Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei

(World Hepatitis Day - WHepD)

28 iulie 2012

Contextul celebrării PromoSan-CRSP Bucureşti

Scurt istoric

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei - WHepD este un eveniment anual

la nivel global care focalizează asupra factorilor de risc, prevenției și controlului

hepatitelor virale.

Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) a organizat prima celebrare a unei zile

internaționale privind hepatita la 19 mai 2008, care a inaugurat o serie de peste 600

de evenimente în întreaga lume care au generat un masiv interes public.

Ca urmare a inițiativei WHA, Adunarea Mondială a Sănătăţii din mai 2010 a stabilit

ca 28 iulie – ziua de naștere a Prof. Baruch Blumberg, descoperitorul virusului

hepatitei B - să fie recunoscută în fiecare an drept Ziua Mondială de Luptă

împotriva Hepatitei - WHepD.

2011 a marcat prima celebrare oficială a unei WHepD sub auspicii comune OMS-

WHA, axată pe creşterea gradului de conştientizare în privința hepatitelor virale.

WHepD reprezintă oportunitatea majoră pentru sistemele de sănătate şi grupurile de

pacienți de a întocmi bilanțuri şi a grăbi progresele în prevenția, testarea şi

tratamentul hepatitelor .

Apelul în 12 puncte adresat guvernelor naționale de WHA (I)

În 2008 WHA a lansat campania de conştientizare la nivel mondial "Sunt eu numărul 12?“

pentru a face larg cunoscut faptul că unul din 12 locuitori ai planetei traieşte cu hepatită

cronică B sau C şi pentru a încuraja testarea specifică în cadrul grupurilor de risc.

În paralel, WHA şi asociațiile de pacienți din întreaga lume au formulat un apel guvernelor

naţionale în sprijinul abordării cu maximă seriozitate a problematicii hepatitei virale B

(HVB) şi hepatitei virale C (HVC). În 2011, odată cu trecerea WHepD sub auspiciile

comune OMS-WHA, cele 12 puncte ale apelului au fost actualizate după cum urmează:

1. Instituirea WHepD ca punct focal al campaniilor desfăşurate în diverse țări, țintind în

esență creşterea gradului de conştientizare, combaterea stigmatizării pacienților şi

promovarea prevenirii HV.

2. Desemnarea unui responsabil pentru strategia guvernamentală de combatere a HV.

3. Dezvoltarea unei abordări integrate pentru screening, diagnoză şi tratament folosind

politici, strategii şi instrumente recomandate de OMS.

Sursa: http://worldhepatitisalliance.org/Policy/12_Asks.aspx

Apelul în 12 puncte adresat guvernelor naționale de WHA (II)

4. Angajarea în creşterea ratei de identificare a persoanelor infectate cu HVB şi HVC.

5. Angajarea în reducerea mortalității cauzată de hepatită, pe baza unui plan cu obiective şi

termene.

6. Angajarea în consolidarea sistemelor de supraveghere/monitorizare şi în publicarea de

statistici naţionale.

7. Angajarea în colaborarea cu asociațiile de pacienţi în proiectarea şi aplicarea politicilor

specifice.

8. Angajarea în adoptarea şi punerea în aplicare a bunelor practici la nivel internaţional.

9. Furnizarea de proceduri de testare accesibile şi confidenţiale.

10. Introducerea vaccinului Hep B în programul național de imunizare, incluzând administrarea

unei doze la naştere.

11. Angajarea în furnizarea asistenţei medicale corespunzatoare, incluzând practici sigure de

injectare şi siguranța produselor din sânge.

12. Sporirea eforturilor de a proteja, diagnostica şi trata grupurile de populaţie emigrante sau

vulnerabile. Sursa: http://worldhepatitisalliance.org/Policy/12_Asks.aspx

Tema:

Hepatita este mai aproape decât bănuim:

indiferent de vârstă, rasă, ocupaţie sau mediu socio-

cultural.

Slogan:

Aceasta este hepatita: să o cunoștem, să o

combatem, să ne protejăm.

Sursa: http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/WHD_Toolkit_1_World_Hepatitis_Day_2012.sflb.ashx

Scop

Consolidarea ripostei globale împotriva unei

boli cu simptome rareori evidente dar uneori cu

potențial letal, ce afectează una din 12 persoane.

Obiective globale WHepD 2012

Creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere în rândul

publicului larg privind hepatitele virale.

Amploare şi susţinere sporită pentru Ziua Mondială de Luptă

împotriva Hepatitei, la nivel global şi naţional.

Inducerea percepţiei de urgenţă privind combaterea hepatitelor

virale în rândul tuturor factorilor sociali implicaţi.

Sursa: http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/WHD_Toolkit_1_World_Hepatitis_Day_2012.sflb.ashx

Obiective naţionale*

Bilanţ şi măsuri îndreptate către:

Creşterea conştientizării populaţiei în privinţa măsurilor stil de

viaţă pentru prevenirea hepatitelor virale.

Păstrarea şi sporirea vigilenței la manipularea produselor din sânge

în mediul spitalicesc.

Menţinerea preocupării privind acoperirea vaccinală anti-HVB în

mediile defavorizate.

Extinderea teritorială a vaccinării anti-HVA.

* A se vedea Situația din România și Concluziile.

Mesaje cheie

Hepatita, o boală cu simptome rareori evidente dar cu potenţial

letal, afectează la nivel mondial circa 500 de milioane de oameni

(1 din 12 persoane); numărul purtătorilor de virus hepatic B este

estimat la 2 miliarde.

Hepatita nu ţine cont de vârstă, rasă, ocupaţie sau mediu socio-

cultural.

Măsurile preventive privind stilul de viaţă sau igiena spitalicească

prezintă un pontenţial insuficient valorificat de reducere a

incidenţei hepatitelor şi pot avea un impact major în ameliorarea

sănătăţii publice.

Sursa: http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/WHD_Arresting_Poster_01.sflb.ashx

Generalități și date globale*

Virusurile hepatice B, C, A și în mai mică măsură D şi E reprezintă un risc major de sănătate

publică la nivel mondial afectând în prezent sute de milioane de persoane. Hepatitele

virale (HV) pot provoca infecții acute sau cronice; inflamația ficatului poate duce la ciroză

şi cancer. Hepatita virală B (HVB) Aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume sunt purtători de VHB şi circa 350 de milioane

prezintă infecţie cronică. Circa 600 000 de decese sunt puse anual pe seama hepatitei B acute sau cronice. Hepatita B poate fi prevenită prin igiena strictă, în special în mediul spitalicesc, precum și prin vaccinare.

Hepatita virală C (HVC) Se estimează că 170 de milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C. Nu există vaccin

împotriva acestui virus. Măsurile preventive sunt nespecifice: screeningul donatorilor de sânge; seringi și ace de unică folosință; accesorii pentru igiena personală strict individualizată; igiena sexuală strictă.

Hepatita virală A (HVA) Se estimează că în lume apar anual 1,4 milioane cazuri noi de hepatită A. Epidemiile pot fi explozive şi

pot provoca suferințe şi pierderi economice importante. Boala este strâns asociată cu igiena personală precară şi salubritatea deficitară. Vaccinarea (administrarea de imunglobulină cât mai aproape de la expunere) este cea mai bună metodă de apărare împotriva hepatitei A.

* Un compendiu privind hepatitele B, A, C, D și E este inclus în Contextul celebrării WHepD 2011

Sursa: http://www.who.int/mediacentre/events/annual/world_hepatitis_day/en/

Principalele grupuri comune de risc HV

Persoanele care au nevoie frecvent de sânge sau produse din

sânge.

Beneficiarii transplantului de organe.

Persoanele care sunt expuse riscului de infecţie prin natura profesiei, începând cu personalul medical.

Copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinați.

Persoanele cu comportament sexual de risc ridicat.

Consumatorii de droguri injectabile.

Distribuția globală a riscului HVB moderat-ridicat în 2010

Comentariu: Zonele în galben (incluzând România), prezintă risc HVB moderat-ridicat

Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_HepB_ITHRiskMap.png

Actualități ECDC 2011 privind HVB (date 2006-09)

În 2009 au fost confirmate în 29 state UE & țări EEA/ EFTA 5969 de cazuri noi

de infecţie cu virusul hepatitei B, incidența fiind de 1,16/100.000 locuitori.

Cele mai afectate grupe de vârstă sunt cele între 25 şi 44 de ani, cu 49% din cazuri (2,0 cazuri /100.000), urmate de 15-24 ani (1,7 cazuri la 100 000; la femei

incidența este maximă în această cohortă).

Se menține descreșterea incidenței faţă de anii anteriori remarcată în 2008, dar această

tendință pozitivă este relativizată de diferenţele semnificative între țări în privința

sistemelor de supraveghere şi de raportare precum şi de distincția problematică între

cazurile acute și cronice.

În privința UE exclusiv, în 2009 comparativ cu 2008 numărul cazurilor noi de HVB

este în scădere, 5889 (incidența1,15/100 000), față de 6347 (incidența1,27/100 000).

În 2012 ECDC va consolida la nivelul UE sistemul de supraveghere HVB, în privința

obiectivelor de monitorizare şi a protocoalelor de raportare.

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communi

cable_Diseases_in_Europe.pdf

Cazuri noi HVB (număr,%000) confirmate în UE şi EEA1/EFTA2, 2006-09 1. Spațiul Economic European/2. Spațiul European de Liber Schimb

Comentariu: În UE 2009, România cu incidența de 2,77%000 se găsea pe locul 5/27 cel mai nefavorabil, după Bulgaria

(6,63), Letonia (5,44), Luxemburg (3,85) și Danemarca (3,10) - țări însă cu populație notabil mai mică.

Source: Country reports. Y: Yes; N: No; A: Aggregated data report; C: Case -based report; –: No report; U=Unspecified. Due to the differences in the reporting

systems between countries, comparisons between individual Member States should be interpreted with caution.

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communica

ble_Diseases_in_Europe.pdf

Cazuri noi HVB confirmate în UE și EEA/EFTA, după vârstă şi gen, 2009

Comentariu: bărbații prezintă incidența superioară la toate grupele de vârstă; maximele se găsesc în

grupa 25-44 ani – bărbați, respectiv 17-24 ani la femei

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communi

cable_Diseases_in_Europe.pdf

C

azu

ri/1

00

.00

0

Actualități ECDC 2011 privind HVC (date 2006-09) În ansamblu, datele disponibile sugerează că infecţia cu virusul HVC este cel mai comun

tip de hepatită virală raportate în UE şi ţările EEA/EFTA.

În 2009 au fost confirmate de către 26 state membre UE şi EEA/EFTA , 27 354 de cazuri noi de HVC – incidența fiind de 8.19/100.000 persoane, față de 29 927 – incidența fiind

de 8,93/%000 în 2008; se înregistrează o anumită descreștere.

Grupul de vârstă cel mai afectat este 25-44 ani (15,8 cazuri/100.000), de două ori

mai mare în rândul bărbaților decât al femeilor. Interpretarea datelor privind HVC

este complexă din cauza diferenţelor dintre sistemele de supraveghere şi a confuziei între

cazurile acute şi cronice.

Strict în UE numărul cazurilor HVC a urmat o tendință de scădere înregistrând în 2009

25121 cazuri noi (incidența 7,58/100 000), comparativ cu 26 713 cazuri noi (8,04/100 000)

în 2008.

În 2012 ECDC pregătește lansarea la nivelul UE a unui sistem consolidat de supraveghere HVC, dezvoltând obiectivele și protocoalele de supraveghere în cooperare cu statele

membre.

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communicabl

e_Diseases_in_Europe.pdf

Cazuri noi HVC confirmate (număr,%000) în UE şi EEA/EFTA, 2006-09 Comentariu: În UE 2009, România se găsea pe locul 3/27 cel mai favorabil, cu incidența 0,30 %000, după Grecia (0,07)

și Malta (0,24).

Source: Country reports. Y: Yes; N: No; A: Aggregated data report; C: Case -based repor t; –: No report; U=Unspecifi ed. Due to the diff erences in the reporting

systems between countries, comparisons between individual Member States should be interpreted with caution.

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communicabl

e_Diseases_in_Europe.pdf

Cazuri noi HVC confirmate în UE şi EEA/EFTA, după vârstă şi gen, 2009

Comentariu: Grupul de vârstă cel mai afectat este 25-44 ani în rândul bărbaților, respectiv 15-24 ani în

rândul femeilor

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communica

ble_Diseases_in_Europe.pdf

Distribuţia globală a riscului HVA moderat-ridicat în 2010

Comentariu: Zonele în galben (incluzând România), prezintă risc HVA moderat-ridicat

Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_HepA_ITHRiskMap.png

Actualități ECDC 2011 privind HVA (date 2006-09)

Rata cazurilor noi de hepatită A confirmate în UE & EEA/ EFTA în 2009 a

fost de 3,4 /100 000 persoane, similar cu cel din 2008 (3,3/100 000).

Ca şi în anii precedenţi, copiii cu vârsta de 5-14 ani prezintă cea mai

mare rată de cazuri confirmate. Povara reală a infecţiei la copii este

probabil subestimată, deoarece cei sub 5 ani prezintă adesea o formă

asimptomatică de hepatită A .

În general, cel mai mare număr de cazuri sunt raportate în a doua

jumătate a anului (sfârşitul verii şi toamna).

Majoritatea cazurilor (82%) pentru care există informaţie privind originea

infecţiei arată o sursă indigenă.

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Com

municable_Diseases_in_Europe.pdf

Cazuri noi HVA confirmate (număr,%000) în UE şi EEA/EFTA, 2006-09 Comentariu: În UE 2009, România se găsea pe locul 3/27 cel mai nefavorabil, cu incidența 17,35%000, după

Letonia (100, 65%000) şi Slovacia (26,74) - țări însă cu populație notabil mai mică.

Source: Country reports. Y: Yes; N: No; A: Aggregated data report; C: Case -based report; –: No report; U=Unspecifi ed. Due to the diff erences in the

reporting systems between countries, comparisons between individual Member States should be interpreted with caution.

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Com

municable_Diseases_in_Europe.pdf

Cazuri noi HVA confirmate în UE şi EEA/EFTA, după vârstă şi gen, 2009

Comentariu: copiii cu vârsta de 5-14 ani prezintă cea mai mare rată de cazuri confirmate, urmată de

grupa de vârstă 0-4 ani

Sursa:http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_Communi

cable_Diseases_in_Europe.pdf

Ca

zuri

/10

0.0

00

Situaţia în România Conform CNSISP, la nivel naţional în perioada ianuarie-septembrie 2011 (primele

9 luni) s-au înregistrat cu 22% mai puţine cazuri noi de HV (2198), faţă de

aceeaşi perioadă a anului 2010 (2821), ceea ce corespunde incidenţei de 13,74

%000 în 2011/9 luni, comparativ cu 17,61 %000 în 2010/9luni.

Pe județe, cu referire la aceleaşi intervale, cel mai mare număr de cazuri noi HV

s-a înregistrat în jud. Bihor (177 cazuri sau 40,03 %000 în 2011, comparativ cu

154 cazuri sau 34,80 %000 în 2010); Satu Mare (164 cazuri sau 60,36 %000, faţă

de 44 cazuri sau 16,16 %000); Bucureşti (152 cazuri sau10,49 %000, faţă de 132

cazuri sau 9,10 %000). Creşteri mari ale incidenţei HV s-au mai înregistrat în jud.

Maramureş - 32,81%000, Hunedoara - 22,36 %000 şi Constanţa - 19,81%000.

Judeţele care au înregistrat cele mai puţine cazuri noi de HV în ianuarie-

septembrie 2011/2010, au fost Tulcea (7 cazuri sau 3,81 %000, faţă de 18 sau

9,75 %000); Gorj (9 cazuri sau3,21 %000, faţă de 62 sau 22 %000), Caraş

Severin (7 cazuri sau 2,92 %000, faţă de 18 cazuri sau 7,47 %000). Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files/Boli_infectioase_9.pdf

Celebrarea WHepD 2011 în România În România,WHepD 2011 – prima celebrare sub auspicii comune OMS&WHA - a fost marcată prin campanii

organizate de reţeaua națională de promovarea sănătății în 12 județe totalizând 141 activități IEC

(incluzând organizarea unor caravane de informare specifică) adresate publicului larg, comunităților

Rroma, adolescenților, persoanelor alcoolice în curs de recuperare, personalului medical, pacienților din

spitale de boli infecțioase, pacienților cu spitalizare îndelungată*.

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) și Fundația Baylor

Marea Neagră (FBMN) au desfășurat activități comune precum şi campanii separate în cadrul unui

parteneriat inaugurat pe 26 iulie cu conferinţa de presă în capitală pe tema " Hepatita: te alege

întâmplător...!”. APAH-RO a desfășurat activităţi IEC incluzând, distribuții de pliante şi broșuri,

evenimente cu implicare a unor personalități medicale proeminente în domeniul care au făcut public

proiectul MS de testare pe scară largă privind HVB, comunicate de presă, FBMN a pus la punct un

laborator mobil pentru testarea HIV/HVB/HVC care a oferit consiliere şi testare gratuită confidenţială cu

ocazia deplasărilor în teritoriu**.

Acoperirea mediatică pe plan național a inclus canalul “TVR Info”, care a transmis în direct conferinţa de

presă din 26 iulie urmată de dezbateri în studio, precum şi site-ul web specializat “Pagini medicale.ro”**.

Surse: *PromoSan-CRSPB –Raport centralizator privind organizarea WHepD 2011 in reteaua nationala PromoSan;

**http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/Summary_report_WHD_2011_5.sflb.ashx

Sugestii WHA pentru organizarea şi promovarea

WHepD 2012

Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) formulează o serie de recomandări în

sprijinul planificării campaniilor naţionale WHepD 2012, dintre care unele se referă

la acțiuni ce pot fi extinse după 28 iulie către restul anului.

Colaborarea strânsă cu mass-media convenţională pentru a asigura o audienţă

cât mai largă.

Promovarea intensivă on-line a campaniei, cu antrenarea diverselor reţele

sociale.

Folosirea mesageriei SMS/telefonie mobilă pentru promovarea campaniei.

Încheierea de parteneriate cu mediul de afaceri ţintind evenimente co-organizate

de amploare mai largă.

Sursa: http://worldhepatitisalliance.org/WorldHepatitisDay/AwarenessRaisingToolkits.aspx

Concluzii Virusurile hepatice B, C, A continuă să afecteze în prezent sute de milioane de persoane (unul din

12 indivizi este afectat de hepatita cronică B sau C), ce devin expuse ipso facto la ciroză și cancer.

Datele recente ECDC indică între 2008-2009 o anumită descreștere a incidenței HVB şi HVC în

timp ce incidența HVA este staționară. În general bărbații sunt mai expuși decât femeile, cohortele

cele mai afectate fiind 15-24 ani și 25-44 ani pentru HVB & HVC, dar 0-4 ani și 5-14 ani pentru

HVA.

În România, tendințele semnalate în Contextul celebrării WHepD 2011, anume: 1.descreșterea

incidenței HVB în anii recenți; 2.descreștere 2008-2009 apoi nivel staționar 2009-2010 în privința

HVC; 3. însfârșit o anumită creștere între 2008-2010 în privința HVA, se combină astfel încât

incidența agregată (însumând toate tipurile) raportată preliminar pe primele 9 luni din 2011 este în

descreștere față de perioada similară a lui 2010.

În 2012 ECDC va consolida la nivelul UE sistemul de supraveghere HVB, în privința

obiectivelor de monitorizare şi a protocoalelor de raportare și pregătește lansarea unui sistem

ameliorat de supraveghere HVC.

Apelul în 12 puncte al WHA actualizat în 2011 oferă guvernelor naționale un cadru cuprinzător de

recomandări și măsuri menite să reducă impactul hepatitelor virale asupra sănătății publice la nivel

mondial.

Resurse bibliografice

Site-ul oficial OMS: http://www.who.int/mediacentre/events/annual/world_hepatitis_day/en/

http://worldhepatitisalliance.org/Policy/12_Asks.aspx

http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/WHD_Toolkit_1_World_Hepatitis

_Day_2012.sflb.ashx

http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/WHD_Arresting_Poster_01.sflb.as

hx

http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_HepB_ITHRiskMap.png

http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_Report_on_

Communicable_Diseases_in_Europe.pdf

http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files/Boli_infectioase_9.pdf

http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/Summary_report_WHD_2011_5.s

flb.ashx

PromoSan-CRSPB –Raport centralizator privind organizarea WHepD 2011 în rețeaua națională

PromoSan;

http://worldhepatitisalliance.org/WorldHepatitisDay/AwarenessRaisingToolkits.aspx