

...................................................................................................................... august 201070

Într-o perioad` în care toat` lumeagânde[te verde, de[i lucrurile sunt camgri, EvoBus Romania a adus în ]aranoastr` un nou model de Citaro. Acestaeste un vehicul deosebit de ceea cesuntem obi[nui]i s` vedem când vinevorba despre un autobuz urban.

Mercedes-Benz Citaro G BlueTec Hybrid

august 2010........................................................................................................................ 71

EvoBuspropune...MARE [i VERDE

PR

EZEN

TA

RE

...................................................................................................................... august 201072

M odelul Mercedes-Benz Citaro GBlueTec Hybrid esteun autobuz articulat,de 18 m, şi, după

cum o arată şi denumirea sa, estepropulsat de un motor hibrid.Aceasta este una dintre tehnologi-ile pe care constructorul german opropune pentru transportul urbanîn următoarea perioadă. Însătehnologia hibrid diesel-electric`este privită ca un pas intermediarîn drumul către emisii zero şi, im-plicit, delimitarea totală faţă decombustibilii clasici.

Astfel, în cazul tehnologieipropusă de Daimler pentru auto-buze (hibrid în serie), motoruluidiesel îi rămâne doar sarcina de aalimenta bateriile printr-un gene -rator. Pasul următor ar putea fi în-locuirea motorului diesel cu unul pebază de hidrogen. Dar probabilcă mai sunt câţiva ani buni deaşteptat până atunci.

În ceea ce priveşte modelulprezentat în România, este re-marcabilă atenţia constructoru-lui la detalii. Deşi autobuzuleste un prototip, designul, ame-najarea interioară, finisajele suntrealizate cu mare grijă, EvoBusfiind preocupat chiar din aceststadiu (înainte de intrarea înproducţia de serie) în a demon-stra eficienţa unui asemeneaautovehicul - prin capacitateamare de transport, printr-un con-sum redus de carburant şiprintr-o reducere importantă aemisiilor poluante.

Principiul de func]ionare

Citaro G BlueTec Hybrid esteun autobuz articulat, cu o lungimede 18 m, destinat transportuluiurban [i conceput, \n acest con-text, s` fie mai economic [i mai pri-etenos cu mediul \nconjur`tor.

„Acest model cu tehnologie hi-brid dispune de două surse de e -

nergie, care îşi unesc puterile pen-tru a genera avantajele energiei hi-brid. Este vorba de un motor dieselşi un generator electric asincron ex-citat permanent. Noutatea constă înfaptul că aceste două surse de en-ergie se completează reciproc, e -xistând momente în timpul rulăriicând cele două surse acţionează si-multan, apoi, în funcţie de faza derulare, motorul diesel este decuplatşi autobuzul rulează integral elec-

tric. Practic, motorul diesel foloseşteenergia termică pe care o transfor-mă în energie cinetică, după care cu-plează generatorul asincron, ce în-cepe să producă o energie electricăcu o tensiune alternativă. Aceastase transmite către grupul de baterii,care o înmagazinează şi alimen -tează circuitul intermediar, ce seopreşte la nivelul roţilor, unde avemmotoarele electrice“, a explicatAlexandru Cre]u, Fleet ManagerEvobus Romania.

Avantajeletehnologiei hibrid

În timpul utilizării autobuzului,motorul diesel nu funcţioneazăpermanent. Sunt intervale de timpdestul de mari când acesta este de-cuplat, având, astfel, timpi de con-dus cu emisii zero. Pe lângă emisi-ile scăzute datorită momentelor încare nu funcţionează, s-a obţinut oeconomie de combustibil de 30%la motorul diesel în raport cu cel alunui Citaro normal. „În afară de be -neficiile date de consumul mai micşi de poluarea scăzută, avem ca şiavantaj pentru regiile de transport,un autobuz care poate să trans-porte până la 140 de persoane,soluţia hibrid neafectând capaci-tatea de transport. Acest lucru afost posibil pentru că producă-torul a optat pentru montajul pe pla-fon al dispozitivelor suplimentarecare reies din tehnologia hibrid. Înplus, avem acelaşi comportamentîn trafic ca şi în cazul unui autobuzclasic“, a declarat Alexandru Cre]u.

Noua mod` în Germania [i Italia:

Citaro G BlueTec Hybrid

Deşi încă nu sunt produse deserie, autobuzele Citaro GBlueTec Hybrid sunt dejafolosite în Hamburg şi înRotterdam, câte două unităţi înfiecare oraş. În perioadaurmătoare a acestui an, vor maifi livrate asemenea autobuzecătre regiile de transport dinMühlheim, Krefeld, Stuttgart,Hamburg şi Milano.

Confortul pasagerilor în parteadin spate este mai bun, comparti-mentul motorului fiind redimen-sionat, având doar patru cilindri şio capacitate de 4,8 l faţă de 12 l câtare un Citaro normal. Nivelul dezgomot a fost şi el redus, dat fiindfaptul că autobuzul rulează o bunăperioadă ca şi un tren electric,motorul diesel fiind oprit.

Solu]ia constructiv`

În partea din spate, se regăseştemotorul diesel, care şi-a redus di-mensiunile cam la jumătate, dar şigreutatea de la 900 la 420 kg. Sin-gura sarcină a motorului esteantrenarea generatorului. Acestadin urmă furnizează curent electricpentru tot circuitul intermediar. Cir-cuitul de înaltă tensiune este binedefinit, folosindu-se cablaj orange,iar tensiunea care trece prin aces-ta este de 650 v. Pe acest circuit, dela generator, se alimentează grupulde baterii aflat deasupra autobuzu-lui, în partea din mijloc. Grupul de ba-terii are un sistem de răcire cu apăşi beneficiază şi de o instalaţie declimatizare dedicată. Tot deasuprase regăseşte compresorul de aer,compresorul normal al instalaţiei deaer a maşinii, pompa auxiliară deservodirecţie, alternatoarele, un in-vertor ce ţine de axa 2 şi cutia de si -guranţe fuzibile, toate fiind alimen-tate electric. Grupul de baterii litiu-ion este fără mentenanţă iar dura-ta lor de viaţă este de aproximativpatru ani. În partea din spate, pe au-

tobuz, se regăseşte instalaţia declimatizare, grupul de ventilare,caseta de întrerupătoare de putere,apoi cele dou` invertoare, unul carecorespunde generatorului şi cel`laltaxei 3. De la generator porneşte ten-siune alternativă, care trece printr-uninvertor ce transformă curentul al-ternativ în curent continuu, careeste stocat apoi în baterii. Tensiuneacontinuă de la baterii pleacă pe cir-cuitul intermediar, iar în partea dinspate a primului grup constructivaflat deasupra maşinii avem inver-toarele, care alimentează motoareleelectrice de pe roată. Acestea trans-formă iar curentul continuu în alter-nativ şi îl trimite la motoarele de peroţile aflate pe axa 2 şi 3. Mo-toarele sunt electrice cu semi axplanetar inclus în soluţia construc-tivă. Nu există axe, cutie de vitezesau cardan. Practic, nu există legă-tură mecanică între motorul dieselşi axele de antrenare. Motorul elec-tric antrenează semi axul planetar,care intră în butucul roţii şi aşa areloc mişcarea. Toate componentelesunt alimentate de la un circuit detensiune înaltă, 650 v, din aceastăcauză există un sistem separat derăcire format din ţevi cu antigel, cestrăbate toată structura acoperişu-lui. În timpul frânării, se recupereazăenergia, motoarele electricefuncţionând ca nişte generatoarecare preiau energia cinetică, o trans-formă în curent electric şi apoi ostochează în grupul de baterii.


august 2010........................................................................................................................ 73

Indica]ii pentru [ofer

Suplimentar, în modul demanipulare, există douăbutoane în raport cu modelulCitaro clasic, aflate în stângavolanului. Unul dintre ele areun pătrat alb, iar pe cel de-aldoilea scrie ZEV (ZeroEmission Vehicle). Butonul din stânga, cupătratul alb, indică şoferuluipregătirea de funcţionare acircuitului de înaltă tensiune.Se pune contactul şi seaşteptă ca pe buton să aparăo lumină verde, ceea ceînseamnă că sistemul hibrideste pregătit. De pe butonul ZEV, şoferulselectează regimul defuncţionare. Se apasă pepoziţia unu a butonului şi seselectează bateria, adicămotorul diesel va porni şi vaîncărca bateria. Pe poziţiaintermediară este regimulhibrid de funcţionare. În acestregim, pe accelerare, motorulşi generatorul funcţioneazăsimultan, iar în momentul încare se ajunge la o viteză deaproximativ 40 km/h şi sepoate rula constant, motoruldiesel se va decupla automat.Pe ecranul computerului debord, va fi indicată o presiunea uleiului egală cu zero, ceeace arată că motorul diesel s-adecuplat. Dacă nivelul de\nc`rcare al bateriilor estemai mare de ½, se poateselecta şi cea de-a treiatreaptă a butonului ZEV,moment în care motoruldiesel este complet decuplat, autobuzul rulând în regim pur electric.

IHO

RO

SCO

P D

E C

~L~

TO

RIE

...................................................................................................................... august 201074

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Daţi dovadă de multăvitalitate în această

perioadă a anului. Toate lucrurilemerg ca pe roate şi, dacă reuşiţisă ţineţi pasul în plan profesional,veţi culege roade bogate şi în planfinanciar. Atenţie la volan! Evitaţisă apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie, chiar dacă sunteţitentat să parcurgeţi distanţe câtmai mari în cel mai scurt timpposibil.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Evitaţi excesele şiimprudenţele în

această perioadă, pentrucă, în final, suprasolicitarea v-arputea crea multe neajunsuri. Dinpunct de vedere financiar,lucrurile nu stau rău deloc, bachiar mai bine ca oricând în acestan. Atenţie la călătoriile pe caresunteţi nevoiţi să le faceţi: seanunţă pline de peripeţii. Nu uitaţisă vă puneţi centura de siguranţă!

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

Atenţie laparteneriatele vechi: şi

în plan profesional, darmai ales în plan personal,

acestea vor fi supuse unor greleîncercări. Chiar dacă presiuneafinanciară vă apasă mai multdecât oricând, încercaţi să văfaceţi cadou o binemeritatăvacanţă alături de familie şiprieteni. La drum, conduceţi cumultă grijă şi respectaţi custricteţe regulile de circulaţie!

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Este o perioadă în caretoate par să se fi dat

peste cap. Relaţiile suntpuse sub semnul întrebării atât înplan profesional, cât, mai ales, înplan familial. Numai cu multărăbdare şi prudenţă maximă veţiputea trece cu bine peste acestemomente dificile. Evitaţi drumurilelungi, iar dacă sunteţi totuşi nevoiţisă plecaţi în călătorii, odihniţi-văînainte de a urca la volan.

LEU (23 iulie - 22 august)

Aveţi grijă în aceastăperioadă la contractele

pe care le încheiaţi: citiţi de zeceori înainte de a semna undocument. În plan profesional,veţi reuşi să impresionaţi prinputerea de muncă, princreativitate şi prin capacitateadesăvârşită de organizare.Abordaţi cu prudenţă deplasările -conduceţi cu atenţie pentru aevita neplăcerile în trafic!

FECIOAR~ (23 august- 22 septembrie)

Energia debordantă văajută să evoluaţi în

plan profesional, dar şifinanciar. Însă şi cheltuielile vor fipe măsură. Nu ignoraţi stările destres: odihniţi-vă cât mai multposibil. De asemenea, ar fi bine săevitaţi luarea unor deciziiimportante în această perioadă.„Toate la timpul lor“ este dictonuldupă care trebuie să vă conduceţiacţiunile.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Deşi pare să fie operioadă constructivă

în plan profesional, vatrebui să munciţi extrem de mult,iar roadele le veţi culegeîmpreună cu echipa din carefaceţi parte, deşi contribuţiacelorlalţi va fi vizibil mai mică. Nuvă lăsaţi copleşiţi de stresulacumulat în urma acestorexperienţe. De asemenea, evitaţisă apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

În plan profesional,lucrurile sunt destul de

echilibrate, deşi, dinpunct de vedere financiar, se parecă soarele nu mai vrea să iasă pestrada dumneavoastră. În planpersonal, oboseala şi exceseleîncep să-şi spună cuvântul. Dacănu este absolut necesar, evitaţi săplecaţi în călătorii, mai ales ladrum lung şi mai ales dacă sunteţila volan tot timpul.

S~GET~TOR (22 noiembrie - 21 decembrie)

Lăsaţi grijile deoparteşi fugiţi în concediu!

Astfel, veţi uita de toateneplăcerile din plan financiar şiveţi evita situaţiile conflictuale cuautorităţile. În trafic, însă,conduceţi cu prudenţă şirespectaţi cu stricteţe regulile decirculaţie! Ar fi păcat să vădiminuaţi veniturile plătindamenzi doar pentru că aveţi opasiune pentru pedala deacceleraţie!

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Nu este momentul sălăsaţi garda jos! Chiar

dacă în plan financiar încă sunteţideparte de a atinge nivelul pe carevi l-aţi propus, în plan profesionalvă veţi face remarcaţi prin putereade muncă, iniţiativă şi multă,foarte multă diplomaţie. Abordaţicu prudenţă toate drumurile pecare le aveţi de făcut şi nu ignoraţiregulile de circulaţie.

V~RS~TOR (20 ianuarie - 18 februarie)

Debordaţi de energieşi toate lucrurile merg

ca pe roate. Este o perioadăpropice pentru negocieri, pentru aîncheia contracte. Profitaţi detoate oportunităţile care vi seoferă şi încercaţi să acumulaţi câtmai multe cunoştinţe, să învăţaţicât mai multe lucruri noi. Veţicălători moderat, dar toatedrumurile vor fi încununate desuccese în plan financiar.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Apar veşti bune înplan financiar, dar

banii, aşa cum vin, aşase şi duc. Şi în plan

relaţional lucrurile evoluează bine,dar încă nu e momentul să luaţidecizii importante în cuplu sau încarieră. Răbdarea şi prudenţa suntcuvintele de ordine şi închestiunile legate de finanţe. Veţicălători foarte mult, motiv pentrucare ar fi bine să nu neglijaţistarea tehnică a autovehiculului.

15 august - 15 septembrie 2010

ziuacargo.ro-numarul19

Documents